Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.45.0-wmf.4 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul 102 13669 143759 143568 2025-06-07T06:57:37Z Costy6911 19305 143759 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Poezii== * [[Îndemn]] * [[Iarnă]] * [[Cîntec de leagăn (Ana Conta-Kernbach)|Cîntec de leagăn]] * [[Basm]] * [[Singurătate (Ana Conta-Kernbach)|Singurătate]] ==Clipe== # [[2 iulie 1904]] # [[Majestății sale regina Elisabeta]] # [[Italia]] # [[Fericirea (Ana Conta-Kernbach)|Fericirea]] # [[Gondoliera]] # [[Finului meu aeroplanul „Iași“]] # [[Basmul meu]] # [[Îndemn (Ana Conta-Kernbach)|Îndemn]] # [[Zbor]] # [[Pompei]] # [[Adăpost]] # [[Fire gingașă]] # [[O, jeune fille]] # [[O! De ce]] # [[Gândire]] # [[A me stesso]] # [[Primăvara (Ana Conta-Kernbach)|Primăvara]] # [[Marină (Ana Conta-Kernbach)|Marină]] # [[Vis (Ana Conta-Kernbach)|Vis]] # [[Vară (Ana Conta-Kernbach)|Vară]] # [[Dojană]] # [[Acuarelă (Ana Conta-Kernbach)|Acuarelă]] # [[Trufie]] # [[Vine...]] # [[Testament]] # [[Cale bună!]] # [[Lui (Ana Conta-Kernbach)|Lui]] # [[De ce? (Ana Conta-Kernbach)|De ce?]] # [[Ochii (Ana Conta-Kernbach)|Ochii]] # [[Plânge]] # [[Pe albumul]] # [[Mamă]] # [[Totuși...]] # [[Pădure]] # [[Tainic vis]] # [[Năluca]] # [[Din văzduh]] # [[Limanul]] ==Legături externe== * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Conta-Kernbach%2C+Ana+%281865-1921%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI ] omrtatevrpdhl24w9vddipghutioj6q 143760 143759 2025-06-07T06:58:34Z Costy6911 19305 143760 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Poezii== * [[Îndemn]] * [[Iarnă]] * [[Cîntec de leagăn (Ana Conta-Kernbach)|Cîntec de leagăn]] * [[Basm]] * [[Singurătate (Ana Conta-Kernbach)|Singurătate]] ==Clipe== # [[2 iulie 1904]] # [[Majestății sale regina Elisabeta]] # [[Italia]] # [[Fericirea (Ana Conta-Kernbach)|Fericirea]] # [[Gondoliera]] # [[Finului meu aeroplanul „Iași“]] # [[Basmul meu]] # [[Îndemn (Ana Conta-Kernbach)|Îndemn]] # [[Zbor]] # [[Pompei]] # [[Adăpost]] # [[Fire gingașă]] # [[O, jeune fille]] # [[O! De ce]] # [[Gândire]] # [[A me stesso]] # [[Primăvara (Ana Conta-Kernbach)|Primăvara]] # [[Marină (Ana Conta-Kernbach)|Marină]] # [[Vis (Ana Conta-Kernbach)|Vis]] # [[Vară (Ana Conta-Kernbach)|Vară]] # [[Dojană]] # [[Acuarelă (Ana Conta-Kernbach)|Acuarelă]] # [[Trufie]] # [[Vine...]] # [[Testament]] # [[Cale bună!]] # [[Lui (Ana Conta-Kernbach)|Lui]] # [[De ce? (Ana Conta-Kernbach)|De ce?]] # [[Ochii (Ana Conta-Kernbach)|Ochii]] # [[Plânge]] # [[Pe albumul]] # [[Mamă (Ana Conta-Kernbach)|Mamă]] # [[Totuși...]] # [[Pădure]] # [[Tainic vis]] # [[Năluca (Ana Conta-Kernbach)|Năluca]] # [[Din văzduh]] # [[Limanul]] ==Legături externe== * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Conta-Kernbach%2C+Ana+%281865-1921%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI ] csfdo6um7do7g7ef1bla2cvp7ckx4iz 104 47105 143732 143678 2025-06-06T13:49:53Z TiberiuFr25 11409 143732 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{Casetă centrată/s|width=25em|style=color: var(--color-destructive--hover, #9f3526); font-size: 83%}} {{C|'''Spicuiri din presă despre volumul „PROBLEMELE DE BAZĂ ALE ROMÂNIEI”'''}} {{justificat/s}} D-l Lucrețiu Patrașcanu a dat la iveală o carte scrisă în timpul domiciliului obligator la Poiana Țapului, în care cercetează problemele actuale ale României și analizează structura și evoluția economiei românești. Analiza ce o face este sprijinită pe o bogată documentare și statistici, care ilustrează o preocupare serioasă de a studia științific realitățile din țara noastră și plecând dela datele economice, să traseze drumul viitorului. Rar o carte atât de clar scrisă. {{dreapta|(''Bursa'', 1.XI.1944)}} Lucrarea d-lui Lucrețiu Patrașcanu irumpe brusc în cea mai deplină actualitate, punând în fața societății românești o oglindă necruțătoare. Redactată cu acea obiectivitate voită, științifică de către doctrinari marxiști, cartea are totuși virulența unui pamflet… Cartea e menită să stârnească discuții și va fi desigur pe larg desbătută. {{Dreapta|(''Revista Fundațiilor Regale'', XII.1944)}} „Problemele de bază ale României” — este o carte de studiu, frumos scrisă, științific gândită și care trebue să rămână în biblioteca fiecăruia din noi, alături de volumele economiștilor cunoscuți și consacrați. Este o lucrare originală și prețioasă. {{dreapta|(''Tribuna'', 8.XII.1944)}} Invităm la lectura cărții, cititorii cari vor să se orienteze just în problematicele economico-politice ale României și cari sunt dispuși să mediteze în jurul drumului pe care țara și poporul nostru au mers. {{dreapta|(''România Liberă'', 11.XII.1944)}} Studiul d-lui Lucrețiu Patrașcanu asupra problemelor de bază este instructiv și trebue să fie citit de toți cei care se interesează, spre a-și înfățișa realitatea netăgăduită a tragediei noastre, dar și nădejdea într’o îndrumare mai bună a nouei societăți pe calea progresului firesc al democrației socialiste. {{dreapta|(''Universul'', 1.I.1945)}} {{justificat/e}} {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> j2at1jjng11xqz1yawk2460scvd1izj 104 47118 143733 143639 2025-06-06T13:50:22Z TiberiuFr25 11409 143733 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{Casetă centrată/s|width=25em|style=color: var(--color-destructive--hover, #9f3526); font-size: 83%}} {{C|'''Spicuiri din presă despre volumul „PROBLEMELE DE BAZĂ ALE ROMÂNIEI”'''}} {{justificat/s}} Utilitatea cărții de față nu trebue văzută numai în valoarea ei pur științifică, ci și în tendința ei de clarificare a opiniei publice românești asupra ideologiei unui partid chemat în sfârșit la răspunderea treburilor țării, după ani de ilegalitate. Ieșită la suprafață, mișcarea comunistă arată prin paginile d-lui Patrașcanu că posedă dela început o solidă armătură științifică de concepții asupra tuturor marilor chestiuni social-economice ale României. Lucrarea de față conține o sociologie românească, o filosofie a istoriei și o politică în sensul cel mai înalt al cuvântului. Alături de lucrările lui [[Autor:Constantin Dobrogeanu-Gherea|Gherea]], [[Autor:Constantin Stere|C. Stere]], [[Autor:Ștefan Zeletin|St. Zeletin]] și [[Autor:Virgil Madgearu|Virgil Madgearu]], „Problemele de bază ale României” vor rămâne ca o carte de bază în explicarea fenomenului românesc. {{dreapta|(''Viața Romînească'', XII.1944)}} Autorul este un spirit lucid și metodic. Deși cercetarea sa îmbrățișează un material vast (economie, finanțe, agricultură, politică…), deși se sprijină pe o documentare foarte variată și minuțioasă, expunerea este limpede, iar liniile generale se desprind cu preciziune. Oricare ar fi orientarea sau poziția politică a cititorului, un lucru e sigur: cartea D-lui Patrașcanu ridică probleme pe care nimeni nu le poate ignora. Este un prilej de clarificare generală. Este un mod de a pune din nou problema întregii structuri a Statului și Societății românești. O asemenea carte e un eveniment. Un asemenea eveniment nu poate fi escamotat prin tăcere. {{dreapta|(''Timpul'', 30.XI.1944)}} Lectura cărții constitue o plăcere pentru orice intelectual înclinat să dea atențiune problemelor sociale și economice. {{dreapta|(''Torța'', 7.I.1945)}} Lucrarea este expresia unei lucidități politice, a unei gândiri care pleacă dela realități și folosește la orientarea și lămurirea maselor muncitorești ca și a oricărui cititor. {{dreapta|(''Orizont'', 15.XII.1944)}} {{justificat/e}} {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> kqw9gy6eb2iw71ymfjnhou1wckeafvi 0 47153 143724 143682 2025-06-06T13:33:56Z TiberiuFr25 11409 143724 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Sub trei dictaturi | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Capitolul 2: Extrema dreapta din România și cei care au sprijinit-o | anterior = [[../Capitolul 1/]] | următor = [[../Capitolul 3/]] | an = 1945 | note = }} <pages index="Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf" include="38-66" /> oqepc8eps3lyyame1qmg7syfd70meyt 104 47178 143718 2025-06-06T13:16:39Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143718 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>dice trimiteri de voluntari pe frontul republican. [[:w:Ion I. Moța|Moța]] și [[:w:Vasile Marin|Marin]] au murit în Spania. Cadavrele lor au fost aduse în țară. Guvernul a pus la dispoziția „Gărzii de Fier” întreaga rețea a căilor ferate. Un tren mortuar, special amenajat, a plimbat cele două cadavre dela un capăt la celălalt al țării. Sate întregi au fost scoase de autorități în întâmpinarea celor doi legionari morți. Gările principale au fost transformate în localuri de întrunire publică, la dispoziția conducerii gardiste. La București formațiunile gardiste au defilat ceasuri întregi pe străzile principale ale orașului. Din ordinul patriarhului [[:w:Miron Cristea|Miron Cristea]], întreg clerul din București a luat parte la procesiune. Iar pentruca întreaga mascaradă să capete o deosebită semnificație politică, la înmormântare au luat parte oficial miniștrii plenipotențiari ai Italiei, Germaniei, Spaniei naționaliste și un trimis al legației japoneze. Cea mai absurdă propagandă i-a consacrat de atunci pe legionarii morți în solda generalului Franco, drept „eroi naționali”. In asemenea condiții, nu-i greu de înțeles cum extrema dreaptă, putând utiliza toate mijloacele propagandistice, având mari resurse financiare, contând pe un larg sprijin din partea guvernului și a aparatului de stat, a fost în stare, prin demagogia ei, să câștige o parte din opinia publică românească. Dar șirul sprijinitorilor Gărzii de Fier nu-i terminat încă. {{dhr}} {{C|{{mai mare|''Mărcile germane aveau curs pe piața românească''}}}} {{dhr}} In luna Iulie 1938, în urma unor percheziții efectuate de Siguranță în birourile reprezentanților comerciali ale cunoscutei firme germane I. G. Farbenindustrie — la „Romanil” și „Bayer” — a fost descoperită o bogată arhivă. Au fost găsite câteva dosare, cu o serie de chitanțe și copii de scrisori, toate relative la finanțarea presei antisemite și a organizațiilor de extremă dreaptă din România de către centralele de propa-<noinclude>{{rh|||59}}</noinclude> mu9udm7ux6qdlxlvtkeenvu1xrnat0m 104 47179 143719 2025-06-06T13:19:38Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143719 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>gardă național-socialiste din Germania. Totalul sumelor distribuite numai în curs de câteva luni prin intermediul acestor reprezentanți se ridica la peste 4.000.000 lei. Intre documentele confiscate se afla și copia unei scrisori trimise la Berlin din București, în luna Martie, de către unul din directorii dela „Romanil”, prin care se cerea mărirea subvenției acordate „Gărzii de Fier”, întrucât organizația avea să treacă o epocă plină de greutăți. (Măsurile represive luate mai târziu, erau cunoscute încă din luna Martie). In urma intervențiilor și presiunii făcută de către legația germană din București, nici unul dintre funcționarii superiori ai reprezentanților lui I. G. Farbenindustrie n’a fost deranjat. Nu s’a făcut nici o arestare. Cenzura din România a împiedicat să apară măcar o informație în această chestiune. Presa străină a trecut și ea sub tăcere cele descoperite la București. O lungă telegramă trimisă de redacția agenției Havas de aici și cuprinzând toate amănuntele percheziției și a descoperirilor făcute, n’a făcut publicată de nici unul din marele organe ale presei apusene. După toate aparențele I. G. Farbenindustrie nu era puternică numai în România… Opinia publică serioasă din țară nu ignora nici până la perchezițiile din Iunie 1938, faptul înfeudării „Gărzii de Fier” mișcării hitleriste germane. Mișcarea legionară a jucat doar deschis în ultimii ani rolul unei agenții național-socialiste în România. Activitatea „Gărzii de Fier”, pentru realizarea unei alianțe cu axa Roma-Berlin reflecta deci în mare măsură o subordonare și de altă natură, decât numai politică. Declarația făuctă de Corneliu Codreanu la 1 Decemvrie 1987 și apărută în presa română și străină era categorică: „Eu sunt — a spus el — contra marilor democrații ale occidentului, eu sunt contra Micii Ințelegeri, eu sunt contra Ințelegerii Balcanice și n’am nici un atașament pentru Societatea Națiunilor, în care nu cred. Eu sunt pentru o politică externă alături de Roma și Berlin. Alături de statele revoluțiilor naționale. Impotriva bolșevismului. {{nop}}<noinclude>{{rh|60||}}</noinclude> ggng9uggymi4ghz7v7c9l2m8fd4mtg2 104 47180 143720 2025-06-06T13:23:36Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143720 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>In 48 de ore după biruința mișcării legionare, România va avea o alianță cu Roma și Berlinul, intrând astfel în linia misiunii sale istorice, în linia apărării crucii, a culturii și a civilizației creștine”. Fondurile hitleriste — așa cum au dovedit-o faptele în Septemvrie 1940 — nu erau investite zadarnic, în achiziționarea de conștiințe legionare… {{dhr}} {{C|{{mai mare|''Intre corupția hitleristă și „anumite” interese românești''}}}} {{dhr}} Totuși, ar fi o superficială concluzie să socotim că orientarea externă a „Gărzii de Fier” era numai rezultatul operei de corupție hitleristă. In linia de politică externă a mișcării legionare se reflecta ceva mai mult. In momentul în care mișcarea legionară găsea un atât de puternic sprijin în sferele guvernamentale din România, o parte din conducătorii industriei, agriculturii și finanței românești își îndreptau privirile spre Germania. Tocmai în anii 1935—37, legăturile comerciale cu Germania iau o desvoltare necunoscută mai înainte. Exportul României în țările axei a crescut din 1933 până în 1937, dela 26,4% la 38,3%, iar importul dela 34,6% la 44,5%. Astfel, în anul 1932, România exporta în Germania 12,4% din totalul produselor ei trimise peste graniță, iar importul din această țară, în același an, dădea un procent de 27% din total. In primul trimestru al anului 1938, primul procent se ridică la 24%, deci aproape dublu, iar cel de al doilea la 33,2%. In luna Mai 1938, 55% din exportul României se făcea în cel de al III-lea Reich și în Italia. Cercurile agrare, cași importatorii de lemn și celelalte materii prime, erau satisfăcute de prețurile mari, peste paritatea mondială, pe care le plăteau importatorii germani, tocmai într’un moment în care cumpărăturile făcute de țările occidentale începură să scadă din cauza diferenței în minus între prețul mondial și cel al materiilor prime românești. Apoi, anumite<noinclude>{{rh|||61}}</noinclude> 6sua8v8umydp957e5j0whn7crqys3zw 104 47181 143721 2025-06-06T13:27:36Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143721 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>grupe industriale sperau să obțină sprijinul Germaniei pentru modernizarea și echiparea industriei autohtone, mai ales că acest lucru era cerut de ritmul rapid pe care-l luase industrializarea țării. Convențiile financiare încheiate între Statul german și cel român păreau să îndreptățească asemenea așteptări. In urmă, toate aceste presupuneri s’au dovedit fără temeiu. Din cauza masivelor înarmări și a ocupării industriei germane cu fabricarea de armament și alte materiale necesare războiului plănuit, ea nu putu furniza aproape nimic pentru echiparea industriei autohtone. La un moment dat, singurele obiecte germane exportabile erau termometrele, acordeoanele și, bineînțeles, produsele „Bayer”. S’a ajuns la o situație deadreptul paradoxală! Cum piața românească nu putea consuma cantități atât de mari nici de termometre și nici de aspirină, soldul cu Germania a devenit activ pentru România, iar marile cantități de mărci rezultate din exportul românesc, au rămas blocate în băncile berlineze, în așteptarea cumpărării de mărfuri întrebuințabile. De aici și încercarea făcută sub dictatura regală de a nu rupe legăturile comerciale, și deci nici pe cele politice, cu țările apusului, de ale căror produse industria și întreaga piață românească aveau nevoе. Totuși, asemenea iluzii au existat. Ele au avut reflexul lor inevitabil în viața politică internă a României. Incurajarea „Gărzii de Fier” era în aceste împrejurări nu numai o necesitate internă, ci și o amicală atenție față de Berlin. De altfel așa au și considerat forurile conducătoare hitleriste această încurajare. {{dhr}} {{C|{{mai mare|''Două împrejurări ajutătoare, fără aparentă legătură cu „Garda de Fier”''}}}} {{dhr}} N’am putea încheia acest capitol, consacrat cauzelor rapidei desvoltări a mișcărilor de extremă dreaptă din România, fără să amintim două împrejurări — una externă și cealaltă<noinclude>{{rh|62||}}</noinclude> fwbs6unuohu5sfks0zb0m6rhd2jwbir 104 47182 143722 2025-06-06T13:29:52Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143722 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>internă care au contribuit, într’o largă măsură, să se ajungă la un asemenea rezultat. Nu există desigur o legătură directă între aceste împrejurări și „Garda de Fier” sau „Liga Cuzistă”. Dar ele au creat atmosfera generală, utilizată cu succes de extrema dreaptă românească. Instaurarea unui regim totalitar în Germania, deci în inima Europei, a dat naștere unui val de reacționarism, care s’a întins cu repeziciune în tot restul continentului. Dacă în unele țări apusene în special în Franța forgele democratice muncitorești s’au putut împotrivi fascizării țării, acolo însă unde rezistența a fost mai slabă, urmările directe ale instaurării dictaturii hitleriste nu au întârziat să se arate. Acesta a fost cazul mai cu seamă în țările din estul și sud-estul Europei. Toate grupările reacționare de aici și-au găsit un punct de sprijin — ideologic, politic, iar în urmă și financiar — în dictatura hitleristă. Prestigiul și puterea de atracție a organizațiilor de extrema dreaptă a crescut în fața masselor țărănești înapoiate și chiar a unor pături orășănești. Combativitatea lor deasemenea a sporit. In aceiași măsură în care forțele fasciste se găseau, în toate țările balcanice și în cele vecine, în plină desfășurare, partidele democratice burgheze abandonau aproape de bună voe, pozițiile politice ocupate altădată cu destulă hotărîre. Iar în locul unui spirit combativ, aceste partide cultivau o defensivă în care compromisul ideologic și renegările de principiu se împleteau cu lașitatea de atitudine. Aceasta este prima împrejurare de care vorbeam mai sus. Cea de a doua privea mai deaproape însăși situația internă din România. Mișcările de extremă dreaptă s’au desvoltat, în toate țările, în cadrul unei politici guvernamentale reacționare. Nici Germania și Italia nu s’au abătut dela această regulă. In România, permanentizarea stării de asediu și a cenzurii, legile excepționale, sistematica înăbușire a oricăror manifestări democratice și muncitorești, gâtuirea drepturilor și<noinclude>{{rh|||63}}</noinclude> m9p0k9grhxikbh5b57qtk294uqocwl3 104 47183 143723 2025-06-06T13:33:37Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143723 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{c/s}} {{Mai mare bloc/s}} CAPITOLUL III STRUCTURA POLITICĂ A ROMÂNIEI IN AJUNUL LOVITURII DE STAT {{sep|2em}} {{dhr}} ''Partidele politice și tăria lor'' {{mai mare bloc/e}}{{c/e}} In România mică dinainte de 1916, viața politică era redusă la manifestările de suprafață ale unei infime minorități. Votul cenzitar excludea muncitorimea și țărănimea dela o activă participare la treburile politice. O activitate de club a celor două partide de guvernământ — conservator și liberal, — care în mod alternativ se succedau la cârma statului, în cadrul unui regim parlamentar fictiv, bazat pe un constituționalism formal și aplicabil doar păturilor guvernante — iată la ce se reducea domeniul în care se desfășurau „acerbele lupte politice” din acea vreme. Țărănimea își spunea cuvântul sub forma răscoalelor. Muncitorimea, după renașterea mișcării în 1905 și, mai ales, după înființarea partidului social-democrat, găsise calea manifestărilor ei în întruniri publice, iar în momentele de ascuțire a conflictelor sociale recurgea și ea la manifestații de stradă, care aveau, nu rare ori, un sfârșit sângeros. Cele trei colegii în care fuseseră împărțiți alegătorii, erau<noinclude>{{rh|||65}}</noinclude> 5cpkh8e1fjw0tltxjojqn6bt631jpwt 0 47184 143725 2025-06-06T13:35:13Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Sub trei dictaturi | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Capitolul 3: Structura politică a României în ajunul loviturii de stat | anterior = [[../Capitolul 2/]] | următor = [[../Capitolul 4/]] | an = 1945 | note = }} <pages index="Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf" include="67-105" /> {{ppb}} {{referințe mici}} 143725 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Sub trei dictaturi | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Capitolul 3: Structura politică a României în ajunul loviturii de stat | anterior = [[../Capitolul 2/]] | următor = [[../Capitolul 4/]] | an = 1945 | note = }} <pages index="Sub trei dictaturi (Lucrețiu Pătrășcanu, 1945).pdf" include="67-105" /> {{ppb}} {{referințe mici}} t0gbzr26ne15noil7wzio3qcsvk4f50 10 47185 143726 2025-06-06T13:38:46Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <includeonly><div style="text-align:justify; {{#if:{{{text-justify|}}}|text-justify:{{{text-justify|}}};}} {{#if:{{{align-last|}}}|text-align-last:{{{align-last}}};|}} {{#if:{{{width|{{{lățime|}}}}}}|&#32;width:{{{width|{{{lățime}}}}}};|}}{{#if:{{{style|{{{stil|}}}}}}|&#32;{{{style|{{{stil}}}}}};|}}"> {{{1}}} </div></includeonly><noinclude>{{documentație}}</noinclude> 143726 wikitext text/x-wiki <includeonly><div style="text-align:justify; {{#if:{{{text-justify|}}}|text-justify:{{{text-justify|}}};}} {{#if:{{{align-last|}}}|text-align-last:{{{align-last}}};|}} {{#if:{{{width|{{{lățime|}}}}}}|&#32;width:{{{width|{{{lățime}}}}}};|}}{{#if:{{{style|{{{stil|}}}}}}|&#32;{{{style|{{{stil}}}}}};|}}"> {{{1}}} </div></includeonly><noinclude>{{documentație}}</noinclude> 4fr7dvsgtwoma9lvllrpimudmxgk0y0 10 47186 143727 2025-06-06T13:46:58Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{subpagină documentație}} {{format tip div}} <!-- PLEASE ADD CATEGORIES AND INTERWIKIS AT THE BOTTOM OF THIS PAGE --> === Utilizare === Acest format indică ca un bloc de text să fie aliniat în mod justificat (adică marginile sale să fie aliniate și la stânga, și la dreapta). {| | style="text-align:right;width:18em;" | {{f|justificat|<span style="color:#039;background-color:#EEE">''text''</span>}} | ― poate fi utilizat în cadrul unei singure pagini. |- | style=... 143727 wikitext text/x-wiki {{subpagină documentație}} {{format tip div}} <!-- PLEASE ADD CATEGORIES AND INTERWIKIS AT THE BOTTOM OF THIS PAGE --> === Utilizare === Acest format indică ca un bloc de text să fie aliniat în mod justificat (adică marginile sale să fie aliniate și la stânga, și la dreapta). {| | style="text-align:right;width:18em;" | {{f|justificat|<span style="color:#039;background-color:#EEE">''text''</span>}} | ― poate fi utilizat în cadrul unei singure pagini. |- | style="text-align:right;" | {{f|justificat/s}}<span style="color:#039;background-color:#EEE">''text''</span>{{f|justificat/e}} | ― poate fi utilizat pentru un bloc de text care se întinde pe mai multe pagini. |} Atât {{f|justificat}} cât și {{tl|justificat/s}} acceptă următorii parametri opționali: {| | style="text-align:right;width:18em;" | {{parametru|lățime}}: | forțează blocul de text să fie de lățimea specificată (specificația necesită o unitate de măsură: de exemplu, <code><nowiki>lățime=30em;</nowiki></code>) |- | style="text-align:right;" | {{parametru|text-justify}}: || specifică metoda de aliniere (opțional, variantele sunt <code><nowiki>auto|inter-word|inter-character|distribute|initial|inherit</nowiki></code>) |- | style="text-align:right;" | {{parametru|align-last}}: || specifică alinierea ultimului rând (opțional, variantele sunt <code><nowiki>auto|left|right|center|justify|start|end|initial|inherit</nowiki></code>) |- | style="text-align:right;" | {{parametru|stil}}: || specifică alte reguli CSS de aplicat blocului de text. |} === Exemple === <code><nowiki> {{justificat|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem. Nulla consequat massa quis enim. Donec pede justo, fringilla vel, aliquet nec, vulputate eget, arcu. In enim justo, rhoncus ut, imperdiet a, venenatis vitae, justo. Nullam dictum felis eu pede mollis pretium. Integer tincidunt. Cras dapibus. Vivamus elementum semper nisi. Aenean vulputate eleifend tellus. Aenean leo ligula, porttitor eu, consequat vitae, eleifend ac, enim. Aliquam lorem ante, dapibus in, viverra quis, feugiat a, tellus. Phasellus viverra nulla ut metus varius laoreet. Quisque rutrum. Aenean imperdiet. Etiam ultricies nisi vel augue. Curabitur ullamcorper ultricies nisi. Nam eget dui.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem. Nulla consequat massa quis enim. Donec pede justo, fringilla vel, aliquet nec, vulputate eget, arcu. In enim justo, rhoncus ut, imperdiet a, venenatis vitae, justo. Nullam dictum felis eu pede mollis pretium. Integer tincidunt. Cras dapibus. Vivamus elementum semper nisi. Aenean vulputate eleifend tellus. Aenean leo ligula, porttitor eu, consequat vitae, eleifend ac, enim. Aliquam lorem ante, dapibus in, viverra quis, feugiat a, tellus. Phasellus viverra nulla ut metus varius laoreet. Quisque rutrum. Aenean imperdiet. Etiam ultricies nisi vel augue. Curabitur ullamcorper ultricies nisi. Nam eget dui.'''}} <code><nowiki> {{justificat|lățime=15em|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|lățime=15em|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} <code><nowiki> {{justificat|lățime=15em|text-justify=distribute|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|lățime=15em|text-justify=distribute|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} <code><nowiki> {{justificat|lățime=25em|stil=font-style: italic|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|lățime=25em|stil=font-style: italic|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} ; Alinierea rândului final <code><nowiki> {{justificat|lățime=25em|align-last=center|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|lățime=25em|align-last=center|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} === Vezi și === *{{f|dreapta}} *{{f|centrat}} *{{f|justificat/s}}…{{f|justificat/e}} <includeonly> [[Categorie:Formate pentru formatare]] </includeonly> s2dcjinnr3faemgpyuzm9g10epm0jbh 143728 143727 2025-06-06T13:47:08Z TiberiuFr25 11409 143728 wikitext text/x-wiki {{subpagină documentație}} {{format tip div}} <!-- PLEASE ADD CATEGORIES AND INTERWIKIS AT THE BOTTOM OF THIS PAGE --> === Utilizare === Acest format indică ca un bloc de text să fie aliniat în mod justificat (adică marginile sale să fie aliniate și la stânga, și la dreapta). {| | style="text-align:right;width:18em;" | {{f|justificat|<span style="color:#039;background-color:#EEE">''text''</span>}} | ― poate fi utilizat în cadrul unei singure pagini. |- | style="text-align:right;" | {{f|justificat/s}}<span style="color:#039;background-color:#EEE">''text''</span>{{f|justificat/e}} | ― poate fi utilizat pentru un bloc de text care se întinde pe mai multe pagini. |} Atât {{f|justificat}} cât și {{f|justificat/s}} acceptă următorii parametri opționali: {| | style="text-align:right;width:18em;" | {{parametru|lățime}}: | forțează blocul de text să fie de lățimea specificată (specificația necesită o unitate de măsură: de exemplu, <code><nowiki>lățime=30em;</nowiki></code>) |- | style="text-align:right;" | {{parametru|text-justify}}: || specifică metoda de aliniere (opțional, variantele sunt <code><nowiki>auto|inter-word|inter-character|distribute|initial|inherit</nowiki></code>) |- | style="text-align:right;" | {{parametru|align-last}}: || specifică alinierea ultimului rând (opțional, variantele sunt <code><nowiki>auto|left|right|center|justify|start|end|initial|inherit</nowiki></code>) |- | style="text-align:right;" | {{parametru|stil}}: || specifică alte reguli CSS de aplicat blocului de text. |} === Exemple === <code><nowiki> {{justificat|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem. Nulla consequat massa quis enim. Donec pede justo, fringilla vel, aliquet nec, vulputate eget, arcu. In enim justo, rhoncus ut, imperdiet a, venenatis vitae, justo. Nullam dictum felis eu pede mollis pretium. Integer tincidunt. Cras dapibus. Vivamus elementum semper nisi. Aenean vulputate eleifend tellus. Aenean leo ligula, porttitor eu, consequat vitae, eleifend ac, enim. Aliquam lorem ante, dapibus in, viverra quis, feugiat a, tellus. Phasellus viverra nulla ut metus varius laoreet. Quisque rutrum. Aenean imperdiet. Etiam ultricies nisi vel augue. Curabitur ullamcorper ultricies nisi. Nam eget dui.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem. Nulla consequat massa quis enim. Donec pede justo, fringilla vel, aliquet nec, vulputate eget, arcu. In enim justo, rhoncus ut, imperdiet a, venenatis vitae, justo. Nullam dictum felis eu pede mollis pretium. Integer tincidunt. Cras dapibus. Vivamus elementum semper nisi. Aenean vulputate eleifend tellus. Aenean leo ligula, porttitor eu, consequat vitae, eleifend ac, enim. Aliquam lorem ante, dapibus in, viverra quis, feugiat a, tellus. Phasellus viverra nulla ut metus varius laoreet. Quisque rutrum. Aenean imperdiet. Etiam ultricies nisi vel augue. Curabitur ullamcorper ultricies nisi. Nam eget dui.'''}} <code><nowiki> {{justificat|lățime=15em|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|lățime=15em|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} <code><nowiki> {{justificat|lățime=15em|text-justify=distribute|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|lățime=15em|text-justify=distribute|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} <code><nowiki> {{justificat|lățime=25em|stil=font-style: italic|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|lățime=25em|stil=font-style: italic|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} ; Alinierea rândului final <code><nowiki> {{justificat|lățime=25em|align-last=center|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} </nowiki></code> produce: {{justificat|lățime=25em|align-last=center|'''Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aenean commodo ligula eget dolor. Aenean massa. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Donec quam felis, ultricies nec, pellentesque eu, pretium quis, sem.'''}} === Vezi și === *{{f|dreapta}} *{{f|centrat}} *{{f|justificat/s}}…{{f|justificat/e}} <includeonly> [[Categorie:Formate pentru formatare]] </includeonly> gksj2pu7nm74nrxr8mks4uqu2vwqw99 10 47187 143729 2025-06-06T13:48:01Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <includeonly><div style="text-align:justify; {{#if:{{{text-justify|}}}|text-justify:{{{text-justify|}}};}} {{#if:{{{align-last|}}}|text-align-last:{{{align-last}}};|}} {{#if:{{{width|{{{lățime|}}}}}}|&#32;width:{{{width|{{{lățime}}}}}};|}}{{#if:{{{style|{{{stil|}}}}}}|&#32;{{{style|{{{stil}}}}}};|}}"> </includeonly><noinclude>{{documentație}}</noinclude> 143729 wikitext text/x-wiki <includeonly><div style="text-align:justify; {{#if:{{{text-justify|}}}|text-justify:{{{text-justify|}}};}} {{#if:{{{align-last|}}}|text-align-last:{{{align-last}}};|}} {{#if:{{{width|{{{lățime|}}}}}}|&#32;width:{{{width|{{{lățime}}}}}};|}}{{#if:{{{style|{{{stil|}}}}}}|&#32;{{{style|{{{stil}}}}}};|}}"> </includeonly><noinclude>{{documentație}}</noinclude> o05wf67tgptloawalqyt2bzkfpup8zw 143730 143729 2025-06-06T13:48:48Z TiberiuFr25 11409 143730 wikitext text/x-wiki <includeonly><div style="text-align:justify; {{#if:{{{text-justify|}}}|text-justify:{{{text-justify|}}};}} {{#if:{{{align-last|}}}|text-align-last:{{{align-last}}};|}} {{#if:{{{width|{{{lățime|}}}}}}|&#32;width:{{{width|{{{lățime}}}}}};|}}{{#if:{{{style|{{{stil|}}}}}}|&#32;{{{style|{{{stil}}}}}};|}}"> </includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Justificat/doc}}</noinclude> jb59ehnm8jxq1yhn0uy6allsk356268 10 47188 143731 2025-06-06T13:49:12Z TiberiuFr25 11409 Redirecționat înspre [[Format:Div end]] 143731 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Template:div end]] tnwnc33r87f5zpije5ayy7noubbjhb0 104 47189 143734 2025-06-06T13:54:12Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143734 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>astfel alcătuite încât în unele județe, la colegiul întâiu unde votau marii moșieri, erau suficiente șaizeci-șaptezeci de voturi pentru ca să trimită în parlament un deputat, care bine înțeles, era mare proprietar sau avocat. La colegiul al II-lea, unde vota populația orășenească, cu un anumit venit (aici intrau funcționarii publici, proprietarii urbani, meseriașii și negustorii, etc.) numărul votanților, mai ales în unele capitale de județ din Moldova, nu trecea de câteva sute. Cu un număr de 150-170 de voturi la acest „colegiu popular” se alegea un deputat. Țărănimea vota la colegiul al III-lea. De fapt ea nu vota, căci aici dreptul de vot era indirect. Cincizeci de țărani votau un delegat și acesta, la rândul lui, vota la oraș. De fapt țăranii nici nu erau chemați să-și voteze delegatul, acesta fiind desemnat de administrație, pentruca la rândul lui să voteze cu guvernul. In adevăr, colegiul al III-lea, — cu deosebit de rare excepții — scotea permanent unanimități guvernamentale, indiferent dacă erau liberalii sau conservatorii la putere. Muncitorimea, cum am spus, nu avea drept de vot, ne intrând în categoria celor privilegiați. Partidele liberal și conservator, „roșii” și „albii” de după 1848, nu aveau o conturare precisă. In cel dintâiu prevala burghezia orașelor, conducerea având-o burghezia industrială și bancară. Dar nu mic era numărul marilor proprietari de pământ și în acest partid, burghez prin program și tendință. Partidul conservator era al marilor proprietari, având în frunte resturile boerimii și aristocrației românești; românești, mai mult sau mai puțin. Latifundiarii și oamenii politici conservatori, din fruntea partidului, erau în imensă majoritate de extracție grecească și fanariotă. Gruparea ruptă din partidul conservator, denumită „conservator-democrată” pentru ca să marcheze caracterul ei progresist, n’a parvenit să se afirme ca o forță politică reală, deși conducătorii ei se bucurau în cercurile liberilor profesioniști, ale unei părți din mahalalele orașelor — unde pre-<noinclude>{{rh|66||}}</noinclude> 9fuxvfvkbbecgh0uh0fktlyzgfs5l9n 104 47190 143735 2025-06-06T13:58:41Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143735 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>dominau elementele mic-burgheze — de o reală popularitate. Singura amintire lăsată de acest partid este numele de „tachism”, termen încetățenit în vocabularul politic românesc ca să desemneze o coterie restrânsă de partizani devotați și, mai ales, strâns uniți în jurul șefului, care-i cointeresa nemijlocit la jefuirea banului public. De câteori această grupare a lui [[:w:Take Ionescu|Take Ionescu]] a participat, înainte de războiu, la o combinație guvernamentală — căci singură n’a fost niciodată la cârmă — un lung șir de afaceri și de rapide îmbogățiri ale partizanilor „șefului” era singura și, pentru ei, fructuoasa activitate desfășurată. Un partid radical, de nuanță progresistă burgheză, (în frunte cu [[Autor:Gheorghe Panu|Gh. Panu]]), a avut înainte de 1900 o tumultuoasă dar scurtă existență. In sfârșit, muncitorimea era organizată până în 1910 în cercuri socialiste și în sindicate, iar după acea dată își avea în partidul social-democrat reprezentantul ei politic. Dar acest partid, aflat sub conducerea unor elemente intelectuale oportuniste și mic burgheze, crescute la școala Internaționalei a II-a în epoca ei de decădere și descompunere, nu reprezenta decât deformat și în chip diluat spiritul combativ al muncitorimii, care atunci își îngroșa rândurile. Față de cele două evenimente importante care au punctat în ultimul deceniu antebelic viața politică a României: răscoalele țărănești din 1907 și izbucnirea războiului mondial, acești conducători au dovedit totala lor insuficiență. Răscoalele țărănești au fost dezavuate ca o „mișcare inconștientă” sau deplânse, sub iscălitura lui [[Autor:Constantin Dobrogeanu-Gherea|Dobrogeanu Gherea]], ca o „pagină tragică” din istoria țării. In 1915, partidul era pe punctul să se spargă întrucât în conducerea lui se formaseră diferite curente pro sau contra unei alianțe cu Germania. Muncitorimea care în 1907 a făcut cauză comună cu țăranii răsculați (la Pașcani și Galați), în ajunul războiului din 1914 a eșit în stradă pentru ca să protesteze împotriva participării României, afirmându-și crezul ei internaționalist. (Manifestațiile din București și Galați). {{nop}}<noinclude>{{rh|||67}}</noinclude> f3lqqhq8aui6xkk0qr4bqly7hnjf8mo 104 47191 143736 2025-06-06T14:01:02Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143736 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Partidul social-democrat n’a parvenit să aibă înainte de războiu reprezentanță parlamentară. {{dhr}} {{C|{{mai mare|''Votul universal și urmările lui''}}}} {{dhr}} Trei factori au intervenit, după războiul din 1916—1918 și au schimbat înfățișarea vieții politice românești. Revoluția din Octombrie victorioasă și puternica mișcare revoluționară din restul Europei, au constrâns clasele dominante din România să introducă votul universal în locul regimului electoral cenzitar. Massele muncitorești și țărănești, împreună cu cele mic burgheze, frământate de un viguros curent revoluționar, radicalizate și pline de spirit combativ, au început să participe tumultuos la viața politică în epoca post-belică. In același timp, încorporarea noilor provincii se făcu de îndată simțită între granițele vechii Românii. Basarabia trăisc două revoluții, cea din Februarie și din Octombrie 1917. Reforma agrară, făcută aici de jos în sus, avusese din această cauză în Basarabia un caracter radical. Suflul revoluționar, spiritul de luptă și năzuința spre libertate a masselor au continuat, mulți ani și după ocuparea ei de către trupele române, să caracterizeze toate manifestările locale. Cu toată teroarea sălbatică abătută asupra Basarabiei, tradiția revoluționară nu s’a stins aici, complet, niciodată. Transilvania și Bucovina, cunoscuseră la rândul lor, o viață politică de un nivel mult mai ridicat în comparație cu ce se petrecea dincoace de Carpați. Partidele naționale românești au dus ani de zile o dârză luptă, mai ales împotriva opresivului regim al grofilor maghiari, ceea ce le-a oțelit și întărit. Partidul conservator a dispărut din viața politică, imediat după războiu, deși a încercat prin adăugirea cuvântului de „progresist” să se adapteze nouii situații, create imediat după 1918. Ca și cum în denumire consta slăbiciunea congenitală de care suferea! Dispariția lui se datora desființării latifundiilor și mărginirii, prin reforma agrară, a marii proprietăți<noinclude>{{rh|68||}}</noinclude> 41xsygia6m8p8tuihedoundv5pkcif9 104 47192 143737 2025-06-06T14:05:22Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143737 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>funciare. Alături de partidul liberal, care rămâne cel mai puternic și bine organizat partid al burgheziei românești, apar noi partide: partidul poporului, partidul țărănesc, unit în 1916 cu cel național, etc. Diferitele naționalități din cuprinsul țării își formează partidele lor: partidul maghiar, german, bulgar, ucrainian, etc. Primele parvin, dela început, să aibă reprezentanți în parlament. Alături de aceste partide — toate burgheze în programul și tendințele lor — se afirmă, în anii imediat următori încheerii păcii, partidul social-democrat ca o mare forță. Cel puțin electorală. In adevăr, în alegerile din 1920 întrunește un număr atât de masiv de voturi, cu toată teroarea deslănțuită în timpul campaniei electorale împotriva candidaților lui, încât obține douăzeci de mandate parlamentare. Dar deși numele era altul, de fapt partidul a continuat și după războiu să fie un partid pur social-democrat. In fruntea acestui partid se mențineau vechii conducători dinaintea primului războiu. Lipsit de un program revoluționar, minat de curente divergente, ros de oportunism, partidul socialist se scindează pe chestiunea afilierii la Internaționala a III-a la congresul din Maiu 1921, în trei fracțiuni: majoritatea o formează partidul socialist-comunist — partidul comunist de mai târziu — o parte, a minorității, retrasă din congres, va apărea după câțiva ani, sub forma partidului social-democrat, o altă fracțiune, centristă, se va alipi, în cele din urmă acestui din urmă partid. In primăvara anului 1924 partidul comunist — întrucât dela congresul al II-lea ținut în 1922 abandonă ambigua formulă de socialist-comunist — este dizolvat și scos afară din lege. El a continuat însă tot timpul să activeze clandestin, având presa, publicațiile și aparatul său politic. O serie de organizații de massă: „Blocul muncitoresc-țărănesc”, „Liga Muncii”, etc. desfășoară mulți ani o activitate legală, în cadrul ideologiei și platformei politice a Partidului Comunist. Nu este locul să facem aici istoricul partidelor din România și evoluției lor, în anii care au urmat primului războiu<noinclude>{{rh|||69}}</noinclude> 39lyoo7oud62agwhnybbkagaqqji0no 10 47193 143738 2025-06-06T14:11:17Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <includeonly><!-- --><templatestyles src="Formate TOC/styles.css" /><!-- --> |- class="__toc_row_m-1-1 wst-toc-row-2dot-1-1 {{{class|{{{clasă|}}}}}}" | colspan=2 |<div class="wst-toc-dotcell"><div style="text-align:{{{entry-align|{{{aliniere-intrare|left}}}}}}; text-indent:-{{{hi|{{{an|1.5em}}}}}}; margin-left:{{{hi|{{{an|1.5em}}}}}};"><div class="toc-line-entry-text wst-toc-dot-bg wst-toc-dotentry" style="{{#if:{{{textbackground|{{{fundaltext|}}}}}}|background:{{{textback... 143738 wikitext text/x-wiki <includeonly><!-- --><templatestyles src="Formate TOC/styles.css" /><!-- --> |- class="__toc_row_m-1-1 wst-toc-row-2dot-1-1 {{{class|{{{clasă|}}}}}}" | colspan=2 |<div class="wst-toc-dotcell"><div style="text-align:{{{entry-align|{{{aliniere-intrare|left}}}}}}; text-indent:-{{{hi|{{{an|1.5em}}}}}}; margin-left:{{{hi|{{{an|1.5em}}}}}};"><div class="toc-line-entry-text wst-toc-dot-bg wst-toc-dotentry" style="{{#if:{{{textbackground|{{{fundaltext|}}}}}}|background:{{{textbackground|{{{fundaltext}}}}}};}}">{{{entrytext|{{{textintrare|{{{1|Text intrare}}}}}}}}}</div></div><!-- --><div class="ws-noexport wst-toc-dot-bg wst-toc-dotempty" style="width:{{{hi|{{{an|1.5em}}}}}}; {{#if:{{{textbackground|{{{fundaltext|}}}}}}|background:{{{textbackground|{{{fundaltext}}}}}};}}"></div><div class="ws-noexport wst-toc-dotouter"><div class="wst-toc-dotinner">{{{dottext|{{{textpuncte|{{Format:Listare pagină TOC punctată/{{#invoke:String2|trim|{{{4|{{{spaces|{{{spații|5}}}}}}}}}}}|{{{symbol|{{{simbol|.}}}}}}}}{{{dotend|{{{sfârșitpuncte|}}}}}}}}}}}}</div></div></div> | {{{2|}}} | {{{3|}}}</includeonly><noinclude> {{documentație|Format:Formate TOC/doc}} </noinclude> 034r6opi4f3u3uvpohv8gkir0xbryg8 10 47194 143739 2025-06-06T14:18:43Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <includeonly><!-- --><templatestyles src="Formate TOC/styles.css" /><!-- --> |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 {{{class|{{{clasă|}}}}}}" {{#if:{{{style|{{{stil|}}}}}}|style="{{{style|{{{stil}}}}}}"}} |colspan=2|{{{1|}}} |{{{2|}}} |{{{3|}}}</includeonly><noinclude> {{documentație|Format:Formate TOC/doc}} </noinclude> 143739 wikitext text/x-wiki <includeonly><!-- --><templatestyles src="Formate TOC/styles.css" /><!-- --> |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 {{{class|{{{clasă|}}}}}}" {{#if:{{{style|{{{stil|}}}}}}|style="{{{style|{{{stil}}}}}}"}} |colspan=2|{{{1|}}} |{{{2|}}} |{{{3|}}}</includeonly><noinclude> {{documentație|Format:Formate TOC/doc}} </noinclude> jfano9ktq6l7g6i0l5b3thivbexwbtu 104 47195 143740 2025-06-06T14:31:23Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143740 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>mondial. Vom arăta însă în cele ce urmează tăria lor numerică și caracterul lor, în ajunul loviturii de stat. {{dhr}} {{C|{{mai mare|''Pe cine reprezentau aceste partide?''}}}} {{dhr}} O cuprindere statistică a tăriei numerice a partidelor politice nu-i posibilă, întrucât nici unul nu a publicat vreodată numărul membrilor înscriși. De altfel, nu înscrierile la cluburi constituiau adevărata lor forță. Aceasta era fără îndoială, mult mai mare decât cea reprezentată de membrii înregimentați și posedând cărți de membru în buzunar. Pentru a stabili forța reală a partidelor noastre politice am ales o altă cale. Anume, numărul voturilor obținute în ultimele alegeri din 1937. Aici, ceea ce ne interesează în mod special, apare și aderența socială pe care fiecare dintre aceste partide parvenise s’o câștige. Bine înțeles, așa cum vom arăta mai jos, este nevoe de făcut unele rectificări, mai ales în ceea ce privește voturile guvernamentale. Grupate după poziția lor politică, partidele din România au luat, în Decembrie 1937, următorul număr de voturi, în cifre absolute și în procentaj: {{TOC început|compact=da}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2 {{ts|al|padding-right: 90px}}|<u>Numerele partidelor</u> |{{ts|ar|p0|margin-left: -40px|display: block}}|<u>Numărul de voturi</u> |<u>Procentajul</u> {{TOC rând 2punct-1-1|Național-liberal|1.103.353|35,92}} {{TOC rând 2punct-1-1|Național-țărănesc|626.612|20,40}} {{TOC rând 2punct-1-1|Totul pentru țară|478.378|15,58}} {{TOC rând 2punct-1-1|Național-creștin|281.167|9,15}} {{TOC rând 2punct-1-1|Maghiar|136.139|4,43}} {{TOC rând 2punct-1-1|Liberal (Gh. Brătianu)|119.361|3,89}} {{TOC rând 2punct-1-1|Radical-țărănesc|69.198|2,25}} {{TOC rând 2punct-1-1|{{lsp|0.28em|Agra|r}}|52.101|1,70}} {{TOC rând 2punct-1-1|Evreesc|43.681|1,42}} {{TOC rând 2punct-1-1|German|43.612|1,42}}<noinclude>{{TOC sfârșit}} {{rh|70||}}</noinclude> i59i2o7w5d7bdg56mn22ngaunn7dche 143744 143740 2025-06-06T14:58:19Z TiberiuFr25 11409 143744 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>mondial. Vom arăta însă în cele ce urmează tăria lor numerică și caracterul lor, în ajunul loviturii de stat. {{dhr}} {{C|{{mai mare|''Pe cine reprezentau aceste partide?''}}}} {{dhr}} O cuprindere statistică a tăriei numerice a partidelor politice nu-i posibilă, întrucât nici unul nu a publicat vreodată numărul membrilor înscriși. De altfel, nu înscrierile la cluburi constituiau adevărata lor forță. Aceasta era fără îndoială, mult mai mare decât cea reprezentată de membrii înregimentați și posedând cărți de membru în buzunar. Pentru a stabili forța reală a partidelor noastre politice am ales o altă cale. Anume, numărul voturilor obținute în ultimele alegeri din 1937. Aici, ceea ce ne interesează în mod special, apare și aderența socială pe care fiecare dintre aceste partide parvenise s’o câștige. Bine înțeles, așa cum vom arăta mai jos, este nevoe de făcut unele rectificări, mai ales în ceea ce privește voturile guvernamentale. Grupate după poziția lor politică, partidele din România au luat, în Decembrie 1937, următorul număr de voturi, în cifre absolute și în procentaj: {{TOC început|compact=da}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2 {{ts|al|padding-right: 90px}}|<u>Numerele partidelor</u> |{{ts|ar|p0|margin-left: -40px|display: block}}|<u>Numărul de voturi</u> |<u>Procentajul</u> {{TOC rând 2punct-1-1|Național-liberal|1.103.353|35,92{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Național-țărănesc|626.612|20,40{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Totul pentru țară|478.378|15,58{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Național-creștin|281.167|9,15{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Maghiar|136.139|4,43{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Liberal (Gh. Brătianu)|119.361|3,89{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Radical-țărănesc|69.198|2,25{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|{{lsp|0.28em|Agra|r}}|52.101|1,70{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Evreesc|43.681|1,42{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|German|43.612|1,42{{Text ascuns|%}}}}<noinclude>{{TOC sfârșit}} {{rh|70||}}</noinclude> dagy5r9491qrzujiyezo0xsf6k0oyp9 104 47196 143741 2025-06-06T14:47:35Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143741 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{TOC început|compact=da}}</noinclude>{{TOC rând 2punct-1-1|Social-democrat|28.840|0,94}} {{TOC rând 2punct-1-1|Poporului|25.567|0,83}} {{TOC rând 2punct-1-1|54 alte grupări și liste independente|18.121|0,59}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.126.130 |{{ts|ar|p0|bt|margin-right: -1.5ch|display: block}}|98,52% {{TOC rând 2punct-1-1|Anulate|45.555|1,48}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.171.685 |{{ts|ar|pr0|pl1|bt|margin-right: -1.5ch|display: block}}|100,00% {{TOC sfârșit}} {| | Frontul românesc | rowspan=2|{{acoladă|2|r}} au sprijinit guvernul |- | Național (N. Iorga) |} {| | Conservator | rowspan=5|{{acoladă|5|r}} au sprijinit pe național-țărăniști |- | Uniunea Democratică |- | Comunist |- | Socialist (Popovici) |- | Madosz |} Socialist-unitar{{interval}}a sprijinit pe social-democrați La aceste cifre trebuesc aduse următoarele completări: Voturile luate de partidul liberal trebue scăzute cel puțin cu 40%. Nu pentrucă celelalte grupări, coalizate cu guvernul, ar fi adus un asemenea spor de voturi, dar pentrucă la massa electorală a oricărui guvern trebuia adăugată ceea ce se numea „zestrea guvernamentală”. Aceasta se obținea, fie prin măsuri de silnicie și falsificare, fie prin acel număr de votanți recrutați dintre funcționarii publici, furnizorii statului, etc., care principial votau cu guvernul, oricare ar fi fost el. Făcând această reducere, numărul de votanți ai partidului național-liberal se apropie de cel al național-țărăniștilor, ceea ce corespundea cu realitatea, forțele acestor două partide egalându-se. Maghiarii, care de obiceiu erau cartelați cu guvernul, au mers de astădată singuri în alegeri. Forțele partidului german erau în realitate mult mai mari. Dar cum Berlinul dăduse cuvânt de ordine minorității germane din țară să voteze cu „Garda de Fier”, voturile care au mers la candidații proprii reprezintă<noinclude>{{rh|||71}}</noinclude> gpqm45jhm8xhivcr6wru43lugpxzfwg 143742 143741 2025-06-06T14:49:32Z TiberiuFr25 11409 143742 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{TOC început|compact=da}}</noinclude>{{TOC rând 2punct-1-1|Social-democrat|28.840|0,94}} {{TOC rând 2punct-1-1|Poporului|25.567|0,83}} {{TOC rând 2punct-1-1|54 alte grupări și liste independente|18.121|0,59}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.126.130 |{{ts|ar|p0|bt|margin-right: -1.5ch|display: block}}|98,52% {{TOC rând 2punct-1-1|Anulate|45.555|1,48}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.171.685 |{{ts|ar|pr0|pl1|bt|margin-right: -1.5ch|display: block}}|100,00% {{TOC sfârșit}} {| | Frontul românesc | rowspan=2|{{acoladă|2|r}} au sprijinit guvernul |- | Național (N. Iorga) |} {{dhr}} {| | Conservator | rowspan=5|{{acoladă|6|r}} au sprijinit pe național-țărăniști |- | Uniunea Democratică |- | Comunist |- | Socialist (Popovici) |- | Madosz |} Socialist-unitar{{interval}}a sprijinit pe social-democrați La aceste cifre trebuesc aduse următoarele completări: Voturile luate de partidul liberal trebue scăzute cel puțin cu 40%. Nu pentrucă celelalte grupări, coalizate cu guvernul, ar fi adus un asemenea spor de voturi, dar pentrucă la massa electorală a oricărui guvern trebuia adăugată ceea ce se numea „zestrea guvernamentală”. Aceasta se obținea, fie prin măsuri de silnicie și falsificare, fie prin acel număr de votanți recrutați dintre funcționarii publici, furnizorii statului, etc., care principial votau cu guvernul, oricare ar fi fost el. Făcând această reducere, numărul de votanți ai partidului național-liberal se apropie de cel al național-țărăniștilor, ceea ce corespundea cu realitatea, forțele acestor două partide egalându-se. Maghiarii, care de obiceiu erau cartelați cu guvernul, au mers de astădată singuri în alegeri. Forțele partidului german erau în realitate mult mai mari. Dar cum Berlinul dăduse cuvânt de ordine minorității germane din țară să voteze cu „Garda de Fier”, voturile care au mers la candidații proprii reprezintă<noinclude>{{rh|||71}}</noinclude> o9vvvamyqi8p4b3siqtomojo7b72wfk 143743 143742 2025-06-06T14:50:33Z TiberiuFr25 11409 143743 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{TOC început|compact=da}}</noinclude>{{TOC rând 2punct-1-1|Social-democrat|28.840|0,94}} {{TOC rând 2punct-1-1|Poporului|25.567|0,83}} {{TOC rând 2punct-1-1|54 alte grupări și liste independente|18.121|0,59}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.126.130 |{{ts|ar|p0|bt|margin-right: -1.5ch|display: block}}|98,52% {{TOC rând 2punct-1-1|{{lsp|0.2em|Anulat|e}}|45.555|1,48}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.171.685 |{{ts|ar|pr0|pl1|bt|margin-right: -1.5ch|display: block}}|100,00% {{TOC sfârșit}} {{dhr}} {| | Frontul românesc | rowspan=2|{{acoladă|2|r}} au sprijinit guvernul |- | Național (N. Iorga) |} {{dhr}} {| | Conservator | rowspan=5|{{acoladă|6|r}} au sprijinit pe național-țărăniști |- | Uniunea Democratică |- | Comunist |- | Socialist (Popovici) |- | Madosz |} Socialist-unitar{{interval}}a sprijinit pe social-democrați La aceste cifre trebuesc aduse următoarele completări: Voturile luate de partidul liberal trebue scăzute cel puțin cu 40%. Nu pentrucă celelalte grupări, coalizate cu guvernul, ar fi adus un asemenea spor de voturi, dar pentrucă la massa electorală a oricărui guvern trebuia adăugată ceea ce se numea „zestrea guvernamentală”. Aceasta se obținea, fie prin măsuri de silnicie și falsificare, fie prin acel număr de votanți recrutați dintre funcționarii publici, furnizorii statului, etc., care principial votau cu guvernul, oricare ar fi fost el. Făcând această reducere, numărul de votanți ai partidului național-liberal se apropie de cel al național-țărăniștilor, ceea ce corespundea cu realitatea, forțele acestor două partide egalându-se. Maghiarii, care de obiceiu erau cartelați cu guvernul, au mers de astădată singuri în alegeri. Forțele partidului german erau în realitate mult mai mari. Dar cum Berlinul dăduse cuvânt de ordine minorității germane din țară să voteze cu „Garda de Fier”, voturile care au mers la candidații proprii reprezintă<noinclude>{{rh|||71}}</noinclude> kypay72zany3p1s4xcc1rrum9cvkaiv 143745 143743 2025-06-06T14:58:59Z TiberiuFr25 11409 143745 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{TOC început|compact=da}}</noinclude>{{TOC rând 2punct-1-1|Social-democrat|28.840|0,94{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Poporului|25.567|0,83{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|54 alte grupări și liste independente|18.121|0,59{{Text ascuns|%}}}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.126.130 |{{ts|ar|p0|bt}}|98,52% {{TOC rând 2punct-1-1|{{lsp|0.2em|Anulat|e}}|45.555|1,48{{Text ascuns|%}}}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.171.685 |{{ts|ar|pr0|pl1|bt}}|100,00% {{TOC sfârșit}} {{dhr}} {| | Frontul românesc | rowspan=2|{{acoladă|2|r}} au sprijinit guvernul |- | Național (N. Iorga) |} {{dhr}} {| | Conservator | rowspan=5|{{acoladă|6|r}} au sprijinit pe național-țărăniști |- | Uniunea Democratică |- | Comunist |- | Socialist (Popovici) |- | Madosz |} Socialist-unitar{{interval}}a sprijinit pe social-democrați La aceste cifre trebuesc aduse următoarele completări: Voturile luate de partidul liberal trebue scăzute cel puțin cu 40%. Nu pentrucă celelalte grupări, coalizate cu guvernul, ar fi adus un asemenea spor de voturi, dar pentrucă la massa electorală a oricărui guvern trebuia adăugată ceea ce se numea „zestrea guvernamentală”. Aceasta se obținea, fie prin măsuri de silnicie și falsificare, fie prin acel număr de votanți recrutați dintre funcționarii publici, furnizorii statului, etc., care principial votau cu guvernul, oricare ar fi fost el. Făcând această reducere, numărul de votanți ai partidului național-liberal se apropie de cel al național-țărăniștilor, ceea ce corespundea cu realitatea, forțele acestor două partide egalându-se. Maghiarii, care de obiceiu erau cartelați cu guvernul, au mers de astădată singuri în alegeri. Forțele partidului german erau în realitate mult mai mari. Dar cum Berlinul dăduse cuvânt de ordine minorității germane din țară să voteze cu „Garda de Fier”, voturile care au mers la candidații proprii reprezintă<noinclude>{{rh|||71}}</noinclude> srmrkxg6dcx6qobibc9dmvobqxqmgv8 143746 143745 2025-06-06T19:54:58Z TiberiuFr25 11409 143746 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{TOC început|compact=da}}</noinclude>{{TOC rând 2punct-1-1|Social-democrat|28.840|0,94{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|Poporului|25.567|0,83{{Text ascuns|%}}}} {{TOC rând 2punct-1-1|54 alte grupări și liste independente|18.121|0,59{{Text ascuns|%}}}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.126.130 |{{ts|ar|p0|bt}}|98,52% {{TOC rând 2punct-1-1|{{lsp|0.2em|Anulat|e}}|45.555|1,48{{Text ascuns|%}}}} |- class="__toc_row_1-1-m-1 __toc_row_2-1-1 wst-toc-row-2-1-1 |colspan=2| |{{ts|ar|p0|bt}}|3.171.685 |{{ts|ar|pr0|pl1|bt}}|100,00% {{TOC sfârșit}} {{dhr}} {| | Frontul românesc | rowspan=2|{{acoladă|2|r}} au sprijinit guvernul |- | Național (N. Iorga) |} {{dhr}} {| | Conservator | rowspan=5|{{acoladă|6|r}} | rowspan=5|au sprijinit pe național-țărăniști |- | Uniunea Democratică |- | Comunist |- | Socialist (Popovici) |- | Madosz |} Socialist-unitar{{interval}}a sprijinit pe social-democrați La aceste cifre trebuesc aduse următoarele completări: Voturile luate de partidul liberal trebue scăzute cel puțin cu 40%. Nu pentrucă celelalte grupări, coalizate cu guvernul, ar fi adus un asemenea spor de voturi, dar pentrucă la massa electorală a oricărui guvern trebuia adăugată ceea ce se numea „zestrea guvernamentală”. Aceasta se obținea, fie prin măsuri de silnicie și falsificare, fie prin acel număr de votanți recrutați dintre funcționarii publici, furnizorii statului, etc., care principial votau cu guvernul, oricare ar fi fost el. Făcând această reducere, numărul de votanți ai partidului național-liberal se apropie de cel al național-țărăniștilor, ceea ce corespundea cu realitatea, forțele acestor două partide egalându-se. Maghiarii, care de obiceiu erau cartelați cu guvernul, au mers de astădată singuri în alegeri. Forțele partidului german erau în realitate mult mai mari. Dar cum Berlinul dăduse cuvânt de ordine minorității germane din țară să voteze cu „Garda de Fier”, voturile care au mers la candidații proprii reprezintă<noinclude>{{rh|||71}}</noinclude> j1cc5dfvwc27ij6qp06lptgsyx5nrmh 0 47197 143747 2025-06-07T06:39:40Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Vară | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Pe cărările cotite stau de strajă plopi pletoși Care-mbie cu-al lor freamăt, ei de oaspeți bucuroși. Sub frunzarele de paltin și tufarii de arin Se alungă luciolii și miresmele de crin. Vânt adie, blând adie Prin desișul din făget, Se strecoară-ncet încet Printre mug... 143747 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Vară | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Pe cărările cotite stau de strajă plopi pletoși Care-mbie cu-al lor freamăt, ei de oaspeți bucuroși. Sub frunzarele de paltin și tufarii de arin Se alungă luciolii și miresmele de crin. Vânt adie, blând adie Prin desișul din făget, Se strecoară-ncet încet Printre muguri lucitori Și mlădițele cu flori, Ca să-ncingă sfat de ierburi Din atingeri și tăceri, Între frunzele bătrâne Și sositele de ieri. Ademenitori mestecii se ascund după stejar Prin întunecimi de umbră, o nălucă ne apar. Într-un fag bătut de vreme pitulicele se-ngân’ Ce mi-ații, vântule, calea cu miresmele de fân? „De o mândră candeluță s-a-ndrăgit „nu mă uită”, Mahalaua-n taină spune, frățiorii și minta. Păpădia se sfădește cu trifoiul și-o albină. Între negustori se-ntâmplă! Poți să știi cine-i de vină?! Codrul mândru se desface, ce mândreață de poiene! Iarbă mare și sulfină Inișor și sânziene Floare-albastră de cicoare, albe flori de mărgărint, La olaltă mi le-mbracă roua-n picuri de argint. Printre grâne macul țanțoș și vioaie — o albăstrea Floarea tinereții mele ... Doamne! Doamne! Cum aș vrea Vremile să pot întoarce, să le fac să nu fi fost! Gândule, ce mi-ații calea cu dorinți fără de rost! Holde-n valuri n-au astâmpăr nici cât zborul unui flutur. Argintate foi pe umăr plopi tremurători îmi scutur, Râvna de senin mă prinde: tace codrul, gândul tace Și din taina firii blânde sorb hodină, uitare, pace! </poem> sde9txt7qbtvoaue9dla34i9iyylfio 0 47198 143748 2025-06-07T06:40:20Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Dojană | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Te făcuseși nebunatic, Gândule, vezi? o știu bine. Tu-nțelept atâta vreme... Ca oricine? Pentru zilele-ți strivite După nopți de meditare. Vruși să cauți — fie o clipă! — Răzbunare? Pentru doruri fărâmate — Poate da, cu a ta vrere! — Ți se-ngăduie, crezu... 143748 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Dojană | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Te făcuseși nebunatic, Gândule, vezi? o știu bine. Tu-nțelept atâta vreme... Ca oricine? Pentru zilele-ți strivite După nopți de meditare. Vruși să cauți — fie o clipă! — Răzbunare? Pentru doruri fărâmate — Poate da, cu a ta vrere! — Ți se-ngăduie, crezut-ai, Mângâiere? Nu, nu, nu! Sus al tău cuget, Tot mai sus pe-a minții clină, Fără șovăire-n cale, Spre lumină! Iar călăilor, osânda Numai într-un gând să-ți fie: Tu le dași un suflet, dânșii? — Moarte ție! </poem> qsxan0m5nsbbx1utv30ly90451jv1na 0 47199 143749 2025-06-07T06:40:54Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Acuarelă | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> În zâmbete taine, Sclipiri printre gene, Și ras cu-nțelesuri Și gesturi alene... În zare, nori rumeni, Albastre talazuri, Iubiri de-o clipă Mărețe privazuri... </poem> 143749 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Acuarelă | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> În zâmbete taine, Sclipiri printre gene, Și ras cu-nțelesuri Și gesturi alene... În zare, nori rumeni, Albastre talazuri, Iubiri de-o clipă Mărețe privazuri... </poem> pz9me7qp8crdztzkewaz41c2zenk1pk 0 47200 143750 2025-06-07T06:48:58Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Trufie | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> <i>Doamnei A.T. Cerne</i> Eu văd în toate-aceiaș zâmbet Și-aceleași blânde-ademeniri În zborul razelor de soare Într-ale lunii licăriri. Pe limpede văzduh albastru În șerpuirea de izvor, În molcom clatinul de frunze Și-n frăgezimea florilor. Și-aceleași șoapte... 143750 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Trufie | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> <i>Doamnei A.T. Cerne</i> Eu văd în toate-aceiaș zâmbet Și-aceleași blânde-ademeniri În zborul razelor de soare Într-ale lunii licăriri. Pe limpede văzduh albastru În șerpuirea de izvor, În molcom clatinul de frunze Și-n frăgezimea florilor. Și-aceleași șoapte mângâioase Aceeași strângere de mâni, Pe gândul meu, trufaș aldată, Azi ele-s singure stapâini. La plânsul tuturor stă gându-mi Semeț, înstrăinat, voios, Iar de răsună-n juru-mi cântec, Răspund cu zâmbet dureros... </poem> i5klh7tucibxfx7xmmvoincndgxyr27 143751 143750 2025-06-07T06:49:27Z Costy6911 19305 143751 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Trufie | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> <i>Doamnei A.T. Cerne </i> Eu văd în toate-aceiaș zâmbet Și-aceleași blânde-ademeniri În zborul razelor de soare Într-ale lunii licăriri. Pe limpede văzduh albastru În șerpuirea de izvor, În molcom clatinul de frunze Și-n frăgezimea florilor. Și-aceleași șoapte mângâioase Aceeași strângere de mâni, Pe gândul meu, trufaș aldată, Azi ele-s singure stapâini. La plânsul tuturor stă gându-mi Semeț, înstrăinat, voios, Iar de răsună-n juru-mi cântec, Răspund cu zâmbet dureros... </poem> 299hgdnldvhg10xbk0a8gg6t1w00hm0 0 47201 143752 2025-06-07T06:50:12Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Vine... | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Vine vara, vine dorul Cu avânturi gândului, Tainică ademenire Și îndemnuri visului... Vine vara, stol de doruri De uitare, de noroc, Nălucire sclipitoare Printre vremi pierdute-n joc... Vine vara, vine dorul, Dor de-ndrăgostiri nebune... Plăsmuiri din alte gânduri! Alte... 143752 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Vine... | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Vine vara, vine dorul Cu avânturi gândului, Tainică ademenire Și îndemnuri visului... Vine vara, stol de doruri De uitare, de noroc, Nălucire sclipitoare Printre vremi pierdute-n joc... Vine vara, vine dorul, Dor de-ndrăgostiri nebune... Plăsmuiri din alte gânduri! Alte vremuri!... Altă lume! </poem> 4c2ocehvp8zhyil4zo40qqd0v8w9lsi 0 47202 143753 2025-06-07T06:50:52Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Testament | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Din gânduri, din vise, din doruri Cunună ți-aș face de laur, Un nimb să-ți lucească pe frunte Și raze în părul de aur. Din farmec de zâmbet și grații, Din dulce-alintare de glas, Cunună de mirt și de roze, Iubire în preajmă-ți să las. Iar lacrimi, belșugu-mi... 143753 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Testament | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Din gânduri, din vise, din doruri Cunună ți-aș face de laur, Un nimb să-ți lucească pe frunte Și raze în părul de aur. Din farmec de zâmbet și grații, Din dulce-alintare de glas, Cunună de mirt și de roze, Iubire în preajmă-ți să las. Iar lacrimi, belșugu-mi de lacrimi, L-aș țese, copilă, în zale: Părere de rău nu te-ajungă, Nici vise zdrobite în cale. </poem> kujbiyh4bpvhx8kgsyk8zi3axtw5m7k 0 47203 143754 2025-06-07T06:51:29Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Cale bună! | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Năruite stau împreajmă năzuințele de-o viață. Firea, gerul o doboară... teama sufletu-mi îngheață... Visule, înger de pază, ocrotirea-ți dă-mi-o iară: Zâmbetul nădăjduirii... vraja serilor de vară... Tremură pe ramuri frunze... tremur-lacrime pe gene... V... 143754 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Cale bună! | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Năruite stau împreajmă năzuințele de-o viață. Firea, gerul o doboară... teama sufletu-mi îngheață... Visule, înger de pază, ocrotirea-ți dă-mi-o iară: Zâmbetul nădăjduirii... vraja serilor de vară... Tremură pe ramuri frunze... tremur-lacrime pe gene... Vântul văd își cată-n nouri... vremile mi-adun troiene... Gândule, pribeag tonatec, ia-ți toiagul: cale buna! Înspre miriște cu soare, înspre mări cu solzi de lună, Cale bună! </poem> saawkivpkqqoggusz66yhcxcv508ghx 0 47204 143755 2025-06-07T06:52:01Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Lui | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Ma-i ispitit c-o vorbă bună C-un zâmbet m-ai ademenit, Ochi blânzi cu licăriri de lună, Gând trist de vise-ndrăgostit. Și te-ai desprins ca o nălucă Din calea mea, mergând la pas... Ispite-ți fură-ndemn de ducă Și-un zâmbet, tainic „bun rămas”... </poem> 143755 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Lui | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Ma-i ispitit c-o vorbă bună C-un zâmbet m-ai ademenit, Ochi blânzi cu licăriri de lună, Gând trist de vise-ndrăgostit. Și te-ai desprins ca o nălucă Din calea mea, mergând la pas... Ispite-ți fură-ndemn de ducă Și-un zâmbet, tainic „bun rămas”... </poem> s9mzdd9iy8cvbe5zsxo82fiholdytrw 0 47205 143756 2025-06-07T06:52:47Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = De ce? | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Pe ieri nu-l poți întoarce, pe mâni nu-l poți ghici Și tu trăiești de-a pururi din vremi ce nu pot fi... O clipă, picurată în mers de veșnicie, Între neanturi două, ce-a fost, ce va să fie, Atât e pentru tine!... Ți-o curmă-n tânguire dureri ce mai trăit Și lică... 143756 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = De ce? | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Pe ieri nu-l poți întoarce, pe mâni nu-l poți ghici Și tu trăiești de-a pururi din vremi ce nu pot fi... O clipă, picurată în mers de veșnicie, Între neanturi două, ce-a fost, ce va să fie, Atât e pentru tine!... Ți-o curmă-n tânguire dureri ce mai trăit Și licăriri sfioase din visul irosit!... Pe ieri nu-l poți întoarce, pe mâni nu-l poți ghici De ce trăiești de-a pururi din vremi ce nu pot fi? A ta e clipa numai, o soarbe cu nesațiu, Cât vremea te încape în ne-ncăputul spațiu! </poem> cvgrf25keongztaqip68v7oj0xrj7oz 0 47206 143757 2025-06-07T06:53:23Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Ochii | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Licăriri din zări senine Dat-a Dumnezeu cel sfânt Ca să fie și ispite Pe pământ. Ni le-a dat în ochi albaștri Cercuiți de negre gene, Pătimaș cătând la ceruri, Jos, a lene... Stropii din smaraldul mării Luciul undei șerpuite Ochii verzi, îngână basme Negrăite.... 143757 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Ochii | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Licăriri din zări senine Dat-a Dumnezeu cel sfânt Ca să fie și ispite Pe pământ. Ni le-a dat în ochi albaștri Cercuiți de negre gene, Pătimaș cătând la ceruri, Jos, a lene... Stropii din smaraldul mării Luciul undei șerpuite Ochii verzi, îngână basme Negrăite. Dar povara pătimirii De viață dătătoare, Celor negri, cu privire Care doare. Ochilor căprii, menire Alta fostu-le-a ursită: Suferința tuturora Drept ispită, Înspre culmi neîngrădite Pururea cercetători, Cu privire adâncită, Iertători ... </poem> ma8eu6roypmx6ht937dqhyxjpab38wj 0 47207 143758 2025-06-07T06:53:53Z Costy6911 19305 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Plânge | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Șterge-ți ochii, Lasă gândul să plutească peste vremi îndepărtate, Chinuri de odinioară laolaltă adunate Pavăză îți pune-n fața deznădejdiei de acum: Nu e pasul tău întâiul pe-al durerii bătut drum! Le uitași o clipă, așă e? Gândule, tu visător, Vezi șuvo... 143758 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Plânge | autor = Ana Conta-Kernbach | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura și Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. {{ediție}} }} <poem> Șterge-ți ochii, Lasă gândul să plutească peste vremi îndepărtate, Chinuri de odinioară laolaltă adunate Pavăză îți pune-n fața deznădejdiei de acum: Nu e pasul tău întâiul pe-al durerii bătut drum! Le uitași o clipă, așă e? Gândule, tu visător, Vezi șuvoiul cum năprasnic se aruncă din izvor, Cum se zbate să doboare? Cine ar fi să-l stăvilească, Și când patimi dau năvală, nu e plâns ca să le-oprească. Șterge-ți ochii, Lasă gându-n depărtare să plutească fără ținte S-or găsi ca să-l dezmierde blând aducerile-aminte, Și nu plânge, nu mai plânge, uită visul tău de o clipă: Veșnicia e nălucă, dragostea e o robie!... Sau nu, plânge!... Plânge, lacrimi te-or reda cu totul ție! </poem> d5vmswzj0mcbcj0iogjifb0wwnwy55g 104 47208 143761 2025-06-07T10:15:22Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 143761 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>doar massa germană neîncadrată în mișcarea național-socialistă. Voturilor partidului național-țărănesc li s’au adăugat multe voturi muncitorești, Partidul Comunist dând cuvântul de ordine și agitând pentru candidații acestui partid. Celelalte grupări care au sprijinit pe național-țărăniști, nu aveau o prea mare importanță electorală. Pe cine reprezentau aceste partide? Burghezia mare, industrială, își găsea, cași înainte de războiu, în partidul liberal, reprezentanța politică prin excelență. O parte din marii proprietari și din burghezia satelor, din păturile mijlocii orășenești și din liberii profesioniști bine situați, urmau acest partid. Baza partidului o formau organizațiile din Vechiul Regat, deși în decursul anilor liberalii parveniseră să-și întindă influența și în celelalte provincii. Partidul liberal, nuanța Gh. Brătianu, constituia doar o fracțiune a vechiului partid, grupând o parte din intelectualitatea și generația tânără liberală. Din punct de vedere social, nu reprezenta un element nou nici în structura, nici în programul sau tendințele lor. Partid de frondă, mai mult decât rezultatul unei spărturi în sânul burgheziei liberale, el a și revenit de fapt la vechea matcă în anul 1938, reîntregindu-se astfel vechiului partid național liberal. O spargere a acestui partid, de astădată reală, s’a datorat excluderii fracțiunii conduse de d. Gh. Tătărescu. Ce reprezenta această fracțiune, am văzut atunci când ne-am ocupat de efectele crizei din 1929—1932, sub aspectul ei politic. Partidele: agrar, al poporului, conservator urmăreau, toate, să regrupeze pe o platformă proprie, resturile marei proprietăți funciare — o încercare repetată de câteva ori după războiu, dar mereu cu aceeași lipsă de succes. In aceste partide se manifestau tendințele acelor grupări ale marei proprietăți, care nu-și găsiseră încadrarea în partidul liberal, din cauza predominării aici a intereselor capitalului bancar și industrial. {{nop}}<noinclude>{{rh|72||}}</noinclude> c5gdj2ozk4j5bt02t9qr27y9dy5fcfc