Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.47.0-wmf.7
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Michele Santoro
0
9831
151923
150897
2026-06-18T01:09:28Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151923
wikitext
text/x-wiki
{{Infobox carica pubblica
|bandiera = Flag_of_Europe.svg
|stemma = Europarl_logo.svg
|carica = [[Europarlamende|Europarlamendare]]
|nome = on. Michele Santoro
|immagine = Michele Santoro.jpg
|didascalia = Michele Santoro, jndr'à 'u [[2009]]
|luogo nascita = [[Salerno]]
|data nascita = [[2 luglie]] [[1951]]
|luogo morte =
|data morte =
|partito = Liste [[Uniti nell'Ulivo]]
|coalizione = [[Partito del Socialismo Europeo|PSE]]
|tipo mandato =
|mandato = [[2004]]-[[2009]] (dimissionarie jndr'à 'u [[2005]])
|elezione =
|titolo di studio = Laurèe in [[filosofie]]
|professione = [[sciurnaliste]], [[conduttore televisive]]
|nome campo 1 =
|campo 1 =
|nome campo 2 = VI Legislatura
|campo 2 =
|nome campo 3 =
|campo 3 =
}}
{{Bio
|Nome = Michele
|Cognome = Santoro
|Sesso = M
|LuogoNascita = Salerno
|GiornoMeseNascita = 2 luglie
|AnnoNascita = 1951
|LuogoMorte =
|GiornoMeseMorte =
|AnnoMorte =
|Immagine=
|Didascalia=Michele Santoro
|Epoca = 2000
|PreAttività =ète 'n ex
|Attività = politeche
|Attività2 = sciurnaliste
|Attività3 = conduttore televisive
|Nazionalità = tagliàne
}}
== Biografije ==
Lauriate cu lode in [[filosofie]] a l'[[Università de Salerno]], addò avìe pe relatore [[Biagge De Giovanni]], docende de [[filosofie morale]],<ref name=italiaoggi>Giulio Genoino, [http://www.italiaoggi.it/giornali/dettaglio_giornali.asp?preview=false&accessMode=FA&id=1624471&codiciTestate=1 Santoro fu cacciato anche dal Pci], ''Italia Oggi'', 6 ottobre 2009.</ref> ha accumenzate 'a militanza politeca soje jndr'à 'u gruppe [[maoiste]] [[Unione Comunisti Italiani (marxsiste-leniniste)|Unione Comunisti Italiani]]<ref>Stefano Ferrante, La Cina non era vicina, Sperling & Kupfer, 2008 [http://ricerca.repubblica.it/repubblica/archivio/repubblica/2008/11/04/amarcord-servire-il-popolo.html (recenzione sus a Repubblica.it)]</ref> e, condemboraneamende, 'a carriera sciurnalisteca soje sus a 'u quotidiane ''[[Servire il popolo]]'', edite da 'a stesse organizzazione.
Cchiù nnande passò a 'u quindicinale d'u [[Partito Comunista Italiano|PCI]] campano ''[[Voce della Campania|La Voce della Campania]]'', d'u quale avere divenute direttore da marze [[1979]] pe nove mise, quanne avenìe allundanate pe le posiziune sue eterodosse rispette a 'a linèe ufficiale d'u partito.<ref name=italiaoggi/>
Collabborò allore cu ''[[L'Unità]]'', ''[[Il Mattino]]'' e ''[[Epoca, riviste|Epoca]]''. Apprime de essere assunde in [[RAI Radiotelevisione Italiana|RAI]] jndr'à 'u [[1982]], ha fatiate pa radio cumme conduttore de rubbriche e autore de sceneggiate radiofonece (''Via le odiate macchine'', [[Rai Radio Uno|Radio Uno]]).
Jndr'à 'u [[1998]] vionge 'u [[Premio Cimitile]] cu l'opere "Michele chi?" (Edizioni Baldini & Castoldi);
=== 'A carriera televisive ===
Jndr'à televisione, apprisse 'na esperienze piccenne a l'estere cu 'u [[TG3]], ha realizzate speciale e settimanale:
*''[[Tresette, programme televisive|Tresette]]'',
*''[[Oggi dove]]'',
*''[[Specialmente sul Tre]]'',
*''[[Tg terza]]''.
Ha state autore e conduttore de varie programme:
*''[[Samarcanda, programme televisive|Samarcanda]]'',
*''[[Il Rosso e il Nero]]'',
*''[[Temporeale]]''.
Jndr'à 'u [[1991]] ha pubblecate 'u libbre ''[[Oltre Samarcanda]]'' (Ed. Sperling & Kupfer) e jndr'à 'u [[1996]] ''[[Michele chi?]]'' (Ed. Baldini e Castoldi).
Jndr'à 'u stesse anne ha lassate 'a RAI pe passà a [[Mediaset]] cumme direttore d'a testate ''[[Moby Dick, programme televisive|Moby Dick]]'' e pò Moby's sus a [[Italia 1]].
Jndr'à 'u [[1999]] ha turnate jndr'à RAI cu 'u programme ''[[Circus, programme televisive|Circus]]'' sus a [[Rai Uno]].
Jndr'à 'u [[2000]] face nascere ''[[Sciuscià, programme televisive|Sciuscià]]''.
Da l'autunne d'u stesse anne jè autore e conduttore de ''[[Il Raggio Verde]]'' sus a [[Rai Due]].
Apprisse l'[[11 settemmre]] [[2001]] propone, sembre sus a Rai Due, 'u speciale ''[[Siamo tutti americani?]]'' seguite da 'a serie ''[[Emergenza Guerra]]''.
=== 'U "case Satyricon" e le polemiche d'u cendredestre sus a Santoro ===
Jndr'à 'u [[2001]], l'[[inderviste a Marche Travaglio a Satyricon]] - addò 'u sciurnaliste parlò de fatte legate a 'a nascite de [[Fininvest]], da le rapporte d'a famigghie Berlusconi cu 'u boss mafiuse [[Vittorie Mangano]] e de une de le urteme inderviste de [[Paolo Borsellino]] - facìe 'nzeppà 'nu sbuenne de reaziune da vanne de le politece d'a destre e Santoro dedicò a l'episodie 'na pundate d'a trasmissiona soje "Il raggio verde".
L'[[Authority]], comannate da 'u presidende [[Enzo Cheli]] nominate da 'u Presidende d'u Conziglie [[Giuliano Amato]], recevìe 'n'esposte de [[Forza Italia]] (le quale esponende erane proprie 'ngazzate assaije da 'u mode cu 'u quale veicolave 'a vicende Mangano-[[Marcello Dell'Utri|Dell'Utri]] in trasmissiune RAI, cumme chidde de Santoro) condre 'a pundate de ''Il raggio verde'' dedicate a 'a mafie e a 'u case Satyricon, accusate de vioplà 'a ''par condicio'' e de favorì l'Ulivo.
L'Authority però ribbadisce ca «''Il raggio verde'' non è un programma di comunicazione politica o una tribuna elettorale, ma una trasmissione di informazione e approfondimento che deve seguire l'attualità, le notizie», ribadenne pure ca, essenne 'u reggime de ''par condicio'' non angore effettivamende accumenzate, non g'è possibbele procedere in nisciune mode. Pò, seconde 'u cendredestre, 'a pundate igriminate non g'a permesse a le esponende de cendredestre de indervenì, invece, de fatte, avere state 'u cendredestre stesse a no scè a 'u dibattite in RAI (pe proteste condre 'u caso Satyricon), imbedenne a le proprie esponende de parteciparve (a 'a pundate ingriminate le raggione d'a coalizione de cendredestre avenèrene sostenute da 'u sciurnaliste [Paolo Guzzanti]] de [[Il Giornale]]).
Cchiù vote jndr'à 'u 2001, 'a trasmissione ''Il ragio verde'', sembre accusate da 'u cendredestre de "faziosità" a favore d'u cendresinistre, dedicave assaije spazie a 'u schieramende de cendredestre, soprattutte apprisse ca 'u case Satyricon vedìe scuppià furiuse 'ngazzaminde da vanne d'u cendredestre, pe 'nu preseunde "tendative de comblotte politeche". In particolare, Santoro avìe l'ordene da l'Authority de presendà 'na pundate "riparatorie" a favore de Marcello Dell'Utri (pe conzendirle 'u deritte de repliche), condre quedde sus a 'u case Satyricon, condestate pu spazie dedicate in gran parte a 'u case Mangano-Dell'Utri; jndr'à quedda pundate riparatorie, 'u cendredestre, pe vôsce de Dell'Utri, puteve esprimere 'u proprie dissenze pu libbre "''[[L'odore dei soldi]]''" (scritte da [[Marche Travaglio]] e [[Elio Veltri]]), ca duranne 'a presendazione a 'a trasmissione de [[Daniele Luttazzi]] [[Satyricon, programme televisive|Satyricon]] facìe scuppià 'na polemeche sus 'a presunde comblecetà in mafie d'a famigghie Berlusconi. Comungue, 'a pundate condestate da Forza Italia (cumme cundate da 'u stesse Marche Travaglio jndr'à 'u libbre "''Regime''") avère trasmesse 'a reggistrazione ufficiale d'a semiscanusciute inderviste jndr'à 'u 1992 d'u giudice [[Paolo Borsellino]] a le reporter frangise [[Jean Pierre Moscardo]] e [[Fabrizio Calvi]], addò se parlave de le legame de Berlusconi e de Dell'Utri cu [[Cosa Nostra]], tramite personalità de mafie cumme Vittorio Mangano o [[Stefano Bontate]].
Pò, jndr'à stessa pundate, [[Silvio Berlusconi]] indervenìe telefonicamende (scavalcanne pure le indenziune de diserzione d'u programme manifestate da vanne d'u cendredestre), accusanne 'u programme de essere "'nu processe in dirette" e sostenenne pure 'a necessità de condinuà a disertà le programme RAI pe avè cchiù garanzie de indegrità; pe ste mutive, eppure pe l'atteggiamende sus a 'u teme d'u case Satyricon avenìe duramende criticate, sus a [[Telemontecarlo]], da 'u sciurnaliste libberale [[Indro Montanelli]] (duranne 'n'inderviste), ca accusò Berlusconi e [[Gianfranghe Fini|Fini]] (colpevole de avere annungiate future epuraziune jndr'à RAI da vanne d'a CdL) de "fascisme squadriste" e de "grave intolleranze e senzibbiletà verse 'a satire [riferennese a 'a condestate pundate de Satyricon de Daniele Luttazzi, ''NdA'']".
Pò, jndr'à 'na successiva pundate de ''Il raggio verde'', Santoro mannò in onde 'a suddette videoinderviste de Telemontecarlo a Montanelli, provocanne le reaziune de [[Vittorio Feltri]], presende in studie, ca accusò Montanelli de incoerenze; Marche Travaglio, ca pure jidde stave in studie, respunnìe a Feltri, parlanne de "golpe" de Berlusconi a 'a redazione de ''Il Giornale'', ca luò jndr'à 'nu mode brutte proprie 'a dirigenze d'u quotidiane sue a Montanelli; cchiù nnande, Indro Montanelli telefonò direttamende jndr'à 'u studie ringrazzianne Travaglio, spieganne le vicende sue cu Berlusconi sus a 'u teme d'u quotidiano ''Il Giornale'', congludenne cu 'nu breve dialoghe cu Feltri sus a questione d'a preseunde "incoerenze" attribbuite da Feltri a 'u stesse Montanelli.
'U [[25 abbrile]] 2001, Forza Italia presendò a l'Authority 'u seconde esposte condre a ''Il raggio verde'', pa pundate cu Dell'Utri; l'esposte avenìe, sta vote, accolte da l'Authority ma avenìe pò assaije condestate da 'a RAI: 'u cape de l'uffice legale Rubens Esposito, condestò duramende l'esposte pa presunde "inapplicabbeletà", 'a manganze de dettaglie su cumme avera avvenute 'a violazione e 'a manganze de possibbeletà de difese e condraddittorie, da vanne de Santoro, a 'u qyale Esposito avere ribbadite «l'incomprimibile esercizio del suo diritto di opinione e di critica del tutto compatibile e coerente con il suo ruolo di conduttore di una trasmissione puramente informativa, e non a tematiche politiche». Cchiù nnande, Forza Italia presendò otre e doje esposte a l'Authority pe cercà 'a chiusure d'u programme, ma pure sta vote avenèrene respinde e avenìe dichiarate ca 'u verdette finale de l'Authority avera essere rinviate apprisse le [[eleziune politeche]] d'u [[13 masce]] 2001, addò Silvio Berlusconi e 'a coaliziona soje vingerene ('na vittorie ca jndr'à le sondagge avenìe viste apprime cumme quase certe, pò non ge se sapeve ce vingeve apprisse 'u svolgimende d'u programme Satyricon).
'U 20 masce 2001, 'u neoelette Presidende d'u Consiglie Berlusconi presendò 'u quinde esposte a l'Authority, ca venìe 'n'otra vote accolte e ca (pa prima vote) condannò definitivamende 'a RAI a 'na multe de 40 miliune de lire pe no avè date sufficiende prevalenze a Dell'Utri jndr'à pundate reparatorie. Ma avveramende jè date pe certe ca jndr'à quedda pundate, ca vedìe condrapposte [[Marcello Dell'Utri]] e [[Andonie Di Pietro]], 'u prime parlò cchiù d'u doppie d'u seconde (66 minute pe Dell'Utri e 30 minute pe Di Pietro). Pò, l'Authority, jndr'à sentenza soje, non ge citò nisciuna fonde o elemende d'a pundate ingriminate ca putesse essere a prove d'a sendenze. Pe chiste e otre mutive, 'u Presidende d'a RAI [[Roberto Zaccaria]], rifiute 'a condanne, difennenne l'equilibrie d'u programme ''Il raggio verde'' e facene ricorse a 'u [[Tribbunale Amministrative Reggionale|TAR]] d'u [[Lazie]], ma l'Authority le respunnìe purtanne 'a multe da 40 miliune a 200 miliune de lire.
=== L'''editte bulgaro'', l'allontanamende da 'a RAI e 'a reintegrazione ===
Jndr'à 'u novemmre 2001 accumenze ''Sciuscià Edizione Straordinaria''. 'U [[18 abbrile]] [[2002]], duranne 'na conferenza stambe a [[Sofia]], in [[Bulgarie]], Santoro, 'u sciurnaliste [[Enzo Biagi]] e 'u comiche [[Daniele Luttazzi]] avènene duramende attaccate da 'u Presidende d'u Consiglie Berlusconi, 'u quale l'avère definite cumme individue ca onne fatte "'n'ause crimimose d'a telavisione pubbleche" (episodie note cumme [[Editte bulgaro|Diktat Bulgaro]]). Santoro repliche a stu atte censorie de Berlusconi, definenne 'u premier cumme "'nu vigliacche, ca abbuse de le putere sue pe attaccà crestiàne cchiù debbole de jidde, a le quale non ge congede 'u deritte de difese". 'U [[31 masce]] vèje in onde l'urtema pundate de ''Sciuscià'': 'u CdA RAI, a maggioranze de [[cendredestre]], scangelle 'u programme, pe "mutive de tutele aziendale"; avènene licenziate e allondanate da 'a RAI pure Biagi (rapporte cessate pe scadenze d'u condratte e none rinnovate) e Luttazzi.<ref>[http://www.corriere.it/Primo_Piano/Politica/2002/04_Aprile/18/rai.shtml], Diktat Bulgaro, fonde "''Il Corriere della Sera''"</ref>
L'Authority, apprisse 'u seste esposte de Forza Italia, richiame a 'a RAI pure 'u programme ''Sciuscià Edizione Straordinaria''. Cchiù nnande apprisse a ste fatte e a 'u conseguende allondanamende da l'aziende, Michele Santoro ha fatte cause a 'a RAI pu licenziamende senze giusta cause jndr'à 'na querele ca s'a congluse jndr'à 'u 2005 cu 'na sentenze d'u [[Maggistrature d'a fatije|Giudice d'a Fatije]] d'u Tribbunale de [[Rome]] ca dè raggione a Santoro e allore condanne 'a RAI a 'nu risarcimende danne ca arrive a 1 milione e 400 mila € e ordene 'a reintegrazione d'u sciurnaliste jndr'à le funziune in RAI pe programme de prima serate.<ref>[http://www.corriere.it/Primo_Piano/Cronache/2005/01_Gennaio/26/santoro.shtml], Condanna della RAI per licenziamento Santoro, fonde "''Il Corriere della Sera''"</ref> Cchiù nnande Santoro ha turnate cu 'nu programme RAI in prime serate, ma sulamende jndr'à 'u settemmre d'u [[2006]], apprisse l'insediamende d'u [[Guverne Prodi II|seconde guverne de Romano Prodi]].
=== L'esperienza politeche ===
Da stu mumende trasforme quedde ca retène 'na personale "battagghie pa libbertà de 'mbormazione" jndr'à 'n'imbegne politeche: aderisce a 'u programme de [[Romano Prodi]] e se candidesce cumme [[Parlamende Europèe|parlamendare europèe]] jndr'à 'u 2004 pa liste de [[Uniti nell'Ulivo]]: avène elette eurodeputate. Candidate jndr'à le circoscriziune nord-ovest e sud e elette jndr'à tutte e doje, Santoro recevìe in totale cchiù o mene 730.000 preferenze ('u cchiù ierte numere de preferenze 'mbrà le none capeliste). Aderisce a 'u gruppe parlamendare d'u [[Partito del Socialismo Europeo]] inzieme a 'a colleghe [[Lilli Gruber]], candidate jndr'à stessa liste.
A 'u [[Parlamende Europèe]] ha state membre d'a Commissione pe le libbertà civile, 'a giustizie e le affare inderne; d'a Commissione pa culture e l'istruzione; d'a delegazione a 'a commissione parlamendare miste [[Aunione europèe|UE]]-[[Croazia]]; d'a delegazione a 'a commissione de cooperazione parlamendare [[Aunione europèe|UE]]-[[Russia]].
=== 'U retorne in televisione ===
'U [[19 ottommre]] [[2005]] presende le dimissiune sue da parlamendare europèe pe partecipà a 'a prima pundate d'u programme televisive ''[[Rockpolitik]]'' condotte da [[Adriano Celentano]]. Santoro rescinne 'u proprie mandate parlamendare pe nò sottostà a le limitaziune sus 'a presenze de politece in TV imboste da l'[[Autorità pe le garanzie jndr'à le comunicaziune|Autorità garande]] e, partecipe a 'a trasmissione.
A fine [[marze]] [[2006]] avène affidate a Michele Santoro 'nu programme televisive nuève de approfondimende incendrate sus a 'u teme politeche de "apprisse l'eleziune". 'U programme, trasmesse da [[Rai Due]] e inditolate ''[[AnnoZero]]'', articolate jndr'à unnece pundate, avera essere trasmesse accumenzanne da 'u [[27 abbrile]] [[2006]]. L'avvie d'u programme, comungue, ha accumenzate 'u [[14 settemmre]] [[2006]]. Onne state scacchiate cumme ospite fisse 'u vignettiste [[Vauro]], le sciurnaliste [[Marche Travaglio]] e [[Rula Jebreal]] e 'a fotomodelle [[Beatrice Borromeo]], a parte a 'u collabboratore storeche sue [[Sandro Ruotolo]]. Jndr'à pundate inaugurale, a fine trasmissione ere presende [[Fausto Bertinotti]]. Une de le arguminde de attualità ca ha trattate 'a prima pundate d'u programme riguarde le frequende maltrattaminde de le immigrate jndr'à le accussìditte cendre de accoglienze, ditte pure [[Cendre de permanenze temboranèe]]; assai spazie ha state date pure a 'nu reportage sus 'a situazione lavorative de le operaie de l'edilizie in [[Lombardia]], soprattutte immigrate 'nu sacche de vote irregolare.
Assaije onne state le polemeche nate jndr'à 'u cendredestre (da sembre ostile a le trasmissiune televisive de Santoro) e da le vertice d'a RAI, da certe prese de posizione de Santoro duranne 'a trasmissione, accusate de essere "faziose" e "strumendale". Jndr'à pundate d'u [[16 novemmre]] [[2006]], dedicate a 'a [[Sicilia]], sus 'a fatìe ca non ge stè e a le numerose sciurecaminde de turnise pubblece, Santoro jè accusate de demagoggije da 'u Presidende d'a Reggione [[Salvatore Cuffaro]]. Cuffaro, a le domande d'u conduttore ca 'u 'ngalzesce cu le prime pàggene de le quotidiane ca parlane de le stipendie d'ore de le dirigende reggionale, responne rivelanne 'u presunde stipendie all'anne de Santoro a 'a RAI ca jè cchiù o mene 800.000 €, doje vote superiore de quidde d'u cchiù pajate diriggende siciliane.<ref>indirettamende confermate da Travaglio [https://web.archive.org/web/20090910074036/http://www.wuz.it/articolo/814/travaglio-barbacetto-stella.html aqquà]</ref>
Otre purfidiaminde onne state scatenate pure da 'a pundate d'u [[1° masce]] [[2008]], jndr'à quale Santoro avere 'nvitate jndr'à 'u studie, 'mbrà l'otre, l'Assessore a culture de Melane, [[Vittorio Sgarbi]] e, avere mannate in onde stuezze d'u comizie tenute da 'u comeche [[Beppe Grillo]] a 'u [[V2-Day], jndr'à quale avenevane criticate certe aziune de [[Giorgie Napolitano]], presidende d'a Repubbleche Tagliàne e, de [[Umberte Veronesi]], oncologhe. Attacche pesande a 'a trasmissione avenerene fatte condre a Santoro e condre Grillo jndr'à 'nu mode trasversale. De cchiù, 'a pundate avenìe caratterizzate da 'a tipeche irascibbiletà de Sgarbi, ca lucculanne, 'nzultò Beppe Grillo e 'u giornaliste [[Marche Travaglio]] (presende jndr'à 'u studie), accusò 'u stesse Grillo de "andiamericanisme" (in riferimende a 'u spezzone de video jndr'à 'u quale Grillo parlò, criticanne apertamende 'a presenze de cchiù de 70 base [[NATO]] in Itaglie), defennìe le crestiane de Napolitano e Veronesi suverchianne 'a vôsce de Grillo e de Travaglio, dicenne ca ''«Enzo Biagi non g'à state cacciate da 'a RAI»'', e ca, sembre riferennese a Biagi, ''«le onne proposte 'n'otre programme sus a [[Rai 3]] e jidde non g'a accettate»''.<ref>[http://www.ilgiornale.it/spettacoli/annozero_grillo_rai_censura_santoro/02-05-2008/articolo-id=258763-page=0-comments=1 ilGiornale.it]</ref>
'U [[15 scennare]] [[2009]] ha state accusate da [[Lucia Annunziata]], da 'u presidende [[RAI]] [[Claudio Petruccioli]], da 'u presidende d'a [[Camere de le Deputate|Camere]] [[Gianfranghe Fini]],<ref name=fini>[http://www.repubblica.it/2008/12/sezioni/politica/rai-cda-6/caso-santoro/caso-santoro.html Repubblica.it]</ref> da l'ambasciatore israeliane in Itaglie [[Gideon Meir]] e da diverse otre esponende politece da 'u cendre-destre e 'u cendre-sinistre<ref name="Corriere.it">[http://www.corriere.it/politica/09_gennaio_16/santoro_annozero_fini_petruccioli_decenza_annunziata_f86923e8-e3c4-11dd-8cd2-00144f02aabc.shtml Corriere.it]</ref> de avè 'mbostate 'na pundate de [[AnnoZero]] jndr'à 'nu mode estremamende faziose <ref name=annu>[http://www.repubblica.it/2009/01/sezioni/esteri/medio-oriente-48/lite-santoro-annunziata/lite-santoro-annunziata.html Repubblica.it]</ref>. A l'Annunziata, Santoro ave resposte invitannele a trasè jndr'à 'u merite de le condenute d'a pundate e de no fà criteche a uecchie a 'u programme<ref name=annu/>, 'nvece a Fini ave resposte ausanne 'u site Indernette de AnnoZero, dicenne de nò zumbà le combite istituzionale sue chiedenne 'na censure pe 'nu programme televisive<ref name=fini/><ref name="Corriere.it"/>.
== 'A questione d'a faziosità ==
Cumme ditte apprime, cchiù vote l'Autorità e 'u schieramende politeche d'u cendre-destre ave denungiate 'a presunde faziosità d'u sciurnaliste, jndr'à 'n'inzieme de accuse ca pò onne arrevate jndr'à 'na serie de procedeminde e aziune condre a Santoro. Seconde [[Marche Travaglio]], 'a motivazione ca stè a 'a base de ste grave accuse e de le procedeminde jè direttamende proveniende da 'u munne d'a politeche e dovute, in pringipie, a le condroversie politeche sus a 'u case Mangano-Dell'Utri e sus a 'u case Satyricon, e cchiù nnande sus a oltre case de condizionamende d'a gestione d'a Rai da vanne de le virtece de amministrazione, ca sone de nomene politeche, sus a certe pundate d'a trasmissione ''Anno Zero'' (cumme pu case ''De Magistris'' o pu case ''Grillo-Sgarbi'').
'Nfatte, cumme cundate jndr'à 'u libbre ''Regime'' (scritte 'nzieme a [[Peter Gomez]]), 'u "meccanisme" ca 'u munne politeche avere acchiate cchiù vote pe mannà Santoro purcé "personagge scomode" avere funzionate cu tecniche ca parterene da le accuse de "faziosità" pu screditamende 'mbrà 'u pubbleche, 'u 'mbieghe de le esposte a l'Autorithy pe sckaffà sanziune, l'editte de [[Sofia]], arrevanne all'urteme a 'u licenziamende ufficiale da 'a RAI pe mmienze de sciueche e sciucaridde e scuse de tutte le tipe. 'Nfatte, l'Authority (penzate da le Guverne de cendre sinistre) jè 'n'aggenzie lottizzate e, quinde amministrate totta totte da le istituziune politeche, jndr'à le quale 'nu sbuènne de politece (soprattutte chidde d'u schieramende d'u cendre destre, cumme cchiù vote ditte), demostrerebbere, seconde sciurnaliste e studiuse cumme 'u stesse Travaglio, "tutte l'inderesse jndr'à l'epurazione de Santoro, cumme "sciurnaliste scomode" ".
Seconde certe commendatore politece, Santoro ha state 'nu sciurnaliste e reporter ca ave fatte assè 'nu sbuènne de aspette sconvolgende d'u paese danne vôsce a le vôsce ca ste asseve tanne tanne e minoritarie, combrese le movimende politece peccinne (cumme 'u [[Movimento Sociale Italiano|MSI]] o 'a [[Lega Lombarda, partite politeche|Lega Lombarda]]) scunnute jndr'à otre trasmissiune RAI. Pe quest'urtema caratteristeche de Santoro, [[Achille Occhetto]] 'u definìe 'nu "leghiste de sinistre".
Jndr'à 'u 1994, [[Umberte Bossi]] dichiarò nnande 'a Commissione Culture d'a Camere sta cose: "''Senze le trasmissiune de Santoro l'Itaglie non g'avesse pigghiate coscenze de le spreche de le turnise pubbleche e d'u disastre sociale d'u Sud''".
<ref>[http://www.ilgiornale.it/a.pic1?ID=321717 ilGiornale.it]</ref>
Seconde l'Auditel, le trasmissiune de Santoro onne avute 'nu ''share'' televisive larije jndr'à RAI, da 'u 1996 'mbonde a 'u 2008. Partenne da 'u [[1986]], 'u programme televisive ''Samarcanda'', purtò 'u ''share'' de [[Rai3]], all'inizie d'u 2%, 'mbonde a 'u 15%, invece 'u programme stesse raggiungìe 'u 30% de ''share'' de medie. Le pundate de le trasmissiune ''Il raggio verde'' e ''Sciuscià'', partenne da 'u case Satyricon 'mbonde a l'epurazione de Santoro, averene ''share'' televisive combrese 'mbrà 'u 18% e 'u 25%, pare a 'u programme de attualità cchiù viste jndr'à televisione tagliàne.
Santoro ave pure subbite 'nu sbuènne de criteche e accuse de faziosità sie da le politece de cendre destre ca chidde de cendre sinistre eppure da 'na vanne d'a stambe (Corriere della Sera, La Repubblica, La Stampa ecc.) apprisse 'a pundate de [[Anno Zero]] d'u 15 scennare 2009 (ca parlave d'u conflitte israele-palestinese e lassate in dirette da [[Lucia Annunziata]]).<ref name="Corriere.it"/><ref>[http://www.informazionecorretta.com/main.php?mediaId=999920&sez=120&id=27625 selezione de artichele critece]</ref>
== Cundanne penale ==
Michele Santoro 'u [[5 novemmre]] [[2007]] ha state cundannate da 'u Tribbunale de Varese pe diffamazione a mezze televisive pe avè accostate jndr'à 'u [[2000]] jndr'à 'na pundate d'a trasmissione dirette da jidde "Il raggio verde" l'associazione culturale "Terra Insubre" a otre moveminde razziste de estrema destre.<ref>[http://www.varesenotizie.it/territorio/varese/34920.html Michele Santoro diffamò Terra Insubre e Andrea Mascetti (Varese Notizie, 5 novemmre 2007)]</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20101007141216/http://napoli.repubblica.it/dettaglio-news/varese-22:04/2663546 Michele Santoro condannato a Varese per diffamazione (La Repubblica, 5 novemmre 2007]</ref>
== Le minacce de morte d'a [[Mafia]] ==
Jndr'à 'u mese de sciugne d'u 2009 'a [[Digos]] indaghe sus a 'na lettere ca condeneve 'nu proiettile de fucile winchester e 'a scritte "morirai" (tar. a murè) mannate a Michele Santoro a le ufficie d'a [[Rai]]. 'A [[Procure de Rome]] ave apirte 'nu fascichele condre a ignote <ref>http://ilsecoloxix.ilsole24ore.com/p/italia/2009/06/05/AM5sfydC-minacce_santoro_proiettili.shtml</ref>
Jndr'à 'u masce 2010 a 'a redazione palermitane de Repubblica avene recapitate 'na buste cu 'nu proiettile e 'na lettere scritte cu 'a maghene, addò stavane scritte minacce de morte a [[Andonie Ingroia]], procuratore aggiunde d'a [[Procure distrettuale andimafia de Palermo]], [[Sergio Lari]] procuratore de [[Calatanissetta]], Michele Santoro, [[Sandre Ruotolo]], [[Massime Cancimino]], a 'u [[collabboratore de giustizie]] [[Gaspare Spatuzza]].<ref>http://www.repubblica.it/ultimora/cronaca/mafia-palermo-busta-con-proiettile-a-pm-e-giornalisti/news-dettaglio/3772422</ref>
== Premie e recanusceminde ==
'U [[25 sciugne]] [[2010]], jndr'à l'occasione d'a Quinde edizione d'u "Premie Sciurnalisteche 'Ndernazionale S. Margherita Ligure pa Culture", l'ha state assegnate 'u premie "[[Necole Abbagnano]]" pu sciurnalisme. Le eleminde d'a giurie onne state Fiorella Minervino, Renzo Cianfanelli, Dino Cofrancesco, [[Emilio Fede]], [[Vittorio Feltri]], Gianluigge Gabetti, [[Paolo Mieli]], [[Giuanne Riotta]] e [[Marcelle Sorgi]].
== Talk show e programme de 'mbormazione penzate e condotte ==
[[File:Michele Santoro 1987 - Augusto De Luca photographer.jpg|thumb|250px|right|Ritratte de Michele Santoro fatte da [[Auguste De Luca]] pu programme televisive Samarcanda (Rai 3, 1987)]]
*[[Samarcanda, programme televisive|Samarcanda]] - [[Rai 3]], 1987/'92.
*[[Il rosso e il nero, programme televisive|Il rosso e il nero]] ([[Dialette tarandine|tar.]] - 'U russe e 'u gnure)- Rai 3, 1993/'94.
*[[Tempo reale, programme televisive|Tempo reale]] (tar. - Tiembe Reale) - Rai 3, 1994/'96.
*[[Moby Dick, programme televisive|Moby Dick]] - [[Italia 1]], 1996/'99.
*[[Circus, programme televisive|Circus]] - [[Rai 1]], 1999/2000
*[[Il raggio verde, programme televisive|Il raggio verde]] (tar. - 'U Ragge verde) - [[Rai 2]], 2000/'01.
*[[Sciuscià, programme televisive|Sciuscià]] - Rai 2, 2000/'02.
*[[Sciuscià, programme televisive|Sciuscià - Edizione straordinarie]] - Rai 2, 2001/'02.
*[[AnnoZero]] (tar. AnneZero) - Rai 2, 2006-in corso
*[[Raiperunanotte]] (tar. Rai pe 'na nuttate) - 2010
=== Puntade particolare ===
*'U [[2 febbrare]] [[1995]], duranne 'na pundate de Tempo Reale, [[Berlusconi]] telefone pe attaccà [[Eugenio Scalfari]]
*'U [[13 abbrile]] [[1995]] Berlusconi jè ospite (prime e urtema vote) de Santoro, presende le sciurnaliste [[Giuanne Riotta]], [[Barbara Palombelli]] e [[Gad Lerner]].
== Note ==
<references/>
== Bibbliografije ==
* Nina Rothenberg, ''Political cleansing and censorship in public television – a case study of Michele Santoro and Enzo Biagi'', in: Albertazzi, Brook, Ross, Rothenberg, Resisting the Tide: Cultures of Opposition During the Berlusconi Years, Londra, Continuum, 2009
== Opere ==
*''Oltre Samarcanda'', [[Melane]], Sperling & Kupfer, 1991.
*''Michele chi?'', Melane, Baldini & Castoldi, 1996.
== 'Ndruche pure ==
*[[Editte bulgaro]]
*[[Marche Travaglio]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|q|commons}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* Site personale sus a le eleziune europee 2004, [https://web.archive.org/web/20100314041136/http://www.michelesantoro.it/]
* Pàgena personale d'u Parlamende Europèe, [https://web.archive.org/web/20091120082951/http://www.europarl.europa.eu/members/archive/alphaOrder/view.do?language=IT&id=28333]
* Site de Annozero, [https://web.archive.org/web/20081204042219/http://www.annozero.rai.it/]
[[Category:Biografije]]
[[Category:Televisione]]
jla2utl5g1z5zngxoeeyf52optddae2
Gnummariedde
0
13806
151919
150041
2026-06-18T00:40:43Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151919
wikitext
text/x-wiki
{{Gastronomia
|paese = Itaglie
|nome= Gnummariedde
|categoria = condorne
|riconoscimento =PAT
|zona = [[Provinge de Tarde]], [[Provinge de Fogge]], [[Provinge de Bari]], [[Provinge de Brinnese]], [[Provinge de Lecce]], [[Provinge de Putènze]], [[Provinge de Matera]]
|regione= Pugghie
|regione2= Basilicata
|regione3= <!-- Facoltativo, terza regione di produzione (senza [[ ]])-->
|note = Cu assaje nome dialettale sonde canosciute pure jndr'à lle otre vanne d'a reggione
|immagine= Mbruiatieddhri crudi alla sagra.jpg
|didascalia= crude pronde ddà cocenà a 'na sagre
}}
Le '''gnummariedde''' o '''nghiemeridde''' o '''turcinelli''' o '''gnummareddi''' o '''turcinieddi''' o ''''mboti''' o '''marretti''' sonde 'nvoltine de 'ndrame d'àgnidde [[prodotte agroalimendare tradiziunale pugghiese|tipeche d'a tradiziune pugghiese]] e [[prodotte agroalimendare tradiziunale lucane|lucane]]. Sonde famuse assaje jndr'à lle [[Murge]] e jndr'ô [[Salènde]].
Le gnummariedde sò fatte cu piezze de polmone, rene e 'ntestine d'àgnidde, avvrazzate da 'nu budelline, misse a cocere jndr'ô furne.
== Nome ==
Le nome arrecordane 'a forme: pe' le ''nghiemeridde'' (denominazione ausate a [[Bari]] e provinge) o ''gnummareddi'', (denominazione ausate jndr'ô sud d'u [[Salènde]]), o ''gnumm'ruìdd'' (denominazione ausate jndr'à [[provinge de Matera]]), e ''gnumm'rièdd'' (denominazione ausate jndr'à [[provinge de Putènze]]) le termine sonde derivande da 'u latine “glomu, glomeris” da cui avène l’andìche “gnomerru” ce segnefeche gomitole, batuffole. Mendre "turcinelle", denominazione ausate jndr'ô foggiane, derive da 'u verbe “torcere”, da cui puere ''turcinieddhri'' (denominazione ausate a [[Lecce]] e [[Brinnese]]) ca segnefeche "piccele avvrazzamènde".
== Descriziune ==
Le ''gnummariedde'' sonde de le 'nvoldine de 'ndrame ([[fegate]], [[polmone]] e [[rognone]] jndre 'nu [[budelle]]) avvrazzate a lle 'nderne d'u budelle de [[àgnidde|àgnidde]] oppure de [[caprètte|caprètte]], d'a grannèzze de cirche 5 cendimetre, 'nzieme a quacche fogghie de [[prezzemole]] gegande. Jndr'à tradiziune lucane se ause condirle pure cu 'nu picche de pepe gnure macenate.
Assaje auguale sonde le '''marrette''' ca però tènene 'na grannèzze assaje maggiore (cirche 15 cm) e sonde 'a variande de [[Ostuni]], mendre jndr'à tradiziune d'a [[provinge de Matera]] le marrette rappresendane le 'nvoldine comboste da lle stuezze cchiù raffenate de lle 'ndrame de ll'àgnidde, mendre le gnummariedde avènene quagghiate cu le scarte de quiste.<ref>https://web.archive.org/web/20131111221510/http://www.gennarino.org/forum/viewtopic.php?f=9&t=6138 Marretti</ref>
Jndr'à Pugghie 'a tradiziune jndr'à ll'[[allevamènde]] de le [[ovine]] iacchie origgene millennarie, legate ad 'a tradiziune [[Grice|greche]] e d'a [[Mesopotamie]]<ref>https://web.archive.org/web/20090312084128/http://www.salvelive.com/gastronomia/secondi_piatti.php</ref>; le gnummariedde rappresendane l'elemènde topiche de quiste legame.
[[File:Gnumeredd.gif|right|thumb|Gnummariedde]]
== Preparazione ==
Chiatte ca avène cocenate ad 'a [[griglie]] cu fogghie de laure o cu zippere de [[Olea europaea|alie]] e ''ramagghie'' ce jè fogghiame de alie, ce se pòte avè nnande a 'na potature, ca cchiù nnande ète seccate e conzervate jndre balle pe' assaje mise.
== Diffusione ==
Ôsce le ''gnummariedde'' pugghiese rappresendane pe' 'u turiste 'nu chiatte tipeche assaje acchiate. Jndr'à Basilicata jidde 'nvece rumanene 'nu chiatte d'a tradizune apprezzate quase esclusivamènde jndr'à cocine domesteche.
Jndre quase totte le tipeche [[sagre|sagre]] d'u territorie pugghiese ô ''gnummariedde'' tène 'nu puèste d'onore 'mbrà lle griglie ca puntualmènde avènene circunnate da le turiste pronde ccu se guste 'nu chiatte da 'u sapore andìche ed uneche. Pure jndre alcune sagre lucane jè possibbele ccu assagge quèste particolare e semblicissema preparazione.
=== Evende ===
* 'A [[Sagre de le "Gnummariedde"]] ha luèche ogne anne a [[Locorotondo]] jndr'à prime dumèneche de aguste.
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
*[[Torcinello]] da 'u [[Molise]]
*[[Stigghiola]] d'a [[Sicilia]]
*[[Mugliatielli]] d'a [[Campania]]
*[[Mugliatiedde]] da 'u [[Cilènde]]
*[[Gnummariedde]] d'a [[Basilicata|Lucanie]]
*[[Ammugliatielli]] da 'u [[Sannie]]
*[[Mazzarelle]] da ll'[[Abruzzo]]
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
*[https://web.archive.org/web/20090207202327/http://www.tipicipuglia.it/v2/v_ita/index_1000.html Disciplinare conzultabbele tramite sesteme de recerche d'u site scaffánne 'u nome "turcinelli"]
*[https://web.archive.org/web/20230528151602/http://www.tipicipuglia.it/scheda_prodotto.php?cod_prodotto=Cr13 Turcinelli] sus a tipicipuglia.it
[[Category:Cucine]]
12axqevi34gqjx1dcq3o1kyogy2jvy4
Liste de cetate d'u munne pè popolazziune
0
16563
151922
151821
2026-06-18T00:50:02Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151922
wikitext
text/x-wiki
Quèste jè 'na liste de le '''[[cetate]] cchiù populose d'u munne''', basate sus a stime d'u [[2007]].
'A [[popolazziune]] se referisce a lle crestiáne presende endre le sule confine comunale d'a cetate e non jndr'à ll'[[aree metropolitane]]. Jndr'à liste se iacchiene totte le cetate ca tènene 'nu minime de 2 miglione de [[crestiáne]].
Pè 'na liste de le cetate cchiù populose tenènne cunde de ll'aree metropolitane, vide [[Liste de aree metropolitane d'u munne pè popolazziune]].
<br clear=right>
{| class="wikitable sortable"
|- bgcolor="#ececec"
| Pos. || Cetate || Popolazziune || Naziune
|-
|1 ||[[Delhi]]||align="right"|13.782.976||{{IND}}
|-
|2 ||[[Mumbai]]||align="right"|13.662.885||{{IND}}
|-
|3 ||[[Istanbul]]||align="right"|13.317.566||{{TUR}}
|-
|4 ||[[Karachi]]||align="right"|12.315.843||{{PAK}}
|-
|5 ||[[São Paulo]]||align="right"|11.115.244||{{BRA}}
|-
|6 ||[[Shanghai]]||align="right"|10.934.642||{{CHN}}
|-
|7 ||[[Manila]]||align="right"|10.665.584||{{PHL}}
|-
|8 ||[[Mosca (Russie)|Mosca]]||align="right"|10.568.193||{{RUS}}
|-
|9 ||[[Seoul]]||align="right"|10.451.281||{{KOR}}
|-
|10 ||[[Lagos]]||align="right"|9.229.944||{{NGR}}
|-
|11 ||[[Cetate d'u Messeche]]||align="right"|8.658.576||{{MEX}}
|-
|12 ||[[Giacarta]]||align="right"|8.568.838||{{INA}}
|-
|13 ||[[New York City]]||align="right"|8.494.819||{{USA}}
|-
|14 ||[[Tokyo]]||align="right"|8.403.512||{{JPN}}
|-
|15 ||[[Kinshasa]]||align="right"|8.363.710||{{COD}}
|-
|16 ||[[Lima]]||align="right"|7.979.965||{{PER}}
|-
|17 ||[['U Cairo]]||align="right"|7.933.236||{{EGY}}
|-
|18 ||[[Pechino]]||align="right"|7.724.932||{{CHN}}
|-
|19 ||[[Londra]]||align="right"|7.554.236||{{GBR}}
|-
|20 ||[[Bogotá]]||align="right"|7.363.494||{{COL}}
|-
|21 ||[[Teheran]]||align="right"|7.185.831||{{IRI}}
|-
|22 ||[[Dhaka]]||align="right"|6.969.458||{{BAN}}
|-
|23 ||[[Lahore]]||align="right"|6.659.543||{{PAK}}
|-
|24 ||[[Rio de Janeiro]]||align="right"|6.087.917||{{BRA}}
|-
|25 ||[[Baghdad]]||align="right"|5.831.541||{{IRQ}}
|-
|26 ||[[Caracas]]||align="right"|5.452.320||{{VEN}}
|-
|27 ||[[Bangalore]]||align="right"|5.281.927||{{IND}}
|-
|28 ||[[Santiago d'u Cile]]||align="right"|4.949.540||{{CHI}}
|-
|29 ||[[Bangkok]]||align="right"|4.819.253||{{THA}}
|-
|30 ||[[Toronto]]||align="right"|4.726.194||{{CAN}}
|-
|31 ||[[San Pietroburgo]]||align="right"|4.690.000||{{RUS}}
|-
|32 ||[[Calcutta]]||align="right"|4.643.011||{{IND}}
|-
|33 ||[[Sydney]]||align="right"|4.490.662||{{AUS}}
|-
|34 ||[[Riyadh]]||align="right"|4.453.447||{{KSA}}
|-
|35 ||[[Madras]]||align="right"|4.376.400||{{IND}}
|-
|36 ||[[Chongqing]]||align="right"|4.355.000||{{CHN}}
|-
|37 ||[[Wuhan]]||align="right"|4.287.693||{{CHN}}
|-
|38 ||[[Xian]]||align="right"|4.235.170||{{CHN}}
|-
|39 ||[[Chengdu]]||align="right"|3.972.509||{{CHN}}
|-
|40 ||[[Los Angeles]]||align="right"|3.945.097||{{USA}}
|-
|41 ||[[Chittagong]]||align="right"|3.920.222||{{BAN}}
|-
|42 ||[[Abidjan]]||align="right"|3.918.000||{{CIV}}
|-
|43 ||[[Alessandria d'Egitto]]||align="right"|3.917.082||{{EGY}}
|-
|44 ||[[Kano]]||align="right"|3.848.885||{{NGR}}
|-
|45 ||[[Ibadan]]||align="right"|3.847.472||{{NGR}}
|-
|46 ||[[Melbourne]]||align="right"|3.829.400||{{AUS}}
|-
|47 ||[[Ahmedabad]]||align="right"|3.819.497||{{IND}}
|-
|48 ||[[Tientsin]]||align="right"|3.755.249||{{CHN}}
|-
|49 ||[[Hyderabad]]||align="right"|3.665.106||{{IND}}
|-
|50 ||[[Busan]]||align="right"|3.663.421||{{KOR}}
|-
|51 ||[[Cetate d'u Cape]]||align="right"|3.660.197||{{RSA}}
|-
|52 ||[[Singapore]]||align="right"|3.654.103||{{SGP}}
|-
|53 ||[[Ankara]]||align="right"|3.641.931||{{TUR}}
|-
|54 ||[[Yokohama]]||align="right"|3.632.023||{{JPN}}
|-
|55 ||[[Shenyang]]||align="right"|3.564.751||{{CHN}}
|-
|56 ||[[Ho Chi Minh (cetate)|Città di Ho Chi Minh]]||align="right"|3.525.282||{{VIE}}
|-
|57 ||[[Berline]]||align="right"|3.370.823||{{GER}}
|-
|58 ||[[Durban]]||align="right"|3.368.631||{{RSA}}
|-
|59 ||[[Harbin]]||align="right"|3.329.557||{{CHN}}
|-
|60 ||[[Montreal]]||align="right"|3.290.804||{{CAN}}
|-
|61 ||[[Nanchino]]||align="right"|3.234.774||{{CHN}}
|-
|62 ||[[Guayaquil]]||align="right"|3.215.725||{{ECU}}
|-
|63 ||[[Casablanca]]||align="right"|3.209.054||{{MAR}}
|-
|64 ||[[Kabul]]||align="right"|3.199.091||{{AFG}}
|-
|65 ||[[Madrid]]||align="right"|3.183.121||{{ESP}}
|-
|66 ||[[Canton]]||align="right"|3.162.183||{{CHN}}
|-
|67 ||[[Surat (Indie)|Surat]]||align="right"|3.156.578||{{IND}}
|-
|68 ||[[Pune]]||align="right"|3.153.883||{{IND}}
|-
|69 ||[[Omdurman]]||align="right"|3.127.802||{{SUD}}
|-
|70 ||[[Rome]]||align="right"|3.106.318||{{ITA}}
|-
|71 ||[[Pyongyang]]||align="right"|3.059.678||{{PRK}}
|-
|72 ||[[Buenos Aires]]||align="right"|3.050.728 ||{{ARG}}
|-
|73 ||[[Jeddah]]||align="right"|3.002.839||{{KSA}}
|-
|74 ||[[Nairobi]]||align="right"|2.982.226||{{KEN}}
|-
|75 ||[[Luanda]]||align="right"|2.977.212||{{ANG}}
|-
|76 ||[[Kanpur]]||align="right"|2.975.526||{{IND}}
|-
|77 ||[[Jaipur]]||align="right"|2.926.915||{{IND}}
|-
|78 ||[[Dar es Salaam]]||align="right"|2.915.878||{{TAN}}
|-
|79 ||[[Addis Abeba]]||align="right"|2.888.248||{{ETH}}
|-
|80 ||[[Mogadiscio]]||align="right"|2.855.805||{{SOM}}
|-
|81 ||[[Chicago]]||align="right"|2.818.628||{{USA}}
|-
|82 ||[[Salvador]]||align="right"|2.810.334||{{BRA}}
|-
|83 ||[[Taiyuan]]||align="right"|2.782.594||{{CHN}}
|-
|84||[[Changchun]]||align="right"|2.669.149||{{CHN}}
|-
|85 ||[[Faisalabad]]||align="right"|2.658.181||{{PAK}}
|-
|86 ||[[Incheon]]||align="right"|2.657.698||{{KOR}}
|-
|87 ||[[Smirne]]||align="right"|2.615.568||{{TUR}}
|-
|88 ||[[Lucknow]]||align="right"|2.611.300||{{IND}}
|-
|89 ||[[Daegu]]||align="right"|2.591.996||{{KOR}}
|-
|90 ||[[Osaka]]||align="right"|2.588.578||{{JPN}}
|-
|91 ||[[Cali]]||align="right"|2.498.074||{{COL}}
|-
|92 ||[[Giza]]||align="right"|2.491.991||{{EGY}}
|-
|93 ||[[Kiev]]||align="right"|2.469.968||{{UKR}}
|-
|94 ||[[Taipei]]||align="right"|2.468.705||{{TWN}}
|-
|95 ||[[Mashhad]]||align="right"|2.463.393||{{IRI}}
|-
|96 ||[[Dakar]]||align="right"|2.461.682||{{SEN}}
|-
|97 ||[[Belo Horizonte]]||align="right"|2.424.579||{{BRA}}
|-
|98 ||[[Fortaleza]]||align="right"|2.390.058||{{BRA}}
|-
|99 ||[[Surabaya]]||align="right"|2.358.111||{{INA}}
|-
|100 ||[[Nagpur]]||align="right"|2.317.946||{{IND}}
|-
|101 ||[[Brasilia]]||align="right"|2.314.172||{{BRA}}
|-
|102 ||[[Santo Domingo (cetate)|Santo Domingo]]||align="right"|2.306.148||{{DOM}}
|-
|103 ||[[Bassora]]||align="right"|2.271.544||{{IRQ}}
|-
|104 ||[[Mossul]]||align="right"|2.220.624||{{IRQ}}
|-
|105 ||[[Khartum]]||align="right"|2.207.794||{{SUD}}
|-
|106 ||[[Nagoya]]||align="right"|2.197.711||{{JPN}}
|-
|107 ||[[Changsha]]||align="right"|2.190.724||{{CHN}}
|-
|108 ||[[Shijiazhuang]]||align="right"|2.171.671||{{CHN}}
|-
|109 ||[[L'Avana]]||align="right"|2.164.362||{{CUB}}
|-
|110 ||[[Johannesburg]]||align="right"|2.156.367||{{RSA}}
|-
|111 ||[[Jinan]]||align="right"|2.151.290||{{CHN}}
|-
|112||[[Parigge]]||align="right"|2.143.614||{{FRA}}
|-
|113 ||[[Dalian]]||align="right"|2.117.607||{{CHN}}
|-
|114 ||[[Accra]]||align="right"|2.096.653||{{GHA}}
|-
|115 ||[[Algeri]]||align="right"|2.072.993||{{ALG}}
|-
|116 ||[[Conakry]]||align="right"|2.064.236||{{GUI}}
|-
|117 ||[[Houston]]||align="right"|2.059.430||{{USA}}
|-
|118 ||[[Maracaibo]]||align="right"|2.054.039||{{VEN}}
|-
|119 ||[[Medellín (Colombie)|Medellín]]||align="right"|2.042.093||{{COL}}
|-
|120 ||[[Zhengzhou]]||align="right"|2.032.493||{{CHN}}
|-
|121 ||[[Jilin]]||align="right"|2.032.434||{{CHN}}
|-
|122 ||[[Sana'a]]||align="right"|2.015.515||{{YEM}}
|-
|}
== 'Ndruche pure ==
* [[Liste de aree urbane d'u munne pè popolazziune]]
* [[Liste de aree metropolitane d'u munne pè popolazziune]]
* [[Aree urbane cchiù populose de ll'Aunìone europee]]
== Collegamende sus a indernette ==
* [https://web.archive.org/web/20071001043813/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=&men=gcis&lng=en&dat=32&srt=pnan&col=aohdq&pt=c&va=x World Gazetteer - World: largest cities and towns and statistics of their population]
* [http://www.mongabay.com/igapo/2005_world_city_populations/2005_city_population_01.html Mongabay.com - Cities in the world with more than 1 million inhabitants in 2005]
* [https://web.archive.org/web/20201221112448/http://www.demographia.com/db-world-muni.htm Demographia - Largest cities of the world (municipalities)]
* [https://web.archive.org/web/20190411042534/http://www.megacities.uni-koeln.de/documentation/start.htm Mega Cities]
[[Category:Liste de cetate]]
d06wqltpquzepd667mv59billozvshi
Jawaharlal Nehru
0
16581
151921
150879
2026-06-18T00:46:00Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151921
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jawaharlal Nehru.jpg|thumb|200px|Nehru, jndr'à 'u [[1927]]]]
{{Bio
|Titolo = [[Pandit]]
|Nome = Jawaharlal
|Cognome = Nehru
|Sesso = M
|LuogoNascita = Allahabad
|GiornoMeseNascita = 14 novèmmre
|AnnoNascita = 1889
|LuogoMorte = Nuève Delhi
|GiornoMeseMorte = 27 másce
|AnnoMorte = 1964
|Attività = politeche
|Nazionalità = indiane
|PostNazionalità = , [[Prime Ministre]] Indiane d 'u [[1947]] ad 'u [[1964]] e une de le personalità polìteche cchiù canosciute d'u munne
}}
Erede spirituale de [[Mahatma Gandhi|Gandhi]], jidde ha date 'na fisionomije polìteche ad 'u movimènde naziunaliste d'a non violenze d'u granne cape spirituale de ll'Indie, e ha sapùte condurre felicemènde n'puèrte 'a battagghie pè le [['ndependenze]].
'Na vote conseguite le 'ndependenze ([[1947]]), jndr'à polìteche estere Nehru pigghie 'na posizione neutrale, 'ndese cumme 'ndependenze sije da 'u blocche Occidentale ca da quidde Oriendale. Jndre stu sense jidde devende, cu [[Gamal Abd el-Nasser]] e [[Josip Broz Tito]], une de le cape de le [[pajèsere non allineate]] ca mitte 'nzieme pajèsere 'a cui [[economije]] mostre carattere assaje lundàne sije da 'u capitalisme lìbberiste sije da ô statalisme de stambe sovieteche, cumme jè appunde 'u case de ll'[[Indie]] e, prime d'u soje squaciamènde, d'a [[Repubbleche Socialiste Federale de Jugoslavie|Jugoslavie]].
Successivamènde, però, Nehru recanosce ca 'na posiziune neutraliste jndr'à lle combronde d'u [[comunisme]] 'ndernazionale, de nature espansioniste ed aggressive, non g'ère assaje realiste. L'aggressione subbìte da 'u soje paise da parte d'a [[Cine]], inoltre, fà penzà jidde a scè acchianne ajute a lle pajèsere facènde parte d'a [[NATO]] ed a lassà le soje posiziune neutraliste.
Parlanne de polìteche 'nderne, Nehru fù propugnatore de 'nu forte 'ndervènde statale n'materie economeche, pur recanoscenne a ll'iniziative private 'a prengepàle funziune propulsive pè 'nu rijale armoneche prugresse economeche e civile.
== Bibbliografije ==
*[[s:A Tryst With Destiny|''A Tryst With Destiny'' historic speech made by Jawaharlal Nehru on 14 August 1947]]
*''Nehru: The Invention of India'' by Shashi Tharoor (November 2003) Arcade Books ISBN 1-55970-697-X
*''Jawaharlal Nehru'' (Edited by S. Gopal and Uma Iyengar) (July 2003) ''The Essential Writings of Jawaharlal Nehru'' [[Oxford University Press]] ISBN 0-19-565324-6
*''Autobiography:Toward freedom'', [[Oxford University Press]]
*''Jawaharlal Nehru: Life and work'' by [[M. Chalapathi Rau]], National Book Club (1 January 1966)
*''Jawaharlal Nehru by M. Chalapathi Rau.'' [New Delhi] Publications Division, Ministry of Information and Broadcasting, Govt. of India [1973]
*''Letters from a father to his daughter'' by Jawaharlal Nehru, [https://web.archive.org/web/20160208134134/http://www.childrensbooktrust.com/index.htm Children's Book Trust]
*''Nehru: A Political Biography'' by Michael Brecher (1959). London:Oxford University Press.
*''After Nehru, Who'' by Welles Hangen (1963). London: Rupert Hart-Davis.
*''Nehru: The Years of Power'' by Geoffrey Tyson (1966). London: Pall Mall Press.
*''[https://web.archive.org/web/20110605003649/http://www.questia.com/read/2379634?title=Independence%20and%20after%3A%20A%20Collection%20of%20Speeches%2C%201946-%201949 Independence and After: A collection of the more important speeches of Jawaharlal Nehru from September 1946 to May 1949]'' (1949). Delhi: The Publications Division, Government of India.
*{{cita web |url=http://www.pbs.org/wgbh/commandingheights/shared/pdf/prof_jawaharla.pdf |title=Commanding Heights |author=Joseph Stanislaw and Daniel A. Yergin |publisher=Simon & Schuster, Inc. |location=New York |date=1988}}
*"The Challenge to Indian Nationalism." by Selig S. Harrison ''Foreign Affairs'' vol. 34, no. 2 (1956): 620-636.
*“Nehru, Jawaharlal.” by Ainslie T. Embree, ed., and the Asia Society. ''Encyclopedia of Asian History.'' Vol. 3. Charles Scribner’s Sons. New York. (1988): 98-100.
*“Nehru: The Great Awakening.” by Robert Sherrod. ''Saturday Evening Post'' vol. 236, no. 2 (19 January 1963): 60-67.
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:Jawaharlal Nehru}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegamende sus a indernette ==
* [https://web.archive.org/web/20110202214657/http://www.india-intro.com/remembering-nehru-and-others.html Lord Mountbatten's daughter recalls Nehru]
* [https://web.archive.org/web/20100809153659/http://www.indohistory.com/jawahar_lal_nehru.html Jawahar Lal Nehru's Biography]
* [http://www.jnu.ac.in/ Jawaharlal Nehru University]
* [http://www.harappa.com/sounds/nehru.html Nehru biography at Harappa.com]
* [https://web.archive.org/web/20151103174317/http://www.india-today.com/itoday/millennium/100people/nehru.html India Today's profile of Nehru]
* [https://web.archive.org/web/20110728032727/http://www.hinduonnet.com/fline/fl2120/stories/20041008000307600.htm Nehru's legacy to India]
* [http://books.google.com/books?id=sI_I-jk8YWsC&dq=nehru+communalism&printsec=frontcover&source=bl&ots=c4Y5KJqQo2&sig=YvAcolPICio-udoJ7BJGtiCPmQI&hl=en&sa=X&oi=book_result&resnum=6&ct=result#PPP1,M1 Nehru on Communalism]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
k0lb2mfjls73uhoa88obg9u7ota965h
Sudan d'u Sud
0
16863
151924
150663
2026-06-18T01:37:07Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151924
wikitext
text/x-wiki
{{Stato
|nomeCorrente = Sudan d'u Sud
|nomeCompleto = Guverne d'u Sudan d'u Sud
|nomeUfficiale = Government of Southern Sudan<br\>جنوب السودان
|linkBandiera =Flag of the SPLAM.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma =Coat_of_arms_of_South_Sudan.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = South Sudan in its region (undisputed).svg
|linkMappa =
|motto =
|lingua = [[Lènga 'nglise|'Nglise]], [[lènga arabe|Arabe]]
|altrelingue =
|capitale = [[Juba]]
|capitaleAbitanti = 1.118.233
|capitaleAbitantiAnno = 2009
|governo = [[Repubbleche presidenziale]]
|presidente = [[Salva Kiir Mayardit]]
|primoMinistro = [[Riek Machar]] Vice Presidende
|indipendenza = [[2005]]: autonomije;<br />[[9 scennàre]] [[2011]]: referendum pe' lle 'ndependenze, cu ambie maggioranze a favore d'u scucchiamènde
|ingressoONU =
|superficieTotale = 619.745
|superficieOrdine =
|superficieAcqua =
|popolazioneTotale = 8.260.490 ''('ngerte)''<ref name="n24">{{cita web|url=http://www.news24.com/Content/World/News/1073/b52cc36803164f39be83598566f1eb70/21-05-2009-07-23/Discontent_over_Sudan_census|titolo=Discontent over Sudan census - News24.com|accesso=21 maggio 2009}}</ref>
|popolazioneAnno = 2008
|popolazioneOrdine =
|popolazioneDensita = 13
|continente = [[Africa]]
|orario = [[Timbe Coordinate Universale|UTC]] +2
|valuta = [[Sterline sudanese]]
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld =.sd
|telefono =+249
|targa =SUD
|inno = [http://www.worldstatesmen.org/splasudananthem.mp3 Inne d'u Sudan d'u Sud]
|festa =
|note = resorse naturale: [[petrolie]], piccele reserve de [[ferre]], [[rame]], [[crome]], [[zinche]], [[tungstene]], [[mica]], [[argende]], [[ore]], energije idroelettreche (CIA Factbook)
}} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Aiuto:Stato -->
'U '''Sudan d'u Sud''' (quacche vôte innecate cumme '''Sud Sudan''', ufficialmènde amministrate da 'u '''Guverne autonome d'u Sudan d'u Sud''') jè 'na reggione autonome d'u [[Sudan]], ca ha ddà devendà 'nu state 'ndependente de ll'[[Africa]], cu capitale [[Juba|Giuba]], 'u [[9 luglie]] [[2011]].
Confine a est cu l'[[Etiopie]], a sud cu l'[[Ugande]], 'u [[Kenye]] ed 'a [[Repubbleche Democrateche d'u Congo]] e a ovest cu 'a [[Repubbleche Cendrafricane]]. Confine a nord cu le provinge sudanese ([[Mudiriya|''mudīriyyāt'']]) de [[Darfur]], [[Kordofan]] e [[Nilo Azzurre]].
'Nglude le palude d'u [[Sudd]] furmate da 'u [[Nilo Vianghe (Sudan)|Nilo Vianghe]] localmènde chiamate Bahr al-Jabal.
Ô status de reggione autonome d'u Sudan d'u Sud ed 'a forme istituziunale d'ô State cendrale e d'a reggione sonde garandite da ll'[[Accorde de Naivasha|accorde de pace de Naivasha]] d'u [[2005]] ('u ''Comprehensive Peace Agreement'') 'mbrà 'u [[Movimènde pe' 'a Lìbberaziune d'u Sudan]]/[[Esercite Sudanese de Lìbberaziune Populare]], cu 'u Guverne d'u [[Sudan]] rappresendate da 'u [[Partite d'u Congresse Naziunale]], ca ha fatte spiccià 'na vôte pe' totte 'a [[Seconne Uerre Civile Sudanese]], une de lle cchiù longhe d'u continende africane<ref>{{cite news|title=South Sudan gets new government|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/4370100.stm|publisher=BBC News, United Kingdom|first=Jonah|last=Fisher|date=October 23, 2005|accessdate=2008-12-07}}</ref><ref>{{cite news|title=Southern Sudan fragile peace|url=http://lite.alertnet.org/db/crisisprofiles/SD_PEA.htm?v=timeline|publisher=Thomson Reuters Foundation|first=Reuters|last=News|date=May 27, 2008|accessdate=2008-12-07}}</ref>.
N'base a ll'accorde de pace, 'mbrà 'u [[9 scennàre|9]] ed 'u [[15 scennàre]] [[2011]], jndr'à reggione s'ète tenute 'nu [[Referendum sus a lle 'ndependenze d'u Sud Sudan d'u 2011|referendum]] pe' 'a chijene 'ndependenze d'a vanne rumanènde d'a federaziune sudanese. Le votande se sonde espresse quase a ll'unanimitate pe' lle 'ndependenze.<ref>{{cita web|lingua=en |url=http://www.bbc.co.uk/news/world-africa-12317927 |titolo=South Sudan referendum: 99% vote for independence |editore=BBC.com |data=30 scennàre 2011 |accesso=30 scennàre 2011}}</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20160422035723/http://southernsudan2011.com/ Results for the Referendum of Southern Sudan | Southern Sudan Referendum 2011<!-- Bot generated title -->]</ref> 'U Sudan d'u Sud ha ddà pigghià 'a chijene 'ndependenze 'u 9 luglie 2011<ref>[http://www.bbc.co.uk/news/world-africa-12190101 "Sudan deal to end Abyei clashes"] BBC News 14 January 2011 Retrieved January 26, 2011</ref>.
== Note ==
{{references|2}}
== Bibbliografije ==
* {{citation |last=Biel |first=Melha Rout |title=Southern Sudan after the Comprehensive Peace Agreement |year=2007 |publisher=Netzbandt Verlag |location=Jena |isbn=9783937884011 }}
== 'Ndruche pure ==
* [[Referendum sus a lle 'ndependenze d'u Sud Sudan d'u 2011]]
* [[Sudan]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:South Sudan}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [https://web.archive.org/web/20151225222250/http://www.goss.org/ Guverne d'u Sud Sudan]
* [https://web.archive.org/web/20120529043623/http://www.gossmission.org/goss/ Government of Southern Sudan - Missione USA]
* [https://web.archive.org/web/20121117043005/http://www.sslagoss.org/ Southern Sudan Legislative Assembly]
{{Coord|4|51|N|31|36|E|source:svwiki_region:SD|display=title}}
{{Africa}}
[[Category:Sudan d'u Sud]]
elgnfwm6zot27a6d4o9d50q8zlzd3n7
Ucraine
0
16877
151925
151443
2026-06-18T01:45:32Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151925
wikitext
text/x-wiki
{{Stato
|nomeCorrente = Ucraine
|nomeCompleto = Ucraine
|nomeUfficiale = Україна
|linkBandiera = Flag of Ukraine.svg
|paginaBandiera = Bandiere de ll'Ucraine
|linkStemma = Lesser Coat of Arms of Ukraine.svg
|paginaStemma = Stemme de ll'Ucraine
|linkLocalizzazione = Europe-Ukraine (disputed territory).svg
|linkMappa = Europe-Ukraine (disputed territory).svg
|motto = Воля, Злагода, Добро<br />(Volja, Zlahoda, Dobro)<br />(Traduziune:Franghèzze, Conzense, Bondate)
|lingua = [[Lènga ucraine|Ucraine]] [[Lènga pulacche|Pulacche]] (Ausate jndr'à lle confine cu 'a [[Pulonie]])
|capitale = [[Kiev]]
|capitaleAbitanti = 2.611.300
|capitaleAbitantiAnno = 2001
|governo = [[Repubbleche semipresidenziale]]
|presidente = [[Volodymyr Zelens'kyj]]
|primoMinistro = [[Yulia Svyrydenko]]
|elenco capi di stato = [[Presidende de ll'Ucraine|Presidende]]
|elenco capi di governo = [[Prime Ministre de ll'Ucraine|Prime Ministre]]
|indipendenza = Da ll'[[Aunìone Sovieteche|URSS]],<br /> [[24 aguste]] [[1991]] (dichiarata),<br /> [[1 decèmmre]] [[1991]] (''[[Referendum sus a lle 'ndependenze de ll'Ucraine d'u 1991|referendum]]''),<br /> [[25 decèmmre]] [[1991]] (recanosciute)
|ingressoONU = Da 'u [[24 ottommre]] [[1945]]
|superficieTotale = 603.700
|superficieOrdine = 43
|superficieAcqua = trascurabbele
|popolazioneTotale = 46.263.079
|popolazioneAnno = 2008<ref>[http://www.ukrstat.gov.ua/ Державний комітет статистики України<!-- Titolo generato automaticamente -->]</ref>
|popolazioneOrdine = 25
|popolazioneDensita = 78
|continente = [[Europe]]
|orario = [[Timbe Coordinate Universale|UTC]] +2
|valuta = [[Grivnia ucraine]]
|PIL= 336.851
|PILValuta= $
|PILAnno= 2008
|PILOrdine= 34
|PILprocapite= 7.342
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2008
|PILprocapiteOrdine= 95
|HDI= 0,796 (medie)
|HDIAnno= 2007
|HDIOrdine= 85
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .ua
|telefono = +380
|targa = UA
|inno = [[Šče ne vmerla Ukrajina]]
|festa = [[24 aguste]]
|note =
}}
L<nowiki>'</nowiki>'''Ucraine''' ({{IPA|/uˈkraina/}}; jndr'ô [[lènga ucraine|ucraine]] '''{{lang|uk|Україна}}''', ''Ukrajina'' {{IPA|/ukraˈjina/}}}}) jè 'nu [[state]] (603.700 km², 46.958.740 crestiáne ad 'u 1º decèmmre 2005, capitale [[Kiev]]) de ll'[[Europe oriendale]]. Tène 'nu sbocche sus ad 'u [[Mar Gnure]] a [[sud]] e confine cu 'a [[Russie]] ad [[est]], 'a [[Russie Vianghe]] a [[nord]] e cu [[Pulonie]], [[Slovacchie]], [[Ungherie]], [[Romanie]] e [[Moldavie]] ad [[ovest]].
L'Ucraine jè 'na [[repubbleche]], 'u [[Presidende de ll'Ucraine|Presidende d'a Repubbleche]] de ôsce a die jè [[Petro Porošenko]] mendre 'u [[Prime Ministre de ll'Ucraine|Prime Ministre]] jè [[Volodymyr Groysman]].
'A [[lènga ufficiale]] jè l'[[Lènga ucraine|ucraìne]]. Assaje diffuse jndr'à lle reggione oriendale jè 'u [[lènga russe|russe]], ca jndr'à repubbleche autonome d'a [[Crimee]] jè pure lènga ufficiale. Jndr'à lle reggione occidentale 'nvece jè assaje diffuse 'u [[Lènga pulacche|pulacche]].
== Sciugrafije ==
{{'Ndruche pure|Sciugrafije de ll'Ucraine}}
[[File:Ukraine topo en.jpg|thumb|right|300px|Carte orografeche de ll'Ucraine]]
L'Ucraine, cu le soje 603700 km² de grannèzze jè 'a seconne naziune cchiù granne d'Europe, nnande ad 'a [[Russie]] europee e d'apprìme ad 'a [[Frange metropolitane]]. 'U confine de ll'Ucraine cu lle otre statère jè longhe 4558 km, scucchiáte 'mbrà [[Russie Vianghe]] (891 km), [[Ungherie]] (103 km), [[Moldavie]] (939 km), [[Pulonie]] (428 km), [[Romanie]] (169 km a sud, 362 ad ovest), [[Russie]] (1576 km) e [[Slovacchie]] (90 km), oltre a le 2872 km de coste marittime.
'U paisagge ucraine conziste prevalentemènde jndre fertile chianure o steppe attraversate da assaje jume, 'mbrà cui 'u [[Dnepr]], 'u [[Donec]], 'u [[Nistro]], e 'u [[Bug meridionale]] ca vonne ccu se scètte jndr'ô [[Mar Gnure]] e jndr'ô cchiù piccele [[Mar d'Azov]]. Jndr'à vanne sudoccidentale 'u [[Delte d'u Danubie|delte]] d'u [[Danubie]] costituisce 'u confine cu 'a [[Romanie]]. Le picche catene monduose presende sonde le propaggene de le [[Carpazie]], ad ovest, ('a cui cime cchiù ìrte jè 'u [[Hoverla]] (''Goverla'') cu 2061 m e le mundagne d'a penisole de [[Crimee]].
Le cetate cchiù 'mbortande sonde: [[Kyiv]] (2.643.000 ab., jndr'ô tagliáne ''Kiev''), [[Charkiv]] (1.455.000, jndr'ô tagliáne ''Karkov''), [[Dnipro]] (1.049.000), [[Donec'k]] (1.016.000 ), [[Odessa]] (''Odesa''; 1.013.000), [[Zaporižžja]] (900.000), [[Leopoli]] (''L'viv''; 830.000), [[Kryvyj Rih]] (717.000).
Seconne le stime d'u 1887 de le scieografe austro-ungareche, 'a cetate ucraine de [[Rachiv]] (de coordinate {{Coord|48|45|N|18|55|E}}) ha ddà esse 'u [[Cendre sciugrafeche de ll'Europe]]; ce stonne otre luèche conziderate cendre d'u continende, a seconne de lle studiuse e de le metode de mesuraziune ausate.
==== Gruppe etneche ====
{{'Ndruche pure|Ucraine}}
* [[Ucraine]]: 79 %
* [[Russe (popule)|Russe]]: 17 %
* [[Bielorusse]]: 1 %
* Otre: [[Rumene]], [[Bulgare]], [[Armene]], [[Grice]], [[Pulacche]], [[Tatare]]: 3%.
=== Releggione ===
Jndr'à Ucraine 'a releggione prevalende jè quèdde crestiáne.
'A maggioranze d'a popolazzione d'u paise jè crestiáne ortodosse. Tuttavije, le ortodosse sonde scucchiáte jndre ttré giurisdiziune: 'a Chiese autonome ucraine-Patriarcate de Mosca, 'a Chiese Autocefale ortodosse d'Ucraine ed 'u Patriarcate de Kiev; quèste dò urteme chiesère non ge sonde recanosciute da lle chiesère ortodosse canoneche. Le cattoleche fàcene cápe ad 'a [[Chiese greco-cattoleche ucraine]] (ca combrenne pure eparchie al de fore de ll'Ucraine) ed ad 'a [[Chiese cattoleche ucraine]] (latine). Totte le battezzate cattoleche jndr'à Ucraine rappresendane 'u 7,43% d'a popolazzione, seconne statisteche cattoleche.<ref>[http://www.catholic-hierarchy.org/country/sc1.html Statistics by Country, by Catholic Population [Catholic-Hierarchy]<!-- Titolo generato automaticamente -->]</ref> L'Ucraine ète 'u Paise de ll'Europe de l'est jndre cui le condraste 'mbrà ortodosse e cattoleche, nnande 'u squasciamènde d'u comunisme, honne purtate a lle maggiore tensiune. Protestande ète 'u 2.19% d'a popolazzione.
=== Sciugrafije polìteche ===
==== Suddivisiune ====
[[File:Lwów - Widok z wieży ratuszowej 01.jpg|thumb|right|[[Leopoli]]]]
{{'Ndruche pure|Suddivisiune de ll'Ucraine}}
L'Ucraine jè scucchiáte jndre 24 reggione (область - ''òblast'' ad 'u plurale області - ''òblasti'') e 'na repubbleche autonome (автономна республіка - ''avtonòmna respùblika''), [[Crimea]]. Ce stonne pure dò cetate (місто - ''mìsto'', plurale - міста - ''mistà''), [[Kiev]], [[Sebastopoli]] e ca tènene 'nu statute speciale.
{| border=0
|- valign=top
|
* [[Oblast de Čerkasy|Čerkasy]]
* [[Oblast de Černihiv|Černihiv]]
* [[Oblast de Černivci|Černivci]]
* [[Oblast de Dnipropetrovs'k|Dnipropetrovs'k]]
* [[Oblast de Donec'k|Donec'k]]
|
* [[Oblast de Ivano-Frankivs'k|Ivano-Frankivs'k]]
* [[Oblast de Charkiv|Charkiv]]
* [[Oblast de Cherson|Cherson]]
* [[Oblast de Chmel'nyc'kyj|Chmel'nyc'kyj]]
* [[Oblast de Kirovohrad|Kirovohrad]]
|
* [[Oblast de Kiev|Kiev]]
* [[Oblast de Luhans'k|Luhans'k]]
* [[Oblast de Leopoli|Leopoli]]
* [[Oblast de Mykolaïv|Mykolaïv]]
* [[Oblast de Odessa|Odessa]]
* [[Oblast de Poltava|Poltava]]
* [[Oblast de Rivne|Rivne]]
* [[Oblast de Sumy|Sumy]]
* [[Oblast de Ternopil'|Ternopil']]
* [[Oblast de Vinnycja|Vinnycja]]
|
* [[Oblast de Volinia|Volinia]]
* [[Oblast de Zakarpattia|Zakarpattia]]
* [[Oblast de Zaporižžja|Zaporižžja]]
* [[Oblast de Žytomyr|Žytomyr]]
|}
== Note ==
<references/>
== Bibbliografije ==
* Giuseppe D'Amato, ''Ukrajina'' in ''Il Diario del Cambiamento'' Urss 1990 - Russia 1993, Greco&Greco, Milano, 1998. pp. 130-136; ''L'inferno ucraino nel febbraio 1993'' in ''Il Diario del Cambiamento'', pp. 235-259. ISBN 88-7980-187-2.
* Giuseppe D'Amato, ''Ucraina: il Paese dalle due anime'' in ''L'EuroSogno e i nuovi Muri ad Est'', Greco&Greco, Milano, 2008, pp.77-160. ISBN 978-88-7980-456-1.
* Almerico Di Meglio, ''L'Ucraina: culla della cultura slava orientale'' in ''Viaggio tra le rovine dell'ex impero sovietico''. Ottobre -Dicembre 1991, edizioni Athena, Napoli, 2002, pp.169-196. ISBN 88-87665-16-8.
* Giulio Vignoli, ''Ucraina indipendente, futuro incerto'', in ''Scritti politici'', ECIG, Genova, 2000, pag. 110.
* Giulia Giacchetti Boiko e Giulio Vignoli, ''L'olocausto sconosciuto. Lo sterminio degli italiani di Crimea'', Settimo Sigillo, Roma, 2008 (storia della minoranza italiana di Crimea).
== 'Ndruche pure ==
* [[Cetate de ll'Ucraine]]
* [[Holodomor]]
* [[Carrêscie jndr'à Ucraine]]
* [[Targhe automobbelisteche ucraine]]
* [[Ucraine ed Aunìone Europèe]]
* [[Ucraine Verde]]
* [[Ucraino-brasiliane]]
* [[Bohdan Stupka]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Україна|n=Portale:Ucraina}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
; Site guvernative
* {{en}} [http://www.president.gov.ua/en/ 'U presidende de ll'Ucraine]
* {{en}} [http://www.kmu.gov.ua/control/en Portale d'u guvere Ucraine]
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20120523191815/http://portal.rada.gov.ua/control/en/index Parlamènde Ucraine] Verkhovna Rada.
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20121028150351/http://www.mfa.gov.ua/mfa/en/ Ministere de lle affare estere Ucraine]
* {{en}} [http://www.ukrstat.gov.ua/ Uffice statisteche]
* {{ru}} [http://www.customs.gov.ua Dogane Ucraine]
* {{ru}} [https://web.archive.org/web/20210922230026/https://www.uz.gov.ua/ Ferrovie Ucraine] orarije de le trene ed otre 'mbormazziune.
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20090919154756/http://airport-borispol.kiev.ua/index.php?lang=english Aeroporto Kyiv Boryspil] prengepále aeropuèrte de ll'Ucraine.
; 'Mbormazziune generale
* {{Dmoz|World/Italiano/Regionale/Europa/Ucraina/|Ucraine}}
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20071120021804/http://www.jordibusque.com/Index/Stories/Ukraine/Ukraine_01.html L'anime scucchiáte de ll'Ucraine]
* {{en}} [http://www.loc.gov/rr/international/european/ukraine/ua.html Portals to the World - Ukraine] a cure d'a bibblioteche d'u Congresse USA.
* [https://web.archive.org/web/20210727205925/https://ukrlandia.com.ua/ Guide prateche a ll'Ucraine]
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20101013014506/http://ukrainian.su/en/ Photos of Ukraine]
{{Box successione|carica=State pe' [[innece de sveluppe umane]]|periodo=85º puèste|precedente=[[Armenie]]|successivo=[[Azerbaigian]]}}
{{Europe}}
{{Naziune slave}}
{{Comunetate de le Statère 'Ndependente}}
{{avvisounicode}}
[[Category:Ucraine| ]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
47ixfk91c6embhg69tt9lzccob31cai
Indie
0
16977
151920
150852
2026-06-18T00:42:58Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151920
wikitext
text/x-wiki
{{Avvisounicode}}
{{nota disambigua|otre segnefecate|[[Indie (disambigue)]]}}
{{quote|Ogne crestiáne ad 'u munne ète nasciùte jndr'à Indie jndre almene une de lle soje vite precedende.|[[Gregory David Roberts]], ''[[Shantaram]]''<ref>A p. 1169 de ll'Edizione Neri Pozza</ref>}}
{{Stato
|nomeCorrente = Indie
|nomeCompleto = Repubbleche de ll'Indie
|nomeUfficiale = Republic of India<br />भारत गणराज्य<br />Bhārat Juktarashtra
|linkBandiera = Flag of India.svg
|paginaBandiera = Bandiere indiane
|linkStemma = Emblem of India.svg
|paginaStemma = Embleme de ll'Indie
|linkLocalizzazione = India (orthographic projection).svg
|portale=India
|linkMappa = Map_India.png
|motto = सत्य की हमेशा विजय होती है ('''A veritate puèrte sembre ad 'a vittorie'')
|lingua = [[Lènga hindi|Hindi]], [[Lènga 'nglise|'nglise]] e otre 21 lènghe
|capitale = [[Nuève Delhi]]
|capitaleAbitanti = 292.300
|capitaleAbitantiAnno = 2005
|governo = [[Repubbleche parlamendare]]<ref name="IndiaGlance">{{cita web |titolo=India at a Glance |editore=National Informatics Centre (NIC) |url=http://india.gov.in/knowindia/india_at_a_glance.php |accesso=07-12-2007}}</ref> [[state federale|federale]]
|presidente = [[Pranab Mukherjee]]
|primoMinistro = [[Narendra Modi]]
|indipendenza = da 'u [[Regne Aunìte]] avvenute 'u [[15 aguste]] [[1947]]
|ingressoONU = [[30 ottommre]] [[1945]] <sup>1</sup>
|superficieTotale = 3.287.263
|superficieOrdine = 7
|superficieAcqua = 9.5
|popolazioneTotale = 1.324.171.354
|popolazioneAnno = 2016
|popolazioneOrdine = 2
|popolazioneDensita = 394,8
|popolazioneDensitaOrdine = 31
|continente = [[Asia]]
|orario = [[Timbe Coordinate Universale|UTC]] +5:30 (vide note)
|valuta = [[Rupia indiane]]
|PIL= 1.588.345<ref name=imf2>{{cita web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2009/01/weodata/weorept.aspx |titolo=Pil dell'India|editore=Funne Monetarie 'Ndernazionale|accesso=09-07-2009}}</ref>
|PILValuta= $
|PILAnno= 2008
|PILOrdine= 10
|PILprocapite= 2.563<ref name=imf2/>
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2007
|PILprocapiteOrdine= 165
|HDI= 0,619 (medie)
|HDIAnno= 2005
|HDIOrdine= 128
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .in
|telefono = +91
|targa = <!-- sigla automobilistica internazionale - senza parentesi quadre -->
|inno = [[Jana Gana Mana]]<ref>{{cita web |titolo=''Inne naziunale'' |url=http://india.gov.in/knowindia/national_anthem.php |accesso=31-08-2007 |editore=National Informatics Centre (NIC)|anno=2007}}</ref>
|festa = [[26 scennàre]]
|note = <sup>1</sup>Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'[[Organizzazione de le Naziune Aunìte|ONU]] jndr'ô [[1945]].
|}}
L''''Indie''' ([[Lènga hindi|Hindi]]: भारत Bhārat), ufficialmènde '''Repubbleche de ll'Indie''' (Hindi: भारत गणराज्य Bhārat Gaṇarājya), ète 'nu state de ll'[[Asie meridionale]], ccu [[Capitale (cetate)|capitale]] [[Nuève Delhi]] (o ''New Delhi'').
Ète 'u settime [[Liste de pajèsere pe' grannèzze|paise pe' grannèzze sciugrafeche ad 'u munne]] (3.287.590 km²) ed 'u seconne cchiù populate ccu 1.324.171.354 crestiáne (stime effettuate jndr'ô [[2016]]), e seconne alcune statisteche ha ddà superà 'a [[Cine]] jndr'ô 2037.<ref>[http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/south_asia/country_profiles/1154019.stm Indie, profile d'u paise]</ref>
Ète vagnate da ll'[[Oceane Indiane]] a sud, da 'u [[Mar Arabiche]] a ovest e da 'u [[Gurfe d'u Bengala]] a est. Tène 'na linee costiere ca se spànne pe' 7.517 km.<ref>Kumar, V. Sanil; K. C. Pathak & P. Pednekar et al. (2006), Current Science 91 (4): 530-536, [http://drs.nio.org/drs/bitstream/2264/350/1/Curr_Sci_91_530.pdf ''Coastal processes along the Indian coastline'']</ref>
Confine ccu 'u [[Pakistan]] a ovest,<ref>Note: 'u guverne indiane retène pure l'[[Afghanistan]] 'nu paise confinande. Quiste 'nquanne retène ca lle 'ndere state d'u Jammu e Kashmir appartène a ll'Indie, combrese 'a vanne jndr'ô territorie pakistane ca confine cumme ditte d'apprìme ccu l'Afghanistan</ref> [[Cine]], [[Nepal]] e [[Bhutan]] a nord-est, e [[Bangladesh]] ed 'a [[Birmanie]] ad est.
Le soje statère 'nziccate scucchiáte da ll'Oceane Indiane sonde 'ô [[Sri Lanka]] a sud-est e le [[Maldive]] a sud-ovest.
Sede d'a [[Civiltate d'a valle de ll'Indo]] e reggione de rotte commerciale storeche e de vaste 'mbere, 'u [[subcontinende indiane]] jè state idendifecate ccu 'u soje commerce ed 'a ricchezze culturale pe' 'na granna vanne d'a soje longhe storie.<ref>Oldenburg, Phillip. 2007. "India: History," {{cita web|url=http://encarta.msn.com/|titolo=Microsoft(r) Encarta(r) Online Encyclopedia 2007 (c) 1997-2007 Microsoft Corporation.}}</ref>
Quàtte granne releggione d'u munne, l'[[Induisme]], 'u [[Buddisme]], 'u [[Giainisme]] ed 'u [[Sikhisme]], sonde nasciùte aqquà, mendre 'ô [[Zoroastrismo]], l'[[Ebraisme]], 'u [[Crestiánesime]] e l'[[Islam]] arruvarene endre 'u prime millennie d.C. danne forme jndr'à reggione a 'na grannisseme deversetate culturale.
Picche pe' vôte annesse ad 'a [[Combagnie 'Nglise de lle Indie Oriendale]] da le prime decennie d'u [[XVIII sèchele]] e colonizzate da 'u [[Regne Aunìte]] d'a metate d'u [[XIX sèchele]], l'Indie jè dievendate 'nu muderne State naziunale jndr'ô [[1947]], dope 'na uerre pe' le 'ndependenze ca ète state caratterizzate da 'na diffuse resistenze nonviolènde.
L'Indie ète 'a dodicesime cchiù granne economije d'u munne parlanne de termine nnumenale, ed 'a quarte parlanne de termine de putere d'acquiste.
Reforme economeche honne fatte cangià 'u paise jndr'à [[BRIC|seconne economije a cchiù rapide crescite]]<ref name="ERS">{{cita web |url=http://www.ers.usda.gov/Briefing/India/ |titolo=L'Indie ète 'a seconne economije a cchiù rapide crescite|accesso=05-08-2007 |editore=Economic Research Service (ERS) (United States Department of Agriculture - USDA)}}</ref> (ète une de le quàtte pajèsere a cui ce se referisce ccu l'acronime [[BRIC]]<ref name="Goldman">Relazione d'a banghe de 'nvestimènde [[Goldman Sachs]] d'u 2003: {{cita web|titolo=Dreaming with BRICs: The Path to 2050| url= http://www2.goldmansachs.com/insight/research/reports/report32.html}}</ref>), me nonostande quiste 'u Paise soffre angore de ìrte levèlle de [[scurisciutáte]], [[analfabbetisme]] e [[malnutrizione]].<ref name = "gov.in-prmar07PDF">{{cita web |url=http://www.planningcommission.gov.in/news/prmar07.pdf|titolo=Stime d'a scurisciutáte 2004-05, Planning commission, Government of India, marze 2007|accesso=25-08-2007}}</ref>
Suggetate [[pluralisme releggiose|pluralisteche]], multilènghe e multietneche, l'Indie ète pure ricche sus ad 'u chiane naturale, ccu 'na ambie deversetate de faune selvateche e de [[habitat]] prutette.
== Note ==
{{references|2}}
== Bibbliografije ==
=== Bibbliografije jndr'ô tagliáne ===
* [[Federico Rampini]], ''L'impero di Cindia'' - Mondadori 2006 - ISBN 8804551305
* [[Federico Rampini]], ''La speranza indiana'' - Mondadori 2007 - ISBN 8804572981
* Edward Luce, ''A dispetto degli dei'', Università Bocconi Editore, 2007, ISBN 9788883501005
* [[Vidiadhar Surajprasad Naipaul]], India, Mondadori, 1991 ISBN 9788804472322
* G. Feuerstein, S. Kak e D.Frawley, ''Antica India -la culla della civiltà'', Sperling & Kupfer, 1999
* John Keay, ''Storia dell'India'', Newton Compton Editori, 2001
* Stalney Wolpert, ''Storia dell'India'', Bompiani, 1992
* Carlo Buldrini, ''Nel segno di Kali. Cronache indiane'' - Lindau, 2008 - ISBN 9788871807782
* Domenico Amirante, ''India'' - Il Mulino, 2007 - ISBN 9788815116062
;Letterature
* A. Ballini-M.Vallauri, ''Lineamenti di una storia delle lingue e della letteratura antica e medievale dell'India'', Istituto dell'Enciclopedia Italiana, Roma 1943
* O. Botto, ''La letteratura classica dell'India antica'', Studium, Roma 1964
* A. Bausani, ''Le letterature del Pakistan'', Sansoni-Academia, Firenze-Milano 1968
* V. Pisani-L.P. Mishra, ''Le letterature dell'India'', Rizzoli-BUR, Milano 1993
* G. Milanetti, ''Il Divino Amante'', Ubaldini, Roma 1988 (sulla poesia dei Sant)
* D. Bredi, ''Storia della cultura indo-musulmana. Secoli VII-XX'',Carocci, Roma 2006
* G. Boccali-S.Piano-S.Sani, ''Le letterature dell'India'', UTET, Torino 2000
* A. Pellissero, ''Manuale di letterature classiche dell'India'', Morcelliana, Brescia 2007
* S. Albertazzi, ''Il tempio e il villaggio. La narrativa indo-inglese contemporanea e la tradizione britannica'', Patron, Bologna 1978
* S. Bassi, ''Poeti indiani del Novecento di lingua inglese'', Supernova, Venezia 1998
* A. Fabris Grube, ''I due volti dell' India. Saggi sulla letteratura anglo-indiana e indo-inglese'', Supernova, Venezia 2002
* V. Chandra, ''Giochi Sacri'',narrativa gialla mafia e altro, Milano 200
=== Bibbliografije jndr'ô 'nglise ===
;Storie
* {{cita libro
|cognome=Brown
|nome=Judith M.
|anno=1994
|titolo=Modern India: The Origins of an Asian Democracy
|editore=[[Oxford University Press]]
|città=[[Oxford]] e [[New York]]
|pagina= pp. xiii, 474
|url=http://www.oup.com/uk/catalogue/?ci=9780198731139
}} ISBN 0198731132
* {{cita libro
|cognome=Kulke
|nome=Hermann
|coautore=Dietmar Rothermund
|anno=2004
|titolo=A History of India
|editore=Routledge
|pagina=pp. xii, 448
|url=http://www.amazon.com/History-India-Hermann-Kulke/dp/0415329205/
}} ISBN 0415329205
* {{cita libro
|cognome=Metcalf
|nome=Barbara
|coautore=Thomas R. Metcalf
|anno=2006
|titolo=A Concise History of Modern India (Cambridge Concise Histories)
|editore=Cambridge University Press
|città=[[Cambridge]] e [[New York]]
|pagina=pp. xxxiii, 372
|url=http://www.amazon.com/Concise-History-Modern-Cambridge-Histories/dp/0521682258/
}} ISBN 0521682258
* {{cita libro
|cognome=Spear
|nome=Percival
|anno=1990
|titolo=A History of India
|volume=2
|editore=Penguin Books
|città=[[New Delhi]] e [[Londra]]
|pagina=p. 298
|url=http://www.amazon.com/History-India-Vol-2/dp/0140138366/ref=pd_ybh_a_6/104-7029728-9591925
}} ISBN 0140138366
* {{cita libro
|cognome=Stein
|nome=Burton
|anno=2001
|titolo=A History of India
|editore=Oxford University Press
|città=[[New Delhi]] e [[Oxford]]
|pagina=pp. xiv, 432
|url=http://www.amazon.com/History-India-World/dp/0631205462/ref=pd_ybh_a_7/104-7029728-9591925
}} ISBN 0195654463
* {{cita libro
|cognome=Thapar
|nome=Romila
|anno=1990
|titolo=A History of India
|volume=1
|editore=Penguin Books
|città=[[New Delhi]] e [[Londra]]
|pagina=p. 384
|url=http://www.amazon.com/History-India-Penguin/dp/0140138358/
}} ISBN 0140138358
* {{cita libro
|cognome=Wolpert
|nome=Stanley
|anno=2003
|titolo=A New History of India
|editore=Oxford University Press
|città=[[Oxford]] e [[New York]]
|pagina=p. 544
|url=http://www.amazon.com/New-History-India-Stanley-Wolpert/dp/0195166787/
}} ISBN 0195166787
;Sciugrafije
* {{cita libro
|cognome=Dikshit
|nome= K.R.
|coautore=[[Joseph E. Schwartzberg]]
|titolo= Encyclopædia Britannica
|accesso= 29-09-2007
|anno= 2007
|pagina= pp. 1-29
|url= http://www.britannica.com/eb/article-46395
}}
* {{cita libro
|cognome=Government of India
|anno=2007
|titolo=India Yearbook 2007
|editore=Publications Division, Ministry of Information & Broadcasting
}} ISBN 81-230-1423-6
* {{cita libro
|cognome=Heitzman
|nome=J.
|coautore=R.L. Worden
|anno=1996
|titolo=India: A Country Study
|editore=Library of Congress (Area Handbook Series)
}} ISBN 0-8444-0833-6
* {{cita libro
|cognome=Posey
|nome=C.A
|anno=1994
|titolo=The Living Earth Book of Wind and Weather
|editore=Reader's Digest Association
}} ISBN 0-8957-7625-1
;Flore e faune
* {{cita libro
|cognome=Ali
|nome=Salim
|authorlink=Salim Ali (ornithologist)
|coautore=Ripley Dillon
|anno=1995
|titolo=A Pictorial Guide to the Birds of the Indian Subcontinent
|editore=Mumbai: Bombay Natural History Society and Oxford University Press. Pp. 183, 106 colour plates by John Henry Dick
}} ISBN 0195637321
* {{cita libro
|cognome=Blatter
|nome=E.
|coautore=Millard Walter S.
|anno=1997
|titolo=Some Beautiful Indian Trees
|editore=Mumbai: Bombay Natural History Society and Oxford University Press. Pp. ''xvii'', 165, 30 colour plates
}} ISBN 019562162X
* {{cita libro
|cognome=Israel
|nome=Samuel
|coautore=Toby Sinclair (editors)
|anno=2001
|titolo=Indian Wildlife
|editore=Discovery Channel and APA Publications.
}} ISBN 9812345558
* {{cita libro
|cognome=Prater
|nome=S. H.
|anno=1971
|titolo=The book of Indian Animals
|editore=Mumbai: Bombay Natural History Society and Oxford University Press. Pp. ''xxiii'', 324, 28 colour plates by Paul Barruel.
}} ISBN 0195621697.
* {{cita libro
|cognome=Rangarajan
|nome=Mahesh (editor)
|anno=1999
|titolo=Oxford Anthology of Indian Wildlife: Volume 1, Hunting and Shooting
|editore=New Delhi: Oxford University Press. Pp. ''xi'', 439
}} ISBN 0195645928
* {{cita libro
|cognome=Rangarajan
|nome=Mahesh (editor)
|anno=1999
|titolo=Oxford Anthology of Indian Wildlife: Volume 2, Watching and Conserving
|editore=New Delhi: Oxford University Press. Pp. ''xi'', 303
}} ISBN 0195645936
* {{cita libro
|cognome=Tritsch
|nome=Mark F.
|anno=2001
|titolo=Wildlife of India
|editore=London: Harper Collins Publishers. Pp. 192
}} ISBN 0007110626
;Culture
* {{cita libro|cognome=Dissanayake|nome=Wimal K.|coautore=Gokulsing Moti|titolo=Indian Popular Cinema: A Narrative of Cultural Change|anno=2004|editore=Trentham Books, Pp. 161|url=http://books.google.com/books?id=_plssuFIar8C&dq}} ISBN 1858563291
* {{cita libro|cognome=Johnson|nome=W. J. (translator and editor)|titolo=The Sauptikaparvan of the Mahabharata: The Massacre at Night|anno=1998|editore=Oxford and New York: Oxford University Press (Oxford World's Classics). Pp. 192|url=http://www.oup.com/uk/catalogue/?ci=9780192823618}} ISBN 0192823612
* {{cita libro|cognome=Kalidasa|nome=|coautore=Johnson (editor) W. J. |titolo=The Recognition of Śakuntalā: A Play in Seven Acts|anno=2001|editore=Oxford and New York: Oxford University Press (Oxford World's Classics). Pp. 192|url=http://www.oup.com/uk/catalogue/?ci=9780192839114}} ISBN 019283911X
* {{cita libro|cognome=Karanth|nome=K. Shivarama |anno=1997 |titolo=Yakṣagāna |editore= (Forward by H. Y. Sharada Prasad). Abhinav Publications. Pp. 252}} ISBN 8170173574
* {{Cita libro
|cognome=Lal
|nome=Ananda
|anno=1998
|titolo=Oxford Companion to Indian Theatre
|editore=Oxford and New York: Oxford University Press. Pp. 600
|url=http://www.amazon.com/Oxford-Companion-Indian-Theatre/dp/0195644468/
}} ISBN 0195644468
* {{cita libro |cognome=Majumdar|nome=Boria |coautore= Bandyopadhyay Kausik |titolo= A Social History Of Indian Football: Striving To Score |anno=2006 |editore=Routledge }} ISBN 0415348358
* {{cita libro|cognome=Massey|nome=Reginald |titolo= India's Dances |anno=2006 |editore=Abhinav Publications }} ISBN 8170174341
* {{cita libro|cognome=Ramanujan |nome= A. K. | titolo = Poems of Love and War: From the Eight Anthologies and the Ten Long Poems of Classical Tamil | editore= New York: Columbia University Press. Pp. 329 | anno = 1985 |url =http://books.google.com/books?id=nIybE0HRvdQC&dq}} ISBN 0231051077
* {{cita libro|cognome=Rajadhyaksha|nome=Ashish|coautore=Willemen (editors) Paul|titolo=Encyclopedia of Indian Cinema, 2nd revised edition|anno=1999|editore=University of California Press and British Film Institute, Pp. 652|url=http://www.ucpress.edu/books/bfi/pages/PROD0008.html|archiveurl=http://web.archive.org/web/20070806090314/http://ucpress.edu/books/bfi/pages/PROD0008.html}} ISBN 0851704557
* {{cita libro|cognome=Vilanilam|nome=John V. |titolo= Mass Communication in India: A Sociological Perspective |anno=2005 |editore=Sage Publications }} ISBN 0761933727
== 'Ndruche pure ==
* [[Aree naturale prutette de ll'Indie]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:India|commons_preposizione=sull'|q|q_preposizione=sull'|n=Categoria:India|n_preposizione=sull'|wikt=India|wikt_etichetta=India}}
{{wikiatlas|India}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* {{Dmoz|World/Italiano/Regionale/Asia/India/}}
* {{YouTube|bSDd4lSZNuE|Incredible India by Dogu}}
* [http://www.viaggiaresicuri.mae.aci.it/?india Schede de ll'Indie da 'u site Viaggiare Secure] - Site curate da 'u Ministere de lle Estere e da ll'ACI
* [https://web.archive.org/web/20071101083736/http://www.viaggiarenelmondo.it/india Visitare l'Indie] - Schede curate da ll'Uffice Naziunale d'u Turisme Indiane
* {{fr}} [http://csrinde.wordpress.com/] [[Blog]] frangese d'u ''comitate de sostegne ad 'a [[revoluzione]] jndr'à Indie'' addò ète possibbele ccu acchie alcune mbormazziune sus a fatte de ôsce a die.
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20080611033144/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/in.html CIA Factbook sus a ll'Indie]
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20110713024835/http://www.india4world.com/ Culture e notizie pe' straniere]
* [https://web.archive.org/web/20210921060537/https://italy-asia.com/ Italy-Asia.com Portale sus 'a Cine e l'Indie]
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20121114133319/http://mesimagesdinde.blogspot.com/ Foto de ll'Indie] -- Claude Renault
* [https://web.archive.org/web/20110722043503/http://www.nicnic.it/Ladakh/index.html Ladakh: foto de viagge]
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20110525090708/http://asianpictures.gm/asia/india/photos Fotografije de ll'Indie]
* {{en}} [http://www.bizagra.com Corse de ll'Indie]
* [https://web.archive.org/web/20110722050554/http://www.quaderni.it/india/ Fotografije del Kerala - Backwaters]
{{Asia}}
[[Category:Indie| ]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
5uhakjzv3i32nbd00pq1qdg6v8bvbhe