Wikisource:Scriptoriu

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11.xsd" version="0.11" xml:lang="ro">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikisource</sitename>
    <dbname>rowikisource</dbname>
    <base>https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83</base>
    <generator>MediaWiki 1.45.0-wmf.4</generator>
    <case>first-letter</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="first-letter">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Special</namespace>
      <namespace key="0" case="first-letter" />
      <namespace key="1" case="first-letter">Discuție</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utilizator</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discuție Utilizator</namespace>
      <namespace key="4" case="first-letter">Wikisource</namespace>
      <namespace key="5" case="first-letter">Discuție Wikisource</namespace>
      <namespace key="6" case="first-letter">Fișier</namespace>
      <namespace key="7" case="first-letter">Discuție Fișier</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discuție MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="first-letter">Format</namespace>
      <namespace key="11" case="first-letter">Discuție Format</namespace>
      <namespace key="12" case="first-letter">Ajutor</namespace>
      <namespace key="13" case="first-letter">Discuție Ajutor</namespace>
      <namespace key="14" case="first-letter">Categorie</namespace>
      <namespace key="15" case="first-letter">Discuție Categorie</namespace>
      <namespace key="102" case="first-letter">Autor</namespace>
      <namespace key="103" case="first-letter">Discuție Autor</namespace>
      <namespace key="104" case="first-letter">Pagină</namespace>
      <namespace key="105" case="first-letter">Discuție Pagină</namespace>
      <namespace key="106" case="first-letter">Index</namespace>
      <namespace key="107" case="first-letter">Discuție Index</namespace>
      <namespace key="710" case="first-letter">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="first-letter">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="first-letter">Modul</namespace>
      <namespace key="829" case="first-letter">Discuție Modul</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Wikisource:Scriptoriu</title>
    <ns>4</ns>
    <id>3565</id>
    <revision>
      <id>143619</id>
      <parentid>143522</parentid>
      <timestamp>2025-06-02T23:54:59Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>MediaWiki message delivery</username>
        <id>10303</id>
      </contributor>
      <comment>/* Tech News: 2025-23 */ secțiune nouă</comment>
      <origin>143619</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="113323" sha1="0qdfmge559gfdu64jyh3paauroys1wt" xml:space="preserve">{{titlu de proces
 | titlu    = Scriptoriu
 | secțiune  =
 | precedent = ←[[WS:I/C|Pagina comunităţii]]
 | următor     = [[Wikisource:Scriptoriu/Arhivă|Arhivă]]→
 | scurtătură = [[WS:S]]
 | note    = Aceasta este pagina de discuție a comunității; simțiți-vă liber să adresați întrebări ori lăsa comentarii. Puteți participa la orice discuție curentă sau puteți  '''[{{fullurl:Wikisource:Scriptoriu|action=edit&amp;section=new deschide}} o discuție nouă]'''. Pentru discuții legate de întregul proiect (nu doar de secțiunea în limba română) sunteți rugat să vă adresați în cadrul [[oldwikisource:Wikisource:Scriptorium|proiectului multilingv]].
}}
__NEWSECTIONLINK__
[[Categorie:Wikisource]]
&lt;!-- Adăugați mesajele noi după acest rând --&gt;


== Do you use Wikidata in Wikimedia sibling projects? Tell us about your experiences ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
''Note: Apologies for cross-posting and sending in English.''

Hello, the '''[[m:WD4WMP|Wikidata for Wikimedia Projects]]''' team at Wikimedia Deutschland would like to hear about your experiences using Wikidata in the sibling projects. If you are interested in sharing your opinion and insights, please consider signing up for an interview with us in this '''[https://wikimedia.sslsurvey.de/Wikidata-for-Wikimedia-Interviews Registration form]'''.&lt;br&gt; 
''Currently, we are only able to conduct interviews in English.''

The front page of the form has more details about what the conversation will be like, including how we would '''compensate''' you for your time.

For more information, visit our ''[[m:WD4WMP/AddIssue|project issue page]]'' where you can also share your experiences in written form, without an interview.&lt;br&gt;We look forward to speaking with you, [[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[m:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]]) 08:53, 5 January 2024 (UTC)
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/WD4WMP/ScreenerInvite&amp;oldid=26027495 --&gt;

== Reusing references: Can we look over your shoulder? ==

''Apologies for writing in English.''

The Technical Wishes team at Wikimedia Deutschland is planning to [[m:WMDE Technical Wishes/Reusing references|make reusing references easier]]. For our research, we are looking for wiki contributors willing to show us how they are interacting with references.

* The format will be a 1-hour video call, where you would share your screen. [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ More information here].
* Interviews can be conducted in English, German or Dutch.
* [[mw:WMDE_Engineering/Participate_in_UX_Activities#Compensation|Compensation is available]].
* Sessions will be held in January and February.
* [https://wikimedia.sslsurvey.de/User-research-into-Reusing-References-Sign-up-Form-2024/en/ Sign up here if you are interested.]
* Please note that we probably won’t be able to have sessions with everyone who is interested. Our UX researcher will try to create a good balance of wiki contributors, e.g. in terms of wiki experience, tech experience, editing preferences, gender, disability and more. If you’re a fit, she will reach out to you to schedule an appointment.

We’re looking forward to seeing you, [[m:User:Thereza Mengs (WMDE)| Thereza Mengs (WMDE)]]
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Thereza Mengs (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&amp;oldid=25956752 --&gt;

== Invitation to join January Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!

We are the hosting this month’s [[:m:Wikisource Community meetings|Wikisource Community meeting]] on '''27 January 2024, 3 PM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1706367600 check your local time]).

As we gear up for our upcoming Wikisource Community meeting, we are excited to share some additional information with you.

The meetings will now be held on the last Saturday of each month. We understand the importance of accommodating different time zones, so to better cater to our global community, we've decided to alternate meeting times. The meeting will take place at 3 pm UTC this month, and next month it will be scheduled for 7 am UTC on the last Saturday. This rotation will continue, allowing for a balanced representation of different time zones.

As always, the meeting agenda will be divided into two halves. The first half of the meeting will focus on non-technical updates, including discussions about events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. The second half will delve into technical updates and conversations, addressing major challenges faced by Wikisource communities, similar to our previous Community meetings.

If you are interested in joining the meeting, kindly leave a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org''' and we will add you to the calendar invite.

Meanwhile, feel free to check out [[:m:Wikisource Community meetings|the page on Meta-wiki]] and suggest any other topics for the agenda.

Regards

[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]

&lt;small&gt; Sent using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 18 ianuarie 2024 12:54 (EET)&lt;/small&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting opens}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,

I am reaching out to you today to announce that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) Charter is now open. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]] now through '''2 February 2024'''. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C Charter]] is on Meta-wiki with translations available. 

Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.

On behalf of the UCoC Project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 19 ianuarie 2024 20:09 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=25853527 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Last days to vote on the Charter for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - voting reminder}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''
Hello all,

I am reaching out to you today to remind you that the voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) charter will close on '''2 February 2024'''. Community members may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|cast their vote and provide comments about the charter via SecurePoll]]. Those of you who voiced your opinions during the development of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|UCoC Enforcement Guidelines]] will find this process familiar.

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|current version of the U4C charter]] is on Meta-wiki with translations available. 

Read the charter, go vote and share this note with others in your community. I can confidently say the U4C Building Committee looks forward to your participation.

On behalf of the UCoC Project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 31 ianuarie 2024 19:01 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=25853527 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Announcing the results of the UCoC Coordinating Committee Charter ratification vote&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:wiki/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Announcement - results}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Dear all,

Thank you everyone for following the progress of the Universal Code of Conduct. I am writing to you today to announce the outcome of the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter/Voter_information|ratification vote]] on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee Charter]]. 1746 contributors voted in this ratification vote with 1249 voters supporting the Charter and 420 voters not. The ratification vote process allowed for voters to provide comments about the Charter. 

A report of voting statistics and a summary of voter comments will be published on Meta-wiki in the coming weeks.

Please look forward to hearing about the next steps soon.

On behalf of the UCoC Project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 12 februarie 2024 20:24 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26160150 --&gt;

== Invitation to join February Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!


We are the hosting this month’s [[:m:Wikisource Community meetings|Wikisource Community meeting]] on '''24 February 2024, 7 AM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1708758000 check your local time]).


The meeting agenda will be divided into two halves. The first half of the meeting will focus on non-technical updates, including discussions about events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. The second half will delve into technical updates and conversations, addressing major challenges faced by Wikisource communities, similar to our previous Community meetings.


If you are interested in joining the meeting, kindly leave a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org''' and we will add you to the calendar invite.


Meanwhile, feel free to check out [[:m:Wikisource Community meetings|the page on Meta-wiki]] and suggest any other topics for the agenda.


Regards
[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]


&lt;small&gt; Sent using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 20 februarie 2024 13:11 (EET)&lt;/small&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt; Report of the U4C Charter ratification and U4C Call for Candidates now available&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – call for candidates}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Hello all,

I am writing to you today with two important pieces of information. First, the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter/Vote results|report of the comments from the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter ratification]] is now available. Secondly, the call for candidates for the U4C is open now through April 1, 2024.

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members are invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].

Per the charter, there are 16 seats on the U4C: eight community-at-large seats and eight regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement.

Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Meta-wiki]].

On behalf of the UCoC project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 5 martie 2024 18:25 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26276337 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt; Wikimedia Foundation Board of Trustees 2024 Selection&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
: ''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement| You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]]''
: ''&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2024/Announcement/Selection announcement}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]&lt;/div&gt;''
Dear all,

This year, the term of 4 (four) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.

The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections committee|Elections Committee]] will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Board Governance Committee created a Board Selection Working Group from Trustees who cannot be candidates in the 2024 community- and affiliate-selected trustee selection process composed of Dariusz Jemielniak, Nataliia Tymkiv, Esra'a Al Shafei, Kathy Collins, and Shani Evenstein Sigalov [3]. The group is tasked with providing Board oversight for the 2024 trustee selection process, and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. 

Here are the key planned dates:

*  May 2024: Call for candidates and call for questions
*  June 2024: Affiliates vote to shortlist 12 candidates (no shortlisting if 15 or less candidates apply) [5]
*  June-August 2024: Campaign period
*  End of August / beginning of September 2024: Two-week community voting period
*  October–November 2024: Background check of selected candidates
*  Board's Meeting in December 2024: New trustees seated

Learn more about the 2024 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|this Meta-wiki page]], and make your plan.

'''Election Volunteers'''

Another way to be involved with the 2024 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Election Volunteers|Meta-wiki page]].

Best regards,

[[m:Special:MyLanguage/User:Pundit|Dariusz Jemielniak]] (Governance Committee Chair, Board Selection Working Group)

[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2021/Results#Elected

[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter

[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Minutes:2023-08-15#Governance_Committee

[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles

[5] Even though the ideal number is 12 candidates for 4 open seats, the shortlisting process will be triggered if there are more than 15 candidates because the 1-3 candidates that are removed might feel ostracized and it would be a lot of work for affiliates to carry out the shortlisting process to only eliminate 1-3 candidates from the candidate list.&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]]12 martie 2024 21:57 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:MPossoupe (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26349432 --&gt;

== Your wiki will be in read-only soon ==

&lt;section begin=&quot;server-switch&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;

[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Tech%2FServer+switch&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]

&lt;span class=&quot;mw-translate-fuzzy&quot;&gt;Fundația [[foundation:|Wikimedia]] testează comuntarea între centrele sale de date primar și secundar.&lt;/span&gt; Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru.

Ele vor comuta tot traficul înapoi, '''{{#time:j xg|2024-03-20|ro}}'''. Testul va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-03-20T14:00|en}} {{#time:H:i e|2024-03-20T14:00}}]''' (16:00 CEST).

Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. 

'''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o perioadă scurtă de timp.'''

*Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2024-03-20|ro}}.
*Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate.

„Alte efecte”:

*Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite.
* Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele blocări de la caz la caz se pot întâmpla în mod punctual dacă operația le cere ulterior.
* &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;[[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.&lt;/span&gt;

Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. Vor fi mai multe notificări despre acest lucru. Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. '''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;server-switch&quot;/&gt;

[[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]], 15 martie 2024 02:01 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=25636619 --&gt;

== Switching to the Vector 2022 skin ==

[[File:Vector 2022 video-en.webm|thumb]]
''[[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop Improvements/Updates/2024-03 for Wikisource|Read this in your language]] • &lt;span class=plainlinks&gt;[https://mediawiki.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Reading%2FWeb%2FDesktop+Improvements%2FUpdates%2F2024-03+for+Wikisource&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{Int:please-translate}}]&lt;/span&gt; • Please tell other users about these changes''

Hi everyone. We are the [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web|Wikimedia Foundation Web team]]. As you may have read in our previous message, over the past year, we have been getting closer to switching every wiki to the Vector 2022 skin as the new default. In our previous conversations with Wikisource communities, we had identified an issue with the Index namespace that prevented switching the skin on. [[phab:T352162|This issue is now resolved]].

We are now ready to continue and will be deploying on Wikisource wikis on '''March 25th'''. 

To learn more about the new skin and what improvements it introduces, please [[mw:Reading/Web/Desktop Improvements|see our documentation]]. If you have any issues with the skin after the change, if you spot any gadgets not working, or notice any bugs – please comment below! We are also open to joining events like the [[m:Wikisource Community meetings|Wikisource Community meetings]] to talk to you directly. Thank you! [[User:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[User talk:SGrabarczuk (WMF)|&lt;span class=&quot;signature-talk&quot;&gt;discuție&lt;/span&gt;]]) 18 martie 2024 22:50 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:SGrabarczuk (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGrabarczuk_(WMF)/sandbox/MM/Varia&amp;oldid=26416927 --&gt;

== Invitation to join March Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!

We're excited to announce our upcoming Wikisource Community meeting, scheduled for '''30 March 2024, 3 PM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1711810800 check your local time]). As always, your participation is crucial to the success of our community discussions.

Similar to previous meetings, the agenda will be split into two segments. The first half will cover non-technical updates, such as events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. In the second half, we'll dive into technical updates and discussions, addressing key challenges faced by Wikisource communities.

'''New Feature: Event Registration!'''  &lt;br /&gt;
Exciting news! We're switching to a new event registration feature for our meetings. You can now register for the event through our dedicated page on Meta-wiki. Simply follow the link below to secure your spot and engage with fellow Wikisource enthusiasts:

[[:m:Event:Wikisource Community Meeting March 2024|Event Registration Page]]

'''Agenda Suggestions:'''  &lt;br /&gt;
Your input matters! Feel free to suggest any additional topics you'd like to see included in the agenda.

If you have any suggestions or would just prefer being added to the meeting the old way,
simply drop a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org'''.

Thank you for your continued dedication to Wikisource. We look forward to your active participation in our upcoming meeting.

Best regards,  &lt;br /&gt;
[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== Invitation to join April Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!


We are the hosting this month’s Wikisource Community meeting on '''27 April 2024, 7 AM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1714201200 check your local time]).


Similar to previous meetings, the agenda will be split into two segments. The first half will cover non-technical updates, such as events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. In the second half, we'll dive into technical updates and discussions, addressing key challenges faced by Wikisource communities.

Simply follow the link below to secure your spot and engage with fellow Wikisource enthusiasts:

[[:m:Event:Wikisource Community Meeting April 2024|Event Registration Page]]

If you have any suggestions or would just prefer being added to the meeting the old way,
simply drop a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org'''. 

Thank you for your continued dedication to Wikisource. We look forward to your active participation in our upcoming meeting.

Regards
[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]


&lt;small&gt; Sent using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 22 aprilie 2024 15:21 (EEST)&lt;/small&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Vote now to select members of the first U4C&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – vote opens}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Dear all,

I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through May 9, 2024. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.

The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].

Please share this message with members of your community so they can participate as well.

On behalf of the UCoC project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 25 aprilie 2024 23:20 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26390244 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Sign up for the language community meeting on May 31st, 16:00 UTC&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;message&quot;/&gt;Hello all,

The next language community meeting is scheduled in a few weeks - May 31st at 16:00 UTC. If you're interested, you can [https://www.mediawiki.org/w/index.php?title=Wikimedia_Language_engineering/Community_meetings#31_May_2024 sign up on this wiki page].

This is a participant-driven meeting, where we share language-specific updates related to various projects, collectively discuss technical issues related to language wikis, and work together to find possible solutions. For example, in the last meeting, the topics included the machine translation service (MinT) and the languages and models it currently supports, localization efforts from the Kiwix team, and technical challenges with numerical sorting in files used on Bengali Wikisource.

Do you have any ideas for topics to share technical updates related to your project? Any problems that you would like to bring for discussion during the meeting? Do you need interpretation support from English to another language? Please reach out to me at ssethi(__AT__)wikimedia.org and [[etherpad:p/language-community-meeting-may-2024|add agenda items to the document here]].

We look forward to your participation!
&lt;section end=&quot;message&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 15 mai 2024 00:23 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:SSethi (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26390244 --&gt;

== Invitation to join May Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!

We're excited to announce our upcoming Wikisource Community meeting, scheduled for '''25 May 2024, 3 PM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1716649200 check your local time]).
As always, your participation is crucial to the success of our community discussions.

Similar to previous meetings, the agenda will be split into two segments. The first half will cover non-technical updates, such as events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. In the second half, we'll dive into technical updates and discussions, addressing key challenges faced by Wikisource communities.

Simply follow the link below to secure your spot and engage with fellow Wikisource enthusiasts:

[[:m:Event:Wikisource Community Meeting May 2024|Event Registration Page]]

Agenda Suggestions:
Your input matters! Feel free to suggest any additional topics you'd like to see included in the agenda.

If you have any suggestions or would just prefer being added to the meeting the old way,
simply drop a message on '''klawal-ctr@wikimedia.org'''.

Thank you for your continued dedication to Wikisource. We look forward to your active participation in our upcoming meeting.

Regards,
[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]

&lt;small&gt; Sent using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 20 mai 2024 14:34 (EEST)&lt;/small&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt; Feedback invited on Procedure for Sibling Project Lifecycle&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle/Invitation for feedback (MM)}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

[[File:Sibling Project Lifecycle Conversation 3.png|150px|right|link=:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle]]

Dear community members,

The [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee|Community Affairs Committee]] (CAC) of the [[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Board of Trustees|Wikimedia Foundation Board of Trustees]] invites you to give feedback on a '''[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle|draft Procedure for Sibling Project Lifecycle]]'''. This draft Procedure outlines proposed steps and requirements for opening and closing Wikimedia Sibling Projects, and aims to ensure any newly approved projects are set up for success. This is separate from the procedures for opening or closing language versions of projects, which is handled by the [[:m:Special:MyLanguage/Language committee|Language Committee]] or [[m:Special:MyLanguage/Closing_projects_policy|closing projects policy]]. 

You can find the details on [[:m:Special:MyLanguage/Talk:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Procedure for Sibling Project Lifecycle#Review|this page]], as well as the ways to give your feedback from today until the end of the day on '''June 23, 2024''', anywhere on Earth. 

You can also share information about this with the interested project communities you work with or support, and you can also help us translate the procedure into more languages, so people can join the discussions in their own language.

On behalf of the CAC,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 22 mai 2024 05:25 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26390244 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Announcing the first Universal Code of Conduct Coordinating Committee&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024/Announcement – results}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Hello,

The scrutineers have finished reviewing the vote results. We are following up with the results of the first [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) election]]. 

We are pleased to announce the following individuals as regional members of the U4C, who will fulfill a two-year term:

* North America (USA and Canada)
** –
* Northern and Western Europe
** [[m:Special:MyLanguage/User:Ghilt|Ghilt]]
* Latin America and Caribbean
** –
* Central and East Europe (CEE)
** —
* Sub-Saharan Africa
** –
* Middle East and North Africa
** [[m:Special:MyLanguage/User:Ibrahim.ID|Ibrahim.ID]]
* East, South East Asia and Pacific (ESEAP)
** [[m:Special:MyLanguage/User:0xDeadbeef|0xDeadbeef]]
* South Asia
** –

The following individuals are elected to be community-at-large members of the U4C, fulfilling a one-year term:

* [[m:Special:MyLanguage/User:Barkeep49|Barkeep49]]
* [[m:Special:MyLanguage/User:Superpes15|Superpes15]]
* [[m:Special:MyLanguage/User:Civvì|Civvì]]
* [[m:Special:MyLanguage/User:Luke081515|Luke081515]]
* –
* –
* –
* –

Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.

Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. Follow their work on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Meta-wiki]].

On behalf of the UCoC project team,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 3 iunie 2024 11:15 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26390244 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;The final text of the Wikimedia Movement Charter is now on Meta&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final draft available}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''
Hi everyone,

The final text of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] is now up on Meta in more than 20 languages for your reading.

'''What is the Wikimedia Movement Charter?'''

The Wikimedia Movement Charter is a proposed document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.

'''Join the Wikimedia Movement Charter “Launch Party”'''

Join the [[m:Special:MyLanguage/Event:Movement Charter Launch Party|“Launch Party”]] on '''June 20, 2024''' at '''14.00-15.00 UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1718892000 your local time]). During this call, we will celebrate the release of the final Charter and present the content of the Charter. Join and learn about the Charter before casting your vote.

'''Movement Charter ratification vote'''

Voting will commence on SecurePoll on '''June 25, 2024''' at '''00:01 UTC''' and will conclude on '''July 9, 2024''' at '''23:59 UTC.''' You can read more about the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting|voting process, eligibility criteria, and other details]] on Meta.

If you have any questions, please leave a comment on the [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter|Meta talk page]] or email the MCDC at [mailto:mcdc@wikimedia.org mcdc@wikimedia.org].

On behalf of the MCDC,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 11 iunie 2024 11:45 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26390244 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is now open – cast your vote&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Ratification vote opens}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,

The voting to ratify the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|'''Wikimedia Movement Charter''']] is now open. The Wikimedia Movement Charter is a document to define roles and responsibilities for all the members and entities of the Wikimedia movement, including the creation of a new body – the Global Council – for movement governance.

The final version of the Wikimedia Movement Charter is [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|available on Meta in different languages]] and attached [https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Wikimedia_Movement_Charter_(June_2024).pdf here in PDF format] for your reading.

Voting commenced on SecurePoll on '''June 25, 2024''' at '''00:01 UTC''' and will conclude on '''July 9, 2024''' at '''23:59 UTC'''. Please read more on the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting|voter information and eligibility details]].

After reading the Charter, please [[Special:SecurePoll/vote/398|'''vote here''']] and share this note further.

If you have any questions about the ratification vote, please contact the Charter Electoral Commission at [mailto:cec@wikimedia.org '''cec@wikimedia.org'''].

On behalf of the CEC,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 25 iunie 2024 13:52 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26989444 --&gt;

== Invitation to join June Wikisource Community Meeting ==

Hello fellow Wikisource enthusiasts!

We're excited to announce our upcoming Wikisource Community meeting, scheduled for '''29 June 2024, 7 AM UTC''' ([https://zonestamp.toolforge.org/1719644400 check your local time]).
As always, your participation is crucial to the success of our community discussions.

Similar to previous meetings, the agenda will be split into two segments. The first half will cover non-technical updates, such as events, conferences, proofread-a-thons, and collaborations. In the second half, we'll dive into technical updates and discussions, addressing key challenges faced by Wikisource communities.

Simply follow the link below to secure your spot and engage with fellow Wikisource enthusiasts:


[[:m:Event:Wikisource Community Meeting June 2024|Event Registration Page]]

Agenda Suggestions:
Your input matters! Feel free to suggest any additional topics you'd like to see included in the agenda.

If you have any suggestions or would just prefer being added to the meeting the old way,
simply drop a message on '''sgill@wikimedia.org'''.

Thank you for your continued dedication to Wikisource. We look forward to your active participation in our upcoming meeting.

Regards,

[[:m:User:KLawal-WMF|KLawal-WMF]], [[:m:User:SWilson (WMF)|Sam Wilson (WMF)]], and [[:m:User:SGill (WMF)|Satdeep Gill (WMF)]]

&lt;small&gt; Sent using [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 26 iunie 2024 20:17 (EEST)&lt;/small&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:KLawal-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=25768507 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Voting to ratify the Wikimedia Movement Charter is ending soon&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Final reminder}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,

This is a kind reminder that the voting period to ratify the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] will be closed on '''July 9, 2024''', at '''23:59 UTC'''.

If you have not voted yet, please vote [[m:Special:SecurePoll/vote/398|on SecurePoll]]. 

On behalf of the [[m:Special:MyLanguage/Movement_Charter/Ratification/Voting#Electoral_Commission|Charter Electoral Commission]],&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 8 iulie 2024 06:47 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26989444 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;U4C Special Election - Call for Candidates&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – call for candidates}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Hello all,

A special election has been called to fill additional vacancies on the U4C. The call for candidates phase is open from now through July 19, 2024.

The [[:m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the [[:foundation:Wikimedia Foundation Universal Code of Conduct|UCoC]]. Community members are invited to submit their applications in the special election for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please review the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|U4C Charter]].

In this special election, according to [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#2. Elections and Terms|chapter 2 of the U4C charter]], there are 9 seats available on the U4C: '''four''' community-at-large seats and '''five''' regional seats to ensure the U4C represents the diversity of the movement. [[Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter#5. Glossary|No more than two members of the U4C can be elected from the same home wiki]]. Therefore, candidates must not have English Wikipedia, German Wikipedia, or Italian Wikipedia as their home wiki.

Read more and submit your application on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Meta-wiki]].

In cooperation with the U4C,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 10 iulie 2024 03:03 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26989444 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Wikimedia Movement Charter ratification voting results&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Movement Charter/Drafting Committee/Announcement - Results of the ratification vote}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''
Hello everyone,

After carefully tallying both individual and affiliate votes, the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter/Ratification/Voting#Electoral Commission|Charter Electoral Commission]] is pleased to announce the final results of the Wikimedia Movement Charter voting.  

As [[m:Special:MyLanguage/Talk:Movement Charter#Thank you for your participation in the Movement Charter ratification vote!|communicated]] by the Charter Electoral Commission, we reached the quorum for both Affiliate and individual votes by the time the vote closed on '''July 9, 23:59 UTC'''. We thank all 2,451 individuals and 129 Affiliate representatives who voted in the ratification process. Your votes and comments are invaluable for the future steps in Movement Strategy.

The final results of the [[m:Special:MyLanguage/Movement Charter|Wikimedia Movement Charter]] ratification voting held between 25 June and 9 July 2024 are as follows: 

'''Individual vote:'''

Out of 2,451 individuals who voted as of July 9 23:59 (UTC), 2,446 have been accepted as valid votes. Among these, '''1,710''' voted “yes”; '''623''' voted “no”; and '''113''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 73.30% voted to approve the Charter (1710/2333), while 26.70% voted to reject the Charter (623/2333).

'''Affiliates vote:'''

Out of 129 Affiliates designated voters who voted as of July 9 23:59 (UTC), 129 votes are confirmed as valid votes. Among these, '''93''' voted “yes”; '''18''' voted “no”; and '''18''' selected “–” (neutral). Because the neutral votes don’t count towards the total number of votes cast, 83.78% voted to approve the Charter (93/111), while 16.22% voted to reject the Charter (18/111).

'''Board of Trustees of the Wikimedia Foundation:'''

The Wikimedia Foundation Board of Trustees voted '''not to ratify''' the proposed Charter during their special Board meeting on July 8, 2024. The Chair of the Wikimedia Foundation Board of Trustees, Nataliia Tymkiv, [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Board_noticeboard/Board_resolution_and_vote_on_the_proposed_Movement_Charter|shared the result of the vote, the resolution, meeting minutes and proposed next steps]].  

With this, the Wikimedia Movement Charter in its current revision is '''not ratified'''.

We thank you for your participation in this important moment in our movement’s governance.

The Charter Electoral Commission,

[[m:User:Abhinav619|Abhinav619]], [[m:User:Borschts|Borschts]], [[m:User:Iwuala Lucy|Iwuala Lucy]], [[m:User:Tochiprecious|Tochiprecious]], [[m:User:Der-Wir-Ing|Der-Wir-Ing]]&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 18 iulie 2024 20:54 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26989444 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Vote now to fill vacancies of the first U4C&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – voting opens}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Dear all,

I am writing to you to let you know the voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is open now through '''August 10, 2024'''. Read the information on the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|voting page on Meta-wiki]] to learn more about voting and voter eligibility.

The Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community members were invited to submit their applications for the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, please [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].

Please share this message with members of your community so they can participate as well.

In cooperation with the U4C,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 27 iulie 2024 05:47 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=26989444 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;Reminder! Vote closing soon to fill vacancies of the first U4C&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement – reminder to vote}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Dear all,

The voting period for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) is closing soon. It is open through 10 August 2024. Read the information on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2024_Special_Election#Voting|the voting page on Meta-wiki to learn more about voting and voter eligibility]]. If you are eligible to vote and have not voted in this special election, it is important that you vote now.

'''Why should you vote?''' The U4C is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. Community input into the committee membership is critical to the success of the UCoC.

Please share this message with members of your community so they can participate as well.

In cooperation with the U4C,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 6 august 2024 18:30 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=27183190 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Coming soon: A new sub-referencing feature – try it!&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;Sub-referencing&quot;/&gt;
[[File:Sub-referencing reuse visual.png|{{#ifeq:{{#dir}}|ltr|right|left}}|400px]]
Hello. For many years, community members have requested an easy way to re-use references with different details. Now, a MediaWiki solution is coming: The new sub-referencing feature will work for wikitext and Visual Editor and will enhance the existing reference system. You can continue to use different ways of referencing, but you will probably encounter sub-references in articles written by other users. More information on [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|the project page]].

'''We want your feedback''' to make sure this feature works well for you:

* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#Test|Please try]] the current state of development on beta wiki and [[m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|let us know what you think]]. 
* [[m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing/Sign-up|Sign up here]] to get updates and/or invites to participate in user research activities.

[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Deutschland|Wikimedia Deutschland]]’s [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|Technical Wishes]] team is planning to bring this feature to Wikimedia wikis later this year. We will reach out to creators/maintainers of tools and templates related to references beforehand.

Please help us spread the message. --[[m:User:Johannes Richter (WMDE)|Johannes Richter (WMDE)]] ([[m:User talk:Johannes Richter (WMDE)|talk]]) 10:36, 19 August 2024 (UTC)
&lt;section end=&quot;Sub-referencing&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Johannes Richter (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johannes_Richter_(WMDE)/Sub-referencing/massmessage_list&amp;oldid=27309345 --&gt;

== Sign up for the language community meeting on August 30th, 15:00 UTC ==

Hi all,

The next language community meeting is scheduled in a few weeks—on August 30th at 15:00 UTC. If you're interested in joining, you can [https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#30_August_2024 sign up on this wiki page].

This participant-driven meeting will focus on sharing language-specific updates related to various projects, discussing technical issues related to language wikis, and working together to find possible solutions. For example, in the last meeting, topics included the Language Converter, the state of language research, updates on the Incubator conversations, and technical challenges around external links not working with special characters on Bengali sites.

Do you have any ideas for topics to share technical updates or discuss challenges? Please add agenda items to the document [https://etherpad.wikimedia.org/p/language-community-meeting-aug-2024 here] and reach out to ssethi(__AT__)wikimedia.org. We look forward to your participation!

[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 23 august 2024 02:20 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:SSethi (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=27183190 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Announcing the Universal Code of Conduct Coordinating Committee&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/board-elections@lists.wikimedia.org/thread/OKCCN2CANIH2K7DXJOL2GPVDFWL27R7C/ Original message at wikimedia-l]. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results|You can find this message translated into additional languages on Meta-wiki.]] [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Announcement - results}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Hello all,

The scrutineers have finished reviewing the vote and the [[m:Special:MyLanguage/Elections Committee|Elections Committee]] have certified the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election/Results|results]] for the [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2024 Special Election|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) special election]].

I am pleased to announce the following individual as regional members of the U4C, who will fulfill a term until 15 June 2026:

* North America (USA and Canada)
** Ajraddatz

The following seats were not filled during this special election:

* Latin America and Caribbean
* Central and East Europe (CEE)
* Sub-Saharan Africa
* South Asia
* The four remaining Community-At-Large seats

Thank you again to everyone who participated in this process and much appreciation to the candidates for your leadership and dedication to the Wikimedia movement and community.

Over the next few weeks, the U4C will begin meeting and planning the 2024-25 year in supporting the implementation and review of the UCoC and Enforcement Guidelines. You can follow their work on [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Meta-Wiki]].

On behalf of the U4C and the Elections Committee,&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[m:User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 2 septembrie 2024 17:07 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=27183190 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Have your say: Vote for the 2024 Board of Trustees!&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
Hello all,

The voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Board of Trustees election]] is now open. There are twelve (12) candidates running for four (4) seats on the Board.

Learn more about the candidates by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024/Candidates|reading their statements]] and their [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Questions_for_candidates|answers to community questions]].

When you are ready, go to the [[Special:SecurePoll/vote/400|SecurePoll]] voting page to vote. '''The vote is open from September 3rd at 00:00 UTC to September 17th at 23:59 UTC'''.

To check your voter eligibility, please visit the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Voter_eligibility_guidelines|voter eligibility page]].

Best regards,

The Elections Committee and Board Selection Working Group&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 3 septembrie 2024 15:15 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=27183190 --&gt;

== Scholarship Applications Now Open for Wikisource Conference 2025! ==

Dear Wikimedians,

We are thrilled to announce that the Wikisource Conference is returning after a decade! It will be held from 14 to 16 February 2025 in Denpasar, Bali, Indonesia. This event will be a great opportunity for us to come together, share experiences, and discuss the future of Wikisource and its community.
We are now accepting scholarship applications for the Wikisource Conference 2025 to promote diversity and inclusion. Scholarships are open to active contributors, community members, developers, and partners involved with Wikisource or related projects.

Important Details:
* Application Period: 1 September 2024 to 20 September 2024
* Application Deadline: 20 September 2024
* Meta page: [[:m:Wikisource Conference 2025/Scholarships|Link]]

We encourage everyone who is passionate about Wikisource and interested in attending this unique gathering to apply for a scholarship. The selection committee will carefully review all applications, focusing on contributions to the Wikisource project, community engagement, and the potential impact of participation in the conference.

To apply, please fill out the [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfKU36artM5fVRFeG9GAZGhJSVFJKlACkywvE522fJ6zBf_nA/viewform scholarship application form]. We will provide updates soon for more information about the conference, including program details, speakers, and venue.

If you have any questions or need help with your application, feel free to reach out on the [[:m:Talk:Wikisource Conference 2025/Scholarships|Meta Talk page]] or email us at wikisourceconference@gmail.com.

We look forward to receiving your applications and hope to see many of you in Bali for the Wikisource Conference 2025!

Regards, 

&lt;small&gt;
Nitesh Gill

The Wikisource Conference 2025 Team
&lt;/small&gt;

[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 5 septembrie 2024 14:14 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Nitesh (CIS-A2K)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=27399964 --&gt;

== Your wiki will be in read-only soon ==

&lt;section begin=&quot;server-switch&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;

[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Tech%2FServer+switch&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]

&lt;span class=&quot;mw-translate-fuzzy&quot;&gt;Fundația [[foundation:|Wikimedia]] testează comuntarea între centrele sale de date primar și secundar.&lt;/span&gt; Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru.

Ele vor comuta tot traficul înapoi, '''{{#time:j xg|2024-09-25|ro}}'''. Testul va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-09-25T15:00|en}} {{#time:H:i e|2024-09-25T15:00}}]''' (17:00 CEST).

Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. 

Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;This banner will remain visible until the end of the operation.&lt;/span&gt; 

'''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o perioadă scurtă de timp.'''

*Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2024-09-25|ro}}.
*Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate.

„Alte efecte”:

*Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite.
* Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele blocări de la caz la caz se pot întâmpla în mod punctual dacă operația le cere ulterior.
* &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;[[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.&lt;/span&gt;

Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. 

'''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;server-switch&quot;/&gt;

[[User:Trizek_(WMF)|Trizek_(WMF)]], 20 septembrie 2024 12:37 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=27248326 --&gt;

== Scholarship Application Deadline Extended for Wikisource Conference 2025! ==

Dear Wikimedians,

This message is about the Wikisource Conference, taking place from 14 to 16 February 2025 in Denpasar, Bali, Indonesia, after a decade-long break. This conference will be a fantastic opportunity to reconnect, share insights, and discuss the future of Wikisource and its vibrant community.

In the spirit of promoting diversity and inclusion, we're pleased to inform you that the deadline for scholarship applications has been '''extended to 29 September 2024'''.

If you still need to apply, please [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfKU36artM5fVRFeG9GAZGhJSVFJKlACkywvE522fJ6zBf_nA/viewform fill out the application form].

For any questions or assistance, feel free to contact us via the [[:m:Talk:Wikisource Conference 2025|Meta Talk page]] or by email at wikisourceconference@gmail.com.

We look forward to your applications and hope to see you at the Wikisource Conference 2025!

Thank you [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 20 septembrie 2024 16:32 (EEST)

Wikisource Conference 2025 Scholarship Team
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Nitesh (CIS-A2K)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=27416045 --&gt;

== 'Wikidata item' link is moving. Find out where... ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;&lt;i&gt;Apologies for cross-posting in English. Please consider translating this message.&lt;/i&gt;{{tracked|T66315}}

Hello everyone, a small change will soon be coming to the user-interface of your Wikimedia project.
The [[d:Q16222597|Wikidata item]] [[w:|sitelink]] currently found under the &lt;span style=&quot;color: #54595d;&quot;&gt;&lt;u&gt;''General''&lt;/u&gt;&lt;/span&gt; section of the '''Tools''' sidebar menu will move into the &lt;span style=&quot;color: #54595d;&quot;&gt;&lt;u&gt;''In Other Projects''&lt;/u&gt;&lt;/span&gt; section.

We would like the Wiki communities feedback so please let us know or ask questions on the   [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Discussion page]] before we enable the change which can take place October 4 2024, circa 15:00 UTC+2.
More information can be found on [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|the project page]].&lt;br&gt;&lt;br&gt;We welcome your feedback and questions.&lt;br&gt; [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 27 septembrie 2024 21:57 (EEST)
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&amp;oldid=27524260 --&gt;

== Final Reminder: Wikisource Conference 2025 Scholarship Deadline ==

Dear Wikimedians,

This is a final reminder that the scholarship application deadline for the Wikisource Conference 2025 is 29 September 2024. The conference will take place from 14-16 February 2025 in Denpasar, Bali, Indonesia, after a decade-long break.

If you haven’t applied yet, please do so by completing the scholarship [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfKU36artM5fVRFeG9GAZGhJSVFJKlACkywvE522fJ6zBf_nA/viewform application form] by 11:59 AM UTC, 29th September 2024. 

For any questions, reach out via the Meta Talk page or email us at wikisourceconference@gmail.com.

We look forward to your participation!

Regards,
Wikisource Conference 2025 Scholarship Team

[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 29 septembrie 2024 20:31 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Nitesh (CIS-A2K)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGill_(WMF)/lists/WS_VPs&amp;oldid=27416045 --&gt;

== Invitation to Participate in Wiki Loves Ramadan Community Engagement Survey ==

Dear all,

Apologies for writing in English. Please help to translate in your language.
We are excited to announce the upcoming [[m:Wiki Loves Ramadan|Wiki Loves Ramadan]] event, a global initiative aimed at celebrating Ramadan by enriching Wikipedia and its sister projects with content related to this significant time of year. As we plan to organize this event globally, your insights and experiences are crucial in shaping the best possible participation experience for the community.

To ensure that Wiki Loves Ramadan is engaging, inclusive, and impactful, we kindly invite you to participate in our community engagement survey. Your feedback will help us understand the needs of the community, set the event's focus, and guide our strategies for organizing this global event.

Survey link: https://forms.gle/f66MuzjcPpwzVymu5

Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will make a difference!

Thank you for being a part of our journey to make Wiki Loves Ramadan a success.


Warm regards,

User:ZI Jony 6 octombrie 2024 06:20 (EEST)

Wiki Loves Ramadan Organizing Team
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=27510935 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Preliminary results of the 2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees elections&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
Hello all,

Thank you to everyone who participated in the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2024|2024 Wikimedia Foundation Board of Trustees election]]. Close to 6000 community members from more than 180 wiki projects have voted.

The following four candidates were the most voted:

# [[User:Kritzolina|Christel Steigenberger]]
# [[User:Nadzik|Maciej Artur Nadzikiewicz]]
# [[User:Victoria|Victoria Doronina]]
# [[User:Laurentius|Lorenzo Losa]]

While these candidates have been ranked through the vote, they still need to be appointed to the Board of Trustees. They need to pass a successful background check and meet the qualifications outlined in the Bylaws. New trustees will be appointed at the next Board meeting in December 2024.

[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2024/Results|Learn more about the results on Meta-Wiki.]]

Best regards,

The Elections Committee and Board Selection Working Group

&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[User:MPossoupe_(WMF)|MPossoupe_(WMF)]] 14 octombrie 2024 11:26 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:MPossoupe (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=27183190 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Seeking volunteers to join several of the movement’s committees&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
Each year, typically from October through December, several of the movement’s committees seek new volunteers. 

Read more about the committees on their Meta-wiki pages:
* [[m:Special:MyLanguage/Affiliations_Committee|Affiliations Committee (AffCom)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Ombuds_commission|Ombuds commission (OC)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Legal/Community Resilience and Sustainability/Trust and Safety/Case Review Committee|Case Review Committee (CRC)]]

Applications for the committees open on 16 October 2024. Applications for the Affiliations Committee close on 18 November 2024, and applications for the Ombuds commission and the Case Review Committee close on 2 December 2024. Learn how to apply by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation/Legal/Committee_appointments|visiting the appointment page on Meta-wiki]]. Post to the talk page or email [mailto:cst@wikimedia.org cst@wikimedia.org] with any questions you may have.

For the Committee Support team,
&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

-- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 17 octombrie 2024 02:09 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=27601062 --&gt;

== 'Wikidata item' link is moving, finally. ==

Hello everyone, I previously wrote on the 27th September to advise that the ''Wikidata item'' sitelink will change places in the sidebar menu, moving from the '''General''' section into the '''In Other Projects''' section. The scheduled rollout date of 04.10.2024 was delayed due to a necessary request for Mobile/MinervaNeue skin. I am happy to inform that the global rollout can now proceed and will occur later today, 22.10.2024 at 15:00 UTC-2. [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Projects/Move_Wikidata_item_link|Please let us know]] if you notice any problems or bugs after this change. There should be no need for null-edits or purging cache for the changes to occur. Kind regards, -[[m:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] 22 octombrie 2024 14:29 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&amp;oldid=27535421 --&gt;

== Final Reminder: Join us in Making Wiki Loves Ramadan Success ==

Dear all,

We’re thrilled to announce the Wiki Loves Ramadan event, a global initiative to celebrate Ramadan by enhancing Wikipedia and its sister projects with valuable content related to this special time of year. As we organize this event globally, we need your valuable input to make it a memorable experience for the community.

Last Call to Participate in Our Survey: To ensure that Wiki Loves Ramadan is inclusive and impactful, we kindly request you to complete our community engagement survey. Your feedback will shape the event’s focus and guide our organizing strategies to better meet community needs.

* Survey Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSffN4prPtR5DRSq9nH-t1z8hG3jZFBbySrv32YoxV8KbTwxig/viewform?usp=sf_link Complete the Survey]
* Deadline: November 10, 2024
Please take a few minutes to share your thoughts. Your input will truly make a difference!

'''Volunteer Opportunity''': Join the Wiki Loves Ramadan Team! We’re seeking dedicated volunteers for key team roles essential to the success of this initiative. If you’re interested in volunteer roles, we invite you to apply.
* Application Link: [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfXiox_eEDH4yJ0gxVBgtL7jPe41TINAWYtpNp1JHSk8zhdgw/viewform?usp=sf_link Apply Here]
* Application Deadline: October 31, 2024
Explore Open Positions: For a detailed list of roles and their responsibilities, please refer to the position descriptions here: [https://docs.google.com/document/d/1oy0_tilC6kow5GGf6cEuFvdFpekcubCqJlaxkxh-jT4/ Position Descriptions]

Thank you for being part of this journey. We look forward to working together to make Wiki Loves Ramadan a success!


Warm regards,&lt;br&gt;
The Wiki Loves Ramadan Organizing Team 29 octombrie 2024 07:12 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=27568454 --&gt;

== Sign up for the language community meeting on November 29th, 16:00 UTC ==

Hello everyone,

The next language community meeting is coming up next week, on November 29th, at 16:00 UTC (Zonestamp! For your timezone &lt;https://zonestamp.toolforge.org/1732896000&gt;). If you're interested in joining, you can sign up on this wiki page: &lt;https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#29_November_2024&gt;.

This participant-driven meeting will be organized by the Wikimedia Foundation’s Language Product Localization team and the Language Diversity Hub. There will be presentations on topics like developing language keyboards, the creation of the Moore Wikipedia, and the language support track at Wiki Indaba. We will also have members from the Wayuunaiki community joining us to share their experiences with the Incubator and as a new community within our movement. This meeting will have a Spanish interpretation.

Looking forward to seeing you at the language community meeting! Cheers, [[User:SSethi (WMF)|Srishti]] 21 noiembrie 2024 21:55 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:SSethi (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=27746256 --&gt;

== Launching! Join Us for Wiki Loves Ramadan 2025! ==

Dear All,

We’re happy to announce the launch of [[m:Wiki Loves Ramadan 2025|Wiki Loves Ramadan 2025]], an annual international campaign dedicated to celebrating and preserving Islamic cultures and history through the power of Wikipedia. As an active contributor to the Local Wikipedia, you are specially invited to participate in the launch. 

This year’s campaign will be launched for you to join us write, edit, and improve articles that showcase the richness and diversity of Islamic traditions, history, and culture.

* Topic: [[m:Event:Wiki Loves Ramadan 2025 Campaign Launch|Wiki Loves Ramadan 2025 Campaign Launch]]
* When: Jan 19, 2025 
* Time: 16:00 Universal Time UTC and runs throughout Ramadan (starting February 25, 2025).
* Join Zoom Meeting: https://us02web.zoom.us/j/88420056597?pwd=NdrpqIhrwAVPeWB8FNb258n7qngqqo.1 
* Zoom meeting hosted by [[m:Wikimedia Bangladesh|Wikimedia Bangladesh]]

To get started, visit the [[m:Wiki Loves Ramadan 2025|campaign page]] for details, resources, and guidelines: Wiki Loves Ramadan 2025.

Add [[m:Wiki Loves Ramadan 2025/Participant|your community here]], and organized Wiki Loves Ramadan 2025 in your local language.

Whether you’re a first-time editor or an experienced Wikipedian, your contributions matter. Together, we can ensure Islamic cultures and traditions are well-represented and accessible to all.

Feel free to invite your community and friends too. Kindly reach out if you have any questions or need support as you prepare to participate.

Let’s make Wiki Loves Ramadan 2025 a success!

For the [[m:Wiki Loves Ramadan 2025/Team|International Team]] 16 ianuarie 2025 14:08 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:ZI Jony@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=27568454 --&gt;

== Universal Code of Conduct annual review: provide your comments on the UCoC and Enforcement Guidelines ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.

I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 3 February 2025. This is the first step of several to be taken for the annual review.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]].

The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].

Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.

-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 24 ianuarie 2025 03:12 (EET)
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=27746256 --&gt;

== Reminder: first part of the annual UCoC review closes soon ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.

This is a reminder that the first phase of the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines will be closing soon. You can make suggestions for changes through [[d:Q614092|the end of day]], 3 February 2025. This is the first step of several to be taken for the annual review.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]]. After review of the feedback, proposals for updated text will be published on Meta in March for another round of community review. 

Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.

-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 3 februarie 2025 02:49 (EET)
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=28198931 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt; Upcoming Language Community Meeting (Feb 28th, 14:00 UTC) and Newsletter&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;message&quot;/&gt;
Hello everyone!
[[File:WP20Symbols WIKI INCUBATOR.svg|right|frameless|150x150px|alt=An image symbolising multiple languages]]
We’re excited to announce that the next '''Language Community Meeting''' is happening soon, '''February 28th at 14:00 UTC'''! If you’d like to join, simply sign up on the '''[[mw:Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#28_February_2025|wiki page]]'''.

This is a participant-driven meeting where we share updates on language-related projects, discuss technical challenges in language wikis, and collaborate on solutions. In our last meeting, we covered topics like developing language keyboards, creating the Moore Wikipedia, and updates from the language support track at Wiki Indaba.

'''Got a topic to share?''' Whether it’s a technical update from your project, a challenge you need help with, or a request for interpretation support, we’d love to hear from you! Feel free to '''reply to this message''' or add agenda items to the document '''[[etherpad:p/language-community-meeting-feb-2025|here]]'''.

Also, we wanted to highlight that the sixth edition of the Language &amp; Internationalization newsletter (January 2025) is available here: [[:mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/January|Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/January]]. This newsletter provides updates from the October–December 2024 quarter on new feature development, improvements in various language-related technical projects and support efforts, details about community meetings, and ideas for contributing to projects. To stay updated, you can subscribe to the newsletter on its wiki page: [[:mw:Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter|Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter]].

We look forward to your ideas and participation at the language community meeting, see you there!
&lt;section end=&quot;message&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 22 februarie 2025 10:29 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:SSethi (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=28217779 --&gt;

== Universal Code of Conduct annual review: proposed changes are available for comment ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.

I am writing to you to let you know that [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/Proposed_Changes|proposed changes]] to the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|Universal Code of Conduct (UCoC) Enforcement Guidelines]] and [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter]] are open for review. '''[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/Proposed_Changes|You can provide feedback on suggested changes]]''' through the [[d:Q614092|end of day]] on Tuesday, 18 March 2025. This is the second step in the annual review process, the final step will be community voting on the proposed changes.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find relevant links about the process on the UCoC annual review page on Meta]].

The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].

Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.

-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] 7 martie 2025 20:51 (EET)

&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=28307738 --&gt;

== Wiki-ul tău va fi în curând doar pentru citire. ==

&lt;section begin=&quot;server-switch&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;

[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Tech%2FServer+switch&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]

Fundaţia [[foundation:|Wikimedia]] vai testa intre centrele sale de date primar şi secundar. Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru.

Traficul va comuta la  '''{{#time:j xg|2025-03-19|ro}}'''. Testul va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2025-03-19T14:00|en}} {{#time:H:i e|2025-03-19T14:00}}]''' (15:00 CEST).

Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. 

Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. Acest banner va rămâne vizibil până la sfârșitul operațiunii. 

'''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o scurtă perioadă de timp.'''

*Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2025-03-19|ro}}.
*Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate.

„Alte efecte”:

*Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite.
* Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele înghețări de cod în fiecare caz ar putea să se întâmple punctual dacă operațiunea le va necesita ulterior.
* Serviciul [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] nu va fii disponibil pentru vreo 90 de minute.

Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. 

'''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;server-switch&quot;/&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 15 martie 2025 01:14 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=28307742 --&gt;

== Final proposed modifications to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and U4C Charter now posted ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
The proposed modifications to the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines]] and the U4C Charter [[m:Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/2025/Proposed_Changes|are now on Meta-wiki for community notice]] in advance of the voting period. This final draft was developed from the previous two rounds of community review. Community members will be able to vote on these modifications starting on 17 April 2025. The vote will close on 1 May 2025, and results will be announced no later than 12 May 2025. The U4C election period, starting with a call for candidates, will open immediately following the announcement of the review results. More information will be posted on [[m:Special:MyLanguage//Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election|the wiki page for the election]] soon.

Please be advised that this process will require more messages to be sent here over the next two months. 

The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|review the U4C Charter]].

Please share this message with members of your community so they can participate as well.

-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 4 aprilie 2025 05:05 (EEST)
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=28469465 --&gt;

== Wikidata and Sister Projects: An online community event ==

''(Apologies for posting in English)''

Hello everyone, I am excited to share news of an upcoming online event called '''[[d:Event:Wikidata_and_Sister_Projects|Wikidata and Sister Projects]]''' celebrating the different ways Wikidata can be used to support or enhance with another Wikimedia project. The event takes place over 4 days between '''May 29 - June 1st, 2025'''.

We would like to invite speakers to present at this community event, to hear success stories, challenges, showcase tools or projects you may be working on, where Wikidata has been involved in Wikipedia, Commons, WikiSource and all other WM projects.

If you are interested in attending, please [[d:Special:RegisterForEvent/1291|register here]].
If you would like to speak at the event, please fill out this Session Proposal template on the [[d:Event_talk:Wikidata_and_Sister_Projects|event talk page]], where you can also ask any questions you may have. 

I hope to see you at the event, in the audience or as a speaker, - [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 11 aprilie 2025 12:19 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Send_List&amp;oldid=28525705 --&gt;

== Vote now on the revised UCoC Enforcement Guidelines and U4C Charter ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;

The voting period for the revisions to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines (&quot;UCoC EG&quot;) and the UCoC's Coordinating Committee Charter is open now through the end of 1 May (UTC) ([https://zonestamp.toolforge.org/1746162000 find in your time zone]). [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/2025/Voter_information|Read the information on how to participate and read over the proposal before voting]] on the UCoC page on Meta-wiki.

The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review of the EG and Charter was planned and implemented by the U4C. Further information will be provided in the coming months about the review of the UCoC itself. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|review the U4C Charter]].

Please share this message with members of your community so they can participate as well.

In cooperation with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 17 aprilie 2025 03:35 (EEST)
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=28469465 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Vote on proposed modifications to the UCoC Enforcement Guidelines and U4C Charter&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
The voting period for the revisions to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and U4C Charter closes on 1 May 2025 at 23:59 UTC ([https://zonestamp.toolforge.org/1746162000 find in your time zone]). [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025/Voter information|Read the information on how to participate and read over the proposal before voting]] on the UCoC page on Meta-wiki.

The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].

Please share this message with members of your community in your language, as appropriate, so they can participate as well.

In cooperation with the U4C -- &lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 29 aprilie 2025 06:41 (EEST)&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=28618011 --&gt;

== We will be enabling the new Charts extension on your wiki soon! ==

''(Apologies for posting in English)''

Hi all! We have good news to share regarding the ongoing problem with graphs and charts affecting all wikis that use them.

As you probably know, the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Graph|old Graph extension]] was disabled in 2023 [[listarchive:list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/EWL4AGBEZEDMNNFTM4FRD4MHOU3CVESO/|due to security reasons]]. We’ve worked in these two years to find a solution that could replace the old extension, and provide a safer and better solution to users who wanted to showcase graphs and charts in their articles. We therefore developed the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Charts extension]], which will be replacing the old Graph extension and potentially also the [[:mw:Extension:EasyTimeline|EasyTimeline extension]].

After successfully deploying the extension on Italian, Swedish, and Hebrew Wikipedia, as well as on MediaWiki.org, as part of a pilot phase, we are now happy to announce that we are moving forward with the next phase of deployment, which will also include your wiki.

The deployment will happen in batches, and will start from '''May 6'''. Please, consult [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart/Project#Deployment Timeline|our page on MediaWiki.org]] to discover when the new Charts extension will be deployed on your wiki. You can also [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|consult the documentation]] about the extension on MediaWiki.org.

If you have questions, need clarifications, or just want to express your opinion about it, please refer to the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension_talk:Chart/Project|project’s talk page on Mediawiki.org]], or ping me directly under this thread. If you encounter issues using Charts once it gets enabled on your wiki, please report it on the [[:mw:Extension_talk:Chart/Project|talk page]] or at [[phab:tag/charts|Phabricator]].

Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 6 mai 2025 18:07 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&amp;oldid=28663781 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]].

You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC.

If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, &lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])&lt;/bdi&gt; 16 mai 2025 01:08 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=28618011 --&gt;

== RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot; class=&quot;mw-content-ltr&quot;&gt;
''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)''

Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. 

We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation.

You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|&lt;span class=&quot;signature-talk&quot;&gt;{{int:Talkpagelinktext}}&lt;/span&gt;]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST)
&lt;/div&gt;
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&amp;oldid=28768453 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection &amp; Call for Questions&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
:''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]''

Dear all,

This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.

The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4].

Here are the key planned dates:

* May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6]
* June 17 – July 1, 2025: Call for candidates
* July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5]
* August 2025: Campaign period
* August – September 2025: Two-week community voting period
* October – November 2025: Background check of selected candidates
* Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated

Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]].

'''Call for Questions'''

In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]]

'''Election Volunteers'''

Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]]

Thank you!

[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results

[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter

[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024

[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles

[5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ

[6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates

Best regards,

Victoria Doronina

Board Liaison to the Elections Committee

Governance Committee&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:08 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&amp;oldid=28618011 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-23&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W23&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/23|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Chart extension]] is now available on all Wikimedia wikis. Editors can use this new extension to create interactive data visualizations like bar, line, area, and pie charts. Charts are designed to replace many of the uses of the legacy [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Graph|Graph extension]].

'''Updates for editors'''
* It is now easier to configure automatic citations for your wiki within the visual editor's [[mw:Special:MyLanguage/Citoid/Enabling Citoid on your wiki|citation generator]]. Administrators can now set a default template by using the &lt;code dir=ltr&gt;_default&lt;/code&gt; key in the local &lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[MediaWiki:Citoid-template-type-map.json]]&lt;/bdi&gt; page ([[mw:Special:Diff/6969653/7646386|example diff]]). Setting this default will also help to future-proof your existing configurations when [[phab:T347823|new item types]] are added in the future. You can still set templates for individual item types as they will be preferred to the default template. [https://phabricator.wikimedia.org/T384709]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:20}} community-submitted {{PLURAL:20|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* Starting the week of June 2, bots logging in using &lt;code dir=ltr&gt;action=login&lt;/code&gt; or &lt;code dir=ltr&gt;action=clientlogin&lt;/code&gt; will fail more often. This is because of stronger protections against suspicious logins. Bots using [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Bot passwords|bot passwords]] or using a loginless authentication method such as [[mw:Special:MyLanguage/OAuth/Owner-only consumers|OAuth]] are not affected. If your bot is not using one of those, you should update it; using &lt;code dir=ltr&gt;action=login&lt;/code&gt; without a bot password was deprecated [[listarchive:list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/message/3EEMN7VQX5G7WMQI5K2GP5JC2336DPTD/|in 2016]]. For most bots, this only requires changing what password the bot uses. [https://phabricator.wikimedia.org/T395205]
* From this week, Wikimedia wikis will allow ES2017 features in JavaScript code for official code, gadgets, and user scripts. The most visible feature of ES2017 is &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;async&lt;/code&gt;/&lt;code&gt;await&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; syntax, allowing for easier-to-read code. Until this week, the platform only allowed up to ES2016, and a few months before that, up to ES2015. [https://phabricator.wikimedia.org/T381537]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.4|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* Scholarship applications to participate in the [[m:Special:MyLanguage/GLAM Wiki 2025|GLAM Wiki Conference 2025]] are now open. The conference will take place from 30 October to 1 November, in Lisbon, Portugal. GLAM contributors who lack the means to support their participation can [[m:Special:MyLanguage/GLAM Wiki 2025/Scholarships|apply here]]. Scholarship applications close on June 7th.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/23|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W23&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 3 iunie 2025 02:54 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=28819186 --&gt;</text>
      <sha1>0qdfmge559gfdu64jyh3paauroys1wt</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Autor:Elena Liliana Popescu</title>
    <ns>102</ns>
    <id>12437</id>
    <revision>
      <id>143686</id>
      <parentid>139004</parentid>
      <timestamp>2025-06-04T04:16:07Z</timestamp>
      <contributor>
        <ip>78.96.194.61</ip>
      </contributor>
      <comment>/* Operă */ actualizare ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143686</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="6339" sha1="1usmyrj06p7mf4e00zwuaqde157pjg9" xml:space="preserve">{{copyvio}}
{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = P
}}

==Operă==

* Ție (Editura Universității din București, 1994);
* Tărâmul dintre gânduri (Editura Universității din București, 1997);
* Zborul. Vis și Destin (Ed. Hermes, București, 1999; Editura Eikon, 2018) - volum de poezie și jurnal de zbor al tatǎlui sǎu, poetul pilot George Ioana; cuvânt înainte, note și îngrijire ediții;
* Cânt de Iubire - Song of Love, versiune româno-engleză (Ed. Herald, București, 1999), traducere de Adrian G. Sahlean;
* Imn Existenței (Ed. Herald, București, 2000);
**[[Ție, cel care deschizi această carte ...]]
**[[Imn Existenței]]
**[[Imn Vieții]]
**[[Imn Libertății]]
**[[Imn Tăcerii]]
* Cânt de Iubire - Pesma Liubavi, versiune româno-sârbă (Ed. Savez Srba u Rumuniji, Timișoara, 2001), traducere de poetul Draga Mirjanič;
* Pelerin (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003);
* Peregrino, versiune româno-spaniolă (Ed. Empireuma, Orihuela, Spania, 2004), traducere de Joaquín Garrigós;
* Cuan grande es la tristeza  (Alicante, Spania, 2005, e-book);
* Himno a la Existencia, versiune spaniolă  (Linajes Editores, Ciudad de Mexico, Mexic, 2006), traducere de Joaquín Garrigós și Adrian Mac Liman;
* Versiune în limba chineză a volumului Cânt de Iubire, (Taipei, Taiwan, 2006), traducere de Lee Kuei-shien;
* Un solo canto (Poéticas, Argentina, 2006, e-book);
* Cânt de Iubire - Song of Love, versiune româno-engleză (ediția a doua, revăzută, Ed. Pelerin, București &amp; Ed. Lumină Lină, New York, 2007);
* Cât de aproape... - Lo cerca que estabas..., versiune româno-spaniolă  (Ed. Pelerin, București, 2007), traducere de Adrian G. Sahlean;
* Unde ești, Timp?. Poezii. 1965-2005 (Ed. Curtea Veche, București, 2007);
* Cât de aproape... - Lo cerca que estabas... (Ed. Pelerin, București, 2007), traducere de Joaquín Garrigos și Dan Munteanu Colán;
* Poeme, versiune romano-urdu 1965-2005 (Lahore, Pakistan, 2008), traducere de Alla Ditta Raza Choudary;
* Peregrino, versiune portughezǎ (Fortaleza, Brazilia, 2009), traducere de Luciano Maia;
* Dacǎ - un singur poem, versiune multilingvǎ -  42 de limbi  (Ed. Pelerin, București, 2009);
* Versiune engleză-chineză a volumului Cânt de Iubire (Taipei, Taiwan, 2010), traducere în engleză de Adrian G. Sahlean și în chineză de Lee Kuei-shien;
* Nicolae Popescu – Omul • Matematicianul • Mentorul (Ed. Universitatea din București, 2011), cuvânt înainte, note, îngrijire ediție;
* Hymn to the Life, versiune în limba chineză (Taipei, Taiwan, 2011), traducere de Lee Kuei-shien;
* Além do azul - Dincolo de azur, versiune portugheză-română (Ed. Smile, Fortaleza, Brasil, 2012), în colaborare cu Luciano Maia;
* Trei Poeme din Europa - Three Poems from Europa (Ed. Pelerin, București, 2013), volum de poezie multilingv - în 42 de limbi vorbite în Europa)
* Cânt de Iubire - Song of Love - Chanson d’Amour (Ed. Pelerin, București &amp; Ed. Destine Literare, Montreal, Canada, 2013), volum trilingv, traducere în engleză de Adrian G. Sahlean;
* Cânt de Iubire - Canto de Amor (Ed. Trilce, Salamanca, Spania, 2014), traducere de Joaquín Garrigós și Moisés Castillo, ilustrații de Miguel Elías;
* Dacă ai ști (Ed. Pelerin, 2015), volum multilingv (22 de poeme în 29 de limbi : albaneză, arabă, armeană, bască, bengali, catalană, cehă, chineză, engleză, franceză, georgiană, germană, greacă, hindi, idiș, indoneziană, italiană, latină, maghiară, portugheză, română, rusă, sardă, sârbă, slovacă, spaniolă, suedeză, turcă, urdu);
* Doar tăcerile - Csak a hallgatásokat (Ed. Europrint, Oradea, 2015), traducere de Irén P. Tóth;
* Trei Poeme din Europa - Three Poems from Europa (Sud Est Top Production, București, 2016), audiobook multilingv în limbile Uniunii Europene;
* Canto d'amore (Ed. Pellicano, Roma, Italia, 2016), volum bilingv, în română-italiană, traducere de Stefano Strazzabosco;
* Dacǎ - un singur poem, volum multilingvǎ (80 de limbi)  (Ed. Pelerin, București, 2017);
* Clipa aceea (Ed. Eikon, 2018);
* Imn Existenței - Inno all'Esistenza (Ed. Rediviva, Milano,Italia, 2018), traducere de Antonio Buozzi și Luca Cipolla;
* 季節 (Anotimpuri, Ed. Showwe Information Co. Taipei, Taipei, Taiwan, 2019), în chineză de Lee Kuei-shien;
* Primăvara acestei clipe (Ed. Pelerin, 2019, cuvânt înainte de P. S. Timotei Prahoveanul; postfață de Părintele Ion Popescu);
* If you Knew (Dar Ansana, Algeria, 2019), Arabic version by Miloud Homida);
* Pentru a te găsi - Para encontrarte (Trilce, Salamanca, Spania, 2019), volum bilingv, traducere în spaniolă de Joaquín Garrigós, ilustrații de Miguel Elías, prefață de Alfredo Pérez Alencart;
* Cânt de Iubire - Szerelmes Dal (Ed. eLiteratura, 2020); volum bilingv, traducere în maghiară de Irén P. Tóth;
* Pelerin - Zarándok  (Ed. eLiteratura, 2020), volum bilingv, traducere în maghiară de Irén P. Tóth; prefață de Gheorghe Glodeanu;
* Imn Existenței - Hino à Existência (Expressão Gráfica e Editora, Fortaleza, Ceara, Brazilia, 2021), volum bilingv, traducere de Luciano Maia, prefață de Raúl Lavalle, postfață de Gheorghe Glodeanu;
* No instante do Encontro (În clipa regăsirii, Labirinto, Fafe, Portugalia, 2021), traducere și prefață de Victor Oliveira Mateus;
* De ce? (Ed. Eikon, 2021), volum multilingv (24 de limbi), prefață de Horia Gârbea; postfață de Dușița Ristin;
* נשמה לידער (Poezii de suflet, Ed. Saga Publishing, Israel, 2021), volum în limba idiș cuprinzând poezii de Mihai Eminescu și Elena Liliana Popescu, selecție și traducere de Saul Leizer și poezii de Saul Leizer;
* Cânt de Iubire - Canto de Amor (Ed. eLiteratura, 2022); volum bilingv, traducere în portugheză de Luciano Maia;
* Tu - You (Ed. Pelerin, București, 2023), volum multilingv (50 de limbi), prefață de Dariusz Pacak, postfață de Dagmar Mária Anoca;
* Acropolis (Ed. Pelerin, București, 2023), volum multilingv (25 de limbi), prefață de Theodor Damian, postfață de Anca Irina Ionescu;
* Pelerin - Pellegrino (Ed. eLiteratura, 2023); volum bilingv, traducere în italiană de Luca Cipolla; prefață de Antonio Buozzi;
* Prin poezie spre noi înșine. Dialoguri (Ed. Eikon, 2024), prefață de Valentin Emil Mușat, postfață de Anca Irina Ionescu</text>
      <sha1>1usmyrj06p7mf4e00zwuaqde157pjg9</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Nicolae Iorga - America și românii din America.djvu/195</title>
    <ns>104</ns>
    <id>31444</id>
    <revision>
      <id>143623</id>
      <parentid>139167</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T06:14:21Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Monedula</username>
        <id>18856</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>formatare</comment>
      <origin>143623</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1603" sha1="10r13lbq0rn0f6de16kqfdg1c1srizb" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Monedula&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{c|
{{mai mare|II.}}&lt;br/&gt;{{mai mare|{{lsp||Națiil|e}}}}
}}
{{Separator|2em}}
Mențin părerea că în America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd încă națiunile celelalte. Sânt oameni, foarte optimiști, cari-și închipuie că ele nu se vor mai vedea peste câtăva vreme și, prin urmare, cum spunea cineva într’o revistă, ocupându-se de chestiunea negrilor, la care vom veni, nu se va încheia secolul fără ca negrii să fi dispărut cu desăvârșire, topiți în societatea americană. Chiar astăzi, de exemplu, Americanii au o deosebită plăcere să nu zică negrului „negru” — de alminteri nici negrii n’au plăcere să-și zică așa, ci prefera să fie intitulați „gentilomi de coloare”. Va veni, zic unii, vremea când toți acești {{lang|en|„gentlemen of colour”}} vor dispărea cu desăvârșire și nu se va mai putea întrebuința nici măcar terminul cel mai plăcut, și cel mai acceptabil pentru negri, acela de „Aframericani”, adecă de Americani de origine africană.

Eu cred ca secolul se va isprăvi și națiunile deosebite vor fi încă visibile în America. Că din amestec, într’un anume moment, supt raportul material și moral, va ieși o splendidă rasă, în această privință nu e niciun fel de îndoială. Rasa aceasta este în pregătire. In anume straturi procesul e terminat, în altele însă el este abia îndrumat, și în straturile de jos, ale acelor cari au venit de curând sau al raselor prea deosebite, procesul nu e nici măcar început.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||''187''}}
&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>10r13lbq0rn0f6de16kqfdg1c1srizb</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Nicolae Iorga - America și românii din America.djvu/196</title>
    <ns>104</ns>
    <id>31445</id>
    <revision>
      <id>143687</id>
      <parentid>110177</parentid>
      <timestamp>2025-06-04T07:41:37Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Monedula</username>
        <id>18856</id>
      </contributor>
      <comment>typos</comment>
      <origin>143687</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2155" sha1="16udp8oamb5mgornxiyfqqry72ncmc2" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;Monedula&quot; /&gt;{{rh|ȘAPTE CONFERINȚE||}}&lt;/noinclude&gt;In parentesă pot spune că oricine judecă America așa cum o judecă d. Siegfried, ca un lucru foarte simplu, care se poate interpreta franțuzește, pe linii drepte, greșește foarte mult. America e un lucru foarte complicat, și pentru Americani, și cu atât mai mult pentru străini, un lucru care se schimbă mereu; astăzi este ceva, după trecere de câteva decenii va fi ceva cu totul deosebit. Și mai ales o parte a Americei. Imprejurările care au creat America sânt împrejurări atât de răpede schimbătoare, amestecate cu întoarceri de front așa de iuți și așa de neprevăzute, încât despre America trebuie să vorbești totdeauna într’o formă dubitativă, lăsând totdeauna anumite orizonturi deschise, ferindu-te foarte mult a precisa. Dacă precisezi rău, în special vorbind unui auditoriu american, se supără, și nu e un motiv să supărăm oamenii; dar nu numai că poți supăra, dar se poate întâmpla ca precisarea ta să fie falsă, cum e casul celor mai mulți călători francesi.

Deci, eu cred că rasa care va ieși din acest amestec va fi o rasă admirabilă, care începe să se arăte astăzi, dar nu în fabrici. Aceasta este un adevăr, pe care, ca Român, îl simt mai mult decât alții, ai căror conaționali sânt întrebuințați la un lucru mai ușor, mai bine plătit, mai puțin storcător de puteri, dar eu, care am văzut miseria din oțelării, care am văzut Români lucrând supt o ploaie de scântei, cu pielea goală, urmărind cu ochii, oricari ar fi ochelarii cari se interpun între bieții lor ochi și flacăra cumplită a oțelului în fusiune, topirea oțelului înainte de a-l turna în forme, eu care am văzut pe acești lucrători români mutilați și distruși fisicește, bărbați ca și femei, nu pot să zic altceva decât ceia ce am încercat. Nu în lumea aceasta a suferinții se poate găsi un tip al Americanului de mâne.

Dar, când lucrurile se vor așeza, când nu se va cere, prin perfecționarea mașinismului, corpului omenesc sforțări fără nume, ca astăzi, acest tip, rasa aceasta nouă, va&lt;noinclude&gt;{{rh|''188''||}}
&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>16udp8oamb5mgornxiyfqqry72ncmc2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Nicolae Iorga - America și românii din America.djvu/197</title>
    <ns>104</ns>
    <id>31446</id>
    <revision>
      <id>143705</id>
      <parentid>110178</parentid>
      <timestamp>2025-06-05T06:41:50Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Monedula</username>
        <id>18856</id>
      </contributor>
      <comment>typos</comment>
      <origin>143705</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2121" sha1="0s2em7w9x73kvvzrywlwez5wg65tin0" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;Monedula&quot; /&gt;{{rh|||NAȚIILE}}&lt;/noinclude&gt;trezi admirația oricui. Am văzut, în clasele bogate, în lumea universitară, între studenți, minunate trupuri omenești, trupuri de energie, de vioiciune, care nu se strică în nimic prin această desvoltare corporală, întreținută prin cel mai potrivit mijloc de gimnastică rațională care este mișcarea de fiecare moment, iar nu suciturile ridicule ale trupului după anume precepte de așa-numită gimnastică suedesă sedentară. In această lume universitară am văzut astfel de oameni supt raportul fisic, încât urez tineretului de la noi, căruia îi dorim atâta bine și facem, în țara aceasta sărăcită, tot ce putem pentru dânșii, îi urez să aibă o asemenea înfățișare. De și nu putem înlocui prin nimic lipsa de îngrijire, care de cele mai multe ori își are obârșia în familie, și nu putem să înlocuim resultatele teribilului regim școlar din școlile noastre primare și secundare.

O rasă americană superbă se va naște. Deocamdată caut aici să înfățișez numai elementele din care această rasă se va forma, națiunile care există astăzi, și la urmă se va putea trage conclusia cât s’a realisat din nația americană, din nația definitivă americană pe care patrioții, naționaliștii americani, foarte mulți după războiu, o doresc și li-o dorim și noi din toată inima. Insă procesul acesta nu e unul de simplu creuset de topit, de {{lang|en|„melting pot”}}, ci un lucru care cere timp. Cere acțiunea unor factori morali cari să lucreze foarte multă vreme, și atunci numai rasa va fi terminată.


Deci trecem la rasele care sânt represintate în America, la elementele care vor servi pentru alcătuirea acestei lumi nouă, și în ce privește trupul, și în ce privește mintea oamenilor cari vor fi Americanii secolului al XXI-lea,— o Americă pe care noi nu o vom apuca, dar pe care o dorim cât de bună pentru cât a dat America de azi în desvoltarea omenirii, pentru cât bine a făcut raselor celorlalte, care au căutat un adăpost, într’un moment, pe acest pământ&lt;noinclude&gt;{{rh|||''189''}}
&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>0s2em7w9x73kvvzrywlwez5wg65tin0</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Nicolae Iorga - America și românii din America.djvu/198</title>
    <ns>104</ns>
    <id>31447</id>
    <revision>
      <id>143713</id>
      <parentid>110179</parentid>
      <timestamp>2025-06-06T06:17:39Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Monedula</username>
        <id>18856</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>typos</comment>
      <origin>143713</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2082" sha1="ryqyh3n7keoob334k0hyl26zde9sdhz" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;Monedula&quot; /&gt;{{rh|ȘAPTE CONFERINȚE||}}&lt;/noinclude&gt;binecuvântat de Dumnezeu și cu posibilități infinite.

Mi s’a întâmplat să spun unui American spiritual — și un om de spirit nu se supără când îi spui curat gândul {{nowrap|tău—:}} Tot ce aveți aici, este ce au făcut la voi leneșii de la noi. Și formula este foarte adevărată.

Să începem, a vedea care sânt aceste rase.


Inaintea lor, rasa indiană, extrem de interesantă, pe care cei mai mulți călători din Europa n’au văzut-o. Eu am văzut-o, dar nu în măsura în care aș fi dorit, căci n’am putut merge în fundul Vestului depărtat, în acel Far-West, unde ea s’a păstrat mai bine. Această rasă este mult rărită astăzi. Nu e urmărită cum se urmăria în timpuri de o moralitate mai aspră decât acum, cu mai puțin simț pentru omenire, represintată prin orice rasă. Acești Indieni cari mai sânt nu se vor stinge; ei se vor înmulți numai cât se înmulțesc bietele rase persecutate și istovite de puteri, dar se vor menținea. Această rasă n’am văzut-o în Vestul depărtat, ci numai în regiunile sudice, căpătate de la Mexic.

Se va spune mai pe larg pe urmă prin ce proces foarte mica Americă de la început, America anilor 1770, a devenit foarte marea Americă pe care o vedem acuma. Aceasta e făcută din bucăți alipite încetul cu încetul. Ea nu s’a făcut dintr’odată, și, dacă George Washington ar ieși din mormânt, ar fi foarte mirat când ar vedea ce este țara lui astăzi.

Am văzut rasa aceasta în regiunile din Sud, căpătate de la Mexic, în Noul Mexic, în Arizona, în regiunea unde această rasă s’a păstrat mai bine. Dar este oarecare deosebire între represintanții acestei rase indiene aici, și represintanții ei în Far West. In Mexic rasa e foarte amestecată cu albi. Mexicanii nu spun niciodată câți dintre înaintașii lor erau Indieni, dar e de ajuns să se privească fața unui Mexican din grămadă pentru a avea convingerea marelui amestec de sânge indian. Și același lucru în republicile&lt;noinclude&gt;{{rh|''190''||}}
&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>ryqyh3n7keoob334k0hyl26zde9sdhz</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Autor:Lucrețiu Pătrășcanu</title>
    <ns>102</ns>
    <id>45956</id>
    <revision>
      <id>143684</id>
      <parentid>141005</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T23:33:40Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>legătură</comment>
      <origin>143684</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="249" sha1="4wtkrr5lijibwm3v51ia80jbqdo5g83" xml:space="preserve">{{AutorWikidata
   |index-alfabetic = P
}}
==Volume==
* ''Probleme de bază ale României'', 1944
* ''Un veac de frământări sociale, 1821-1907'', 1945
* ''[[Sub trei dictaturi]]'', 1945
* ''Curente și tendințe în filosofia românească'', 1946</text>
      <sha1>4wtkrr5lijibwm3v51ia80jbqdo5g83</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Index:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf</title>
    <ns>106</ns>
    <id>47101</id>
    <revision>
      <id>143617</id>
      <timestamp>2025-06-02T23:24:17Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: </comment>
      <origin>143617</origin>
      <model>proofread-index</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="113" sha1="nhxfll7pjsz3xhmsw8ibvtorvpewc8p" xml:space="preserve">{{:MediaWiki:Proofreadpage_index_template
|TIP=book
|TITLU=[[Sub trei dictaturi]]
|LIMBĂ=ro
|VOLUM=
|AUTOR=[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]]
|TRADUCĂTOR=
|EDITOR=
|ILUSTRATOR=
|ȘCOALĂ=
|EDITURĂ=Forum
|LOC=
|AN=1945
|CHEIE=
|ISBN=
|OCLC=
|LCCN=
|BNF_ARK=
|ARC=
|DOI=
|SURSĂ=pdf
|IMAGINE=1
|PROGRES=C
|TRANSCLUDERE=no
|DATA_VALIDĂRII=
|PAGINI=&lt;pagelist /&gt;
|VOLUME=
|REMARCI=
|RE=
|LĂȚIME=
|Antet=
|Subsol=
}}</text>
      <sha1>nhxfll7pjsz3xhmsw8ibvtorvpewc8p</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143618</id>
      <parentid>143617</parentid>
      <timestamp>2025-06-02T23:25:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143618</origin>
      <model>proofread-index</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="268" sha1="fk05f7wab41t4ueztf53orcqi92djl2" xml:space="preserve">{{:MediaWiki:Proofreadpage_index_template
|TIP=book
|TITLU=[[Sub trei dictaturi]]
|LIMBĂ=ro
|VOLUM=
|AUTOR=[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]]
|TRADUCĂTOR=
|EDITOR=
|ILUSTRATOR=
|ȘCOALĂ=
|EDITURĂ=Forum
|LOC=
|AN=1945
|CHEIE=
|ISBN=
|OCLC=
|LCCN=
|BNF_ARK=
|ARC=
|DOI=
|SURSĂ=pdf
|IMAGINE=1
|PROGRES=C
|TRANSCLUDERE=no
|DATA_VALIDĂRII=
|PAGINI=&lt;pagelist
1=&quot;Copertă I&quot;
2=&quot;Copertă II&quot;
3=1
263=&quot;Copertă III&quot;
264=&quot;Copertă IV&quot;
/&gt;
|VOLUME=
|REMARCI={{bordură|{{Pagină|Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/261}}}}
|RE=
|LĂȚIME=
|Antet=
|Subsol=
}}</text>
      <sha1>fk05f7wab41t4ueztf53orcqi92djl2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Ce vor socialiștii (C. Dobrogeanu-Gherea, 1944).pdf/46</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47102</id>
    <revision>
      <id>143620</id>
      <timestamp>2025-06-03T00:34:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143620</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3094" sha1="dud4s5toil57ehr0qneukldrawp6ogc" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;{{rh||44|}}
{{sep|6em}}&lt;/noinclude&gt;Prin această expropriere toți stăpânii capitaliști nu mai există ca stăpâni, dar comunele producătoare cu ingineri, mecanici, etc., fără cea mai mică turburare, vor lucra înainte, cum au lucrat și până la expropriere. Nația întreagă fiind singură proprietară peste toate instrumentele de muncă, va cerceta prin biurourile de statistică anume câte producte trebue și câte puteri muncitoare are la îndemână. Să presupunem că, luând de seamă technica perfecționată a Engliterei, trebue '''x''' milioane de ceasuri de muncă pe an și că sunt '''a''' milioane de lucrători. Atunci împărțind '''x''' prin '''a''' vom afla câte ceasuri pe an trebue să lucreze un muncitor și împărțind acest timp prin trei sute zile de lucru, vom găsi câte ceasuri să lucreze pe zi, adică lungimea zilei de muncă. [[:en:Author:Robert Owen (1771-1858)|'''Owen''']], acum mai bine de jumătate de veac, a făcut socoteală că patru ceasuri de muncă pe zi ar fi de ajuns, într’o societatea în care proprietatea asupra instrumentelor de muncă ar fi colectivă, pentru a îndestula foarte bine toate nevoile. De atunci însă progresul technicei a ridicat tare rodnicia muncei, așa că un învățat englez a făcut socoteala că prin jumătate de ceas de muncă pe zi omenirea și-ar putea îndestula nevoile cele mai de căpetenie&lt;ref&gt;Cît de multă muncă se risipește în societatea de azi vedem din următorul exemplu. [[Autor:Karl Marx|Marx]] în vestita-i carte „Capitalul”, a făcut socoteală după datele oficiale și a găsit că numărul tuturor lucrătorilor și lucrătoarelor în agricultură sunt în Englitera de 1.098.261, iar al slugilor, cari nu produc nimica este de 1.208.648 (vezi „Capitalul”, pag. 193), adică numărul slugilor e cu 10% mai mare de cît al lucrătorilor agricoli. Dacă aceste slugi, militarii, clasele neproducătoare, toți lucrătorii întrebuințați la producțiuni nefolositoare, etc., dacă toate aceste puteri care se pierd gratis ori chiar îngreue și împiedică producțiunea folositoare etc., ar fi bine întrebuințate atunci, chiar cu progresul de azi al technicei prin 3 ceasuri de muncă pe zi s’ar ajunge nu numai la viața omenească, dar chiar foarte bună. Și să nu uităm apoi că numai societatea socialistă va da adevărat avînt progresului technic (cum vom vedea mai departe) și ziua de muncă va fi și mai scurtă și va ridica bogăția societăței socialiste pînă la un grad cum nu-și poate închipui fantezia cea mai bogată.&lt;/ref&gt;.

Fără să putem fi învinuiți de greșeală, vom zice că trei ceasuri de muncă pe zi ar ajunge ca toți să fie în stare bună, când vor munci toți în împrejurările privitoare din societatea socialistă.

Să presupunem că Englitera are 10 milioane de lucrători; dând fiecare trei ceasuri de muncă pe zi, vom avea nouă miliarde de ceasuri de lucru pe an (3×300×10.000.000=9.000.000.000). Aceste nouă miliarde de ceasuri de muncă vor înfățișa produc-&lt;noinclude&gt;{{sep|6em|align=left}}
{{referințe mici}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>dud4s5toil57ehr0qneukldrawp6ogc</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Ce vor socialiștii (C. Dobrogeanu-Gherea, 1944).pdf/47</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47103</id>
    <revision>
      <id>143621</id>
      <timestamp>2025-06-03T00:44:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143621</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2597" sha1="ofl8bkpe6j4x6vyyuxsaod7uolpgenf" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;{{rh||45|}}
{{sep|6em}}&lt;/noinclude&gt;țiunea Engliterei. Ceasul de muncă fiind o unitate de valoare, fiecare lucru produs va fi socotit în ceasuri de muncă, iar producțiunea totală va fi de 9.000.000.000 de ceasuri. Toată producțiunea națională poate fi pusă în magazii. Dacă fiecare comună producătoare va lua din totalul producțiunei o câtime de producte deopotrivă cu ceasurile de muncă cât a muncit, atunci toate comunele vor lua la un loc producte în valoare de 9 miliarde de ceasuri de muncă, adică vor lua toată producția națională&lt;ref&gt;Nouă miliarde de ceasuri înfățișeză toată producțiunea luată de comune și consumată. Se înțelege că avem în vedere produsul curat (net) nu productul brut; căci o parie din produsul anual se va întrebuința, atunci ca și acuma, pentru efectuarea uneltelor de muncă, etc. Asemenea se va întrebuința o parte pentru susținerea unor instituțiuni folositoare precum universități, spitale etc.&lt;/ref&gt;.

Biurourile de statistică vor socoti cât anume trebue să se producă din fiecare fel de producte și chiar ce producte. Se înțelege că pot fi mici greșeli, mai ales la început, dar chiar dacă se va produce ceva mai mult decât va cere trebuința, acest prisos de producte va rămânea pentru anul viitor în magaziile naționale și nu va putea să cășuneze crize de supra-producțiune. După cum în gospodăria unui țăran din veacul de mijloc, lucrându-se pentru consumarea personală a familiei, un prisos de producțiune, ar fi fost pus în hambar ori în cămară și numai rău n’ar fi prins. Trebue să avem în vedere că societatea socialistă, din punctul de vedere al producțiunei, este o gospodărie unică, cu mulțime de ramificări, care lucrează pentru consumarea nației, iar nu pentru schimb.

De altminterea biurourile de statistică după, o practică oarecare, vor reuși a armoniza producțiunea cu consumarea. Nu putem să intrăm aici în amănunte asupra organizărei societăței viitoare. Cu atât mai mult că socialismul științific privește cu drept cuvânt ca utopie descrierile pe larg ale societăței viitoare; aceste amănunte se vor putea hotărî numai de cei ce vor trăi pe atunci în acea societate, care va avea cu totul alte temelii materiale decât acuma și care va avea alte cunoștinți, altă desvoltare morală, etc. Ori cum, amănuntele lasă neatins principiul general. Va primi oare directorul mai mult decât muncitorii cei simpli, adică se va socoti munca intelectuală mai presus decât cea fizică ori ba?&lt;noinclude&gt;{{sep|6em|align=left}}
{{referințe mici}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>ofl8bkpe6j4x6vyyuxsaod7uolpgenf</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Ce vor socialiștii (C. Dobrogeanu-Gherea, 1944).pdf/48</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47104</id>
    <revision>
      <id>143622</id>
      <timestamp>2025-06-03T00:55:01Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143622</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2261" sha1="jbath88j68ks4ap8zklh9c6y2no1y9v" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;{{rh||46|}}
{{sep|6em}}&lt;/noinclude&gt;Socoti-se-va un ceas de muncă mai grea, în mine de pildă, cât două de muncă ușoară? Productele ce va lua din productul național o comună, fi-vor oare consumate individual ori în comun de către membrii comunei. Toate aceste amănunte ori cum ar fi hotărîte, nu ating principiul central, aproprierea colectivă a instrumentelor de muncă.

Așa de pildă unele comune, să zicem că vor voi să lucreze câte patru ceasuri pe zi, în loc de câte trei, pentruca să aibă mai multe producte de consumat, așa că suma ceasurilor de muncă ale nației întregi va ajunge dela nouă la zece miliarde. Atunci din toată producțiunea comunelor ce au lucrat mai mult vor lua mai mult și la sfârșitul anului toată producțiunea va fi consumată. Cei cari au lucrat mai mult au mai mult fără să facă vre-o stricăciune celor ce se mulțumesc numai cu câte trei ceasuri pe zi.

Am adus aceste exemple numai pentru a lămuri ce înseamnă aproprierea colectivă. Ori cari ar fi amănuntele organizației viitoare, nu putem să ne ocupăm decât de principiul general, de aproprierea colectivă, adică '''nația să ajungă singura proprietară asupra tuturor instrumentelor de muncă, asupra pământului, minelor, fabricilor și altor așezăminte industriale, asupra drumurilor de fier, etc. Nația stăpână peste toate instrumentele de muncă, va da producțiunei o direcție unitară și armonică''', cum face azi fabricantul în fabrică; iar productul național, astfel produs de toată nația, se împarte între comune, potrivit muncei date de fiecare, tot astfel și înlăuntrul comunei pentru fiecare individ. Iată principiul, iată ce înseamnă că principiul de căpetenie este aproprierea colectivă, a cărei urmare va fi după părerea noastră, o prefacere totală a societăței. Insă deși nu putem să intrăm în amănuntele ce es din acest principiu, tot avem de răspuns la o întrebare foarte însemnată și anume: '''dacă aproprierea colectivă a instrumentelor de muncă este în adevăr leacul''' care va vindeca societatea și-i va da altă formă mai înaltă de traiu, potrivită cu evoluția omenirei, — atunci desleagă oare ea contrazicerile analizate mai sus?
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>jbath88j68ks4ap8zklh9c6y2no1y9v</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/2</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47105</id>
    <revision>
      <id>143624</id>
      <timestamp>2025-06-03T09:34:01Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143624</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2100" sha1="iufgahwm8tow945yw9g13jv55ai7j04" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{Casetă centrată/s|width=25em}}
{{C|'''Spicuiri din presă despre volumul „PROBLEMELE DE BAZĂ ALE ROMANIEI”'''}}

D-l Lucrețiu Patrașcanu a dat la iveală o carte scrisă în timpul domiciliului obligator la Poiana Țapului, în care cercetează problemele actuale ale României și analizează structura și evoluția economiei românești.

Analiza ce o face este sprijinită pe o bogată documentare și statistici, care ilustrează o preocupare serioasă de a studia științific realitățile din țara noastră și plecând dela datele economice, să traseze drumul viitorului. Rar o carte atât de clar scrisă.

{{dreapta|(''Bursa'', 1.XI.1944)}}


Lucrarea d-lui Lucrețiu Patrașcanu irumpe brusc în cea mai deplină actualitate, punând în fața societății românești o oglindă necruțătoare. Redactată cu acea obiectivitate voită, științifică de către doctrinari marxiști, cartea are totuși virulența unui pamflet… Cartea e menită să stârnească discuții și va fi desigur pe larg desbătută.

{{Dreapta|(''Revista Fundațiilor Regale'', XII.1944)}}


„Problemele de bază ale României” — este o carte de studiu, frumos scrisă, științific gândită și care trebue să rămână în biblioteca fiecăruia din noi, alături de volumele economiștilor cunoscuți și consacrați.

Este o lucrare originală și prețioasă.

{{dreapta|(''Tribuna'', 8.XII.1944)}}


Invităm la lectura cărții, cititorii cari vor să se orienteze just în problematicele economico-politice ale României și cari sunt dispuși să mediteze în jurul drumului pe care țara și poporul nostru au mers.

{{dreapta|(''România Liberă'', 11.XII.1944)}}


Studiul d-lui Lucrețiu Patrașcanu asupra problemelor de bază este instructiv și trebue să fie citit de toți cei care se interesează, spre a-și înfățișa realitatea netăgăduită a tragediei noastre, dar și nădejdea într’o îndrumare mai bună a nouei societăți pe calea progresului firesc al democrației socialiste.

{{dreapta|(''Universul'', 1.I.1945)}}
{{Casetă centrată/e}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>iufgahwm8tow945yw9g13jv55ai7j04</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143637</id>
      <parentid>143624</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T13:47:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143637</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2171" sha1="qqg0w5n8exnoji98rvfhjhgk00hoqrx" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{Casetă centrată/s|width=25em|style=color: var(--color-destructive--hover, #9f3526); font-size: 83%}}
{{C|'''Spicuiri din presă despre volumul „PROBLEMELE DE BAZĂ ALE ROMANIEI”'''}}


D-l Lucrețiu Patrașcanu a dat la iveală o carte scrisă în timpul domiciliului obligator la Poiana Țapului, în care cercetează problemele actuale ale României și analizează structura și evoluția economiei românești.

Analiza ce o face este sprijinită pe o bogată documentare și statistici, care ilustrează o preocupare serioasă de a studia științific realitățile din țara noastră și plecând dela datele economice, să traseze drumul viitorului. Rar o carte atât de clar scrisă.

{{dreapta|(''Bursa'', 1.XI.1944)}}


Lucrarea d-lui Lucrețiu Patrașcanu irumpe brusc în cea mai deplină actualitate, punând în fața societății românești o oglindă necruțătoare. Redactată cu acea obiectivitate voită, științifică de către doctrinari marxiști, cartea are totuși virulența unui pamflet… Cartea e menită să stârnească discuții și va fi desigur pe larg desbătută.

{{Dreapta|(''Revista Fundațiilor Regale'', XII.1944)}}


„Problemele de bază ale României” — este o carte de studiu, frumos scrisă, științific gândită și care trebue să rămână în biblioteca fiecăruia din noi, alături de volumele economiștilor cunoscuți și consacrați.

Este o lucrare originală și prețioasă.

{{dreapta|(''Tribuna'', 8.XII.1944)}}


Invităm la lectura cărții, cititorii cari vor să se orienteze just în problematicele economico-politice ale României și cari sunt dispuși să mediteze în jurul drumului pe care țara și poporul nostru au mers.

{{dreapta|(''România Liberă'', 11.XII.1944)}}


Studiul d-lui Lucrețiu Patrașcanu asupra problemelor de bază este instructiv și trebue să fie citit de toți cei care se interesează, spre a-și înfățișa realitatea netăgăduită a tragediei noastre, dar și nădejdea într’o îndrumare mai bună a nouei societăți pe calea progresului firesc al democrației socialiste.

{{dreapta|(''Universul'', 1.I.1945)}}
{{Casetă centrată/e}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>qqg0w5n8exnoji98rvfhjhgk00hoqrx</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143678</id>
      <parentid>143637</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T23:26:07Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143678</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2172" sha1="g8hkye3bsugb1y4cifv6cwebe0fid2d" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{Casetă centrată/s|width=25em|style=color: var(--color-destructive--hover, #9f3526); font-size: 83%}}
{{C|'''Spicuiri din presă despre volumul „PROBLEMELE DE BAZĂ ALE ROMÂNIEI”'''}}


D-l Lucrețiu Patrașcanu a dat la iveală o carte scrisă în timpul domiciliului obligator la Poiana Țapului, în care cercetează problemele actuale ale României și analizează structura și evoluția economiei românești.

Analiza ce o face este sprijinită pe o bogată documentare și statistici, care ilustrează o preocupare serioasă de a studia științific realitățile din țara noastră și plecând dela datele economice, să traseze drumul viitorului. Rar o carte atât de clar scrisă.

{{dreapta|(''Bursa'', 1.XI.1944)}}


Lucrarea d-lui Lucrețiu Patrașcanu irumpe brusc în cea mai deplină actualitate, punând în fața societății românești o oglindă necruțătoare. Redactată cu acea obiectivitate voită, științifică de către doctrinari marxiști, cartea are totuși virulența unui pamflet… Cartea e menită să stârnească discuții și va fi desigur pe larg desbătută.

{{Dreapta|(''Revista Fundațiilor Regale'', XII.1944)}}


„Problemele de bază ale României” — este o carte de studiu, frumos scrisă, științific gândită și care trebue să rămână în biblioteca fiecăruia din noi, alături de volumele economiștilor cunoscuți și consacrați.

Este o lucrare originală și prețioasă.

{{dreapta|(''Tribuna'', 8.XII.1944)}}


Invităm la lectura cărții, cititorii cari vor să se orienteze just în problematicele economico-politice ale României și cari sunt dispuși să mediteze în jurul drumului pe care țara și poporul nostru au mers.

{{dreapta|(''România Liberă'', 11.XII.1944)}}


Studiul d-lui Lucrețiu Patrașcanu asupra problemelor de bază este instructiv și trebue să fie citit de toți cei care se interesează, spre a-și înfățișa realitatea netăgăduită a tragediei noastre, dar și nădejdea într’o îndrumare mai bună a nouei societăți pe calea progresului firesc al democrației socialiste.

{{dreapta|(''Universul'', 1.I.1945)}}
{{Casetă centrată/e}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>g8hkye3bsugb1y4cifv6cwebe0fid2d</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/3</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47106</id>
    <revision>
      <id>143625</id>
      <timestamp>2025-06-03T09:34:52Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */</comment>
      <origin>143625</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="74" sha1="oig4jhl1gbcilm0fo42mapbahl95ktk" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{c|
{{lsp|0.3em|SU|B}}&lt;br/&gt;
{{lsp|0.3em|TREI DICTATUR|I}}
}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>oig4jhl1gbcilm0fo42mapbahl95ktk</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/4</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47107</id>
    <revision>
      <id>143626</id>
      <timestamp>2025-06-03T09:35:54Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Without text */</comment>
      <origin>143626</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="0" sha1="1jdrgam5gubfkj6zsjm3w0wxwf4tqtj" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;0&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;&lt;noinclude&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>1jdrgam5gubfkj6zsjm3w0wxwf4tqtj</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/262</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47108</id>
    <revision>
      <id>143627</id>
      <timestamp>2025-06-03T09:39:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143627</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="246" sha1="22hafb9kig0sumas7driox6t87dzzxc" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{casetă centrată/s|align=center}}
Tipărită în luna Februarie 1944&lt;br/&gt;
de Editura '''{{lsp|0.2em|FORU|M}}''' București&lt;br/&gt;
Tiparul „Cartea de Aur”, S.A.R.&lt;br/&gt;
București - Lucaci 35 - R.C. 339/935
{{casetă centrată/e}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>22hafb9kig0sumas7driox6t87dzzxc</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/261</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47109</id>
    <revision>
      <id>143628</id>
      <timestamp>2025-06-03T09:46:33Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143628</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="980" sha1="acezf7cqcfg4nowb22yw9uvsyaxif7h" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{C|{{X-mai mare|{{lsp|0.3em|CUPRINSU|L}}}}}}


{{TOC început|compact=da}}

{{TOC rând 2punct-1|Prefața|numărpagină=5|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|Dictatura regelui Carol al II-lea și profitorii ei|numărpagină=7|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|Extrema dreapta din România și cei care au sprijinit-o
|numărpagină=36|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|Structura politică a României în ajunul loviturii de stat|numărpagină=65|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|Pentruce o dictatură regală și nu una gardistă?|numărpagină=104|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|Dictatura regală se consolidează|numărpagină=131|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|Prăbușirea dictaturii regale|numărpagină=148|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|Cinci luni de guvernare legionară|numărpagină=179|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|Falimentul guvernării legionare și instaurarea dictaturii militaro-fasciste|numărpagină=216|decalaj=2}}

{{TOC sfârșit}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>acezf7cqcfg4nowb22yw9uvsyaxif7h</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143640</id>
      <parentid>143628</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T14:09:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143640</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1292" sha1="jzt1ky1dtpqvaj0wtm3iohzktou0vrt" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{C|{{X-mai mare|{{lsp|0.3em|CUPRINSU|L}}}}}}


{{TOC început|compact=da}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Prefață|Prefața]]|numărpagină=5|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Capitolul 1|Dictatura regelui Carol al II-lea și profitorii ei]]|numărpagină=7|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Capitolul 2|Extrema dreapta din România și cei care au sprijinit-o]]|numărpagină=36|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Capitolul 3|Structura politică a României în ajunul loviturii de stat]]|numărpagină=65|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Capitolul 4|Pentruce o dictatură regală și nu una gardistă?]]|numărpagină=104|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Capitolul 5|Dictatura regală se consolidează]]|numărpagină=131|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Capitolul 6|Prăbușirea dictaturii regale]]|numărpagină=148|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Capitolul 7|Cinci luni de guvernare legionară]]|numărpagină=179|decalaj=2}}

{{TOC rând 2punct-1|[[Sub trei dictaturi/Capitolul 8|Falimentul guvernării legionare și instaurarea dictaturii militaro-fasciste]]|numărpagină=216|decalaj=2}}

{{TOC sfârșit}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>jzt1ky1dtpqvaj0wtm3iohzktou0vrt</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/260</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47110</id>
    <revision>
      <id>143629</id>
      <timestamp>2025-06-03T09:46:47Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Without text */</comment>
      <origin>143629</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="13" sha1="pvhxfkmidczpwdkhimkzdijmuhtxcoj" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;0&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>pvhxfkmidczpwdkhimkzdijmuhtxcoj</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/7</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47111</id>
    <revision>
      <id>143630</id>
      <timestamp>2025-06-03T10:20:37Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143630</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1540" sha1="p8xrbhuroeg3g2iy0vmhyysawwtlvop" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{C|''PREFAȚĂ LA EDIȚIA I-a și a II-a''}}
{{dhr}}
{{italic bloc/s}}
Politica a fost totdeauna, în publicistica noastră, obiect de reportaj ori de pamflet. Până la probleme, scriitorul politic român nu a încercat să ajungă. S’a mulțumit să facă operă de cronicar sau oficiu de polemist. Inregistra fapte sau ataca persoane. Dincolo de oameni și de fapte nu vedea și nici nu încerca să vadă explicațiile generale. Dar dacă oamenii mor și faptele se învechesc, forțele sociale care le-au dat naștere și unora și celorlalte, rămân mereu active. Problemele își schimbă nu numai fața, dar și sensul lor adânc.

Cartea de față este o încercare de a supune unei analize științifice întreaga evoluție politică a României, în deceniul premergător actualului războiu. Evenimentele la care se referă studiul nostru s’au petrecut, în special, între anii 1935 și 1941. Oamenii care au participat la aceste evenimente sunt astăzi — cei mai mulți — scoși din viața politică. Mai mult, odată cu oamenii, și evenimentele au ieșit din actualitate. Dar resorturile care i-au făcut să se miște și să acționeze constitue încă o problemă, care merită să fie cercetată cu toată luarea aminte.

Nu facem aici, propriu zis, un istoric al celor trei dictaturi — carlistă, legionară și antonesciană — care s’au succedat în toți acești ani. Am cautat, în schimb, să expunem cauzele de natură economică și socială, care au promovat fenomenul&lt;noinclude&gt;{{italic bloc/e}}
{{rh|||5}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>p8xrbhuroeg3g2iy0vmhyysawwtlvop</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/8</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47112</id>
    <revision>
      <id>143631</id>
      <timestamp>2025-06-03T10:23:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143631</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1108" sha1="nqjsfbwos1infb1npy2wugovvgvydwr" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;{{italic bloc/s}}&lt;/noinclude&gt;dictaturii de tip fascist, sub cele trei forme cunoscute. Aceste dictaturi constitue un capitol definitiv închis în istoria României. Dar problemele legate de stările care le-au făcut posibile, rămân încă deschise și le putem recunoaște și urmări în imediata actualitate, iar în consecințele lor directe, chiar în stările politice de astăzi.

Cași lucrarea precedentă „Problemele de bază ale României”, manuscrisul acestei cărți a fost redactat definitiv, la Poiana Țapului, în domiciliul obligatoriu, în cursul anului 1941. Nici o modificare nu a fost adusă textului, în urma evenimentelor politice din ultima vreme. Lucrarea apare deci în forma și în cuprinsul în care a fost concepută și scrisă atunci.

Decemvrie 1944.


{{C|PREFAȚĂ LA EDIȚIA a III-a}}
{{dhr}}
Textul lucrării de față rămâne neschimbat și la cea de-a treia ediție. Primele două ediții epuizându-se în mai puțin de o lună, ne-a lipsit timpul material necesar pentru a-i aduce vrea completare sau modificare.

Ianuarie 1945.
{{italic bloc/e}}&lt;noinclude&gt;{{dhr|3em}}{{sep|6em}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>nqjsfbwos1infb1npy2wugovvgvydwr</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/6</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47113</id>
    <revision>
      <id>143632</id>
      <timestamp>2025-06-03T10:48:26Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143632</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="333" sha1="9dp5n1jdnj7gpfp8u03q8sb67bmk0xz" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{Casetă centrată/s|lățime-max=25em}}
:'''DE ACELAȘI AUTOR'''
{{dhr}}
A apărut

PROBLEMELE DE BAZĂ ALE ROMÂNIEI ediția a doua (Ed. Socec)
{{dhr}}
Va apărea în curând

UN VEAC DE FRĂMÂNTĂRI SOCIALE (1821—1907)
{{dhr}}
In pregătire

CURENTE ȘI TENDINȚE IN FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ
{{Casetă centrată/e}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>9dp5n1jdnj7gpfp8u03q8sb67bmk0xz</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Format:Serife</title>
    <ns>10</ns>
    <id>47114</id>
    <revision>
      <id>143633</id>
      <timestamp>2025-06-03T13:28:35Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: &lt;includeonly&gt;&lt;span class=&quot;wst-serif {{{class|{{{clasă|}}}}}}&quot; style=&quot;font-family:serif;&quot;&gt;{{{1}}}&lt;/span&gt;&lt;/includeonly&gt;&lt;noinclude&gt; {{Documentație}}  &lt;!-- Categories go on the /doc subpage, and interwikis go on Wikidata. --&gt; &lt;/noinclude&gt;</comment>
      <origin>143633</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="236" sha1="mv1t14pafuq6fwx12tgglfhu97vc2kd" xml:space="preserve">&lt;includeonly&gt;&lt;span class=&quot;wst-serif {{{class|{{{clasă|}}}}}}&quot; style=&quot;font-family:serif;&quot;&gt;{{{1}}}&lt;/span&gt;&lt;/includeonly&gt;&lt;noinclude&gt;
{{Documentație}}

&lt;!-- Categories go on the /doc subpage, and interwikis go on Wikidata. --&gt;
&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>mv1t14pafuq6fwx12tgglfhu97vc2kd</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Format:Serife/doc</title>
    <ns>10</ns>
    <id>47115</id>
    <revision>
      <id>143634</id>
      <timestamp>2025-06-03T13:33:19Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{subpagină documentație}} {{format tip span|clasă=wst-serif}}  ==Utilizare==  Acest format formatează textul utilizând un font cu [[w:serifă|serife]].  {{exemplu doc|conținut= &lt;pre&gt; * {{serife|Text cu serife}} &lt;/pre&gt; * {{serife|Text cu serife}} }}  ===Vezi și=== *{{f|cifre stil vechi}} &lt;templatedata&gt; { 	&quot;params&quot;: { 		&quot;1&quot;: { 			&quot;label&quot;: &quot;Textul&quot;, 			&quot;required&quot;: true 		}, 		&quot;clasă&quot;: { 			&quot;description&quot;: &quot;Alte clase HTML&quot; 		} 	}, 	&quot;description&quot;: &quot;Formatează textul folo...</comment>
      <origin>143634</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="581" sha1="43jscj1sng5zzsni099uh4bkc5n65l3" xml:space="preserve">{{subpagină documentație}}
{{format tip span|clasă=wst-serif}}

==Utilizare==

Acest format formatează textul utilizând un font cu [[w:serifă|serife]].

{{exemplu doc|conținut=
&lt;pre&gt;
* {{serife|Text cu serife}}
&lt;/pre&gt;
* {{serife|Text cu serife}}
}}

===Vezi și===
*{{f|cifre stil vechi}}
&lt;templatedata&gt;
{
	&quot;params&quot;: {
		&quot;1&quot;: {
			&quot;label&quot;: &quot;Textul&quot;,
			&quot;required&quot;: true
		},
		&quot;clasă&quot;: {
			&quot;description&quot;: &quot;Alte clase HTML&quot;
		}
	},
	&quot;description&quot;: &quot;Formatează textul folosind un font cu serife&quot;,
	&quot;paramOrder&quot;: [
		&quot;1&quot;,
		&quot;clasă&quot;
	],
	&quot;format&quot;: &quot;inline&quot;
}
&lt;/templatedata&gt;</text>
      <sha1>43jscj1sng5zzsni099uh4bkc5n65l3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/1</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47116</id>
    <revision>
      <id>143635</id>
      <timestamp>2025-06-03T13:39:13Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */</comment>
      <origin>143635</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="408" sha1="jurhc08rperujw4x1ehufi5kmcvahrl" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{casetă centrată|style=background-color: var(--background-color-base-fixed, #fff); padding: 1em|
{{casetă centrată|style=background-color: var(--background-color-destructive, #bf3c2c); padding: 0 2em; color: var(--color-inverted-fixed, #fff)|align=center|
{{Mai mare|LUCREȚIU PATRAȘCANU}}


{{Xxxx-mai mare|SUB&lt;br/&gt;TREI&lt;br/&gt;DICTATURI}}


{{mai mare|{{serife|{{lsp|0.5em|FORU|M}}}}}}
}}
}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>jurhc08rperujw4x1ehufi5kmcvahrl</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143636</id>
      <parentid>143635</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T13:43:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143636</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="509" sha1="4kweuzvpi205p9kj20oym9hd72wz317" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{casetă centrată|style=background-color: var(--background-color-base-fixed, #fff); padding: 1em; border: solid 1px var(--border-color-base, #a2a9b1)|
{{casetă centrată|style=background-color: var(--background-color-destructive, #bf3c2c); padding: 0.5em 3em 0 3em; color: var(--color-inverted-fixed, #fff)|align=center|
{{Mai mare|LUCREȚIU PATRAȘCANU}}


{{casetă centrată|style=font-size: 300%|
'''SUB&lt;br/&gt;TREI&lt;br/&gt;DICTATURI'''
}}


{{mai mare|{{serife|{{lsp|0.5em|FORU|M}}}}}}
}}
}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>4kweuzvpi205p9kj20oym9hd72wz317</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143708</id>
      <parentid>143636</parentid>
      <timestamp>2025-06-05T12:06:11Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143708</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="508" sha1="fjz155tg47qwym3ir8hus2x0f31g8fv" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{casetă centrată|style=background-color: var(--background-color-base-fixed, #fff); padding: 1em; border: solid 1px var(--border-color-base, #a2a9b1)|
{{casetă centrată|style=background-color: var(--background-color-destructive, #bf3c2c); padding: 0.5em 3em 0 3em; color: var(--color-inverted-fixed, #fff)|align=center|
{{Mai mare|LUCREȚIU PATRAȘCANU}}


{{casetă centrată|style=font-size: 3em|
'''SUB&lt;br/&gt;TREI&lt;br/&gt;DICTATURI'''
}}


{{mai mare|{{serife|{{lsp|0.5em|FORU|M}}}}}}
}}
}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>fjz155tg47qwym3ir8hus2x0f31g8fv</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/5</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47117</id>
    <revision>
      <id>143638</id>
      <timestamp>2025-06-03T13:59:12Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143638</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="306" sha1="92zbg5fl9qv9btnubl5a7re0u7nhi3e" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{c/s}}
{{mai mare|LUCRETIU PATRAȘCANU}}


{{Xxxx-mai mare|{{lsp||SU|B}}}}

{{Xxxx-mai mare|{{lsp|0.1em|TREI DICTATUR|I}}}}

{{fin|EDIȚIA A TREIA}}


[[File:Sub trei dictaturi (1945) - illustration - page 5.png|center|70px]]


{{lsp|0.4em|194|5}}&lt;br/&gt;
{{serife|{{lsp|2em|FORU|M}}}}
{{c/e}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>92zbg5fl9qv9btnubl5a7re0u7nhi3e</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/263</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47118</id>
    <revision>
      <id>143639</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:07:07Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143639</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2337" sha1="ohlqiq6qmnz6mbmlhd621jfg3kukzy0" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{Casetă centrată/s|width=25em|style=color: var(--color-destructive--hover, #9f3526); font-size: 83%}}
{{C|'''Spicuiri din presă despre volumul „PROBLEMELE DE BAZĂ ALE ROMÂNIEI”'''}}


Utilitatea cărții de față nu trebue văzută numai în valoarea ei pur științifică, ci și în tendința ei de clarificare a opiniei publice românești asupra ideologiei unui partid chemat în sfârșit la răspunderea treburilor țării, după ani de ilegalitate. Ieșită la suprafață, mișcarea comunistă arată prin paginile d-lui Patrașcanu că posedă dela început o solidă armătură științifică de concepții asupra tuturor marilor chestiuni social-economice ale României.

Lucrarea de față conține o sociologie românească, o filosofie a istoriei și o politică în sensul cel mai înalt al cuvântului. Alături de lucrările lui [[Autor:Constantin Dobrogeanu-Gherea|Gherea]], [[Autor:Constantin Stere|C. Stere]], [[Autor:Ștefan Zeletin|St. Zeletin]] și [[Autor:Virgil Madgearu|Virgil Madgearu]], „Problemele de bază ale României” vor rămâne ca o carte de bază în explicarea fenomenului românesc.
{{dreapta|(''Viața Romînească'', XII.1944)}}


Autorul este un spirit lucid și metodic. Deși cercetarea sa îmbrățișează un material vast (economie, finanțe, agricultură, politică…), deși se sprijină pe o documentare foarte variată și minuțioasă, expunerea este limpede, iar liniile generale se desprind cu preciziune.

Oricare ar fi orientarea sau poziția politică a cititorului, un lucru e sigur: cartea D-lui Patrașcanu ridică probleme pe care nimeni nu le poate ignora. Este un prilej de clarificare generală. Este un mod de a pune din nou problema întregii structuri a Statului și Societății românești.

O asemenea carte e un eveniment. Un asemenea eveniment nu poate fi escamotat prin tăcere.
{{dreapta|(''Timpul'', 30.XI.1944)}}


Lectura cărții constitue o plăcere pentru orice intelectual înclinat să dea atențiune problemelor sociale și economice.
{{dreapta|(''Torța'', 7.I.1945)}}


Lucrarea este expresia unei lucidități politice, a unei gândiri care pleacă dela realități și folosește la orientarea și lămurirea maselor muncitorești ca și a oricărui cititor.
{{dreapta|(''Orizont'', 15.XII.1944)}}
{{Casetă centrată/e}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>ohlqiq6qmnz6mbmlhd621jfg3kukzy0</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/9</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47119</id>
    <revision>
      <id>143641</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:13:55Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143641</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1210" sha1="19f0p9aoduh5ltgf6zg1nq809svc2bs" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{c/s}}
{{Mai mare bloc/s}}
CAPITOLUL I

DICTATURA REGELUI CAROL AL II-LEA ȘI PROFITORII EI
{{sep|1em}}

''Lovitura de stat și substratul ei''
{{mai mare bloc/e}}{{c/e}}

In noaptea de 10 Fevruarie 1938, regele Carol al II-lea a suprimat Constituția din 1923, desființând regimul parlamentar, așa cum funcționase dela 1866, și instaură o dictatură cu caracter personal. Toate puterile în stat au fost concentrate în mâna sa. Decretele regale căpătau, nemijlocit, putere de lege. Ridicarea inamovibilității întregului corp funcționăresc — dar mai ales a magistraturii — asigura omnipotența executivului nu numai asupra aparatului administrativ, dar și asupra puterii judecătorești. Toate drepturile și libertățile publice au fost desființate, iar partidele politice scoase afară din lege. Cenzura fu înăsprită. Starea de asediu, legalizată, deveni regimul de drept al țării.

Instaurarea dictaturii regale marca o cotitură în evoluția României. Se încerca în acest chip soluționarea tuturor problemelor născute din criza manifestată atât pe teren politic cât și social, în ultimii ani ai guvernării Partidului Liberal, între 1933 și 1937.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||7}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>19f0p9aoduh5ltgf6zg1nq809svc2bs</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143677</id>
      <parentid>143641</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T23:25:28Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143677</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1218" sha1="iihzp416vtm7gcwtgin56bsvdtwq6gu" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{c/s}}
{{Mai mare bloc/s}}
CAPITOLUL I

DICTATURA REGELUI CAROL AL II-LEA ȘI PROFITORII EI

{{sep|2em}}
{{dhr}}
''Lovitura de stat și substratul ei''
{{mai mare bloc/e}}{{c/e}}

In noaptea de 10 Fevruarie 1938, regele Carol al II-lea a suprimat Constituția din 1923, desființând regimul parlamentar, așa cum funcționase dela 1866, și instaură o dictatură cu caracter personal. Toate puterile în stat au fost concentrate în mâna sa. Decretele regale căpătau, nemijlocit, putere de lege. Ridicarea inamovibilității întregului corp funcționăresc — dar mai ales a magistraturii — asigura omnipotența executivului nu numai asupra aparatului administrativ, dar și asupra puterii judecătorești. Toate drepturile și libertățile publice au fost desființate, iar partidele politice scoase afară din lege. Cenzura fu înăsprită. Starea de asediu, legalizată, deveni regimul de drept al țării.

Instaurarea dictaturii regale marca o cotitură în evoluția României. Se încerca în acest chip soluționarea tuturor problemelor născute din criza manifestată atât pe teren politic cât și social, în ultimii ani ai guvernării Partidului Liberal, între 1933 și 1937.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||7}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>iihzp416vtm7gcwtgin56bsvdtwq6gu</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/10</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47120</id>
    <revision>
      <id>143642</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:16:40Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143642</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2238" sha1="5fwq3wruuho72w4tinv55bpktayfuiy" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;Este necesar să accentuăm dela început că înlocuirea vechiului regim parlamentar printr’unul dictatorial, avea cauze mai adânci decât cele care apăreau la suprafața vieții publice. Aceste cauze erau nu numai de natură politică, ci, am putea spune, în primul rând de natură economică și rezultau din schimbările intervenite în ultimii ani în acest domeniu. Ele erau însoțite de un proces de diferențiere petrecut în sânul burgheziei românești. Pentrucă, titulatura sub care este cunoscut noul regim — „dictatură regală” sau „guvernare personală” — nu trebuie să înșele pe nimeni. O nouă formă politică, pe care o îmbracă guvernarea unei țări, cadrul economic-social rămânând același, nu reprezintă o persoană, fie ea chiar „de drept divin”, ci este, în primul rând, expresia unor relații de forță între guvernați și guvernanți, precum și între diferitele grupări din rândurile acestora din urmă.

''Noua formă de guvernare impusă prin lovitura de stat dela 10 Fevruarie nu numai că nu făcea excepție dela această regulă, dar oferea o elocventă ilustrație a temeiniciei ei.''

Analiza structurii economiei românești, astfel cum se prezenta la începutul anului 1938, indică în mod clar nu doar pe autorii materiali ai loviturii de stat — ceea ce nu prezintă o prea mare importanță — cât mai ales pe beneficiarii „noii ordini”. Regele și camarila lui nu erau decât exponenții intereselor unor anumite clici capitaliste, creiate și crescute în cadrul însuși al burgheziei românești. Această clică își avea soarta legată de rapida dezvoltare pe care industrializarea țării o luase în cadrul economiei naționale, în ultimul deceniu premergător evenimentelor din Fevruarie 1938. Iar în limitele acestei industrializări generale, trebuesc subliniate progresele rapide ale industriei grele.

	După 1918, dar mai ales după lichidarea crizei din 1929, am asistat în România la creșterea absolută și relativă a potențialului industrial. In toate compartimentele industriei, observăm o creștere rapidă a forței motrice întrebuințate, a numărului de muncitori, a capitalului investit, a volumului și&lt;noinclude&gt;{{rh|8||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>5fwq3wruuho72w4tinv55bpktayfuiy</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/11</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47121</id>
    <revision>
      <id>143643</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:20:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143643</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1975" sha1="a7e9cjum9y3gm92kqqouov95yoep204" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;valorii producției. Toate cifrele index, arată la aceste capitole creșteri de sută la sută în mai puțin de un deceniu. E destul să ilustrăm aceasta prin indicarea valorii producției industriale, care dela 32,4 miliarde lei în 1932, ajunge la 64,5 miliarde lei în 1937.
{{dhr}}
{{C|{{Mai mare|''Industria grea în progres''}}}}
{{dhr}}
In cadrul economiei românești, crește importanța industriei în deceniul posterior crizei din 1929. Progresul realizat de industria grea a schimbat în același timp raportul de forță dintre diferitele grupări deținătoare ale posturilor de comandă în marea industrie. In adevăr, asistăm până la 1937 la o rapidă desvoltare în special a industriei grele metalurgice. Acest lucru trebue subliniat, deoarece el s’a dovedit generator al unei întregi serii de fenomene, de astă dată nu economice, ci în primul rând politice.

Industria metalurgică, în deosebi a armamentului și a ramurilor legate de aceasta, a luat un puternic avânt numai după 1932. De atunci însă, a făcut adevărate salturi.

In anul 1928, România a importat spre prelucrare, neexistând fier suficient în țară, 6.000 tone de minereuri, inclusiv fierul vechiu. In 1937, acest import a crescut la 122.000 tone. Importul de semi-fabricate metalurgice, care în 1929 era de 189.000 tone, scade în 1937 la 23.000 tone, pe când importul laminatelor înregistrează în același răstimp o scădere dela {{SIC|87.0000|87.000}} tone la 12.000. In schimb, producția oțelului crește, în timp de cinci ani — dela 1932 la 1937 — cu 125%, procent cu mult întrecut de producția de fontă și de
minereu de fier.

Dar nu numai cifrele privitoare la import-export sau la producție înregistrează progresul industriei metalurgice.

In anii anteriori loviturii de stat, cea mai mare parte a capitalului nou investit, a luat drumul industriei metalurgice grele. Investirile de capital cresc dela 2,1 miliarde lei în 1927&lt;noinclude&gt;{{rh|||9}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>a7e9cjum9y3gm92kqqouov95yoep204</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/12</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47122</id>
    <revision>
      <id>143644</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:24:28Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143644</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2171" sha1="4w14q8cy5cjf37coe6txpqpdzilvlx6" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;la 5,7 miliarde în 1938. Ziarul economic „Excelsior” nota în Mai 1938: „Noile investiții nu se îndreaptă spre toate ramurile de producție, ci aproape numai spre următoarele ramuri ale industriei naționale: metalurgică, textilă, extractivă și chimică”. Iar președintele „Uniunii Industriilor Metalurgice și Miniere din România”, în raportul făcut pe anul 1937, sublinia și el: „In perioada de redresare, după 1932, fenomenul specific dela noi îl constitue sporul însemnat al investițiilor industriale, mai ales în scopul creerii unei industrii puternice de echipament și armament… Anul 1987 a însemnat în special pentru industria metalurgică, o perioadă de investiții. Programul de înzestrare și perfecționare se va desfășura pe o perioadă de timp mult mai mare”. Fapte concrete dovedeau justețea acestor afirmații. In adevăr, în acel an au intrat în activitate trei noi cuptoare înalte, cele opt ale Reșiței lucrând cu deplin randament. Industria fierului activa cu 60,8% din capacitatea ei de producție, ''cea mai înaltă din ultimii doisprezece ani''. Șaisprezece turnătorii de fontă satisfăceau nevoile pieții românești, în întregime.
{{dhr}}
{{c|{{mai mare|Finanțarea industriei românești până la 1931}}}}
{{dhr}}
Inainte de a face bilanțul politic al acestei înșirări de cifre, este necesar să deschidem o paranteză și să analizăm cea de-a doua parte a problemei industriei românești: finanțarea ei. Până în anul 1930, adică până în ajunul declanșării crizei bancare și de credit pe scară mondială și națională, se puteau urmări cu ușurință sursele de finanțare ale industriei românești. Indiferent de origina capitalului investit — autohtonă sau străină — el găsea drumul industriei aproape exclusiv prin intermediul băncilor. Intre capitalul bancar și industria românească, existau deci cele mai strânse legături. Marile bănci din București controlau de fapt întreaga industrie, cu excepția celei petrolifere, și a unor întreprinderi izolate, miniere și metalurgice, din Ardeal. Industria petroliferă era încorporată&lt;noinclude&gt;{{rh|10||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>4w14q8cy5cjf37coe6txpqpdzilvlx6</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143645</id>
      <parentid>143644</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T14:24:53Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143645</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2175" sha1="rzslpyl1jz37ato6d7cks0z0lmx9jrd" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;la 5,7 miliarde în 1938. Ziarul economic „Excelsior” nota în Mai 1938: „Noile investiții nu se îndreaptă spre toate ramurile de producție, ci aproape numai spre următoarele ramuri ale industriei naționale: metalurgică, textilă, extractivă și chimică”. Iar președintele „Uniunii Industriilor Metalurgice și Miniere din România”, în raportul făcut pe anul 1937, sublinia și el: „In perioada de redresare, după 1932, fenomenul specific dela noi îl constitue sporul însemnat al investițiilor industriale, mai ales în scopul creerii unei industrii puternice de echipament și armament… Anul 1987 a însemnat în special pentru industria metalurgică, o perioadă de investiții. Programul de înzestrare și perfecționare se va desfășura pe o perioadă de timp mult mai mare”. Fapte concrete dovedeau justețea acestor afirmații. In adevăr, în acel an au intrat în activitate trei noi cuptoare înalte, cele opt ale Reșiței lucrând cu deplin randament. Industria fierului activa cu 60,8% din capacitatea ei de producție, ''cea mai înaltă din ultimii doisprezece ani''. Șaisprezece turnătorii de fontă satisfăceau nevoile pieții românești, în întregime.
{{dhr}}
{{c|{{mai mare|''Finanțarea industriei românești până la 1931''}}}}
{{dhr}}
Inainte de a face bilanțul politic al acestei înșirări de cifre, este necesar să deschidem o paranteză și să analizăm cea de-a doua parte a problemei industriei românești: finanțarea ei. Până în anul 1930, adică până în ajunul declanșării crizei bancare și de credit pe scară mondială și națională, se puteau urmări cu ușurință sursele de finanțare ale industriei românești. Indiferent de origina capitalului investit — autohtonă sau străină — el găsea drumul industriei aproape exclusiv prin intermediul băncilor. Intre capitalul bancar și industria românească, existau deci cele mai strânse legături. Marile bănci din București controlau de fapt întreaga industrie, cu excepția celei petrolifere, și a unor întreprinderi izolate, miniere și metalurgice, din Ardeal. Industria petroliferă era încorporată&lt;noinclude&gt;{{rh|10||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>rzslpyl1jz37ato6d7cks0z0lmx9jrd</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Sub trei dictaturi</title>
    <ns>0</ns>
    <id>47123</id>
    <revision>
      <id>143646</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:31:01Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{titlu  | titlu       = Sub trei dictaturi  | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu  | traducător  =   | secțiune    =   | anterior    =   | următor     = [[/Prefață/]]  | an          = 1945  | note        = Editura Forum, ediția a III-a }} &lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;1&quot; /&gt; {{ppb}} &lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;5&quot; /&gt; {{ppb}} &lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu P...</comment>
      <origin>143646</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="973" sha1="ofumlefzixonbhzlkkxq8lm37erc3is" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Sub trei dictaturi
 | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu
 | traducător  = 
 | secțiune    = 
 | anterior    = 
 | următor     = [[/Prefață/]]
 | an          = 1945
 | note        = Editura Forum, ediția a III-a
}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;1&quot; /&gt;
{{ppb}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;5&quot; /&gt;
{{ppb}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;261&quot; /&gt;
{{ppb}}

{{reclame|
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;6&quot; /&gt;
{{ppb}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;2&quot; /&gt;
{{ppb}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;263&quot; /&gt;
{{ppb}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;262&quot; /&gt;
}}

{{control de autoritate|Google=8YL-MAAACAAJ}}
{{DP-expirat}}</text>
      <sha1>ofumlefzixonbhzlkkxq8lm37erc3is</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Sub trei dictaturi/Prefață</title>
    <ns>0</ns>
    <id>47124</id>
    <revision>
      <id>143647</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:31:58Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{titlu  | titlu       = Sub trei dictaturi  | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu  | traducător  =   | secțiune    = Prefață  | anterior    = [[../|Cuprins]]  | următor     = [[../Capitolul 1/]]  | an          = 1945  | note        =  }} &lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;7-8&quot; /&gt;</comment>
      <origin>143647</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="332" sha1="5fjbdipg90qjp0zccl74qr4ltz6j7y7" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Sub trei dictaturi
 | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu
 | traducător  = 
 | secțiune    = Prefață
 | anterior    = [[../|Cuprins]]
 | următor     = [[../Capitolul 1/]]
 | an          = 1945
 | note        = 
}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;7-8&quot; /&gt;</text>
      <sha1>5fjbdipg90qjp0zccl74qr4ltz6j7y7</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Sub trei dictaturi/Capitolul 1</title>
    <ns>0</ns>
    <id>47125</id>
    <revision>
      <id>143648</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:32:55Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{titlu  | titlu       = Sub trei dictaturi  | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu  | traducător  =   | secțiune    = Capitolul 1  | anterior    = [[../Prefață/]]  | următor     = [[../Capitolul 2/]]  | an          = 1945  | note        =  }} &lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;9-37&quot; /&gt;</comment>
      <origin>143648</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="337" sha1="66v1xa3s8oqk6w515p4tef12scxsctt" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Sub trei dictaturi
 | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu
 | traducător  = 
 | secțiune    = Capitolul 1
 | anterior    = [[../Prefață/]]
 | următor     = [[../Capitolul 2/]]
 | an          = 1945
 | note        = 
}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;9-37&quot; /&gt;</text>
      <sha1>66v1xa3s8oqk6w515p4tef12scxsctt</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143661</id>
      <parentid>143648</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T21:53:45Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143661</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="365" sha1="r3hlt3a1y53vk0g88kqtp4z2h1iis8j" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Sub trei dictaturi
 | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu
 | traducător  = 
 | secțiune    = Capitolul 1
 | anterior    = [[../Prefață/]]
 | următor     = [[../Capitolul 2/]]
 | an          = 1945
 | note        = 
}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;9-37&quot; /&gt;
{{ppb}}
{{referințe mici}}</text>
      <sha1>r3hlt3a1y53vk0g88kqtp4z2h1iis8j</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143683</id>
      <parentid>143661</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T23:32:47Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143683</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="418" sha1="1e176wygkf39lqgdxlh6z5us62liooe" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Sub trei dictaturi
 | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu
 | traducător  = 
 | secțiune    = Capitolul 1: Dictatura regelui Carol al II-lea și profitorii ei
 | anterior    = [[../Prefață/]]
 | următor     = [[../Capitolul 2/]]
 | an          = 1945
 | note        = 
}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;9-37&quot; /&gt;
{{ppb}}
{{referințe mici}}</text>
      <sha1>1e176wygkf39lqgdxlh6z5us62liooe</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/13</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47126</id>
    <revision>
      <id>143649</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:49:52Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143649</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2203" sha1="bybilliximwgsopsn8swzxruajswiue" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;în mare parte trusturilor mondiale și depindea direct de Londra, New-York, Paris sau Amsterdam, nefiind legată decât foarte slab de piața capitalurilor românești. Unele întreprinderi din Ardeal și-au văzut o parte din acțiunile stăpânite până atunci de posesorii unguri sau germani, trecute chiar a doua zi după încheerea păcii din 1918, în portofoliul câtorva mari bănci engleze și franceze. Acesta era cazul „Reșiței”, „Petroșanilor”, „Gazului metan”, etc.

In privința finanțării industriei românești, în totalitatea ei, este semnificativă activitatea desfășurată de cele două mari bănci bucureștene: „Banca Românească” și „Banca de Credit Român”.

„Banca Românească” avea în 1929 un capital de 280 milioane lei, rezervele însumând și ele o sumă aproape egală. Cercetând bilanțul ei din acel an, reese că era interesată în activitatea altor 28 de bănci, care mânuiau în total un capital de jumătate de miliard lei. Deasemeni participa la finanțarea a șapte din cele mai importante întreprinderi metalurgice (printre care ''Astra, Reșița, Lemaître''), la șase societăți de construcție, la două societăți pentru transport, la patru întreprinderi alimentare, la trei mari fabrici textile, și la paisprezece diverse. Posturile din bilanțul băncii, care constituiau mijloacele de finanțare industrială (participație, portofoliu și conturi curente) însumau, în 1930, cifra de 3,5 miliarde lei.

„Banca de Credit Român” care, spre deosebire de „Banca Românească”, lucra cu capital străin, fiind în strânsă legătură cu „Banque de Paris et des Pays-Bas”, „Mendelsohn &amp; Co. Berlin”, „Kleinwort Sons &amp; Co. Londra” avea în 1929 un capital de 400 milioane lei și 334 milioane lei rezerve. Această bancă participa și controla nouă mari întreprinderi textile, în frunte cu Buhuși, Prejmer și Dorobanțul, șapte mari întreprinderi metalurgice, patru întreprinderi petrolifere și miniere, șase forestiere, cinci alimentare și zece diverse. Participațiile, scontul și conturile curente însumau în bilanțul anului 1929 suma de 2,6 miliarde lei.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||11}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>bybilliximwgsopsn8swzxruajswiue</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/14</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47127</id>
    <revision>
      <id>143650</id>
      <timestamp>2025-06-03T14:59:26Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143650</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2169" sha1="atwwdt04agafk5j8ovyoqgukjxwume3" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;Tabloul pe care îl înfățișează activitatea acestor două mari bănci în calitatea lor de finanțatoare de industrii este concludent pentru întregul mare capital bancar, activ în România în ajunul crizei, izbucnite cu un an mai târziu.
{{dhr}}
{{c|{{mai mare|''Criza de credit și urmările ei''}}}}
{{dhr}}
Această criză începută în Mai 1931 a avut și în România însemnate urmări. Au fost atinse, în primul rând, acele instituții bancare și acele mari bănci care lucrau cu capital străin sau își aveau punctele lor de reazim și rezistență în afara granițelor țării. Astfel, două din cele șase mari bănci din București — „Marmorosch Blank &amp; Co.” și „Banca Bercovici” — s’au găsit în stare de faliment, atrăgând după ele falimentul sau lichidarea silită a unei serii de bănci mijlocii sau mici cu care se găseau în strânse legături. Alte două bănci mari din cele șase: „Banca de Credit Român” și „Banca Comercială”, s’au resimțit puternic de efectul crizei mondiale, dar prăbușirea lor a fost împiedecată la timp.

Capitalul bancar din România a suferit lovituri și din alte direcții. Criza industrială, dar îndeosebi criza agrară de mari proporții izbucnită tot atunci, au zdruncinat situația marilor bănci, deși indirect și nu în egală proporție. Criza industrială s’a făcut simțită mai ales în activitatea marilor bănci din București, finanțatoarele principale ale industriei românești. Insolvabilitatea aproape totală a țărănimii a cauzat însă — și aceasta cu efect imediat — prăbușirea unui mare număr de bănci mijlocii și mici, care făcuseră operații în lumea satelor. Trebue notat că, din totalitatea creanțelor intrate în conversiune, care priveau proprietatea sub 10 ha., 45,8% erau în portofoliul băncilor particulare. Intre anul 1931 și 1933, se înregistrează o adevărată avalanșă de falimente, între băncile mici și mijlocii. Acestea, la rândul lor, aveau strânse legături cu marile bănci din Capitală, așa încât dificultățile lor au atins în mod direct și pe acestea din urmă.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|12||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>atwwdt04agafk5j8ovyoqgukjxwume3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/15</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47128</id>
    <revision>
      <id>143651</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:02:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Proofread</comment>
      <origin>143651</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2145" sha1="kaqc4vph6vulgo7nhqmyojuv2jd4obj" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;Rezultatul acestor răsturnări a fost o retragere masivă de depozite — 23,2 miliarde lei în câteva săptămâni — urmate de o paralizare a întregii vieți financiare, apărând totodată și toate semnele evidente ale neîncrederii publicului față de instituțiile bancare. A urmat, datorită pierderii de capital și restrângerii mijloacelor de finanțare străine venite pe calea depozitelor și contului curent, o îngrădire a sferei de influență a capitalului bancar pe piața internă. Ingrădirea apare în special la capitolul privind finanțarea industriei. Vom ilustra aceasta citând din nou bilanțurile băncilor de care ne-am ocupat mai sus: „Banca Românească” și „Banca de Credit Român”. La sfârșitul crizei, fondurile de finanțare ale celei dintâi scad la 2,9 miliarde lei, dela 3,5 miliarde în 1929. Iar la cea de-a doua, aceste mijloace însumează 1,7 miliarde lei, față de 2,6 miliarde, câte erau înainte de criză. Participările industriale, trecute ca atare în bilanțuri scad dela 3,6 miliarde în 1931 la 1,2 miliarde lei în 1938, adică cu 69%.

Dar nu numai aceste cifre dovedesc slăbirea poziției capitalului bancar pe piața internă. Alte două împrejurări, deși diferite ca origină, au dus la același rezultat.

In primul rând, legăturile băncilor românești cu marile întreprinderi financiare din Apus, suferă puternice lovituri. Afluxul de capital străin aproape că încetează. Crahul ''Kredit Anstalt''-ului din Viena și al altor întreprinderi din Centrul Europei, care făceau oficiul de a replasa pe piețile din sud-estul Europei împrumuturile contractate din apus sau de peste Ocean, și-au încetat operațiile. Apoi, o serie întreagă de măsuri legislative luate la noi în țară, pentru îngrădirea efectelor crizei, cum a fost Legea Concordatului Preventiv și a Conversiunii Datoriilor Agrare, subliniind directa intervenție a Statului în materie de credit, răpeau deținătorilor capitalului bancar din străinătate siguranța investirilor făcute aici. In sfârșit, au intervenit restricțiile valutare, generalizate în mai&lt;noinclude&gt;{{rh|||13}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>kaqc4vph6vulgo7nhqmyojuv2jd4obj</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/16</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47129</id>
    <revision>
      <id>143652</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:06:03Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143652</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2130" sha1="c8vbgsvyc823vep4mydhhzutokouoru" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;toate țările din Central Europei, care au restrâns și mai mult libera circulație a capitalului bancar vagabond.

Toate aceste momente au dus la o deplasare în raportul de forță în cadrul capitalului bancar activ în România, întărind în special poziția „Băncii Naționale”, care prin reescontul ei rămânea aproape singura sursă de finanțare a băncilor aflate încă în viață, după furtună.

Cea de-a doua împrejurare a fost intervenția legiuitorului în reglementarea comerțului de bancă. Printr’o lege din 1935 se limitează activitatea instituțiilor financiare, mărginindu-se posibilitățile de investiție industriale, interzicându-se cumpărarea imobilelor de raport, a mărfurilor, a titlurilor și acțiunilor producătoare de dividend peste o anumită limită, etc. Aceste îngrădiri impuse pe cale de lege, își găsesc o completare prin asigurarea omnipotenței „Băncii Naționale”, care va putea exercita de acum înainte dreptul de supraveghere și control asupra întregului domeniu bancar. Situației de fapt a „Băncii Naționale” i se adaugă o consacrare legală.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Noile surse de finanțare ale industriei românești''}}}}
{{dhr}}
Dată fiind limitarea câmpului de activitate a capitalului bancar străin și autohton în România după 1931 și slăbirea mijloacelor financiare de care puteau dispune băncile aici, se impune o întrebare. De unde și-a luat capitalurile necesare noilor investiții, măririi utilajului vechiu, etc., industria autohtonă, aflată în necontenit progres tocmai în anii premergători instaurării regimului dictatorial al lui Carol al II-lea?

Până în anul 1929, am văzut că o asemenea întrebare găsea un răspuns ușor și satisfăcător: atotputernicul capital bancar, el finanța și bineînțeles controla marea industrie. Instituțiile bancare constituiau colectoarele principale care strângeau capitalul lichid și-l îndreptau apoi spre diversele ramuri industriale. Dacă și după 1931 marile bănci bucureștene continuă să facă asemenea operații, măsura în care o fac&lt;noinclude&gt;{{rh|14||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>c8vbgsvyc823vep4mydhhzutokouoru</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/17</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47130</id>
    <revision>
      <id>143653</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:09:44Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143653</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2175" sha1="iqcfbkpyuvqpj88hbf4mge04nx0xzip" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;este mult restrânsă. Sursele de finanțare ale marii industrii — și îndeosebi ale industriei metalurgice și grele — sunt de astă dată altele. Care anume?

Pe primul plan apare Statul. Aici nu este vorba de participarea Statului în anumite întreprinderi ca acționar, fie singur, fie alături de capitalul particular, cum de pildă este cazul „Gazului metan”, al întreprinderilor miniere și metalurgice din Ardeal, etc. O asemenea participare exista și înainte de 1929, totalul capitalului investit pe această cale de către Stat în industria românească, ridicându-se la suma de 2,25 miliarde lei. Finanțarea de care ne ocupăm este de altă natură. Statul nu apare sub formă de capitalist, ci de consumator. Nu face investiții menite să producă beneficii. Din bugetul Statului, sub formă de masive avansuri, plăți anticipative de comenzi și prime de încurajare, s’au defalcat, an cu an, sume din ce în ce mai mari, puse apoi la dispoziția inițiativei particulare. O inițiativă care lua nu rareori forma de adevărat jaf în banii contribuabililor. O mare parte a industriei grele metalurgice, dar mai ales a industriei de armament a fost creată sau i s’a lărgit capacitatea de producție pe această cale. O serie întreagă de întreprinderi metalurgice, chimice, miniere, apoi pentru fabricarea materialelor de construcție — în parte și pentru textile, legate de echiparea armatei — au fost înființate din nou sau mărite prin directa intervenție a Statului.

Al doilea principal finanțator al industriei în această epocă, este „Banca Națională”. „Este cert că partea cea mai importantă a resurselor de credit puse la dispoziția industriei românești, provine dela Institutul de Emisiune” afirma Madgearu în „Evoluția Economiei românești”, tocmai pentru anii care ne interesează. Prin intermediul „Societății de Credit Industrial”, „Banca Națională” a pus la dispoziția industriei autohtone sume din ce în ce mai masive. In 1937, au fost plasate în industrie circa 3,3 miliarde lei, cu aproape 70% mai mult decât în 1932. Către industria grea metalurgică și&lt;noinclude&gt;{{rh|||15}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>iqcfbkpyuvqpj88hbf4mge04nx0xzip</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143654</id>
      <parentid>143653</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T21:10:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143654</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2201" sha1="ee7b16cfc4j7l0ayixems1pe2m9zkwl" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;este mult restrânsă. Sursele de finanțare ale marii industrii — și îndeosebi ale industriei metalurgice și grele — sunt de astă dată altele. Care anume?

Pe primul plan apare Statul. Aici nu este vorba de participarea Statului în anumite întreprinderi ca acționar, fie singur, fie alături de capitalul particular, cum de pildă este cazul „Gazului metan”, al întreprinderilor miniere și metalurgice din Ardeal, etc. O asemenea participare exista și înainte de 1929, totalul capitalului investit pe această cale de către Stat în industria românească, ridicându-se la suma de 2,25 miliarde lei. Finanțarea de care ne ocupăm este de altă natură. Statul nu apare sub formă de capitalist, ci de consumator. Nu face investiții menite să producă beneficii. Din bugetul Statului, sub formă de masive avansuri, plăți anticipative de comenzi și prime de încurajare, s’au defalcat, an cu an, sume din ce în ce mai mari, puse apoi la dispoziția inițiativei particulare. O inițiativă care lua nu rareori forma de adevărat jaf în banii contribuabililor. O mare parte a industriei grele metalurgice, dar mai ales a industriei de armament a fost creată sau i s’a lărgit capacitatea de producție pe această cale. O serie întreagă de întreprinderi metalurgice, chimice, miniere, apoi pentru fabricarea materialelor de construcție — în parte și pentru textile, legate de echiparea armatei — au fost înființate din nou sau mărite prin directa intervenție a Statului.

Al doilea principal finanțator al industriei în această epocă, este „Banca Națională”. „Este cert că partea cea mai importantă a resurselor de credit puse la dispoziția industriei românești, provine dela Institutul de Emisiune” afirma [[Autor:Virgil Madgearu|Madgearu]] în „Evoluția Economiei românești”, tocmai pentru anii care ne interesează. Prin intermediul „Societății de Credit Industrial”, „Banca Națională” a pus la dispoziția industriei autohtone sume din ce în ce mai masive. In 1937, au fost plasate în industrie circa 3,3 miliarde lei, cu aproape 70% mai mult decât în 1932. Către industria grea metalurgică și&lt;noinclude&gt;{{rh|||15}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>ee7b16cfc4j7l0ayixems1pe2m9zkwl</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/18</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47131</id>
    <revision>
      <id>143655</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:14:13Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143655</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2179" sha1="knbp4bkzrj8e7vebm71s7k92rdbypjn" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;extractivă, s’a îndreptat cea mai mare parte din acest plasament.

In al treilea rând, industriile din țară, realizând mari beneficii prin intensificarea exploatării mâinii de lucru, precum și datorită sistemului protecționist excesiv de care s’au bucurat și a autarhiei practicate în exclusivul lor profit, și-au creat surse proprii de finanțare. O rapidă acumulare capitalistă a avut astfel loc, condensând un proces care, în țările înaintate, cerea decenii. „Beneficiile ridicate — scria „Buletinul Institutului de Conjunctură” la începutul anului 1938 — realizate de întreprinderi în decursul anului 1937, au format principala sursă de alimentare a investițiilor făcute în primul trimestru al anului curent”. Vom ilustra printr’un exemplu la ce sume se ridicau aceste beneficii, dacă vom arăta că în acest trimestru al anului 1938, noile investiții industriale însumau 825 milioane lei! Aceasta numai în timp de trei luni de zile.

In al patrulea rând, capitalurile retrase în timpul crizei din 1931 și în anii următori, tezaurizate de particulari, au început să apară pe piață în căutare de noi plasamente. Dată fiind politica economică practicată de guvernul liberal între 1934 și 1937, industria oferea cele mai bune și sigure perspective. Din această pricină, am asistat la o adevărată avalanșă a capitalului flotant spre întreprinderile care se bucurau de sprijinul și încurajarea Statului. Numai o parte din acest capital a fost plasat în industria de construcții, fapt care a atras o înflorire trecătoare în această ramură de activitate.

In sfârșit, în al cincilea rând, capitalul străin începu să se intereseze din nou de piața românească. Interesul lui este limitat și se manifestă într’un ritm discontinuu și inegal. Apoi, trebue spus dela început, de astă dată nu este vorba de capitalul străin venit pe calea exportului — calea clasică a penetrației înăuntrul zidurilor vamale ale unei țări — ci el își are origina în sumele mari de lei, provenite din importul de mărfuri în România, care neputând fi transferate în țările&lt;noinclude&gt;{{rh|16||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>knbp4bkzrj8e7vebm71s7k92rdbypjn</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/19</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47132</id>
    <revision>
      <id>143656</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:17:44Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143656</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2061" sha1="891tse20ymds3p46w9or3kdzmq8ketd" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;exportatoare din cauza dificultăților valutare, au fost blocate în țară. Sa născut astfel un capital lichid, și totuși „înghețat”. Deținătorii acestui capital au preferat siguranței depozitului cu un minim de dobândă, riscul investițiilor în industria autohtonă, cu siguranța marilor beneficii pe care le dovedeau bilanțurile anuale ale celor mai multe dintre întreprinderile existente.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Câteva concluzii politice și nu economice''}}}}
{{dhr}}
Dacă schimbările intervenite in finanțarea industriei românești au avut anumite urmări economice, cele mai însemnate au fost însă de natură politică. Această latură a problemei ne interesează în mod deosebit.

Monopolul puterii politice pe care îl deținea până în 1929 partidul liberal, sub conducerea familiei Brătianu, se datora, în mare parte, rolului jucat de capitalul bancar autohton în economia românească. Acest capital a fost un puternic instrument în mâna partidului liberal, în toată epoca postbelică. Atotputernicia capitalului financiar își găsea astfel un perfect echivalent în atotputernicia politică a celor care îl mânuiau și — în parte — stăpâneau.

In ultimii ani, după 1932, au intervenit schimbările mai sus amintite. O bună parte din industria țării, mai ales aceea a bunurilor de consumație (alimentară, textilă, piele, hârtie, etc.), rămâne mai departe în dependență directă de capitalul autohton, recte liberal. „Banca Românească” continuă să ocupe un loc central pentru o serie întreagă de întreprinderi și creații industriale. Dar, spre deosebire de epoca anterioară anului 1929, o serie întreagă de întreprinderi industriale, fie nou înființate, fie doar reorganizate, se emancipează de capitalul bancar liberal. Ele scapă controlului, exercitat până atunci de acest capital, pentrucă nu mai depind, din punct de vedere financiar, de băncile liberale. Aceste noi sau vechi întreprinderi nici nu sunt însă creațiile capitalului străin și&lt;noinclude&gt;{{rh|||17}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>891tse20ymds3p46w9or3kdzmq8ketd</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/20</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47133</id>
    <revision>
      <id>143657</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:21:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143657</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2255" sha1="27jrxn8mpbam2o24ojjz84or97p56sl" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;nici nu găsesc principalul lor sprijin în băncile din țară, care reprezentau interesele acestuia din urmă. De altfel, așa după cum am văzut, posibilitățile de intervenție a capitalului străin după 1931 sunt mai mult decât limitate. La spatele acestor întreprinderi stă statul. Apoi stă „Banca Națională”. Deși creație liberală, deci privată, totuși încorporată de fapt, dacă nu de drept aparatului de stat, prin rolul ei, ea este chemată de astădată să servească drept finanțatoare a unor industrii, care nu mai poartă exclusiv eticheta partidului liberal.

Astfel, după 1981, s’a creat în România un al doilea centru financiar important, dacă nu în concurență deschisă cu cel reprezentat de băncile liberale sau dependente de ele, dar apărut și crescut alături de el. Un centru al cărui prim exponent este Statul și bugetul lui. Acestuia i se alătură „Banca Națională”, sustrasă privilegiului exclusiv pe care îl deținea până atunci partidul liberal, în calitate de conducător efectiv al ei. Nu oamenii partidului, ci exponenții puteri executive devin după 1934, factorii determinanți în politica urmată de institutul de emisiune.

Criza din partidul liberal, izbucnită după 1933, criză care a limitat influența familiei Brătianu și a vechilor liberali în noua guvernare liberală din 1934—1937, precum și apariția unei generații, așa zise „tinere”, în frunte cu d. [[:w:Gheorghe Tătărescu|Gh. Tătărescu]], generație mai puțin legată de capitalul bancar, rămas în stăpânirea vechilor cadre ale partidului, toate acestea erau doar reflexul schimbărilor care interveniseră — nu în viața politică, — ci în cea economică a țării.

Criza de credit din 1931 și urmările ei au sdruncinat atotputernicia băncilor liberale, au slăbit pozițiile ocupate de capitalul financiar autohton, mânuit de aceste bănci în cadrul economiei naționale. Partidul liberal, în vechea lui formă, a urmat fidel linia acestei crize și a urmărilor ei, pierzând poziția dominantă — și am putea spune exclusivă, — deținută până atunci în viața publică a României.

Apare astfel, la suprafață, o nouă forță politică. Ea re-&lt;noinclude&gt;{{rh|18||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>27jrxn8mpbam2o24ojjz84or97p56sl</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/21</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47134</id>
    <revision>
      <id>143658</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:28:45Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143658</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2011" sha1="8rdcirra41re7sftt5hol2bfy3nw2da" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;prezenta acea parte a burgheziei românești, interesată mai ales în industria grea metalurgică și în cea de armament, industrii ce nu mai gravitează însă în jurul băncilor liberale, ci depind de cel de-al doilea centru financiar apărut, Statul și „Banca Națională”.

Această parte a burgheziei românești a fost exponentul tendințelor dictatoriale, sprijinind atât lovitura de stat din 11 Fevruarie 1938 cât și însăși dictatura regală.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Intre economic și politic''}}}}
{{dhr}}
Cu toată creșterea realizată în ultimul deceniu de industria românească, cu tot ritmul forțat al industrializării țării, nu trebue totuși să ignorăm nici marile piedici care stăteau în calea unei desvoltări continue a acestui proces și nici dificultățile și slăbiciunile intrinsece ale marii noastre industrii.

S’au scris nenumărate studii și articole în care se punea accentul pe punctele slabe ale industriei autohtone și a tendințelor ei. Astfel se sublinia lipsa unor materii prime sau insuficienta lor prezență în solul țării (cărbunii și mai ales fierul). Apoi sărăcia de capitaluri și — cu toată sforțarea din ultimii ani — un tempo prea lent al acumulării capitaliste. In sfârșit, lipsa unei mâni de lucru calificate, necesară unei mari industrii, în adevăratul înțeles al cuvântului. Toate acestea priveau numai structura industriei și nu relațiile ei cu piața internă.

Posibilitățile creerii unui debușeu larg, în condițiile desvoltării și menținerii agriculturii românești la scoborâtul nivel pe care îl are, dar mai ales în condițiile de viață impuse țărănimii noastre, deschid o serie de probleme ce depășesc cadrul subiectului nostru. Dar toate acestea constitue nu mai puține împiedicări în desvoltarea unei puternice industrii autohtone.

Ceea ce vrem să subliniem în rândurile de față este însă că, cu toate aceste greutăți, am spune mai degrabă împotriva&lt;noinclude&gt;{{rh|||19}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>8rdcirra41re7sftt5hol2bfy3nw2da</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/22</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47135</id>
    <revision>
      <id>143659</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:32:46Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143659</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2091" sha1="7w77ynt0gl41pcjjo2b17b89sa6xmx9" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;efectelor lor, de care industria românească s’a izbit dela începuturile ei, burghezia românească a socotit, după 1932, că momentul expansiunii ei a sosit, împrejurările fiindu-i favorabile.

Autarhizarea țărilor din centrul Europei, restricțiile valutare și generalizarea sistemului tarifelor prohibiționiste au deschis, dintr’odată, vaste perspective acestei burghezii. Apetiturile ei, de atâta vreme reținute și numai pe jumătate mărturisite, au ieșit la iveală. Burghezia română putea păși, cu mai mulți sorți de izbândă, să înlăture — sau, cel puțin, să îngrădească în mod substanțial — concurența capitalului industrial străin pe piața internă și să-și asigure la adăpostul unor puternice ziduri vamale, o situație preponderentă.

„Centrul de Cercetare și Documentare Economică” publică în ziarul „Universul” la 14 Noembrie 1938, următoarele cifre, pe baza statisticii întocmite de Ministerul Economiei Naționale. După calculele directorului Statisticei Financiare a Statului, volumul materiilor prime a sporit din 1929 până în 1937 cu 71,7%, pe când volumul produselor finite a scăzut în acelaș interval, cu 45,6%, iar acel al produselor semifabricate s’a mărit numai cu 5,60%. In raport cu importul, în 1920 materiile prime reprezentau 0,25% din valoarea lui totală, iar fabricatele 33,5%; în 1938, proporția celor dintâi crește la 12,9%, iar a celor din urmă scade la 8,34%. Chiar dacă aceste cifre nu reprezintă decât parțial realitatea, ele nu dovedesc mai puțin că încercările burgheziei române de a pune stăpânire pe piața internă începuseră să dea roadele așteptate.

Aceste rezultate deși adevărate manifestări de exuberanță ale industriei românești, sau mai bine zis ale beneficiarilor ei, nu reprezintă totuși decât o față a problemei. Acea față care interesa pe capitaliști, în calitatea lor de întreținuți ai acestei industrii și pe bietul consumator român, obligat să plătească o marfă proastă și scumpă, cu preturi duble și&lt;noinclude&gt;{{rh|20||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>7w77ynt0gl41pcjjo2b17b89sa6xmx9</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/23</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47136</id>
    <revision>
      <id>143660</id>
      <timestamp>2025-06-03T21:53:18Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143660</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2125" sha1="kxej3kl3d7gbl7sag032iivk5e2875l" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;triple decât valoarea ei reală&lt;ref&gt;Gradul de protecție a industriei era în 1938 de 8,45 de ori mai mare ca în 1929! (Madgearu, „Evoluția Economiei Românești”, p. 235).&lt;/ref&gt;. Cea de-a doua față rămasă ascunsă marelui public, privea chestiunea: cine făcea posibilă existența și desvoltarea luată de marea industrie?

Afirmarea și menținerea pe piața internă a marii industrii nu depindea de forța și organizarea ei proprie, ci, în primul rând, de stat. Numai întrucât statul urma o anumită politică economică, dirija într’un anumit fel comerțul exterior și impunea o anumită politică fiscală, industria autohtonă putea să trăiască și să se desvolte. Cucerirea pieții interne, prin mijloacele ei proprii și în concurență cu produsele similare străine, ar fi fost dela început o bătălie pierdută, fără o permanentă și puternică protecție vamală, luând în unele direcții un caracter prohibitiv. In această situație se găsea o mare parte din industriile manufacturiere, dar mai ales industria grea. Pentru anumite grupări capitaliste deci, interesate în această din urmă industrie și în unele adiacente ale ei, cum era cea chimică, de armament, etc. subordonarea aparatului de stat propriilor lor interese era o chestiune de viață și de moarte.
{{dhr}}
{{c|{{mai mare|''Industria grea avea nevoe de un regim dictatorial''}}}}
{{dhr}}
Fracțiunea burgheziei românești, care stăpânea încă înainte de războiul din 1916 însemnate industrii din țară, mai ales în domeniul bunurilor de consumație (alimentară, textilă, hârtie, materiale de construcție, etc.), își asigurase o solidă situație pe piața internă, înfruntând chiar și concurența produselor similare străine. Desigur că și aceste industrii, fără excepție, au beneficiat tot timpul de o largă protecție din partea statului și își mențineau pretențiile și mai departe la sprijinul acestui stat, în numele „interesului național”.

Totodată, imediat după război, aceiași fracțiune acaparând&lt;noinclude&gt;{{sep|6em|align=left}}
{{referințe mici}}
{{rh|||21}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>kxej3kl3d7gbl7sag032iivk5e2875l</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143662</id>
      <parentid>143660</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T21:56:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143662</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2151" sha1="6xo2vmj538kt4sx9quyg8llbcrzcdc1" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;triple decât valoarea ei reală&lt;ref&gt;Gradul de protecție a industriei era în 1938 de 8,45 de ori mai mare ca în 1929! ([[Autor:Virgil Madgearu|Madgearu]], „Evoluția Economiei Românești”, p. 235).&lt;/ref&gt;. Cea de-a doua față rămasă ascunsă marelui public, privea chestiunea: cine făcea posibilă existența și desvoltarea luată de marea industrie?

Afirmarea și menținerea pe piața internă a marii industrii nu depindea de forța și organizarea ei proprie, ci, în primul rând, de stat. Numai întrucât statul urma o anumită politică economică, dirija într’un anumit fel comerțul exterior și impunea o anumită politică fiscală, industria autohtonă putea să trăiască și să se desvolte. Cucerirea pieții interne, prin mijloacele ei proprii și în concurență cu produsele similare străine, ar fi fost dela început o bătălie pierdută, fără o permanentă și puternică protecție vamală, luând în unele direcții un caracter prohibitiv. In această situație se găsea o mare parte din industriile manufacturiere, dar mai ales industria grea. Pentru anumite grupări capitaliste deci, interesate în această din urmă industrie și în unele adiacente ale ei, cum era cea chimică, de armament, etc. subordonarea aparatului de stat propriilor lor interese era o chestiune de viață și de moarte.
{{dhr}}
{{c|{{mai mare|''Industria grea avea nevoe de un regim dictatorial''}}}}
{{dhr}}
Fracțiunea burgheziei românești, care stăpânea încă înainte de războiul din 1916 însemnate industrii din țară, mai ales în domeniul bunurilor de consumație (alimentară, textilă, hârtie, materiale de construcție, etc.), își asigurase o solidă situație pe piața internă, înfruntând chiar și concurența produselor similare străine. Desigur că și aceste industrii, fără excepție, au beneficiat tot timpul de o largă protecție din partea statului și își mențineau pretențiile și mai departe la sprijinul acestui stat, în numele „interesului național”.

Totodată, imediat după război, aceiași fracțiune acaparând&lt;noinclude&gt;{{sep|6em|align=left}}
{{referințe mici}}
{{rh|||21}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>6xo2vmj538kt4sx9quyg8llbcrzcdc1</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/24</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47137</id>
    <revision>
      <id>143663</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:01:10Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143663</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2263" sha1="py57w782naftjibe6yor9gkav6m7bsj" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;bunurile foste inamice, a pus stăpânire pe un utilaj industrial perfecționat.

Fracțiunea burgheziei române, despre care este vorba, își găsea expresia politică în partidul liberal. Decenii întregi ea a folosit statul parlamentar și constituțional, în promovarea intereselor ei capitaliste. Capitalul monopolist liberal, care în cadrul vechii structuri a statului își asigurase partea leului în economia țării, nu avea nici un interes la schimbarea regimului constituțional. Aceasta explică de ce cadrele conducătoare liberale, în frunte cu familia Brătianu, au luat dela început o atitudine potrivnică atât dictaturii regale, cât și încurajării mișcărilor cu caracter fascist. — Așa numitei „democrații liberale” îi convenea de minune vechiul regim, căci sub egida guvernelor parlamentare a putut și putea să-și facă, în liniște, toate afacerile. In formele constituționale ale pseudo democrației autohtone ea își exercita nestingherit dictatura ei de clasă. De ce ar fi avut nevoe să arunce peste bord formele unui regim și să le schimbe cu un altul? România nu trăia sub presiunea unor răsturnări revoluționare imediate, ca Italia în epoca dintre 1919—1921, nici ca Germania, după criza din 1929. O dictatură cu caracter fascist, indiferent cine ar fi fost titularul ei, nu-i putea întări nici situația politică, nici mări cadrul expansiunii ei economice.

Cu totul altfel se prezenta situația acelei părți din burghezie care era interesată în industria grea și mai cu seamă, în cea metalurgică&lt;ref&gt;Și în Germania tocmai industria grea și cea carboniferă — ambele falimentare — au sprijinit pe Hitler să ia puterea, în speranța unui sprijin din partea statului. Ceeace s’a și întâmplat. ([[:en:w:Konrad Heiden|Konrad Heiden]], Adolf Hitler, pg. 337).&lt;/ref&gt;. Aceasta era o industrie relativ nouă, fără capitaluri acumulate, fără un sprijin bancar puternic, având în același timp un caracter și mai artificial, decât multe alte ramuri de producție industrială dela noi. Apoi ea necesită mari investiții de capitaluri. Pe de o parte, statul apărea ca finanțator al acestei industrii, pe de altă&lt;noinclude&gt;{{sep|6em|align=left}}
{{referințe mici}}
{{rh|22||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>py57w782naftjibe6yor9gkav6m7bsj</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/25</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47138</id>
    <revision>
      <id>143664</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:06:19Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143664</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2103" sha1="tj76ezmx61ldhutsygz1nfksgkidbiz" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;parte, numai o politică a statului, permanent favorabilă intereselor ei, asigura rentabilitatea capitalului plasat. Sumele masive care au luat între 1932 și 1937 drumul industriei metalurgice și de armament precum și capitalul investit în noi întreprinderi sau în mărirea utilajului celor câtorva existente, cercau, în ceea ce privește viitorul, un regim de siguranță și de stabilitate.

Sprijinul statului era deopotrivă de trebuincios industriei metalurgice și în înlăturarea concurenții străine, care în acest sector se făcea deosebit de simțită și constituia o amenințare continuă. Apoi mai era nevoe de aparatul statului și pentru a înlătura adversitățile manifestate în rândurile burgheziei producătoare de bunuri de consumație. Căci aceasta din urmă nu accepta nici cu plăcere, nici fără rezistență prețurile impuse de industria grea prin restricții la import și printr’un regim de monopol. Burghezia liberală înțelegea foarte bine protecția „industriei naționale”, atunci când era vorba de zahăr, hârtie, uleiuri vegetale și alte articole de acest fel, pe care le produceau fabricile ei. Dar nu înțelegeau să plătească în numele acestui „ideal național” un preț dublu la mașinile și uneltele pe care industria metalurgică le producea în țară, când s’ar fi putut aproviziona mult mai eftin în străinătate.

In sfârșit, tot statul era pentru industria grea principalul consumator, principalul ei client. Dacă, de pildă, C.F.R. — care consuma 80% din cărbunele autohton indigen — ar refuza să mai utilizeze cărbunele de pe Valea Jiului, cea mai mare parte a minelor din această regiune ar trebui, în scurt timp, să-și închidă porțile. Pentru industria de armament, pentru industria de vagoane și mașini și pentru un șir întreg de întreprinderi metalurgice, care trăiau numai din comenzile statului, prosperitatea lor era și mai legată de statul-cumpărător. Doar 70% din producția metalurgică în 1937/38 era consumată de stat. Deci toate ramurile industriale făcând&lt;noinclude&gt;{{rh|||23}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>tj76ezmx61ldhutsygz1nfksgkidbiz</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/26</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47139</id>
    <revision>
      <id>143665</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:09:34Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143665</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2173" sha1="0wf6hn2r16fyh2vwqe9as7na72yji5d" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;parte din aceste categorii nu puteau să trăiască și să se desvolte decât numai prin stat și cu ajutorul lui.

In vechile forme parlamentaro-constituționale pe care le cunoștea regimul politic în România, acest ajutor nu era nici sigur, nici absolut, așa cum industria grea îl voia. In tendințele ei monopoliste, în încercarea de a-și subordona, în întregime și fără rezerve statul, trebuesc văzute adevăratele cauze pentru care acea parte a burgheziei române legată de industria grea a sprijinit fățiș toate mișcările de extremă dreaptă. Tot din aceleași cauze, în momentul în care s’a pus problema unei lichidări a regimului parlamentaro-constituțional, a inițiat, a mașinat și sprijinit efectiv forțele oculte din jurul regelui Carol al II-lea, care au instaurat dictatura. Căci această dictatură, cu tot numele ei negesc, nu era altceva decât expresia, exponentul politic al vârfurilor burgheziei românești, interesate direct și nemijlocit în industria grea, în industria metalurgică, în cea de armament. Statul devenea, sub dictatură, statul lor. Limitele între interesele publice și cele private se ștergeau, în exclusivul profit al acestora din urmă.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Rolul dictaturii și triumful industriei grele''}}}}
{{dhr}}
Oricât de viciat era vechiul regim parlamentar din România — și fără îndoială, păcatele lui au fost mari și grele — oricât de formal era liberalismul și constituționalismul lui, totuși atât budgetul, cât și întreaga politică economică și financiară a statului nu puteau fi, în întregime, sustrase controlului public. Desbaterile parlamentare ofereau, în adevăr, de cele mai multe ori, pilda coruperii și descompunerii unui regim. Dar nu este mai puțin adevărat că în măsura în care „aleșii națiunii” trebuiau să cultive bunăvoința alegătorilor — și acesta era cazul la cei aleși în opoziție — ci puneau în discuția parlamentului chestiuni și probleme, care aduceau la cunoștința masselor, actele guvernelor. In sfârșit presa, legată prin mii de fire de interesele de gașcă ale diverselor clici&lt;noinclude&gt;{{rh|24||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>0wf6hn2r16fyh2vwqe9as7na72yji5d</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/27</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47140</id>
    <revision>
      <id>143666</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:13:24Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143666</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2199" sha1="b1uetwno52j8k6q8h2h86vpwbu38oc6" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;capitaliste, oportunistă și gara oricând la transacții, mai mult sau mai puțin necurate, atuncea când se intitula „democratică” era silită, de multe ori, să desvălue mașinațiile și combinațiile ocultelor guvernamentale. Nu mai vorbim de presa muncitorească, atunci când ea putea trăi și înfrunta prigoana veșnic abătută asupră-i.

Partidele politice, cu tot caracterul lor oligarhic, nici chiar atunci când purtau titulaturi străine adevăratei lor ființe, nu se puteau sustrage unei presiuni de jos, din partea masselor. O presiune limitată, lipsită de cele mai multe ori de eficacitate. Dar o presiune în stare să le împingă, în anumite împrejurări, la luarea unor atitudini potrivnice minorităților guvernante. Lupta și concurența dintre partide, încercarea de a capta popularitatea în masse, incitau pe conducătorii acestor partide la campanii și demascări care au periclitat nu o singură dată lovituri financiare și combinații industriale de mare anvergură.

Pe de altă parte, organizațiile profesionale muncitorești și funcționărești, liber constituite, (ne gândim în primul rând la sindicate și la asociațiile funcționarilor particulari) desfășurau o activitate menită să înfrâneze exploatarea marelui capital și să întărească conștiința de clasă a salariaților. Peste capul conducerilor reformiste, massele impuneau de multe ori greve și mișcări care treceau chiar dincolo de limitele unor simple revendicări profesionale. E destul să amintim șirul grevelor din anii 1933—1936 sau forma pe care a luat-o greva dela atelierele Grivița, în iarna anului 1933.

Toate aceste fapte și împrejurări, indiferent de caracterul lor și de domeniul în care se manifestau, constituiau grave piedici în calea planurilor industriei grele și a stăpânilor ei. In primul rând, orice control, indiferent de unde venea, trebuia făcut imposibil, iar întreaga viață politică a țării trebuia pusă în perfectă concordanță cu aceste planuri și interese. Orice posibilitate de canalizare, și cu atât mai mult de manifestare a unor curente opoziționiste, trebuia împiedicată. Omnipotența&lt;noinclude&gt;{{rh|||25}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>b1uetwno52j8k6q8h2h86vpwbu38oc6</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/28</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47141</id>
    <revision>
      <id>143667</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:16:02Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143667</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2029" sha1="8ahrpcvtwisl3bpehagu9weda6g9g8b" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;nediscutată și nediscutabilă a unui pumn de capitaliști monopoliști în cadrul statului și prin stat, iată ceea ce trebuia să înlocuiască vechiul regim, devenit caduc în noaptea de 10 Fevruarie.

Numai un regim dictatorial era în stare să satisfacă aceste cereri nemărturisite, dar nu mai puțin insistente ale proaspetei industrii grele din România. Și le-a satisfăcut în adevăr, în cea mai largă măsură cu putință. Să reamintim deci câteva crâmpee de fapte.

Politica economică a guvernelor dictatoriale sub Carol al II-lea a asigurat monopolul industriei grele, garantându-i totodată, o rentabilitate maximă.

Taxele vamale au devenit prohibitive pentru tot ceea ce producea această industrie, dar au fost, în schimb reduse la minim sau desființate, atunci când era vorba de importat mașini și materii prime, necesare funcționării ei. Au urmat apoi reduceri masive la tarifele de transport și la impunerile pe construcțiile industriale. Deși importul de materii prime era limitat din cauza greutăților valutare, materiile prime necesare, de pildă industriei metalurgice, erau libere să intre în țară. In anii 1938—1940, 40% din importul României privea numai industria metalurgică.

Industria autohtonă, la rândul ei, a fost silită să se aprovizioneze pentru nevoile ei dela industria grea din țară, în condițiile și la prețurile pe care aceasta le dicta.

Sarcinile fiscale au fost inegal repartizate nu numai între capital și muncă, ceea ce constituia regula generală și sub vechiul regim, ca în orice regim capitalist, dar chiar în sânul clasei capitaliste, a fost protejată industria grea, apăsându-se aceea a bunurilor de consumație.

O sălbatecă politică fiscală, în special pe seama muncitorimii și a țărănimii, a asigurat o creștere a veniturilor Statului, oferind astfel deținătorilor puterii, bogate mijloace financiare. Acestea au luat, în cea mai mare parte, drumul industriei metalurgice și de armament.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|26||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>8ahrpcvtwisl3bpehagu9weda6g9g8b</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/29</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47142</id>
    <revision>
      <id>143668</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:19:17Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143668</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1936" sha1="35qvjqa78htbt7nk1ocewljg36onek1" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;Pe teren politic și social, cerințele mânuitorilor capitalului monopolist au fost realizate, tot atât de complet. Partidele politice au fost desființate, împiedecându-se astfel orice activitate opoziționistă.

Puterea executivă a fost întărită, punându-se în funcțiune un aparat polițienesc care controla toate manifestările vieții publice, ba chiar și a celei particulare.

Organizațiile muncitorești profesionale au fost înlocuite prin bresle controlate de Stat.

Presa a fost transformată în instrument al dictaturii. Asupra întregii țări, dictatura regală a întins vălul tăcerii și al întunericului.

Rezultatele astfel obținute au fost în adevăr strălucite. Strălucite bine înțeles, pentru marele capital monopolist din industria grea. Pilda „Malaxa” este, sperăm, convingătoare. Ne bazăm pe datele oficiale.

Uzinele „Malaxa”, aflate printre cele mai puternice întreprinderi metalurgice din țară, au ajuns la înflorire, tocmai în epoca de după 1932. Producția lor se împărțea astfel: 66% comenzi pentru armament, 32% locomotive, automotoare și frâne și numai 2% lucrări pentru particulari!

Ce beneficii dădeau aceste întreprinderi? Pe baza unui raport al „Băncii Naționale”, s’a constatat că majorările la comenzile Statului variau față de prețul de cost între 236% și 1140%. De pildă, o comanda de armament a cărei valoare de cost era de 182 milioane, a fost facturată și Statul a plătit-o cu 1,6 miliarde de lei. ''Aceasta revine la un câștig de 910%.'' Pe lângă aceste date, raportul mai sus pomenit, publicat în ziare în ziua de 20 Fevruarie 1941, conține și alte cifre, care nu fac decât să întărească pe cele reproduse de noi.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Monarhii, mari industriași''}}}}
{{dhr}}
Trebue să spunem și un cuvânt asupra intereselor, de astă dată personale, pe care fostul rege Carol al II-lea le&lt;noinclude&gt;{{rh|||27}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>35qvjqa78htbt7nk1ocewljg36onek1</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/30</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47143</id>
    <revision>
      <id>143669</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:23:46Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143669</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2133" sha1="aymo6jhsireb8lojfq5khtjb3do90wr" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;vedea promovate prin noul său regim. Nu interesele lui în calitate de monarh, ci în acea de mare industriaș. Pentrucă fostul rege al României avea și această ultimă calitate.

Participarea activă a capetelor încoronate în industriile țării în care domneau, este un fenomen deseori întâlnit. De pildă, fostul rege al Spaniei, Alfons al XIII-lea, era un adevărat virtuos în materie. Am putea cita și alte nume, de care istoria timpurilor apropiate este plină.

In România, fostul rege Carol al II-lea nu inova nimica în această materie. Incă din timpul primei domnii constituționale, regele Carol I-iu își asigurase numeroase participații industriale, în primele întreprinderi create de capitalul german la noi. Oamenii politici români l-au atacat de multe ori, acuzându-l de complicitate la spolierea țării, împreună cu emisarii imperialismului german.

Regele Carol al II-lea, îndată după reîntoarcerea sa în țară, și-a îndreptat atenția spre noua industrie metalurgică, deși, mai târziu, n’a disprețuit-o nici pe cea a bunurilor de consumate.

Este greu să se dea cifra exactă a participării regelui Carol al II-lea în industria țării. Dăm lista, așa cum a fost publicată, a întreprinderilor diverse în care el era mare acționar. In unele dintre ele, această participare, — cum este cazul Malaxa, — era 30—35%. O proporție, care se apropie de aceasta, o găsim și la I.A.R., la Astra, în mai slabă măsură la „Reșița&quot; și întreprinderile Aușnit. Patru dintre cele mai mari fabrici de zahăr din țară, au trecut, aproape în întregime, în stăpânirea fostului monarh. Fabrica de bere „Azuga” îi aparținea. La soc. auriferă „Mica”, la „Buhuși”, „Scherg”, la Soc. de Telefoane, deținea importante pachete de acțiuni. Insfârșit una dintre cele cinci mari bănci bucureștene, „Banca de Credit Român” a trecut o însemnată parte din acțiunile ei fostului rege, conducerea întreprinderii fiind schimbată și formată apoi din oamenii camarilei.

Toate — sau aproape toate — industriile în care fostul&lt;noinclude&gt;{{rh|28||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>aymo6jhsireb8lojfq5khtjb3do90wr</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/31</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47144</id>
    <revision>
      <id>143670</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:44:36Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143670</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2057" sha1="988m0pqpdxmv3vyuz4gderwimyo0ku9" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;rege poseda însemnate participații erau strict cartelate, cele mai multe bucurându-se de un regim privilegiat. Beneficiile lor sunt, toate, masive.

Dar în fruntea tuturor întreprinderilor care se bucurau de favoarea și în același timp de exploatarea regală, erau cele înființate de Malaxa. Am văzut în ce condiții au lucrat aceste întreprinderi și care le-au fost câștigurile. Sprijinul regal se lăsa, după cum se vede, foarte bine remunerat…
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Dictatura regală și marea proprietate''}}}}
{{dhr}}
Cea de-a doua categorie socială, din sânul claselor stăpânitoare ale României, interesată la o schimbare de regim politic, era marea proprietate — vârfurile moșierimii mari. 

Marea proprietate era și ea din ce în ce mai dependentă de stat și de politica urmată de el.

In anii premergători loviturii de stat din 11 Fevruarie 1938, statul a intervenit activ în reglementarea prețurilor la cereale prin așa numita „politică de valorificare a grâului”. In ce consta această „valorificare” și, mai ales, cine erau beneficiarii ei?

Criza agrară mondială, care a însoțit și dublat criza industriala isbucnită în 1929, apărea, în urmările ei, ca o criză de supra-producție. Puterea de cumpărare a masselor, scăzând în întreaga Europă, drept consecință a efectelor produse de șomajul și ruina economică, care au însoțit criza industrială, s’a mărit și mai mult diferența între masivele cantități de grâu aruncate pe piață și acele care, efectiv, puteau intra în consumație. Progresul tehnic realizat de agricultura din U. S. A. și din U. R. S. S., deși în sisteme economice și sociale deosebite, ba chiar antagonice, a contribuit la creșterea productivității muncii și la scoborîrea prețului de cost la cereale. Prețul grâului a suferit, după 1929, scăderi continui pe piața internațională, așa încât grâul american, în special, a putut înlătura cu ușurință pe producătorii români. Caracterul înapoiat&lt;noinclude&gt;{{rh|||29}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>988m0pqpdxmv3vyuz4gderwimyo0ku9</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/32</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47145</id>
    <revision>
      <id>143671</id>
      <timestamp>2025-06-03T22:58:39Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143671</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2192" sha1="fnxfozjb1lefsyc35d52p0ezh8484ec" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;al agriculturii românești, iată adevărata cauză a crizei agrare în România. Această agricultură nu putea fi decât deficitară, în condițiile de atunci ale pieții.

O singură cifră poate ilustra mai bine decât orice starea de înapoiere a agriculturii românești, în general. In 1927, pentru o suprafață de cca. 14 milioane ha. pământ arabil, funcționau 3.200 tractoare. Până în 1935, deci în timp de opt ani, numărul lor a crescut cu 7%, mai puțin de 1% pe an. Resturile feudale, în raporturile de muncă, între marele moșier și țăranul învoit pe pământul boeresc, constituiau una din cauzele principale, poate cea mai însemnată prin urmările ei, a stării înapoiate în care se găsea această agricultură.

In concluzie: marea proprietate, în timpul crizei agrare care a mers adâncindu-se până în ajunul anului 1935, s’a găsit pe pragul falimentului și al ruinii desăvârșite. Incapabilă să se ajute prin propriile ei mijloace, ea a cerut, permanent și insistent, sprijinul statului. De aici, interesul deosebit pe care marea moșierime l-a avut, mai ales pe vremea aceea, de a căuta să-și întărească pozițiile ei politice, atât de zdruncinate după răsboiul din 1916—1918. In cadrul regimului parlamentaro-liberal, chiar instituțiile pseudo-democratice și ipocritul liberalism constituiau piedici în calea restaurării vechilor privilegii de care se bucurase în trecutul apropiat această mare proprietate. De altfel, dacă își dădea seama că o ''restitutio in integrum'' ar fi fost o încercare imposibilă, dorea totuși ca statul, în faza de atunci și mai ales în timpul crizei, să-i ofere cel puțin un continuu și neprecupețit ajutor. De aci dorința marei proprietăți ca statul să îmbrace o formă autoritară, în care, odată cu votul universal și sistemul parlamentar, să dispară orice posibilitate a unui control public al felului în care statul este guvernat. Vârfurile mari moșierimi au sprijinit organizațiile extremei drepte și apoi s’au pus cu fidelitate la dispoziția dictaturii regale, contribuind la instaurarea ei, întrucât în această formă de guvernare ve-&lt;noinclude&gt;{{rh|30||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>fnxfozjb1lefsyc35d52p0ezh8484ec</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/33</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47146</id>
    <revision>
      <id>143672</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:01:56Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143672</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2023" sha1="nsx2kd066iyj6se0pcrat4yeenkak9g" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;deau o garanție că dorințele lor vor fi satisfăcute, chiar peste realizările trecutului apropiat.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Așteptări îndeplinite…''}}}}
{{dhr}}
Prin valorificarea grâului, s’a pus la dispoziția marei proprietăți — principala producătoare de grâu — o sumă de 24 miliarde lei, suportată bineînțeles de contribuabilul român, fie prin impozite, fie prin urcarea prețului pâinii.

Așteptările puse de către mari proprietari în dictatura regală nu au fost înșelate, deși posibilitățile finanțării directe erau aici limitate. In adevăr, afectarea unor prea mari sume din bugetul Statului pentru ajutorarea marii proprietăți nu era posibilă, întrucât prin asemenea măsuri fondurile financiare necesare marii industrii se secătuiau. In al doilea rând, nici aruncarea de noi sarcini asupra consumatorului orășenesc în profitul producătorului de grâu, nu era posibilă peste o anumită limită, întrucât orice scumpire a pâinii afecta salariile muncitorului. Dar aceasta provoca revendicări profesionale, greve, etc. Ceea ce iarăși nu putea conveni marei industrii. In sfârșit, prețul la mașinile și uneltele necesare agriculturii, precum și la toate produsele fabricate, era în mod artificial menținut ridicat, prin monopolul asigurat, în cadrul pieței interne. Și marea proprietate era astfel silită să se aprovizioneze la industria autohtonă, protecția vamală având un caracter prohibitiv, și să contribue astfel la prosperarea ei.

Dictatura regală n’a împins însă vitregia prea departe chiar față de marea proprietate. Câteva luni după instaurarea ei, introducându-se sistemul liberei negocieri pentru 30% din devizele încasate de exportatorii de cereale, le-a deschis acestora o largă posibilitate de speculă asupra leului. In urmă, s’a majorat prima valutară la sumele provenite din export. Marii proprietari nu aveau dece să fie nemulțumiți de efectele loviturii de Stat din Fevruarie 1938.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||31}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>nsx2kd066iyj6se0pcrat4yeenkak9g</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/34</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47147</id>
    <revision>
      <id>143673</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:05:47Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143673</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1963" sha1="d9kwyyznhlw37ng42q2opl1vuvulc0k" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;De altfel, ar fi greșit să se creadă că între burghezia industrială și marea moșierime existau — înainte și după războiu, sub regimul parlamentar sau sub cel al dictaturii regale — conflicte de interese cu caracter acut. Cu toate că marea proprietate se găsea într’o situație de inferioritate față de marea industrie în ce privește tratamentul, totuși ea găsea posibilitatea unei compensații în felul și conținutul raporturilor ei cu marea massă a țărănimii. Din exploatarea acesteia — exploatare condiționată de politica economică și socială a Statului față de una și de cealaltă — marea proprietate își asigura venituri suficient de mari și sigure, încât solidaritatea și nu dușmănia față de burghezia atotputernică în acest Stat să-i caracterizeze atitudinea.

{{***}}

Dictatura regală a fost expresia politică a intereselor vârfurilor industriei grele și a marei proprietăți. Ea a avut deci un substrat economic netăgăduit.

Schimbările intervenite în regimul politic al țării, reflectau o momentele care au marcat în ultimul deceniu evoluția economiei românești, atât în domeniul industriei cât și în cel agrar.

Elementului economic urmează însă să-i adăugăm și pe cel de natură socială. Pentrucă, un asemenea element a existat și a jucat un rol de prim ordin.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Procesul radicalizării masselor''}}}}
{{dhr}}
Anii care au premers instaurării dictaturii regale au cunoscut ascuțirea conflictelor sociale, în special în lumea satelor. După lichidarea crizei agrare și a urmărilor ei, țărănimea a cunoscut în păturile ei fundamentale un proces de radicalizare, iar în sate atmosfera amintea anul 1907. In primăvara anului 1937, se așteptau turburări cu caracter agrar. In adevăr, situația țărănimii nu a făcut decât să se înrăutățească în epoca dintre cele două războaie mondiale. Câteva date suc-&lt;noinclude&gt;{{rh|32||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>d9kwyyznhlw37ng42q2opl1vuvulc0k</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/37</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47148</id>
    <revision>
      <id>143674</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:07:54Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143674</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="826" sha1="b0m04bc1v9f071b3h586q2hq1t8882e" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;succes în centrul Europei, a fost încercată și în România. Bine înțeles, cu retușările necesare și cu respectarea caracteristicelor autohtone…

Caracterul de massă pe care organizațiile extremei drepte l-au căpătat în cursul anilor premergători loviturii de stat a lui Carol al II-lea dovedea că socoteala vârfurilor burgheziei și ale moșierimii românești nu fusese întru totul greșită. Diversiunea căutată a fost, în cele din urmă, găsită.

Incepând din anul 1935—36, „Garda de Fier” a parvenit să ocupe primul loc pe scena politică a țării. Mișcarea muncitorească, și împreună cu ea partidele democratice, au fost împinse în defensivă.

Extrema dreaptă părea că se îndreaptă și în România, cu pași repezi, spre putere.&lt;noinclude&gt;{{dhr|2em}}{{sep|6em}}{{dhr|4em}}{{rh|||35}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>b0m04bc1v9f071b3h586q2hq1t8882e</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/35</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47149</id>
    <revision>
      <id>143675</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:14:16Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143675</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2154" sha1="adyvqturd8lnr7diq70wegficz0h4y2" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;cinte și am putea spune alese la întâmplare, arată gradul de mizerie al țărănimii în această epocă. Toate cifrele privesc epoca până la 1938.

In anul 1929, Ministerul Sănătății a publicat o interesantă statistică. Din trei milioane de locuințe sătești existente atunci, 2,1 milioane sau circa 70% erau făcute din bârne, lipite cu lut, având pardoseala de pământ și bălegar. Marea majoritate era acoperită cu lemn sau stuf. Aproape 700.000 de locuințe țărănești nu aveau decât o singură încăpere, cu un spațiu de 23 metri cubi și cu ferestrele lipite. Mai mult de jumătate din numărul total al locuințelor nu au closet. Cifre privind anul 1933 înfățișează un alt aspect al mizeriei țărănești. Din numărul total al țăranilor decedați, 77,6% nu s’au bucurat de nici o îngrijire medicală. Pentru copii, până la vârsta de un an, procentul se ridica la 89,7%.

In anul 1938 Institutul Național Zootechnic constata că, din circa trei milioane gospodării țărănești, două milioane n’au nici o vacă, 1,7 milioane nici un porc, iar un sfert de milion de gospodării țărănești nici măcar o găină.

Pelagra continuă să facă ravagii în România. In Vechiul Regat, înainte de războiul din 1916, numărul pelagroșilor era de 45.800. In 1922 numărul lor scade la 14.154, pentru ca în 1936 numărul lor să se ridice vertiginos la 73.656. Boala mizeriei cronice a țărănimii române cunoștea deci o rapidă desvoltare.

Nu vom intra aici în analiza cauzelor care au dus la o asemenea situație. Lipsa de pământ, insuficiențele reformei agrare, menținerea unor rămășițe iobăgiste, ridicatul grad de exploatare directă și indirectă a marei majorități a țărănimii, toate acestea au contribuit în egală măsură la situația precară în care se găsea țărănimea în ajunul loviturii de stat. Toate acestea explică radicalizarea observată la sate și explicabila temere a izbucnirii unor turburări cu caracter agrar.

In orașe și mai ales în centrele industriale, atmosfera nu era mai puțin încărcată. Este destul să cităm câteva cifre&lt;noinclude&gt;{{rh|||33}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>adyvqturd8lnr7diq70wegficz0h4y2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/36</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47150</id>
    <revision>
      <id>143676</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:20:09Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143676</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2194" sha1="1r7200s6dri4nhz3tc3m1evyst1kw01" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;pentru a dovedi că s’a încercat — și în parte s’a reușit — ca întregul greu al crizei din 1929—1933 să fie pus în sarcina muncitorimii.

In România, mâna de lucru, chiar calificată, a fost totdeauna ieftină. Cifrele dela care pleacă calculul statistic oficial și de care ne vom servi, n’au reprezentat nici pentru epoca inițială, decât un minim de existență, mai mult decât precar. Cu atât mai evident va fi deci că scăderea salariilor intervenită ulterior punctului culminant al crizei — mijlocul anului 1932 — depășea chiar limita de jos a minimumului de existență.

In anul 1929 până la 1937, indicele general al salariilor muncitorești a scăzut dela 2.760 la 1.705 (salariul de bază a fost considerat cel din 1914=100). Din 1934 până în 1937, viața s’a scumpit cu 27%, impozitele pe salariu au crescut cu 23%, ''iar salariile cu 6%''. Puterea reală de cumpărare a muncitorimii a scăzut în acești patru ani cu 30%.

Nu este nici o mirare că în asemenea condiții am asistat în anii 1935—36 la greve de lungă durată într’o serie întreagă de industrii, dar mai ales în industria textilă, iar mari mișcări și agitații au avut loc printre muncitorii minieri. In 1937 grevele se întind în toată țara impunând, către sfârșitul anului, o ușoară creștere a salariilor, care nici pe departe însă nu satisfăcea nevoile minime ale muncitorimii.

In amintirea publică erau încă vii gravele conflicte din Fevruarie 1933 dela Atelierele Grivița și dela Ploești, care au început cu revendicări de salarii, pentru a căpăta în urmă un pronunțat caracter politic.

Către sfârșitul anului 1937 și începutul anului următor existau în România puternice elemente de criză, care se puteau ușor preface în tot atâtea focare de grave și adânci conflicte sociale. Procesul de radicalizare evidențiat prin semne concrete și ușor sesisabile, a fost canalizat în toată epoca ulterioară anului 1933—34 către „Garda de Fier”. Intărirea aparatului represiv a fost însoțită de încurajarea pe față a tuturor organizațiunilor fasciste din țară. Rețeta, întrebuințată cu&lt;noinclude&gt;{{rh|34||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>1r7200s6dri4nhz3tc3m1evyst1kw01</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/38</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47151</id>
    <revision>
      <id>143679</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:29:20Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143679</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1331" sha1="84qkwyshpmzxmua983iyeefqpydk106" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{c/s}}
{{Mai mare bloc/s}}
CAPITOLUL II

EXTREMA DREAPTĂ DIN ROMÂNIA ȘI CEI CARE AU SPRIJINIT-O

{{dhr}}
''Câteva cifre elocvente''
{{mai mare bloc/e}}{{c/e}}

In anul 1931, in alegerile parlamentare, ''relativ'' libere, numărul de voturi obținut de „Garda de Fier” a fost de 30.783 sau 1,2% din numărul total al alegătorilor. „Liga Apărării Naționale Creștine” a obținut 113.863 voturi sau 4,1%.

In anul 1937, la un total de voturi pe țară puțin crescut față de 1931 și tot în alegeri parlamentare ''relativ'' libere, „Garda de Fier” a obținut 478.378 voturi sau 16,5%, „Liga Creștină” 281.167 voturi sau 9,1%.

In cifrele de mai sus se reflectează creșterea influenței mișcărilor de extremă dreaptă din România și, în oarecare măsură, întărirea lor organizatorică. Căci aceste două grupări politice — care nici una nu se intitula la început partid — reprezentau de fapt mișcarea fascistă din România. Toate celelalte organizații care s’au numit pe rând: „național-socialiste”, „naționale”, „valachiste”, au avut o existență efemeră și nu au jucat niciodată un rol de vre-o oarecare importanță.

„Liga Apărării Naționale Creștine” a luat naștere îndată după războiu, schimbându-și de câteva ori titulatura. Dela&lt;noinclude&gt;{{rh|36||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>84qkwyshpmzxmua983iyeefqpydk106</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143680</id>
      <parentid>143679</parentid>
      <timestamp>2025-06-03T23:30:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143680</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1323" sha1="c9n3qplv4xj8w1b578x7kxim11br3ev" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{c/s}}
{{Mai mare bloc/s}}
CAPITOLUL II

EXTREMA DREAPTĂ DIN ROMÂNIA ȘI CEI CARE AU SPRIJINIT-O

''Câteva cifre elocvente''
{{mai mare bloc/e}}{{c/e}}

In anul 1931, in alegerile parlamentare, ''relativ'' libere, numărul de voturi obținut de „Garda de Fier” a fost de 30.783 sau 1,2% din numărul total al alegătorilor. „Liga Apărării Naționale Creștine” a obținut 113.863 voturi sau 4,1%.

In anul 1937, la un total de voturi pe țară puțin crescut față de 1931 și tot în alegeri parlamentare ''relativ'' libere, „Garda de Fier” a obținut 478.378 voturi sau 16,5%, „Liga Creștină” 281.167 voturi sau 9,1%.

In cifrele de mai sus se reflectează creșterea influenței mișcărilor de extremă dreaptă din România și, în oarecare măsură, întărirea lor organizatorică. Căci aceste două grupări politice — care nici una nu se intitula la început partid — reprezentau de fapt mișcarea fascistă din România. Toate celelalte organizații care s’au numit pe rând: „național-socialiste”, „naționale”, „valachiste”, au avut o existență efemeră și nu au jucat niciodată un rol de vre-o oarecare importanță.

„Liga Apărării Naționale Creștine” a luat naștere îndată după războiu, schimbându-și de câteva ori titulatura. Dela&lt;noinclude&gt;{{rh|36||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>c9n3qplv4xj8w1b578x7kxim11br3ev</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/66</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47152</id>
    <revision>
      <id>143681</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:31:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143681</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="851" sha1="3hh1baqs0lhwx67kibfs1vkbvombtni" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;libertăților publice au creeat toate condițiile necesare pentru ca și aici curentele de extrema dreaptă să poată pătrunde și să se afirme în opinia publică. Din punct de vedere organizatoric, ele au putut să-și formeze o bază de massă. Chiar dacă n’ar fi existat complicitatea aparatului de stat în opera de difuzare a demagogiei extremei drepte și încă atmosfera reacționară, creată de politica partidelor de guvernământ în ultimii ani, ar fi fost suficientă să alimenteze în mod substanțial un puternic curent fascist.

Intre reacționarismul politicei interne românești și ultimele lui consecințe — gardismul și cuzismul — a existat o strânsă legătură, întâi dela cauză la efect, apoi de reciprocă influențare.

Dictatura regală nu a fost decât rezultatul acestei împerecheri.&lt;noinclude&gt;{{dhr}}{{rh|64||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>3hh1baqs0lhwx67kibfs1vkbvombtni</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Sub trei dictaturi/Capitolul 2</title>
    <ns>0</ns>
    <id>47153</id>
    <revision>
      <id>143682</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:32:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{titlu  | titlu       = Sub trei dictaturi  | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu  | traducător  =   | secțiune    = Capitolul 2: Extrema dreapta din România și cei care au sprijinit-o  | anterior    = [[../Capitolul 1/]]  | următor     = [[../Capitolul 3/]]  | an          = 1945  | note        =  }} &lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;38-66&quot; /&gt; {{ppb}} {{referințe mici}}</comment>
      <origin>143682</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="426" sha1="fplqn07guwmamybkgjbua4gu8zr1omr" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Sub trei dictaturi
 | autor       = Lucrețiu Pătrășcanu
 | traducător  = 
 | secțiune    = Capitolul 2: Extrema dreapta din România și cei care au sprijinit-o
 | anterior    = [[../Capitolul 1/]]
 | următor     = [[../Capitolul 3/]]
 | an          = 1945
 | note        = 
}}
&lt;pages index=&quot;Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf&quot; include=&quot;38-66&quot; /&gt;
{{ppb}}
{{referințe mici}}</text>
      <sha1>fplqn07guwmamybkgjbua4gu8zr1omr</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Categorie:Lucrețiu Pătrășcanu</title>
    <ns>14</ns>
    <id>47154</id>
    <revision>
      <id>143685</id>
      <timestamp>2025-06-03T23:37:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>Pagină nouă: {{DEFAULTSORT:Pătrășcanu, Lucrețiu}} [[Categorie:Autori români]] [[Categorie:Politicieni români]]</comment>
      <origin>143685</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="103" sha1="90qg2qz8clxnipfj6m5mscs2ghancq4" xml:space="preserve">{{DEFAULTSORT:Pătrășcanu, Lucrețiu}}
[[Categorie:Autori români]]
[[Categorie:Politicieni români]]</text>
      <sha1>90qg2qz8clxnipfj6m5mscs2ghancq4</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/39</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47155</id>
    <revision>
      <id>143688</id>
      <timestamp>2025-06-04T15:56:11Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143688</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2232" sha1="do4by025h16mo2t0msdlofxvtkrngxk" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;început a fost condusă de [[Autor:Alexandru C. Cuza|A. C. Cuza]], platforma ei politică fiind în permanență aceeași: antisemitismul.

In anul 1927, unele cadre tinere, intelectuale, ale „Ligii cuziste” s’au despărțit de A. C. Cuza. Astfel a luat naștere „Legiunea Arhangelului Mihail” sub conducerea lui [[Autor:Corneliu Zelea Codreanu|Corneliu Codreanu]]. Noua organizație a ieșit apoi și formal din Ligă. In anul 1929 Legiunea se reorganizează și ia numele definitiv de „Garda de Fier”.

Până în anul 1929, „Liga Apărării Naționale Creștine” era o mișcare slabă și lipsită de reprezentanță parlamentară. Avea doar câteva organizații în unele județe din Moldova. In ce privește „Garda de Fier”, cifrele alegerilor din 1931 arată clar, că atunci forțele ei erau inexistente.

Căror cauze se datorește creșterea rapidă a acestor două organizații și a influenței lor? Ce împrejurări au ușurat pătrunderea propagandei gardiste și cuziste după 1931 în mediile larg populare? Cine le-au sprijinit?

In publicistica românească și, în parte, chiar în cea străină, nu o singură dată s’a afirmat că organizațiile extremei drepte din România nu erau altceva decât doar simple imitații ale formațiunilor similare din centrul Europei. Mișcarea fascistă italiană și cea național-socialistă ar fi fost modele copiate, până la servilă imitație.

Afirmația cuprinde o parte de adevăr. Dar numai o parte. Ceea ce trebue subliniat și scos în evidență, este tocmai faptul că dacă „Liga cuzistă” și „Garda de Fier” ajunseseră să câștige o influență destul de puternică în massele populare românești, acest lucru nu se datora elementelor formale împrumutate de aiurea, ci adaptării lor la mediul autohton. Cămășile colorate, salutul roman, organizarea de trupe para-militare — cu steagurile și cântecele lor — toate acestea n’ar fi putut singure să atragă în sfera de influență a extremei drepte, masse atât de compacte. Cu atât mai puțin asemenea consecințe nu puteau fi rezultatul platformei anti-democratice și, de fapt, anti-naționale, cu care aceste mișcări și-au împodobit ideo-&lt;noinclude&gt;{{rh|||37}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>do4by025h16mo2t0msdlofxvtkrngxk</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/40</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47156</id>
    <revision>
      <id>143689</id>
      <timestamp>2025-06-04T16:55:42Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143689</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2011" sha1="p6b4g6jaotvjno7qyrzyegx3sxj2p39" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;logia lor creată ad-hoc. Mișcarea fascistă a putut înregistra succese numai pentrucă toate aceste elemente, de natură mai mult sau mai puțin formală, copiate și imitate, au fost grefate pe stări de fapt pur românești, iar în agitația și propaganda ei, a plecat, totuși, dela realitățile naționale.

Desigur că o imitație — chiar o imitație servilă — a existat. O simplă enumerare a modelelor și còpiilor ajunge.
{{dhr}}
{{C|{{Mai mare|''Imprumuturile „ideologice” ale extremei drepte românești''}}}}
{{dhr}}
Atunci când, de pildă, publiciștii gardiști luau atitudini anti-raționaliste și negau valoarea întregei producții spirituale a secolului nostru, bătându-și joc de cultura modernă, pentru că ar fi de origine „iudaică” — imitau învățămintele lui [[:w:Alfred Rosenberg|Alfred Rosenberg]].

Când unul dintre scriitorii extremei drepte, exponent al unei „întregi generații”, scria: „Gândurile sunt o otravă, un obstacol al oricărei hotărîri și numai fapta născută din instinct are valoare” — nu făcea decât să parafrazeze cuvintele eroului lui [[:en:w:Hanns Johst|Hans Johst]].

Când ziariștii din aceiași grupare sau din Liga Cuzistă publicau zilnice îndemnuri la progrom, sub forma celor mai scabroase elucubrații antisemite — nu făceau decât să compileze „[[:w:Der Stürmer|Der Stuermer]]”, lăsându-se inspirați de producția spirituală a lui [[:w:Julius Streicher|Julius Streicher]].

Când într’o broșură intitulată „Mișcarea Legionară și Muncitorimea” se promitea acesteia din urmă, „suprimarea exploatării omului de către om”, anunțându-se totodată înfăptuirea „dreptății sociale” — nu se făcea altceva decât se traduceau în românește broșurile de propagandă național-socialiste, tipărite înainte de 1933.

Când propagandiștii gardiști au răspândit la țară parola „omul și pogonul”, promițând astfel țăranilor săraci pământul&lt;noinclude&gt;{{rh|38||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>p6b4g6jaotvjno7qyrzyegx3sxj2p39</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/41</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47157</id>
    <revision>
      <id>143690</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:03:07Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143690</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2150" sha1="rh0aqh2kuu0e4gfgmahjpxn98at3eww" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;marei proprietăți — ei adaptau condițiilor autohtone demagogia agrară a lui [[:en:w:Richard Walther Darré|Darré]].

Când în vara anului 1936 „tineri intelectuali” gardiști și cuziști, au ars în piețele publice din București cărțile unor scriitori români, sub cuvânt că sunt „democrați și francmazoni” — au reactualizat auto-daféurile făcute în primăvara anului 1933 de către studenții naziști, în piețele Berlinului.

Când la un moment dat se făcuse cunoscut public că „Frățiile de Cruce” — organizațiile gardiste printre elevii de liceu — sunt puse sub conducerea unor notorii invertiți sexuali — aceasta nu era decât o simplă needitare balcanică a organizației „Die Hitler-Jugend”, aflată și ea sub conducerea lui [[:w:Baldur von Schirach|Baldur von Schirach]] et Co.

In sfârșit, când Corneliu Codreanu se intitula „căpitan”, iar în jurul persoanei lui s’a încercat creiarea unei adevărate mistici naționale și sociale, totul n’a fost decât o fidelă transpunere a procedeelor întrebuințate în Germania și Italia.

Socotim inutil să lungim lista. Demascarea acestor împrumuturi nu poate contribui însă prea mult la luminarea problemei, care formează însuși conținutul capitolului de față: ''cum a devenit fascismul în România o forță?''
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''„Garda de Fier” — tipul mișcării fasciste.''}}}}
{{dhr}}
Mai important este să stabilim contribuția originală a mișcărilor noastre de extremă dreaptă. Pe ce linie și în ce formă s’a manifestat elementul autohton în ideologia și practica politică a acestor mișcări? Inainte de la răspunde la aceste întrebări, o distincție este necesară.

In cele scrise până acum, ca și în restul studiului de față, vorbind de mișcarea fascistă din România, ne referim în special la „Garda de Fier” și mai puțin la „Liga Apărării Creștine”. Dintre cele două formațiuni ale extremei drepte, „Garda de Fier” reprezenta, din punct de vedere ideologic, programatic și structural-organizatoric, tipul partidului fascist. In ce pri-&lt;noinclude&gt;{{rh|||39}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>rh0aqh2kuu0e4gfgmahjpxn98at3eww</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/42</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47158</id>
    <revision>
      <id>143691</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:07:13Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143691</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2053" sha1="bbbezfltdpytv6jtfb4aum1fty0lx6p" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;vește platforma politică, „Garda de Fier” cerea, în interior, crearea statului totalitar prin distrugerea regimului parlamentar și desființarea tuturor drepturilor și libertăților publice. In politica externă, cerea imediata intrare a României în axa Roma-Berlin. „Garda de Fier” urmărea în primul rând obiective anti-comuniste și apoi antisemite și xenofobe. Organizatoric, ea se bazează pe formațiuni para-militare antrenate, pregătite și disciplinate. Celula era, „cuibul” format de un număr restrâns de aderenți. Intreaga mișcare se baza pe ierarhie și cunoștea o serie întreagă de trepte quasi-militare.

„Liga Cuzistă” a activat dela începutul înființării ei pe bază parlamentară. Conducătorii ei nu-și propuneau transformarea statului, astfel cum era el organizat până la 11 Februarie 1938. Guvernul format din sânul Ligii, la începutul anului 1938, dacă facem abstracție de unele excese antisemite, se pregătea să urmeze întocmai tradiția guvernelor parlamentare și liberale din trecut. Punctul central in programul și ideologia cuzistă era antisemitismul. Cererea fundamentală, în politica internă, era excluderea evreilor din viața economică și socială a țării. In politica externă, deși conducătorii Ligii și-au manifestat deschis simpatiile lor pentru axa Roma-Berlin, au căutat, fiind la guvern, o formulă de compromis față de democrațiile apusene și de Liga Națiunilor. Organizațiunile lor para-militare nu reprezintă o forță reală. După scurta guvernare gogo-cuzistă mișcarea a slăbit și în urmă a dispărut total din arena vieții publice. Din organizațiile ei de luptă — cămășile albastre — n’a rămas nici urmă.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''„Minunea dela Maglavit” — o anticipare a misticii legionare.''}}}}
{{dhr}}
Cercetând activitatea desfășurată de mișcarea legionară din România în anii 1933—37, suntem siliți să începem cu o digresiune. Termenul „digresiune” este, de fapt, impropriu, în-&lt;noinclude&gt;{{rh|40||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>bbbezfltdpytv6jtfb4aum1fty0lx6p</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/43</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47159</id>
    <revision>
      <id>143692</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:10:35Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143692</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2217" sha1="tgeh633r0a3yc1j4tetappl2w7n3m97" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;trucât între cele relatate mai jos și desvoltarea mișcării fasciste din România, există, totuși, o strânsă legătură.

In vara anului 1935, în plină vacanță și în sezonul mort al jurnalisticei, un gazetar dela un ziar de mare tiraj, a început, în lipsă de subiecte, să brodeze o serie de reportagii pe un obscur fapt petrecut într’un sat din Oltenia.

Ciobanul ''Petrache Lupu'', pe când își păzea oile la marginea satului, a avut o vedenie. I-a apărut Dumnezeu. Acesta l-a îndemnat să predice pacea și iubirea între oameni. Imaginația ziaristului a amplificat vedenia de om bolnav a ciobanului.

Și astfel a luat ființă „minunea dela Maglavit”.

Este încă vie amintirea adevăratei nebunii care a cuprins populația satelor și, în bună parte, chiar a orașelor din România, în vara și toamna anului 1935. Zeci de mii de țărani, din cele mai îndepărtate colțuri ale țării, și mii de orășeni au luat calea Maglavitului, ca să vadă și șă audă pe Petrache Lupu. Clerul a început să speculeze „minunea” și să organizeze adevărate caravane spre „locul sfânt”… Un val de exaltare religioasă s’a întins asupra țării, dela un capăt la celălalt al ei. O exaltare religioasă însă care scotea la iveală tot fondul de superstiții și prejudecăți al țărănimii române.

O presă lipsită de scrupule a început să speculeze isteria colectivă, alimentând-o în fiecare zi cu noui și fantastice „minuni”, întâmplate la Maglavit. Ele erau crezute toate pe cuvânt. Luni întregi, ciobanul Petre Lupu, gângav și cretin, s’a menținut în centrul atenției opiniei publice. Maglavitul obseda toate mințile, furniza subiectul preocupărilor populare, constituia obiectul tuturor conversațiilor.

Câțiva oameni de știință au încercat să lumineze opinia publică. Glasurile lor rămase izolate, au răsunat însă în pustiu. Zadarnic s’a făcut dovada că Petrache Lupu este un sifilitic creditar, în stadiul terțiar, și că vedeniile lui sunt tocmai manifestările bolii. Zadarnic s’a scris că aici își au originea atât gângăveala cât și cretinismul lui. Zadarnic s’a publicat fișa lui&lt;noinclude&gt;{{rh|||41}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>tgeh633r0a3yc1j4tetappl2w7n3m97</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143693</id>
      <parentid>143692</parentid>
      <timestamp>2025-06-04T17:11:06Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143693</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2238" sha1="euqgcf6lxry89bxxw9699kr94kh7vxi" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;trucât între cele relatate mai jos și desvoltarea mișcării fasciste din România, există, totuși, o strânsă legătură.

In vara anului 1935, în plină vacanță și în sezonul mort al jurnalisticei, un gazetar dela un ziar de mare tiraj, a început, în lipsă de subiecte, să brodeze o serie de reportagii pe un obscur fapt petrecut într’un sat din Oltenia.

Ciobanul [[:w:Petrache Lupu|''Petrache Lupu'']], pe când își păzea oile la marginea satului, a avut o vedenie. I-a apărut Dumnezeu. Acesta l-a îndemnat să predice pacea și iubirea între oameni. Imaginația ziaristului a amplificat vedenia de om bolnav a ciobanului.

Și astfel a luat ființă „minunea dela Maglavit”.

Este încă vie amintirea adevăratei nebunii care a cuprins populația satelor și, în bună parte, chiar a orașelor din România, în vara și toamna anului 1935. Zeci de mii de țărani, din cele mai îndepărtate colțuri ale țării, și mii de orășeni au luat calea Maglavitului, ca să vadă și șă audă pe Petrache Lupu. Clerul a început să speculeze „minunea” și să organizeze adevărate caravane spre „locul sfânt”… Un val de exaltare religioasă s’a întins asupra țării, dela un capăt la celălalt al ei. O exaltare religioasă însă care scotea la iveală tot fondul de superstiții și prejudecăți al țărănimii române.

O presă lipsită de scrupule a început să speculeze isteria colectivă, alimentând-o în fiecare zi cu noui și fantastice „minuni”, întâmplate la Maglavit. Ele erau crezute toate pe cuvânt. Luni întregi, ciobanul Petre Lupu, gângav și cretin, s’a menținut în centrul atenției opiniei publice. Maglavitul obseda toate mințile, furniza subiectul preocupărilor populare, constituia obiectul tuturor conversațiilor.

Câțiva oameni de știință au încercat să lumineze opinia publică. Glasurile lor rămase izolate, au răsunat însă în pustiu. Zadarnic s’a făcut dovada că Petrache Lupu este un sifilitic creditar, în stadiul terțiar, și că vedeniile lui sunt tocmai manifestările bolii. Zadarnic s’a scris că aici își au originea atât gângăveala cât și cretinismul lui. Zadarnic s’a publicat fișa lui&lt;noinclude&gt;{{rh|||41}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>euqgcf6lxry89bxxw9699kr94kh7vxi</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/44</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47160</id>
    <revision>
      <id>143694</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:19:24Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143694</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2115" sha1="i319s28iv8ikqv3n96luwosd2ag7k5i" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;militară, completată cu trei ani înainte, prin care se dovedea, printr’un irefutabil document oficial, că Petrache Lupu fusese scutit de armată, tocmai din cauza debilității mintale. Zădarnice au fost toate. Maglavitul și-a păstrat până la sfârșit toată strălucirea. Numai timpul i-a redus proporțiile, fără să-l poată însă desființa complet.

Să ne întoarcem acum la mișcarea fascistă din România.

Unul dintre ideologii gardiști, ocupându-se de fenomenul Maglavit a ajuns la o sugestivă concluzie. „Maglavitul ne-a dovedit odată pentru totdeauna — scria el cu un an mai târziu — cât suntem de primitivi. Atunci ce avem de făcut? Totul. Căci dacă oamenii au făcut odată sacrificii pentru o viziune neverificabilă, ce nu vor face ei pentru o viziune terestră? Psihoza maglavitului, trebue convertită și exploatată”.

Convertirea s’a făcut. Și exploatată a fost.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Garda de Fier anexează ortodoxismul, prejudecățile și superstițiile țărănimei''}}}}
{{dhr}}
Spre deosebire de național-socialismul german și de fascismul italian, care dela început au păstrat oarecare distanță față de religiile și bisericile dominante, „Garda de Fier” și „Liga Cuzistă” au încorporat religia creștină ortodoxă, agitației politice. Nu numai ca fond, dar și ca formă.

Ca formă, prin faptul că toate întrunirile și demonstrațiile gardiste începeau cu o slujbă religioasă, cu servicii divine, iar participarea preoților în odăjdii, era de rigoare.

Caracterul religios al mișcării gardiste a apărut chiar din prima titulatură a organizației. Ea s’a numit „Legiunea Arhangelului Mihail”. In propaganda „Gărzi”, formulele și riturile religioase găseau cea mai largă întrebuințare. De câte ori, de pildă, grupurile de propagandiști ai „Gărzii de Fier”, ajungeau într’un sat, țăranii erau adunați la o slujbă religioasă. Apoi șefii gardiști îi puneau să jure credință „legiunii și căpitanului” cu jurăminte înfricoșătoare. Prezența preoților, care&lt;noinclude&gt;{{rh|42||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>i319s28iv8ikqv3n96luwosd2ag7k5i</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143695</id>
      <parentid>143694</parentid>
      <timestamp>2025-06-04T17:22:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143695</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2134" sha1="kl95tma6fxvjxrj4jzc083dmjm22wjj" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;militară, completată cu trei ani înainte, prin care se dovedea, printr’un irefutabil document oficial, că Petrache Lupu fusese scutit de armată, tocmai din cauza debilității mintale. Zădarnice au fost toate. Maglavitul și-a păstrat până la sfârșit toată strălucirea. Numai timpul i-a redus proporțiile, fără să-l poată însă desființa complet.

Să ne întoarcem acum la mișcarea fascistă din România.

[[:w:Emil Cioran|Unul dintre ideologii gardiști]], ocupându-se de fenomenul Maglavit a ajuns la o sugestivă concluzie. „Maglavitul ne-a dovedit odată pentru totdeauna — scria el cu un an mai târziu — cât suntem de primitivi. Atunci ce avem de făcut? Totul. Căci dacă oamenii au făcut odată sacrificii pentru o viziune neverificabilă, ce nu vor face ei pentru o viziune terestră? Psihoza maglavitului, trebue convertită și exploatată”.

Convertirea s’a făcut. Și exploatată a fost.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Garda de Fier anexează ortodoxismul, prejudecățile și superstițiile țărănimei''}}}}
{{dhr}}
Spre deosebire de național-socialismul german și de fascismul italian, care dela început au păstrat oarecare distanță față de religiile și bisericile dominante, „Garda de Fier” și „Liga Cuzistă” au încorporat religia creștină ortodoxă, agitației politice. Nu numai ca fond, dar și ca formă.

Ca formă, prin faptul că toate întrunirile și demonstrațiile gardiste începeau cu o slujbă religioasă, cu servicii divine, iar participarea preoților în odăjdii, era de rigoare.

Caracterul religios al mișcării gardiste a apărut chiar din prima titulatură a organizației. Ea s’a numit „Legiunea Arhangelului Mihail”. In propaganda „Gărzi”, formulele și riturile religioase găseau cea mai largă întrebuințare. De câte ori, de pildă, grupurile de propagandiști ai „Gărzii de Fier”, ajungeau într’un sat, țăranii erau adunați la o slujbă religioasă. Apoi șefii gardiști îi puneau să jure credință „legiunii și căpitanului” cu jurăminte înfricoșătoare. Prezența preoților, care&lt;noinclude&gt;{{rh|42||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>kl95tma6fxvjxrj4jzc083dmjm22wjj</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/45</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47161</id>
    <revision>
      <id>143696</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:26:41Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143696</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1970" sha1="3ifeob9xfosvqcwhblfz076jd2ay3su" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;luau aceste jurăminte, dădea o și mai mare tărie întregei scene.

Dar nu numai sentimentul religios al țăranului român a fost astfel utilizat, ci și tot ceiace putea să-l impresioneze, în mistica și superstițiile lui.

Se înscenau adevărate mascarade. Propagandiștii legionari mergeau totdeauna în grupe de 25—30 oameni. Ajunși în mijlocul satului cântau imuri de slavă lui Dumnezeu și căpitanului, iar țăranii erau puși să facă rugăciuni, în genunchi, și să sărute pământul. De multe ori aceiași propagandiști îmbrăcați în uniformele verzi ale legiunii și purtând steaguri, pătrundeau călare în sate, cu aere de adevărați arhangeli.

Una din ocupațiile de căpetenie ale taberelor de muncă formate de „Garda de Fier”, era ridicarea de troițe în diferite sate și regiuni ale țării, care să simbolizeze adânca religiozitate a întregei mișcări. Dar propaganda legionară nu se oprea numai aici. In timpul unei campanii electorale, din județul Neamț, propagandiștii gardiști, ca să impresioneze și mai puternic pe țărani, nu s’au dat în lături să întrebuințeze un muribund. „Câțiva legionari — scrie un martor ocular, fost și el conducător gardist —, duceau patul cu muribundul din sat în sat, iar nenorocitul de Bicleanul (acesta era numele bolnavului) horcăia ou limbă de moarte: votați pe Codreanu. Și caravana asta lugubră pleca mai departe. Bicleanul a murit apoi”. (Din broșura lui [[:w:Dumitru Corbea|Corbea]]).
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Apărătorii „Crucii lui Hristos”''}}}}
{{dhr}}
In ce privește fondul propagandei gardiste, una din cele mai agitate parole era: apărarea religiei ortodoxe-creștine și a crucii lui Hristos, împotriva comunismului, „dărâmător de biserici”. Apărarea bisericii dominante, întărirea sentimentului religios în popor, combaterea iudaismului și a sectelor religioase constituiau adevărate puncte de pro-&lt;noinclude&gt;{{rh|||43}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>3ifeob9xfosvqcwhblfz076jd2ay3su</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/46</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47162</id>
    <revision>
      <id>143697</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:30:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143697</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1968" sha1="krsorz8g3bkkueb0ce3rukj087v4ayw" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;gram, figurând dela început în „crezul legionar”. Cu asemenea propagandă, a fost câștigat în primul rând clerul. Preoții au început să devină cei mai devotați și activi propagandiști legionari. Nu puțin a contribuit clerul la formarea și răspândirea curentului gardist și a misticei codreniste în massele populare.

Psihoza Maglavitului a apărut astfel sub altă formă. A îmbrăcat doar o nouă haină. Utilizând același fond de incultură și primitivitate a țăranului, speculând veșnica lui căutare a „omului” și a formulei care să-l poată mântui de toate nevoile și mizeriile existenței lui, folosind mistificări și falsuri nu mai puțin absurde decât cele dela Maglavit — propaganda legionară a parvenit să creeze o adevărată mistică în jurul lui Codreanu și a Legiunii.

''Impletirea propagandei politice cu exploatarea misticismului religios al țărănimii, subordonarea religiei unor scopuri politice și încadrarea ei în programul „Gărzii de Fier”, constituia, fără îndoială, unul din elementele caracteristice și specifice ale mișcării fasciste din România.'' Vorbim de astădată de întreaga mișcare, întrucât și „Liga Cuzistă” a utilizat aceleași metode de propagandă ca și Garda de Fier&quot;, dar cu mai puțină amploare și perseverență.
{{dhr}}
{{c|{{mai mare|''Intre formă și fond''}}}}
Procedeele întrebuințate de „Garda de Fier” în propaganda ei, nu dovedeau vre-o inconsecvență cu ideologia mișcării. Dimpotrivă, această propagandă se integra complect propriei sale ideologii, atunci când apela la instinctele primare și fondul de primitivitate al țărănimii române, rodul atâtor veacuri de întuneric, de crâncenă apăsare și sângeroasă exploatare.

Ideologia gardistă era astfel redusă la nivelul prejudecăților țărănimii noastre. Numai pe acest fond, mișcarea a putut crește și progresa în mediile rurale.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|44||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>krsorz8g3bkkueb0ce3rukj087v4ayw</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/47</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47163</id>
    <revision>
      <id>143698</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:34:48Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143698</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2124" sha1="oht0an6lnbqlcykppqtvamtsngmbmpu" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;Una din afirmațiile des repetate, de literatura legionară, era necesitatea „să se păstreze nealterat sufletul poporului român”. Cum era înțeles acest comandament etnic? „In condițiile actuale, țara analfabetică, să ne fie un ideal” proclama cu emfază un recunoscut șef de școală literară gardistă, prin gura unui erou dintr’un cunoscut roman de al său. „Să vedem — spunea mai departe — dacă românul poate rămânea el însuși, când va începe să se spele în fiecare zi”. Și concluzia: „Când vom introduce școli înalte, biblioteci, medii culturale, Dumnezeu știe ce se va alege din ființa noastră română”. ([[Autor:Mircea Eliade|Mircea Eliade]], „Huliganii”).

Poporul român trebuia deci să rămână în întuneric, — analfabet și ros de boalele mizeriei fiziologice — căci numai astfel putea „fi el însuși”, dar mai ales numai astfel mistica legionară găsea climatul favorabil propriei înfloriri. Intre idealul conducătorilor gardiști, așa cum îl doreau ei poporului român și sumbra realitate în care acest popor trăește, exista o perfectă identitate. Intre mijloacele de propagandă întrebuințate și fondul însuși al gândirii legionare, nu există deci nici o deosebire. Propagandă și ideologie se suprapun perfect.

''Aceasta este a doua trăsătură specifică a mișcării fasciste din România.''
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Mica burghezie și „echipele morții”''}}}}
{{dhr}}
Mica burghezie și intelectualitatea semidoctă nu puteau fi captate prin întrebuințarea acelorași mijloace propagandiste, care se dovediseră atât de eficace, în lumea satelor. Antisemitismul oferea, în adevăr, o formulă comodă, dar insuficientă. Apoi, antisemitismul constituia încă cu mulți ani înainte de apariția gărzii, platforma „Ligii Cuziste”. Antisemitismul devenise astfel în anumită măsură o monedă depreciată, printr’o prea frecventă circulație. Nu oferea nimic inedit. Trebuia deci găsit ceva nou, care să contribue la transplantarea misticei legionare și în mediul orășenesc.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||45}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>oht0an6lnbqlcykppqtvamtsngmbmpu</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143699</id>
      <parentid>143698</parentid>
      <timestamp>2025-06-04T17:37:02Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143699</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2144" sha1="9dtldugsek05tjtq7y7qm4z0h7suruq" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;Una din afirmațiile des repetate, de literatura legionară, era necesitatea „să se păstreze nealterat sufletul poporului român”. Cum era înțeles acest comandament etnic? „In condițiile actuale, țara analfabetică, să ne fie un ideal” proclama cu emfază [[Autor:Dan Botta|un recunoscut șef]] de școală literară gardistă, prin gura unui erou dintr’un cunoscut roman de al său. „Să vedem — spunea mai departe — dacă românul poate rămânea el însuși, când va începe să se spele în fiecare zi”. Și concluzia: „Când vom introduce școli înalte, biblioteci, medii culturale, Dumnezeu știe ce se va alege din ființa noastră română”. ([[Autor:Mircea Eliade|Mircea Eliade]], „Huliganii”).

Poporul român trebuia deci să rămână în întuneric, — analfabet și ros de boalele mizeriei fiziologice — căci numai astfel putea „fi el însuși”, dar mai ales numai astfel mistica legionară găsea climatul favorabil propriei înfloriri. Intre idealul conducătorilor gardiști, așa cum îl doreau ei poporului român și sumbra realitate în care acest popor trăește, exista o perfectă identitate. Intre mijloacele de propagandă întrebuințate și fondul însuși al gândirii legionare, nu există deci nici o deosebire. Propagandă și ideologie se suprapun perfect.

''Aceasta este a doua trăsătură specifică a mișcării fasciste din România.''
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Mica burghezie și „echipele morții”''}}}}
{{dhr}}
Mica burghezie și intelectualitatea semidoctă nu puteau fi captate prin întrebuințarea acelorași mijloace propagandiste, care se dovediseră atât de eficace, în lumea satelor. Antisemitismul oferea, în adevăr, o formulă comodă, dar insuficientă. Apoi, antisemitismul constituia încă cu mulți ani înainte de apariția gărzii, platforma „Ligii Cuziste”. Antisemitismul devenise astfel în anumită măsură o monedă depreciată, printr’o prea frecventă circulație. Nu oferea nimic inedit. Trebuia deci găsit ceva nou, care să contribue la transplantarea misticei legionare și în mediul orășenesc.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||45}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>9dtldugsek05tjtq7y7qm4z0h7suruq</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/48</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47164</id>
    <revision>
      <id>143700</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:41:35Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143700</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2093" sha1="r869c68ej7o4rljcdjolpbi5r7s16el" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;„Garda de Fier”, are la activul ei o serie de crime și asasinate. Ne vom ocupa mai departe de împrejurările în care au fost săvârșite. Vom arăta atunci pentru ce nu atât eroismul individual, cât impunitatea garantată infractorilor de extremă dreaptă a ușurat comiterea lor. Totuși, în România, asasinatul politic individual a constituit, până la apariția „Gărzii de Fier”, o raritate.

Elementele mici-burgheze, recrutate în organizațiile gardiste, erau, în marea lor majoritate, tineri sub 20 de ani. Ei erau ținuți într’o permanentă stare de exaltare. Nici un artificiu nu era neglijat pentru a cultiva toate instinctele primare din sufletul acestor elemente. Am arătat că „Garda de Fier” era organizată în cuiburi. Ședințele acestor celule organizatorice erau impregnate de mister și solemnitate. Astfel orice ședință începea cu apelul morților. Morții răspundeau însă în cuiburile gardiste, așa cum au continuat să răspundă, în timpul guvernării legionare, în întrunirile publice. Un glas cavernos, al unuia dintre cei de față, răspundea „prezent”. In cuib nu se vorbește, nu se discută. Ordinele căpitanului erau ascultate într’o tăcere quasi-religioasă. In „[[Cărticica șefului de cuib]]” — manualul oficial al organizației gardiste — stătea scris textual: „In cuib să nu se discute în contradictoriu. Nimeni să nu turbure majestatea tăcerii”.

Acestor forme de viață interioară a mișcării, li s’a creat și un fond adecuat. „Cultul morții”, împrumutat frazeologiei naziste, a devenit unul din leit-motivele propagandei printre intelectuali și elementele mic-burgheze.

Câteva pilde:

„Legionarul iubește moartea căci sângele lui va servi pentru plămădirea cimentului României legionare”. („Cărticica șefului de cuib” punctul 8).

„Cine renunță la mormânt, renunță la înviere”. (Codreanu: „[[Pentru legionari]]”).

„Moartea, numai moartea legionară, ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunți”. (Cântec legionar).
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|46||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>r869c68ej7o4rljcdjolpbi5r7s16el</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/49</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47165</id>
    <revision>
      <id>143701</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:53:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143701</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2022" sha1="4i42i0z6bkvuam5l9dxwyb6mn1favzi" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;„Moartea — scrie un publicist gardist — este singurul inijloc de a mai înobila biata turpitudine omenească”. „Vă propovăduesc vouă dragostea de moarte, spre a vă desvolta gustul veșniciei” scrie un altul. Pe când însă cultul morții la național-socialiștii germani, îmbracă forma „morții eroice” și furniza unul din elementele fundamentale ale educației militariste și războinice, în „Garda de Fier”, întrebuințarea dată era diferită: se crea astfel, atmosfera necesară „asasinatului eroic”.

Din cadrele „Gărzii de Fier”, s’au format și se formează până astăzi pe o asemenea bază, ''echipele morții''. Membrii acestor echipe sunt legați între ei prin jurăminte solemne și impresionante. Obiectivul pe care și-l propun, este, în principal, asasinarea adversarilor legiunii.

Toată frazeologia cu „proslăvirea morții”, cu „necesitatea descompunerii drept condiție a existenței” a slujit numai ca să transforme pe unii dintre exaltații legionari, recrutați din mica burghezie orășănească, în simpli și ordinari asasini.

''Aspectul mistico-criminal al ideologiei gardiste, constitue cea de a treia caracteristică a mișcării.''
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Pentru ce România trebuia să devină „Stat imperialist”?''}}}}
{{dhr}}
Cel de al patrulea element compenent al ideologiei „Gărzii de Fier”, nu este specific românesc. Dar conținutul pe care l-a luat și forma în care s’a manifestat, îi dă o notă de originalitate ce merită să fie subliniată.

In țările în care a apărut fascismul, el reprezintă tendințele imperialiste ale vârfurilor reacționare ale capitalului monopolist. Germania hitleristă și Italia mussoliniană sunt exemplele tipice. Dar România, țara agrară care își satisfăcuse prin tratatele de pace toate pretențiile teritoriale și îngloba deja o populațiune străină de aproape cinci milioane de oameni, putea fi stat imperialist? „Garda de Fier” a proclamat&lt;noinclude&gt;{{rh|||47}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>4i42i0z6bkvuam5l9dxwyb6mn1favzi</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/50</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47166</id>
    <revision>
      <id>143702</id>
      <timestamp>2025-06-04T17:58:17Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143702</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2143" sha1="hogyzmqj99skhi8pt9bnb4ytjxej9ey" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;totuși necesitatea unei politici imperialiste romane. Simplă imitație? Nu. Sub acest „imperialism” se ascund anumite tendințe ușor de descifrat.

In primăvara anului 1938, presa economică din România, inspirată de anumite cercuri industriale și guvernamentale, începuse să discute cu toată seriozitatea perspectivele unui export de fabricate ale întreprinderilor românești. Cele scrise, nu se refereau la industriile alimentare, ale căror produse (făină, zahăr, uleiuri, etc.) se exportă încă dinainte de războiu, ci la industria metalurgică, textilă, de construcții, etc. S’ar părea deci, că „imperialismului român” i se căuta o aparență de… necesitate economică. In dosul acestei aparențe stăteau, în adevăr unele realități; totuși formularea tendințelor imperialiste, proclamate de „Garda de Fier”, drept necesități imediate pentru România, deși inspirată de vârfurile burgheziei românești, urmărea un obiectiv, bine precizat.

In literatura de propagandă se vorbea în repetate rânduri despre „destinul istoric al poporului român” și despre „rolul mesianic”, care ne-a fost încredințat de Dumnezeu”, etc.

„Este posibil — scria un conducător gardist — ca toate frământările milenare să se oprească la o simplă chestiune de formă: unirea într’un singur stat a tuturor Românilor? Nu simțiți din adâncuri cum clocotește marea renaștere a poporului român?”

La un moment dat, întreaga presă de extremă dreaptă, începuse să ceară, tumultuos, dinamizarea politicii românești.

Destin istoric? Mesianism? Dinamizare? Sub toate aceste vagi și pompoase formule se ascundea de fapt unul și același lucru, una și aceiași tendință.

„Garda de Fier”, a fost dela început o mișcare anti-comunistă. Prima titulatură pe care Codreanu a voit s’o dea „Legiunii Arhanghelului Mihail” a fost de aceea de „Falangă anti-comunistă”. In cartea sa „Pentru Legionari” făcând istoricul legiunii, subliniază în mod insistent acest lucru.

Atitudinea anti-sovietică adoptată mai târziu de „Gardă”&lt;noinclude&gt;{{rh|46||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>hogyzmqj99skhi8pt9bnb4ytjxej9ey</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/51</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47167</id>
    <revision>
      <id>143703</id>
      <timestamp>2025-06-04T20:12:01Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143703</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2181" sha1="043jqwbuywdtx23gxej1uxvmd2cb4v6" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;corespundea deci atât concepției cât și scopurilor urmărite de ea. Dar în momentul în care această atitudine se afirma, cu putere, în manifestațiile mișcării, ea era identică sau foarte apropiată cu aceea a Germaniei hitleriste, care începuse tocmai atunci campania anti-komintern și căuta aliați pentru pactul recent încheiat cu Italia și Japonia. Pentru ca să se argumenteze directa subordonare și în această direcție a „Gărzii” față de Berlin, s’a dat propagandei anti-sovietice un caracter de „necesitate” națională, pur românească.

„Destinul” și „mesianismul” încredințate de Dumnezeu neamului românesc, nu însemnau altceva decât pregătirea terenului pentru încolonarea României în frontul războinic anti-sovietic, așa cum îl organiza, pe scară mondială, Hitler și naziștii lui.

„Apărarea crucii”, „culturii”, a „civilizației creștine”, deci necesitatea „unui război sfânt” în răsărit — parole sub care s’a încercat să se facă popular războiul pornit sub aceeași conducere a Germaniei hitleriste în 1941, împotriva Statului sovietic — erau de fapt lozincile luate din materialul propagandistic legionar din anii 1936—1937. „Garda de Fier” a fost precursoarea acelei politici războinice a burgheziei reacționare românești, care și-a găsit, câțiva ani mai târziu, întruchiparea în atacul pornit în dimineața zilei de 22 Iunie 1941 peste Prut. In condiții, în adevăr schimbate față de cele așteptate de conducerea, de pe vremuri, a legiunii. Dar cu un conținut identic.

Aceasta era însă numai una din fețele neo-imperialismului propagat atunci de către conducerea mișcării legionare.

Intențiile lui Hitler și ale lui Mussolini de a satisface cererile Ungariei în privința Transilvaniei erau bine cunoscute. Cel de al doilea idol al extremei drepte românești, Ducele, o formulase chiar deschis într’un răsunător discurs, în care vorbea despre „Marea mutilată”. Pentru demagogia naționalistă a Gărzii, atitudinea adoptată de cei doi patroni externi ai ei, constituia o oarecare greutate. Piedica ar fi devenit&lt;noinclude&gt;{{rh|||49}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>043jqwbuywdtx23gxej1uxvmd2cb4v6</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/52</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47168</id>
    <revision>
      <id>143704</id>
      <timestamp>2025-06-04T20:26:52Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143704</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2057" sha1="qqoxqhoxzdyair50v13x1oiga8pt72k" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;și mai greu de învins, în momentul în care — așa după cum s’a și întâmplat — un guvern legionar ar fi fost chemat să consfințească cedarea, totală sau parțială, a Transilvaniei către Ungaria hortistă. In fața acestei perspective care nu era — așa cum a dovedit-o dictatul dela Viena din August 1940 — lipsită de realitate, conducerea legionară voia să creeze deja echivalentul necesar cedărilor la vest, prin mărirea și întinderea teritorială a României la răsărit, dincolo de Nistru.

Incă din 1936—37 naționalismul „Gărzii” se arăta, ceea ce s’a dovedit câțiva ani mai târziu, a fi în fapt o simplă formulă, sub care se ascundeau gândul și faptul trădării. „Mesianismul” și „înaltele comandamente istorice” au putut doar masca acest lucru. Și numai până în ziua în care realitățile au constrâns mișcarea legionară să treacă dela vorbe la fapte.

Atitudinea antinațională a gardismului, adoptată față de cele hotărâte în capitala Austriei, își avea deci origina ideologică și politică în platforma expusă de „Căpitan” încă cu mult înainte, adică în cursul anilor care au precedat instaurarea dictaturii regale.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''O succintă pagină de istorie recentă''}}}}
{{dhr}}
Partidul național-socialist german și fasciile lui Mussolini au fost la începuturile lor mișcări de diversiune politică, fiind la dispoziția forțelor reacționare, militariste și șoviniste din cele două țări. „Garda de Fier” a fost însă ceva mai mult: ''a început prin a fi și un instrument de diversiune polițienească.''

Cu ocazia procesului intentat asasinilor lui [[:w:Ion Gheorghe Duca|I. G. Duca]], [[Autor:Alexandru Vaida-Voevod|Vaida Voevod]], ministru de interne în guvernul național-țărănesc din 1928—1930, a declarat, în calitate de martor, deci sub jurământ, următoarele:

„Când a apărut mișcarea Arhanghelului Mihail („Garda de Fier” de mai târziu) am căutat să îndrumez acest tineret&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>qqoxqhoxzdyair50v13x1oiga8pt72k</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>143706</id>
      <parentid>143704</parentid>
      <timestamp>2025-06-05T09:56:42Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <origin>143706</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2055" sha1="oony21gmv9opl779worvltn0uks1hv0" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;și mai greu de învins, în momentul în care — așa după cum s’a și întâmplat — un guvern legionar ar fi fost chemat să consfințească cedarea, totală sau parțială, a Transilvaniei către Ungaria hortistă. In fața acestei perspective care nu era — așa cum a dovedit-o dictatul dela Viena din August 1940 — lipsită de realitate, conducerea legionară voia să creeze deja echivalentul necesar cedărilor la vest, prin mărirea și întinderea teritorială a României la răsărit, dincolo de Nistru.

Incă din 1936—37 naționalismul „Gărzii” se arăta, ceea ce s’a dovedit câțiva ani mai târziu, a fi în fapt o simplă formulă, sub care se ascundeau gândul și faptul trădării. „Mesianismul” și „înaltele comandamente istorice” au putut doar masca acest lucru. Și numai până în ziua în care realitățile au constrâns mișcarea legionară să treacă dela vorbe la fapte.

Atitudinea antinațională a gardismului, adoptată față de cele hotărâte în capitala Austriei, își avea deci origina ideologică și politică în platforma expusă de „Căpitan” încă cu mult înainte, adică în cursul anilor care au precedat instaurarea dictaturii regale.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''O succintă pagină de istorie recentă''}}}}
{{dhr}}
Partidul național-socialist german și fasciile lui Mussolini au fost la începuturile lor mișcări de diversiune politică, fiind la dispoziția forțelor reacționare, militariste și șoviniste din cele două țări. „Garda de Fier” a fost însă ceva mai mult: ''a început prin a fi și un instrument de diversiune polițienească.''

Cu ocazia procesului intentat asasinilor lui [[:w:Ion Gheorghe Duca|I. G. Duca]], [[Autor:Alexandru Vaida-Voevod|Vaida Voevod]], ministru de interne în guvernul național-țărănesc din 1928—1930, a declarat, în calitate de martor, deci sub jurământ, următoarele:

„Când a apărut mișcarea Arhanghelului Mihail („Garda de Fier” de mai târziu) am căutat să îndrumez acest tineret&lt;noinclude&gt;{{rh|50||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>oony21gmv9opl779worvltn0uks1hv0</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/53</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47169</id>
    <revision>
      <id>143707</id>
      <timestamp>2025-06-05T09:56:53Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143707</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2066" sha1="m5hjc2tofvo76owq0qnv88m5v0ste1q" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;în mișcarea pe care am hotărât s’o duc pentru pacificarea spiritelor și exterminarea curentelor extremiste și dizolvante. Eu însumi am contribuit la controlarea țelurilor „Gărzii de Fier”, făcând-o să renunțe la un antisemitism negativ, iar pe de altă parte îndreptând atenția organizației spre combaterea comunismului și a curentelor dizolvante” („Patria” din 31 Martie 1934).

Această declarație a șefului, de pe vremuri, a Direcției Siguranței și Polițiilor, mânuitor autorizat al O.P.-ului, n’a rămas fără completări ulterioare. Gh. Beza, fost comandant legionar, a recunoscut și el după ce a părăsit mișcarea, că „Garda a fost dela început o organizație polițienească și a făcut numai acele acțiuni, care au fost ordonate de ministrul de interne, Vaida Voevod”.

Când mișcarea fascistă și-a consolidat situația în România, în urma venirii hitlerismului la putere, atât „Garda de Fier” cât și „Liga Cuzistă”, au devenit și ele — ca și partidul fascist sau cel nazist — o massă și de manevră politică, la dispoziția forțelor și grupărilor reacționare din țară. Ambele mișcări au fost întrebuințate, împreună sau izolat, împotriva partidelor democratice și a mișcărilor muncitorești. Dar mai ales ele au fost folosite pentru cultivarea unui curent șovin și reacționar în opinia publică românească, necesar loviturilor dictatoriale de mai târziu. Guvernul, aparatul de stat, regele și camarila au dat „Gărzii de Fier” un sprijin atât de efectiv, încât la un moment dat a luat forma și conținutul unei adevărate complicități.

Marii industriași, câteva puternice întreprinderi bancare, unele cercuri ale moșierimii au finanțat și ele „Garda de Fier”. Subsidii bănești regulate, din aceste surse au alimentat nu numai gazetele extremei drepte, dar însăși organizațiile gardiste și cuziste. Sprijinul cel mai important însă — de capitală importanță — i-a fost dat de însăși oficialitatea.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||51}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>m5hjc2tofvo76owq0qnv88m5v0ste1q</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/54</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47170</id>
    <revision>
      <id>143709</id>
      <timestamp>2025-06-05T15:09:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143709</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2138" sha1="4on3rmb8kbbrsybhdx4d07l2xqll8k3" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Cum a fost sprijinită „Garda de Fier”?''}}}}
{{dhr}}
Ajutorul politic acordat „Gărzii de Fier” de către aparatul guvernamental a fost de două feluri: 1) i s’a garantat o largă posibilitate de agitație și de propagandă; 2) conducătorii ei s’au bucurat de impunitate pentru toate crimele și încălcările de lege.

Nici mistica religioasă folosită în scopuri propagandistice, nici formulele și parolele demagogic utilizate, nici întreaga aparatură de paradă menită să impresioneze mulțimile, nici chiar fondurile financiare care i-au fost puse la dispoziție, n’ar fi putut creia gardismului și întregii extreme drepte o bază de massă atât de largă, dacă n’ar fi existat o permanentă intervenție a aparatului de stat — în frunte cu regele Carol al II-lea și camarila lui — în sprijinul organizațiilor ei.

Dela 8 Iunie 1930, de când regele Carol a revenit pe tronul României, toate formațiunile ministeriale, care s’au perindat la cârma statului, n’au avut decât o răspundere formală. Regele Carol al II-lea dicta toate actele și măsurile guvernamentale mai însemnate. Acele guverne și acei miniștri care au încercat să se opună deselor inițiative regale, au fost siliți să plece. Mai ales în ultimii ani, guvernanții s’au recrutat numai dintre oamenii politici, cari au renunțat la orice veleități de independență.

De aceea sprijinul acordat „Gărzii de Fier” de către ultimul guvern liberal, ca și complicitatea aparatului de stat în libera desfășurare a agitației și propagandei ei, s’au datorat în bună parte și „bunăvoinței” cu care această organizație era privită de regele Carol al II-lea și camarila lui. O bunăvoință care a îmbrăcat toate formele cu putință.

La 30 Decembrie 1933 I. G. Duca, primul ministru liberal este împușcat de trei membri ai „Gărzii de Fier”. Pretextul asasinatului? S’a răspuns în acest chip actului dizolvării organizației legionare de către guvernul prezidat de I. G. Duca. Asasinatul fusese hotărât și pregătit până în cele mai&lt;noinclude&gt;{{rh|52||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>4on3rmb8kbbrsybhdx4d07l2xqll8k3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/55</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47171</id>
    <revision>
      <id>143710</id>
      <timestamp>2025-06-05T15:12:46Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143710</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2046" sha1="5i645cx9ruu34vztgao9jh7k9pcg2ks" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;mici amănunte de către Corneliu Codreanu și de alți câțiva fruntași ai mișcării.

Imprejurările uciderii lui I. G. Duca au apărut dela început stranii.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Imprejurări care ascund complicități''}}}}
{{dhr}}
„Garda de Fier” avea aceleași relații strânse cu Siguranța și cu aparatul polițienesc în 1933, după cum le avea și în 1931. Nimic din ceea ce se punea la cale în cercurile conducătoare legionare, nu rămânea necunoscut Siguranței. In ce privește actul dizolvării, el fusese impus guvernului liberal de atmosfera creată în străinătate în jurul „Gărzii de Fier”, întrucât în țările apusene și aliate României, desvoltarea acestei mișcări constituia o dovadă evidentă a creșterii influenței Germaniei hitleriste în România.

S’a făcut în urmă dovada că pentru protejarea primului ministru liberal nu fuseseră luate nici un fel de măsuri de precauție. Atentatul a fost comis pe peronul gării Sinaia. La descinderea din vagon, peronul gării era cufundat într’o semiobscuritate pregătită dinainte prin stingerea becurilor care-l luminau. Personalul polițienesc și autoritățile locale, prezente deobiceiu în asemenea ocazii, au lipsit atunci. Asasinii n’au întâmpinat, prin urmare, nici o piedică în calea lor.

Dar nici după comiterea asasinatului situația nu s’a clarificat. Guvernul al cărui președinte a fost astfel ucis, s’a refăcut rămânând mai departe la putere. Ministrul de interne, răspunzător în primul rând pentru totala neglijență constatată — dacă numai neglijență era — a rămas mai departe în funcțiune. Nici o schimbare n’a intervenit; nici măcar în aparatul polițienesc. Totul a rămas în vechea stare. Iar din anul 1933 până în 1937, guvernul liberal bucurându-se de încrederea regelui și de sprijinul camarilei, a acordat cel mai puternic ajutor „Gărzii de Fier” — adică organizației care i-a asasinat președintele, totodată și șef al partidului.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;{{rh|||33}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>5i645cx9ruu34vztgao9jh7k9pcg2ks</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/56</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47172</id>
    <revision>
      <id>143711</id>
      <timestamp>2025-06-05T15:16:02Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143711</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2127" sha1="7ggoonjktg53zslg51k9c0jvptyenze" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;Impotriva asasinilor lui I. G. Duca s’a deschis acțiune publică. Procesul a venit spre judecată în fața Consiliului de Războiu din București. Pe banca acuzării au fost aduși Corneliu Codreanu și toți conducătorii legionari. La un moment dat, procesul a luat aparența unei sinistre comedii. Asasinii materiali au fost condamnați la închisoare pe viață. Autorii morali, desemnați astfel de întreaga opinie publică a țării, au fost achitați. Achitarea lui Codreanu s’a transformat la sfârșitul procesului într’un adevărat triumf.

Pentru ca să se dea o satisfacție opiniei publice revoltate, a fost votată încă în cursul lunei Ianuarie 1934 o nouă lege de apărare a statului. Motivarea legii era una singură: combaterea „Gărzii de Fier”, dovedită a fi o organizație teroristă. Prin lege erau strict interzise și pasibile de pedeapsă formarea organizațiunilor paramilitare, purtarea de insigne, părăzi și încolonări, purtarea de uniforme, etc.

Legea apărării statului n’a fost aplicată nici măcar o singură zi împotriva legionarilor. „Garda de Fier” și-a continuat existența într’o stare de semi-legalitate, dar cu deplina știință a guvernului și a Siguranței. După un an, mișcarea legionară a fost autorizată să formeze — și de astădată în mod legal — un partid politic, numit „Totul pentru țară”. Titulatura a fost sugerată, după cum a declarat generalul [[:w:Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul|Zizi Cantacuzino]] în cursul unui proces, de însuși regele Carol al II-lea.

Partidul legal al „Gărzii de Fier” a început de îndată să funcționeze. Intreaga organizație legionară a ieșit astfel din nou la suprafață, cu formațiunile ei paramilitare, cu steagurile și insignele ei, cu un bine închegat aparat propagandistic.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''„Nivelul intelectual” al mișcării legionare''}}}}
{{dhr}}
După un an dela înființarea noului partid, în primăvara lui 1936, au avut loc tulburări studențești. Guvernul liberal a autorizat ținerea unui congres studențesc, deși era de aș-&lt;noinclude&gt;{{rh|54||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>7ggoonjktg53zslg51k9c0jvptyenze</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/57</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47173</id>
    <revision>
      <id>143712</id>
      <timestamp>2025-06-06T01:11:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143712</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2010" sha1="76fsvgxyywj2lbrsm1dzl31t05vs4wl" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;teptat, — dată fiind influența „Gărzii de Fier” asupra studențimii — ca acesta să ia, dela început, un caracter legionar. Congresul a avut loc la Tg.-Mureș.

Trenul special, pus la dispoziția studenților din București, a fost oprit în gara Sinaia. Aici, pe peronul unde cu doi ani înainte fostul prim ministru liberal a căzut sub gloanțele asasinilor legionari și pe locul însemnat cu o cruce, studenții congresiști s’au pișat. Placa comemorativă de pe peretele gării, pusă în memoria lui I. G. Duca, a fost murdărită cu excremente. Conducătorii gardiști au ținut cuvântări prin care au atacat în cuvinte scabroase amintirea celui asasinat.

Autoritățile au rămas impasibile. Numai după ce sacrilegiul fusese comis, au intervenit, făcând, după terminarea congresului studențesc, câteva arestări.

Consiliul de Războiu care i-a judecat pe cei arestați i-a condamnat la câte o lună închisoare… pentru „cântece sedițioase”.

Sentința justiției militare nu absolvea numai pe făptași de infamele lor fapte, dar constituia și cea mai autentică încurajare.

Bine înțeles că seria crimelor și fărădelegilor gardiste a continuat, de astădată cu și mai mare intensitate.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''Asasinii legionari se recrutează și printre teologi''}}}}
{{dhr}}
La 16 Iulie 1936, la orele 7 seara, unul din foștii aghiotanți ai lui Codreanu, [[:w:Mihai Stelescu|Mihail Stelescu]], care a părăsit organizația ca protest împotriva caracterului ei polițist, a fost ucis cu 38 de focuri de revolver și cu trei lovituri de secure. Crima apărea cu atât mai odioasă cu cât fusese săvârșită pe când Stelescu, grav bolnav, era internat în spital. Deci pe când se afla în imposibilitate să se apere. Cei care l-au ucis erau în ''număr de zece:'' printre ei și doi studenți în teologie…

Mihail Stelescu care se despărțise de Codreanu cu doi ani în urmă, începuse, puțin timp înainte de a fi ucis, o vie&lt;noinclude&gt;{{rh|||55}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>76fsvgxyywj2lbrsm1dzl31t05vs4wl</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Discuție Utilizator:DRAMaccount</title>
    <ns>3</ns>
    <id>47174</id>
    <revision>
      <id>143714</id>
      <timestamp>2025-06-06T08:02:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>New user message</username>
        <id>6487</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>[[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]]</comment>
      <origin>143714</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="180" sha1="0vpanuk2any0ug1jx1w7avv5vp93zbw" xml:space="preserve">{{Template:Welcome|realName=|name=DRAMaccount}}

-- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 6 iunie 2025 11:02 (EEST)</text>
      <sha1>0vpanuk2any0ug1jx1w7avv5vp93zbw</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/58</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47175</id>
    <revision>
      <id>143715</id>
      <timestamp>2025-06-06T11:18:20Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143715</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2109" sha1="pr8t1oykiizkzcnjmqqmpknysmnruc6" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;campanie, în chestiunea asasinării lui I. G. Duca, întrucât găsindu-se, pe atunci, în conducerea „Gărzii de Fier”, deținea anumite documente, dovadă a tuturor complicităților. Când intenția publicării lor a fost cunoscută, suprimarea hotărîtă mai de mult a fost imediat pusă în aplicare.

Și de astădată autorii materiali ai crimei au fost condamnați la muncă silnică. Dar conducătorii „Gărzii de Fier”, în frunte cu Codreanu, care erau tot ei autorii morali ai odioasei crime și purtau o răspundere egală cu cei zece asasini, n’au fost nici măcar chemați ca informatori sau martori la proces.

La 24 August, în același an, un nou asasinat se încearcă la Galați, împotriva unuia dintre prietenii politici ai lui Stelescu. Victima a scăpat numai grav rănită. Autoritățile sesizate de îndată s’au declarat neputincioase să descopere pe atentatori.

La 3 Martie 1937 s’a încercat asasinarea lui [[Autor:Traian Bratu|Traian Bratu]], rectorul universității din Iași. Trei studenți gardiști l’au pândit pe rector, pe înserate, într’o stradă dosnică și au încercat să-i taie gâtul. Traian Bratu s’a ales cu o rană adâncă la beregată și cu o ureche complet smulsă. Cei bănuiți de a fi comis odioasa crimă au fost arestați. Propriile lor declarații și împrejurările de fapt îi desemnau, fără putință de îndoială, drept asasini. După câteva luni de prevenție, Consiliul de Războiu i-a achitat „din lipsă de dovezi”. Alți vinovați n’au mai fost nici căutați, nici găsiți. Cu toată revolta produsă în opinia publică românească, de felul monstruos în care asasinii plănuiseră suprimarea rectorului ieșan, încercarea de asasinat bestial a rămas nesancționată.

Șirul crimelor și călcărilor de lege organizate de conducătorii „Gărzii de Fier” este mult mai lung. Dar ne putem dispensa să le înșiram pe toate. Din faptele citate reese nu numai caracterul terorist al mișcării legionare, dar mai ales impunitatea care era asigurată lui Corneliu Codreanu și celor-&lt;noinclude&gt;{{rh|56||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>pr8t1oykiizkzcnjmqqmpknysmnruc6</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/59</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47176</id>
    <revision>
      <id>143716</id>
      <timestamp>2025-06-06T11:22:42Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143716</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2150" sha1="d04kugs6311oy0owkj0k0b81mg95od7" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;lalți conducători legionari, pentru toate crimele și asasinatele, a căror răspundere ei o aveau în întregime.

Dacă între conducătorii „Gărzii de Fier” și aparatul represiv al statului s’a stabilit o quasi-complicitate în acest domeniu odios al vărsărilor de sânge, își poate ușor închipui oricine de ce libertate se bucurau organizațiunile gardiste, atunci când era vorba numai să-și propage în scris și vorbă parolele și lozincele lor. In timpul guvernării de sub președinția d-lui [[:w:Gheorghe Tătărescu|G. Tătărescu]] și mai ales în ultimii ani, mișcarea legionară a avut mână liberă și drum deschis să facă orice în România.

Guvernul liberal nu s’a mărginit însă numai să asigure libertatea de acțiune extremei drepte, ci i-a dat în mod efectiv și un ajutor politic direct. Inainte de a arăta în ce a constat acest ajutor, trebue să facem o observație.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''…Și totuși justiția militară a funcționat implacabil''}}}}
{{dhr}}
S’ar putea crede că clemența arătată de către aparatul de stat infractorilor de extremă dreaptă, se datora, poate, unei atmosfere de toleranță față de toate infracțiunile, care aveau mai mult sau mai puțin un caracter politic. O asemenea concluzie ar fi cu totul greșită și deplasată.

In 1936, adică în anul în care infractorii de extremă dreaptă și autorii morali ai atâtor crime găseau o largă protecție din partea guvernului și a aparatului de stat, într’un singur proces antifascist în care figurau 19 intelectuali și muncitori, învinuiți de răspândirea unor tipărituri, s’au dat 162 de ani închisoare grea. Tot în acel an, profesorul universitar [[:w:Petre Constantinescu-Iași|Constantinescu-Iași]] a fost condamnat, pentru câteva articole publicate în presa legală de stânga împotriva fascismului, la doi ani jumătate închisoare. Cinci muncitori, și studenți au ars câteva numere din „Universul”. Foile arse fuseseră ''cumpărate'' dela un chioșc! Gestul celor cinci studenți și muncitori era un răspuns la autodafeurile organizate de membrii&lt;noinclude&gt;{{rh|||57}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>d04kugs6311oy0owkj0k0b81mg95od7</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf/60</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47177</id>
    <revision>
      <id>143717</id>
      <timestamp>2025-06-06T11:26:25Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>TiberiuFr25</username>
        <id>11409</id>
      </contributor>
      <comment>/* Proofread */  ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]])</comment>
      <origin>143717</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2112" sha1="gv6ruver1xr99c27qkqn6w6kgzu5k2p" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;TiberiuFr25&quot; /&gt;&lt;/noinclude&gt;cuziști și gardșiti, împotriva ziarelor democrate. Toți cei cinci au fost condamnați de Consiliul de Război din București la câte ''zece ani'' închisoare! In urma unei rejudecări, pedeapsa le-a fost redusă la câte cinci ani, rămânând astfel definitivă.

Timp de săptămâni întregi, membrii organizațiilor de extremă dreaptă au ars zeci de mii de exemplare din presa democrată. Totuși nici măcar ''o singură arestare'' nu a fost făcută și nici unul dintre acei care au înscenat și organizat aceste autodafeuri n’a fost dată în judecată.
{{dhr}}
{{C|{{mai mare|''In ce a constat ajutorul politic dat „Gărzii de Fier”?''}}}}
{{dhr}}
Ajutorul dat de către guvernul liberal organizaților gardiste și cuziste a fost și de natură politică.

In tot cursul anilor 1936—37, n’a existat o singură alegere parlamentară parțială, în care guvernul să nu fi sprijinit listele „Gărzii de Fier” sau ale „Ligii Cuziste” împotriva candidaților democrați. Acest sprijin era dat pe față și fără nici o jenă.

In ultimii doi ani ai guvernului liberal de sub preșidenția d-lui Gh. Tătărescu, aproape toate gazetele și periodicele muncitorești și democratice au fost rând pe rând interzise. Impotriva presei de stânga, chiar atunci când, în mod efemer, putea să apară, se exercita o severă cenzură. In cursul anului 1936 au fost suprimate astfel peste treizeci de periodice muncitorești și antifasciste. In schimb, la 14 Fevruarie 1937, ''într’o singură zi, au fost autorizate, numai în Capitală, treisprezece gazete zilnice și 64 periodice, toate de dreapta și de extremă dreaptă!'' In restul țării, autoritățile nu puneau nici o piedică apariției gazetelor și publicațiilor fasciste. Presa de extremă dreaptă se bucura de cea mai largă libertate.

La sfârșitul anului 1936 a fost trimisă în Spania să lupte, ca voluntară, în armata generalului Franco, grupa celor opt legionari. Guvernul n’a făcut nici o dificultate celor care plecau, deși luase, în schimb, toate măsurile pentru ca să împie-&lt;noinclude&gt;{{rh|58||}}&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>gv6ruver1xr99c27qkqn6w6kgzu5k2p</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>