Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.45.0-wmf.7 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul 0 1643 144074 102651 2025-06-25T16:06:42Z TiberiuFr25 11409 înlocuire cu conținut transclus din Index 144074 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = | anterior = | următor = [[/Prefețe/]] | an = 1954 | note = Publicat inițial în 1848, în limba germană, la Londra. }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="3" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="5" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="7" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="8" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="111" /> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Manifeste]] 61f75j2y0kc2nni0rvcu78pe305aql3 104 31459 144098 110193 2025-06-26T06:37:29Z Monedula 18856 typos 144098 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Monedula" />{{rh|ȘAPTE CONFERINȚE||}}</noinclude>la bărbați negri. De aici a resultat o rasă de mulatri, de quarteroni, care une ori, când se supără, amintesc descendența lor din cea mai veche aristocrație anglo-saxonă. Totuși în Sud Negrul este în afară de lege, cu tot triumful lui Lincoln și al egalității legale. In general pentru legaliști, de oriunde, ceia ce e în lege are valoare; de fapt legea are atâta valoare câtă i-o dau moravurile; acei cari sânt în Parlament câteva luni pe an ca să voteze legi nu-și dau sama de acest lucru: că legea nu e decât exprimarea legală a unor moravuri înfipte în societate. Deci negrul din Sud este considerat și acum ca nefiind un om ca altul; de exemplu el n’are voie să meargă pe trotoar, ci în mijlocul străzii; trenurile au anume locuri pentru negri, tramvaiele tot așa. De la o bucată de vreme însă pe alocuri a început să nu mai fie așa, pentru că negrii s’au înmulțit așa de mult, încât au început să creeze o clasă intelectuală. Sânt și negri capitaliști; cel d’intăiu deputat negru a întrat în Congresul din Washington de curând, de și se expunea să-și găsească moartea la un colț de stradă înainte de a vedea ce dă scrutinul. Așa erau obiceiurile, și din ele a pornit legea lui Lynch: linșarea se putea face pentru un compliment prea grosolan către a femeie albă; se putea întâmpla ca negrul să fie spânzurat de cel d’intăiu felinar ori îngrămădit într’un colț de pădure căreia i se dadea foc. Vechea ură e sporită de spaima teribilă ca nu cumva negrii să câștige majoritatea politică și să devină ei stăpâni. Am spus că 200.000 de albi stau în fața a 200.000 negri în capitala Republicei Statelor-Unite! In timpul războiului, apoi, albii au fost trimeși pe front și, fiind lipsă de brațe, s’au adus negri din Sud, cari vor ajunge pe încetul a stăpâni cu numărul și Nordul. Am spus că rasa neagră are acum intelectuali, poeți, nuveliști. Am avut și eu supt ochi frumoase poesii ale unor negri; în vorbă, îi cunoști imediat după accent. Negrul a ajuns să capete în viața americană un rol foarte<noinclude>{{rh|''202''||}} <references/></noinclude> 0c4ijnr42hrfmus0pruodc58txuc5kr 104 46827 144093 142946 2025-06-25T17:25:50Z TiberiuFr25 11409 144093 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C/s}} {{uc|{{mai mare|Karl Marx}}  și  {{mai mare|Friedrich Engels}}}} {{dhr|4em}} {{Xx-mai mare|{{uc|{{lsp||Manifestul<br/>Partidului Comunis|t}}}}}} {{dhr}} {{uc|Ediția a V-a}} {{dhr|5em}} {{uc|Editura de Stat pentru Literatură Politică}}<br/>{{lsp|0.3em|195|4}} {{C/e}}<noinclude><references/></noinclude> t0en4nj55tsjnwhqq87ny2pap08qiz5 104 46834 144097 143019 2025-06-25T23:13:10Z TiberiuFr25 11409 144097 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{sep}}{{sep}}{{dhr}}</noinclude>{{C|{{Mai mare|'''{{lsp||PREFEȚ|E}}'''}}}} {{dhr|4em}} {{C|{{ancoră|Germană_1872|PREFAȚĂ LA EDIȚIA GERMANĂ DIN 1872}}}} {{Inițială mare|'''„L'''|1.5em}}iga comuniștilor”, o asociație muncitorească internațională, care în împrejurările de atunci nu putea, firește, să fie decît secretă, ne-a însărcinat pe subsemnații, la congresul ținut la Londra în noiembrie 1847, să alcătuim un amănunțit program de partid, teoretic și practic, destinat publicității. Așa s-a născut acest „Manifest”, al cărui manuscris a fost trimis la Londra, cîteva săptămîni înainte de revoluția din februarie<ref>E vorba de revoluția din februarie 1848 din Franța. — ''Nota Red.''</ref> pentru a fi tipărit. Publicat mai întîi în limba germană, el a fost retipărit în această limbă în Germania, Anglia și America, în cel puțin 12 ediții diferite. In englezește a apărut pentru prima dată în 1850, la Londra, în „Red Republican”, fiind tradus de Miss Helen Macfarlane, iar în 1871 el a fost editat în America în cel puțin trei traduceri diferite. In franțuzește a apărut mai întîi la Paris, scurt timp înaintea insurecției din iunie 1848, și, de curînd, în „Le Socialiste” din New York. Acum se pregătește o nouă traducere. In limba poloneză „Manifestul” a apărut la Londra, îndată după prima ediție germană. În rusește a apărut la Geneva, în deceniul al 7-lea. In limba daneză a fost de asemenea tradus curînd după apariția sa. Oricît de mult s-ar fi schimbat împrejurările în ultimii douăzeci și cinci de ani, principiile generale dezvoltate în acest „Manifest” își păstrează, în linii generale, și astăzi<noinclude>{{sep|5em|align=left}} {{referințe mici}} {{rh|||5}}</noinclude> 88ddybwyv2w4aaolvl0blnjerwvkrpe 0 46843 144070 143032 2025-06-25T15:48:54Z TiberiuFr25 11409 144070 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = Prefețe | anterior = [[../|Cuprins]] | următor = [[../1. Burghezi și proletari|Capitolul 1]] | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="9-10" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="13-16" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="11-12,17-34" /> {{ppb}} {{referințe mici}} eibj96gskdoezi37fkn66qbzgrj9z5r 104 46850 144075 143024 2025-06-25T16:07:17Z TiberiuFr25 11409 144075 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{sep}}{{sep}}{{dhr}}</noinclude>{{C|{{Mai mare|{{Lsp||CUPRIN|S}}}}}} {{dhr|4em}} {{TOC început|compact=da}} {{TOC rând d|4|{{subliniere| Pag. }}}} {{TOC rând c|4|{{uc|Prefețe}}}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Germană_1872|Prefață la ediția germană din 1872]]''|5}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Rusă_1882|Prefață la ediția rusă din 1882]]''|7}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Germană_1883|Prefață la ediția germană din 1883]]''|8}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Engleză_1888|Prefață la ediția engleză din 1888]]''|14}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Germană_1890|Prefață la ediția germană din 1890]]''|20}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Poloneză_1892|Prefață la ediția poloneză din 1892]]''|26}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Italiană_1893|Prefață la ediția italiană din 1893]]''|28}} {{dhr|1em}} {{TOC rând c|4|{{uc|Manifestul Partidului Comunist}}}} {{TOC rând 1-2punct-1|I.|[[Manifestul Partidului Comunist/1. Burghezi și proletari|Burghezi și proletari]]|32}} {{TOC rând 1-2punct-1|II.|[[Manifestul Partidului Comunist/2. Proletari și comuniști|Proletari și comuniști]]|48}} {{TOC rând 1-2punct-1|III.|[[Manifestul Partidului Comunist/3. Literatura socialistă și comunistă|Literatura socialistă și comunistă]]|59}} {{TOC rând 1-1-punct-1||1.|Socialismul reacționar|59}} {{TOC rând 1-1-punct-1|||{{fin|a)&emsp;Socialismul feudal}}|59}} {{TOC rând 1-1-punct-1|||{{fin|b)&emsp;Socialismul mic-burghez}}|61}} {{TOC rând 1-1-punct-1|||{{fin|c)&emsp;Socialismul german, sau „adevăratul” socialism}}|63}} {{TOC rând 1-1-punct-1||2.|Socialismul conservator, sau burghez|66}} {{TOC rând 1-1-punct-1||3.|Socialismul și comunismul critico-utopic|68}} {{TOC rând 1-2punct-1|IV.|[[Manifestul Partidului Comunist/4. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste|Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste]]|72}} {{dhr|1em}} {{TOC rând c|4|{{uc|Anexe}}}} {{TOC rând 1-2punct-1|I.|[[Manifestul Partidului Comunist/Anexe/1. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor”|Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor”]]|75}} {{TOC rând 1-2punct-1|II.|[[Manifestul Partidului Comunist/Anexe/2. Statutele Ligii comuniștilor|Statutele Ligii comuniștilor]]|100}} {{dhr|1em}} {{TOC rând c|4|''Clișee''}} {{TOC rând 3punct-1|{{fin|Manuscrisul prefeței lui Marx și Engels la ediția rusă a „Manifestului Partidului Comunist” din 1882}}|9}} {{TOC rând 3punct-1|{{fin|Coperta ediției din 1848 a „Manifestului Partidului Comunist”}}|33}} {{TOC rând 3punct-1|{{fin|Coperta ediției ruse a „Manifestului Partidului Comunist”}}|67}} {{TOC sfârșit}}<noinclude>{{sep|6em}}</noinclude> rzt0o3wfzumxm9wnsmyk055lewilxeq 144077 144075 2025-06-25T16:32:33Z TiberiuFr25 11409 144077 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{sep}}{{sep}}{{dhr}}</noinclude>{{C|{{Mai mare|{{Lsp||CUPRIN|S}}}}}} {{dhr|4em}} {{TOC început|compact=da}} {{TOC rând d|4|{{subliniere| Pag. }}}} {{TOC rând c|4|{{uc|Prefețe}}}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Germană_1872|Prefață la ediția germană din 1872]]''|numărpagină=5|decalaj=4}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Rusă_1882|Prefață la ediția rusă din 1882]]''|numărpagină=7|decalaj=4}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Germană_1883|Prefață la ediția germană din 1883]]''|numărpagină=8|decalaj=4}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Engleză_1888|Prefață la ediția engleză din 1888]]''|numărpagină=14|decalaj=4}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Germană_1890|Prefață la ediția germană din 1890]]''|numărpagină=20|decalaj=4}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Poloneză_1892|Prefață la ediția poloneză din 1892]]''|numărpagină=26|decalaj=4}} {{TOC rând 3punct-1|''[[Manifestul Partidului Comunist/Prefețe#Italiană_1893|Prefață la ediția italiană din 1893]]''|numărpagină=28|decalaj=4}} {{dhr|1em}} {{TOC rând c|4|{{uc|Manifestul Partidului Comunist}}}} {{TOC rând 1-2punct-1|I.|[[Manifestul Partidului Comunist/1. Burghezi și proletari|Burghezi și proletari]]|numărpagină=32|decalaj=4}} {{TOC rând 1-2punct-1|II.|[[Manifestul Partidului Comunist/2. Proletari și comuniști|Proletari și comuniști]]|numărpagină=48|decalaj=4}} {{TOC rând 1-2punct-1|III.|[[Manifestul Partidului Comunist/3. Literatura socialistă și comunistă|Literatura socialistă și comunistă]]|numărpagină=59|decalaj=4}} {{TOC rând 1-1-punct-1||1.|Socialismul reacționar|numărpagină=59|decalaj=4}} {{TOC rând 1-1-punct-1|||{{fin|a)&emsp;Socialismul feudal}}|numărpagină=59|decalaj=4}} {{TOC rând 1-1-punct-1|||{{fin|b)&emsp;Socialismul mic-burghez}}|numărpagină=61|decalaj=4}} {{TOC rând 1-1-punct-1|||{{fin|c)&emsp;Socialismul german, sau „adevăratul” socialism}}|numărpagină=63|decalaj=4}} {{TOC rând 1-1-punct-1||2.|Socialismul conservator, sau burghez|numărpagină=66|decalaj=4}} {{TOC rând 1-1-punct-1||3.|Socialismul și comunismul critico-utopic|numărpagină=68|decalaj=4}} {{TOC rând 1-2punct-1|IV.|[[Manifestul Partidului Comunist/4. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste|Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste]]|numărpagină=72|decalaj=4}} {{dhr|1em}} {{TOC rând c|4|{{uc|Anexe}}}} {{TOC rând 1-2punct-1|I.|[[Manifestul Partidului Comunist/Anexe/1. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor”|Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor”]]|numărpagină=75|decalaj=4}} {{TOC rând 1-2punct-1|II.|[[Manifestul Partidului Comunist/Anexe/2. Statutele Ligii comuniștilor|Statutele Ligii comuniștilor]]|numărpagină=100|decalaj=4}} {{dhr|1em}} {{TOC rând c|4|''Clișee''}} {{TOC rând 3punct-1|{{fin|Manuscrisul prefeței lui Marx și Engels la ediția rusă a „Manifestului Partidului Comunist” din 1882}}|numărpagină=9|decalaj=4}} {{TOC rând 3punct-1|{{fin|Coperta ediției din 1848 a „Manifestului Partidului Comunist”}}|numărpagină=33|decalaj=4}} {{TOC rând 3punct-1|{{fin|Coperta ediției ruse a „Manifestului Partidului Comunist”}}|numărpagină=67|decalaj=4}} {{TOC sfârșit}}<noinclude>{{sep|6em}}</noinclude> arzf7iqulxi41xrpm713mrczaqentft 0 46874 144069 143031 2025-06-25T15:48:41Z TiberiuFr25 11409 144069 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = I. Burghezi și proletari | anterior = [[../Prefețe/]] | următor = [[../2. Proletari și comuniști|Capitolul 2]] | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="35" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="37" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="36,38-51" /> {{ppb}} {{referințe mici}} 7axg88fcb1vjngdi472d290swnebqhx 0 46876 144068 143033 2025-06-25T15:48:30Z TiberiuFr25 11409 144068 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = II. Proletari și comuniști | anterior = [[../1. Burghezi și proletari|Capitolul 1]] | următor = [[../3. Literatura socialistă și comunistă|Capitolul 3]] | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="52-62" /> {{ppb}} {{referințe mici}} 8yvtiu336u7da8pzav6gf594amcy5i1 0 46889 144065 143061 2025-06-25T15:43:49Z TiberiuFr25 11409 144065 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = III. Literatura socialistă și comunistă | anterior = [[../2. Proletari și comuniști|II. Proletari și comuniști]] | următor = [[../4. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste|IV. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste]] | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="63-70" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="71" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="72-75" /> {{ppb}} {{referințe mici}} 9cixqvmlx1lwnjzk4uu58ac9514ti19 144067 144065 2025-06-25T15:48:10Z TiberiuFr25 11409 144067 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = III. Literatura socialistă și comunistă | anterior = [[../2. Proletari și comuniști|Capitolul 2]] | următor = [[../4. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste|Capitolul 4]] | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="63-70" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="71" /> {{ppb}} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="72-75" /> {{ppb}} {{referințe mici}} 2o9fjduyk8eagh3davz6y78yias9bwf 104 47402 144059 2025-06-25T15:21:00Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144059 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Atunci cînd el invită proletariatul să înfăptuiască sistemele sale și să pășească în noul Ierusalim, el nu-i cere, de fapt decît să rămînă în cadrul societății actuale, dar să lepede concepțiile sale dușmănoase despre această societate. O altă formă, mai puțin sistematică, însă mai practică, a acestui socialism caută să facă nesuferită clasei muncitoare orice mișcare revoluționară, demonstrîndu-i că ei nu i-ar putea fi de folos cutare sau cutare schimbare politică, ci numai o schimbare a condițiilor materiale de trai, a condițiilor economice. Prin schimbarea condițiilor materiale de trai, acest socialism nu înțelege însă nicidecum desființarea relațiilor de producție burgheze, care nu poate fi înfăptuită decît pe cale revoluționară, ci îmbunătățiri administrative realizate pe baza acestor relații de producție, adică îmbunătățiri care nu schimbă întru nimic raportul dintre capital și munca salariată, ci care, în cazul cel mai bun, micșorează cheltuielile de dominație ale burgheziei și-i simplifică bugetul. Socialismul burghez își găsește expresia corespunzătoare abia atunci cînd devine o simplă figură retorică. Comerț liber! în interesul clasei muncitoare; taxe vamale protecționiste! în interesul clasei muncitoare; închisori cu regim celular! în interesul clasei muncitoare — iată ultimul și singurul cuvînt sincer, rostit de socialismul burghez. Socialismul burgheziei constă tocmai în afirmația că burghezii sînt burghezi — în interesul clasei muncitoare. {{dhr}} {{C|3. SOCIALISMUL ȘI COMUNISMUL CRITICO-UTOPIC}} {{dhr}} Nu vorbim aci de literatura care a exprimat, în toate marile revoluții moderne, revendicările proletariatului (scrierile lui [[:fr:Auteur:Gracchus Babeuf|Babeuf]] etc.). Primele încercări ale proletariatului de a realiza direct propriul său interes de clasă într-o epocă de fier-<noinclude>{{rh|68||}}</noinclude> 40gu8zpo604rlbd3od61h3igxpo88vl 144060 144059 2025-06-25T15:22:14Z TiberiuFr25 11409 144060 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Atunci cînd el invită proletariatul să înfăptuiască sistemele sale și să pășească în noul Ierusalim, el nu-i cere, de fapt decît să rămînă în cadrul societății actuale, dar să lepede concepțiile sale dușmănoase despre această societate. O altă formă, mai puțin sistematică, însă mai practică, a acestui socialism caută să facă nesuferită clasei muncitoare orice mișcare revoluționară, demonstrîndu-i că ei nu i-ar putea fi de folos cutare sau cutare schimbare politică, ci numai o schimbare a condițiilor materiale de trai, a condițiilor economice. Prin schimbarea condițiilor materiale de trai, acest socialism nu înțelege însă nicidecum desființarea relațiilor de producție burgheze, care nu poate fi înfăptuită decît pe cale revoluționară, ci îmbunătățiri administrative realizate pe baza acestor relații de producție, adică îmbunătățiri care nu schimbă întru nimic raportul dintre capital și munca salariată, ci care, în cazul cel mai bun, micșorează cheltuielile de dominație ale burgheziei și-i simplifică bugetul. Socialismul burghez își găsește expresia corespunzătoare abia atunci cînd devine o simplă figură retorică. Comerț liber! în interesul clasei muncitoare; taxe vamale protecționiste! în interesul clasei muncitoare; închisori cu regim celular! în interesul clasei muncitoare — iată ultimul și singurul cuvînt sincer, rostit de socialismul burghez. Socialismul burgheziei constă tocmai în afirmația că burghezii sînt burghezi — în interesul clasei muncitoare. {{dhr}} {{C|{{ancoră|Socialismul_critico-utopic|3. SOCIALISMUL ȘI COMUNISMUL CRITICO-UTOPIC}}}} {{dhr}} Nu vorbim aci de literatura care a exprimat, în toate marile revoluții moderne, revendicările proletariatului (scrierile lui [[:fr:Auteur:Gracchus Babeuf|Babeuf]] etc.). Primele încercări ale proletariatului de a realiza direct propriul său interes de clasă într-o epocă de fier-<noinclude>{{rh|68||}}</noinclude> owr1yy79hdzidr8vqk36fqnuedqir7h 104 47403 144061 2025-06-25T15:25:04Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144061 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>bere generală, în perioada răsturnării societății feudale, au dat în mod necesar greș din cauză că proletariatul era el însuși nedezvoltat, și pentru că lipseau condițiile materiale pentru eliberarea sa, căci aceste condiții sînt abia produsul epocii burgheze. Literatura revoluționară care a însoțit aceste prime mișcări ale proletariatului este în mod necesar reacționară prin conținutul ei. Ea propovăduiește un ascetism general și un egalitarism primitiv. Sistemele socialiste și comuniste propriu-zise, sistemele lui Saint-Simon, Fourier, Owen etc., apar în prima perioadă, încă nedezvoltată a luptei dintre proletariat și burghezie, pe care am descris-o mai sus (vezi „Burghezie și proletariat”). Inventatorii acestor sisteme văd, ce-i drept, antagonismul dintre clase, precum și acțiunea elementelor dizolvante din însăși societatea dominantă. Dar de partea proletariatului ei nu zăresc nici o activitate istorică proprie, nici o mișcare politică specifică lui. Deoarece dezvoltarea antagonismului de clasă merge în pas cu dezvoltarea industriei, ei nu găsesc în societate nici condițiile materiale pentru eliberarea proletariatului și caută o știință socială, legi sociale, pentru a crea aceste condiții. Locul activității sociale trebuie să-l ia activitatea lor inventivă personală; locul condițiilor istorice ale eliberării — condiții fanteziste; locul organizării treptate a proletariatului ca clasă — o organizare anume născocită a societății. Viitoarea istorie a lumii se reduce pentru ei la propagarea și la realizarea practică a planurilor lor sociale. Ei își dau seama, ce-i drept, că planurile lor reprezintă, înainte de toate, interesele clasei muncitoare, ale celei mai năpăstuite clase. Proletariatul există pentru dînșii numai sub acest aspect, al clasei celei mai năpăstuite. {{nop}}<noinclude>{{rh|||69}}</noinclude> krrxspeymrmy0v7xg5diq26drp5zx2g 144064 144061 2025-06-25T15:41:59Z TiberiuFr25 11409 144064 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>bere generală, în perioada răsturnării societății feudale, au dat în mod necesar greș din cauză că proletariatul era el însuși nedezvoltat, și pentru că lipseau condițiile materiale pentru eliberarea sa, căci aceste condiții sînt abia produsul epocii burgheze. Literatura revoluționară care a însoțit aceste prime mișcări ale proletariatului este în mod necesar reacționară prin conținutul ei. Ea propovăduiește un ascetism general și un egalitarism primitiv. Sistemele socialiste și comuniste propriu-zise, sistemele lui [[:fr:Auteur:Henri de Saint-Simon|Saint-Simon]], [[:fr:Auteur:Charles Fourier|Fourier]], [[:en:Author:Robert Owen (1771-1858)|Owen]] etc., apar în prima perioadă, încă nedezvoltată a luptei dintre proletariat și burghezie, pe care am descris-o mai sus (vezi „Burghezie și proletariat”). Inventatorii acestor sisteme văd, ce-i drept, antagonismul dintre clase, precum și acțiunea elementelor dizolvante din însăși societatea dominantă. Dar de partea proletariatului ei nu zăresc nici o activitate istorică proprie, nici o mișcare politică specifică lui. Deoarece dezvoltarea antagonismului de clasă merge în pas cu dezvoltarea industriei, ei nu găsesc în societate nici condițiile materiale pentru eliberarea proletariatului și caută o știință socială, legi sociale, pentru a crea aceste condiții. Locul activității sociale trebuie să-l ia activitatea lor inventivă personală; locul condițiilor istorice ale eliberării — condiții fanteziste; locul organizării treptate a proletariatului ca clasă — o organizare anume născocită a societății. Viitoarea istorie a lumii se reduce pentru ei la propagarea și la realizarea practică a planurilor lor sociale. Ei își dau seama, ce-i drept, că planurile lor reprezintă, înainte de toate, interesele clasei muncitoare, ale celei mai năpăstuite clase. Proletariatul există pentru dînșii numai sub acest aspect, al clasei celei mai năpăstuite. {{nop}}<noinclude>{{rh|||69}}</noinclude> 38b61c8afo8wavcg973tdq19q3vebuo 104 47404 144062 2025-06-25T15:30:54Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144062 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Forma nedezvoltată a luptei de clasă, ca și propria lor poziție în viață, îi face însă să se creadă mai presus de acest antagonism de clasă. Ei vor să îmbunătățească situația tuturor membrilor societății, chiar și pe a celor foarte bine situați. De aceea ei apelează necontenit la întreaga societate fără deosebire, ba chiar de preferință la clasa dominantă. Ajunge doar să le înțelegi sistemul pentru a-l recunoaște ca cel mai bun plan cu putință al celei mai bune societăți cu putință. Ei resping de aceea orice fel de acțiune politică și mai cu seamă revoluționară; ei vor să-și atingă țelul pe cale pașnică și încearcă prin mici experiențe, sortite, firește, eșecului, prin puterea exemplului să croiască drum noii evanghelii sociale. Această descriere fantezistă a societății viitoare, datînd dintr-o epocă în care proletariatul este încă foarte puțin dezvoltat, cînd el însuși concepe încă în chip fantezist propria sa poziție, — este produsul primelor aspirații pline de presimțire ale proletariatului către o prefacere generală a societății. Scrierile socialiste și comuniste conțin însă și elemente critice. Ele atacă întreaga temelie a societății existente. Ele au oferit deci un material foarte prețios pentru luminarea muncitorilor. Tezele lor pozitive cu privire la societatea viitoare, ca, de pildă, desființarea opoziției dintre oraș și sat, a familiei, a muncii pe cont propriu, a muncii salariate, proclamarea armoniei sociale, transformarea statului într-o simplă administrare a producției, — toate aceste teze ale lor nu exprimă decît dispariția antagonismului de clasă, care abia începe să se dezvolte și pe care ei îl cunosc numai sub prima sa formă, vagă și nedefinită. De aceea înseși aceste teze mai au încă un sens pur utopic. Însemnătatea socialismului și a comunismului critico-utopic se află în raport invers cu dezvoltarea istorică. În măsura în care lupta de clasă se dezvoltă și capătă forme bine conturate, această situare fantezistă deasupra luptei<noinclude>{{rh|70||}}</noinclude> g05gv3hprppc64e4ndvb2djauc437o6 104 47405 144063 2025-06-25T15:40:34Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144063 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>de clasă, această combatere fantezistă a ei pierde orice valoare practică, orice îndreptățire teoretică. De aceea, dacă în multe privințe fondatorii acestor sisteme au fost revoluționari, apoi discipolii lor alcătuiesc întotdeauna secte reacționare. Ei păstrează neclintite vechile concepții ale dascălilor lor fără a ține scama de dezvoltarea istorică a proletariatului. De aceea ei caută în mod consecvent să slăbească din nou lupta de clasă și să împace antagonismele. Ei tot mai visează înfăptuirea experimentală a utopiilor lor sociale, întemeierea unor falanstere răzlete, fondarea de home-colonies și înființarea unei mici Icarii<ref>Falanster era numele coloniilor socialiste imaginate de [[:fr:Auteur:Charles Fourier|Charles Fourier]]; Icaria este numele dat de [[:fr:Auteur:Étienne Cabet|Cabet]] țării sale utopice și mai tîrziu coloniei sale comuniste din America. ''(Nota lui Engels la ediția engleză din 1888.)'' {{paragraf}} Home-colonies (colonii în interiorul țării) este numele dat de [[:en:Author:Robert Owen (1771-1858)|Owen]] societăților sale comuniste model. Falanster era numele palatelor sociale imaginate de Fourier. Icaria era numele țării fanteziste utopice a cărei organizare comunistă a descris-o Cabet. ''(Nota lui Engels la ediția germană din 1890.)''</ref>, ediție în format redus a noului Ierusalim; iar pentru construirea tuturor acestor castele în Spania ei sînt nevoiți să facă apel la filantropia inimilor și pungilor burgheze. Treptat, treptat ei cad în categoria socialiștilor reacționari sau conservatori descriși mai sus, nemaideosebindu-se de aceștia decît printr-o pedanterie mai sistematică, printr-o credință superstițioasă și fanatică în efectul miraculos al științei lor sociale. De aceea ei se opun cu îndirjire oricărei mișcări politice a muncitorilor, care, după părerea lor, nu poate proveni decît dintr-o necredință oarbă în evanghelia cea nouă. Oweniștii în Anglia, fourieriștii în Franța acționează unii împotriva chartiștilor, alții împotriva reformiștilor<ref>E vorba de partizanii ziarului „La Réforme”, care a apărut la Paris din 1843 pînă în 1850. — ''Nota Red.''</ref>.<noinclude>{{sep|6em|align=left}} {{referințe mici}}</noinclude> ehy02q8n7cvsd9lhr6x6ilzpi5c4s1x 0 47406 144066 2025-06-25T15:47:51Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = IV. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste | anterior = [[../3. Literatura socialistă și comunistă|Capitolul 3]] | următor = [[../Anexe/1. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor”|Anexa 1]] | an... 144066 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = IV. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste | anterior = [[../3. Literatura socialistă și comunistă|Capitolul 3]] | următor = [[../Anexe/1. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor”|Anexa 1]] | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="76-78" /> {{ppb}} {{referințe mici}} 4lxzdt2lue1adhlyaxmzz0gx25xtncw 104 47407 144071 2025-06-25T15:55:01Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144071 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C| '''IV''' {{uc|'''Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste'''}} }} {{inițială mare|'''D'''|1.5em}}upă cele spuse în [[Manifestul Partidului Comunist/2. Proletari și comuniști|capitolul II]], poziția comuniștilor față de partidele muncitorești deja constituite, adică poziția față de chartiștii din Anglia și față de adepții reformei agrare din America de Nord, se înțelege de la sine. Comuniștii luptă pentru înfăptuirea scopurilor și intereselor imediate ale clasei muncitoare, dar ei reprezintă totodată viitorul mișcării în mișcarea prezentă. În Franța comuniștii se alătură partidului socialist-democrat<ref>Acest partid era reprezentat atunci în parlament de [[:w:Alexandre Auguste Ledru-Rollin|Ledru-Rollin]], în publicistică de [[:fr:Auteur:Louis Blanc|Louis Blanc]], iar în presa zilnică de ziarul „La Réforme”. Prin denumirea de social-democrație acești inventatori ai ei desemnau o anumită parte a partidului democrat sau republican, cu o nuanță mai mult sau mai puțin socialistă. ''(Nota lui Engels la ediția engleză din 1888.)'' {{paragraf}} Partidul care în Franța își zicea pe atunci socialist-democrat era cel reprezentat politicește de Ledru-Rollin, iar în publicistică de Louis Blanc; între el și social-democrația germană de azi era deci o deosebire ca de la cer la pămînt. ''(Nota lui Engels la ediția germană din 1890.)''</ref> împotriva burgheziei conservatoare și radicale, fără a renunța însă prin aceasta la dreptul de a lua o atitudine critică față de frazele și iluziile care își au obîrșia în tradiția revoluționară. În Elveția ei sprijină pe radicali, fără a pierde însă din vedere că acest partid se compune din elemente contradic-<noinclude>{{sep|6em|align=left}} {{referințe mici}} {{rh|72||}}</noinclude> bh5l71fgts5ho8tmf6yxgdwwsnee2vx 104 47408 144072 2025-06-25T15:57:49Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144072 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>torii, în parte socialiști democrați, în înțelesul francez, în parte burghezi radicali. Printre polonezi, comuniștii susțin partidul care consideră revoluția agrară ca o condiție a eliberării naționale, același partid care a fost sufletul insurecției din Cracovia în 1846. În Germania, atunci cînd burghezia ia atitudine revoluționară, partidul comunist luptă alături de ea, împotriva monarhiei absolute, a proprietății funciare feudale și a spiritului mic-burghez. Nici o clipă însă partidul nu încetează să dezvolte printre muncitori o conștiință cît mai limpede asupra antagonismului dușmănos dintre burghezie și proletariat, pentru ca muncitorii germani să poată preface de îndată condițiile sociale și politice, pe care trebuie să le aducă cu sine dominația burgheziei, în tot atîtea arme împotriva burgheziei, astfel ca după răsturnarea claselor reacționare în Germania să înceapă imediat lupta împotriva burgheziei înseși. Asupra Germaniei își îndreaptă comuniștii atenția în primul rînd, pentru că Germania se află în ajunul unei revoluții burgheze și pentru că ea săvîrșește această revoluție în condiții, în genere, mai înaintate ale civilizației europene și cu un proletariat mult mai dezvoltat decît Anglia în secolul al XVII-lea și Franța în secolul al XVIII-lea, și deci revoluția burgheză germană nu poate fi decît prologul direct al unei revoluții proletare. Într-un cuvînt, comuniștii sprijină pretutindeni orice mișcare revoluționară împotriva orînduirii sociale și politice existente. În toate aceste mișcări ei pun pe primul plan, ca problemă fundamentală a mișcării, problema proprietății, indiferent de forma mai mult sau mai puțin dezvoltată pe care aceasta ar avea-o. În sfîrșit, comuniștii lucrează pretutindeni pentru unire și înțelegere între partidele democrate din toate țările. {{nop}}<noinclude>{{rh|||73}}</noinclude> 3yz44nfyca05cp7zw92w1jj2bs6nqpn 104 47409 144073 2025-06-25T15:59:45Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144073 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Comuniștii detestă să-și ascundă vederile și intențiile. Ei declară fățiș că țelurile lor pot fi atinse numai prin doborîrea violentă a întregii orînduiri sociale de pînă acum. Să tremure clasele dominante în fața unei Revoluții Comuniste. Proletarii n-au de pierdut în această revoluție decît lanțurile. Ei au o lume de cîștigat. {{dhr}} {{C|'''PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ!'''}}<noinclude>{{dhr}}{{dhr}}{{sep|6em}}</noinclude> dl6je4536techrdf7rhn574qv5dyipl 14 47410 144076 2025-06-25T16:08:32Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{lucrări după an |secol = 19 |deceniu = 5 |an = 4 }} 144076 wikitext text/x-wiki {{lucrări după an |secol = 19 |deceniu = 5 |an = 4 }} i55uqcn8ii7zl6iqcld7lo7yihq3jx2 104 47411 144078 2025-06-25T16:41:38Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144078 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{sep|înălțime=2px}}{{sep}}{{dhr}}</noinclude>{{C|{{Mai mare|'''{{lsp|0.2em|ANEX|E}}'''}}}} {{dhr|4em}} {{c| '''I''' '''{{uc|Contribuții la istoria „Ligii Comuniștilor”}}'''<ref>Lucrarea de față a lui Engels a fost scrisă ca introducere la a treia ediție a cărții lui Marx „Dezvăluiri în procesul comuniștilor de la Colonia”, apărută în 1885. — ''Nota Red.''</ref> }} {{inițială mare|'''O'''|1.5em}} dată cu condamnarea comuniștilor de la Colonia, în 1852, se lasă cortina peste prima perioadă a mișcării muncitorești germane independente. Această perioadă este azi aproape uitată. Ea a durat totuși din 1836 pînă în 1852, iar mișcarea s-a extins, dată fiind răspîndirea muncitorilor germani în străinătate, în mai toate țările civilizate. Ba mai mult. Actuala mișcare muncitorească internațională este, în esență, continuarea directă a mișcării germane de atunci, care a fost, în genere, ''prima mișcare muncitorească internațională'' și din rîndurile căreia au provenit mulți dintre cei ce au jucat mai tîrziu un rol de conducere în Asociația Internațională a Muncitorilor. Iar principiile teoretice ale „Manifestului Comunist” din 1847 pe care „Liga comuniștilor” le-a înscris pe stindardul său, constituie în momentul de față cea mai puternică legătură internațională a întregii mișcări proletare din Europa și din America. Pînă în prezent nu există decît o singură sursă de bază pentru o istorie coherentă a acestei mișcări. Este așa-numita carte neagră „Conspirațiile comuniste din secolul al XIX-lea” de [[:de:w:Karl Wermuth|Wermuth]] și [[:en:w:Wilhelm Stieber|Stieber]], Berlin. 2 părți, 1853 și 1854. Această ticluire a două dintre cele mai mizerabile lichele po-<noinclude>{{sep|6em|align=left}} {{referințe mici}} {{rh|||75}}</noinclude> p70pb723w85l0zuvmo7k0an99mw4p22 104 47412 144079 2025-06-25T16:43:33Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144079 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>sectanți răzleți, are azi nenumărați adepți în toate țările civilizate ale lumii, printre condamnații din minele Siberiei, ca și printre căutătorii de aur din California; iar întemeietorul acestei doctrine, omul cel mai hulit, cel mai ponegrit al timpului său, Karl Marx, era, la moartea sa, sfetnicul proletariatului din Lumea Veche și din Lumea Nouă, care i se adresa ori de cîte ori avea nevoie și căruia el nu precupețea să-i dea sfatul lui. {{rh|{{mai mic|Londra, 8 octombrie 1885}}||''Friedrich Engels''}}<noinclude>{{dhr|5em}}{{rh|7★||99}}</noinclude> 42wfmq8c3h6r0oj9ub5pfp7uy25qs4w 0 47413 144080 2025-06-25T16:45:17Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = Anexe: I. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor” | anterior = [[../../4. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste|Capitolul 4]] | următor = [[../Anexe/2. Statutele Ligii comuniștilor|Anexa 2]] | an... 144080 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = Anexe: I. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor” | anterior = [[../../4. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste|Capitolul 4]] | următor = [[../Anexe/2. Statutele Ligii comuniștilor|Anexa 2]] | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="79-103" /> {{ppb}} {{referințe mici}} fj6hl1cwoakhgrxyoypc4km1p7ow37p 144083 144080 2025-06-25T17:02:37Z TiberiuFr25 11409 144083 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = Anexe: I. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor” | anterior = [[../../4. Poziția comuniștilor față de diferitele partide opoziționiste|Capitolul 4]] | următor = [[../2. Statutele Ligii comuniștilor|Anexa 2]] | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="79-103" /> {{ppb}} {{referințe mici}} nr93spf6tf1r1tygxuop0yifd67bhaz 104 47414 144081 2025-06-25T16:50:43Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144081 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C| '''II''' '''STATUTELE LIGII COMUNIȘTILOR''' }} {{dreapta|''Proletari din toate țările, uniți-vă!''}} {{C|{{mai mic|{{lsp||Capitolul |I}}}}}} {{C|LIGA}} ''Art. 1.'' Scopul ligii este răsturnarea burgheziei, dominația proletariatului, desființarea vechii societăți burgheze, bazată pe antagonisme de clasă, și întemeierea unei societăți noi, fără clase și fără proprietate privată. ''Art. 2.'' Condițiile pentru a fi membru sînt: <ol type="A"> <li>un fel de viață și activitate corespunzătoare acestui țel;</li> <li>energie revoluționară și zel în propagandă;</li> <li>aderarea la comunism;</li> <li>abținerea de la participarea la orice asociație anticomunistă politică sau națională și anunțarea organului superior în caz de participare la orice fel de asociație;</li> <li>supunere față de hotărîrile ligii;</li> <li>păstrarea secretului în legătură cu toate chestiunile ligii;</li> <li>admiterea unanimă într-o comunitate.</li> </ol> Cel care nu mai corespunde acestor condiții va fi exclus. ''(Vezi Capitolul VIII.)'' ''Art. 3.'' Toți membrii sînt egali și frați și ca atare ei își datorează unul altuia ajutor în orice împrejurare. ''Art. 4.'' Membrii poartă nume conspirative. {{nop}}<noinclude>{{rh|100||}}</noinclude> g0n71jjcy6qbgfwvx26kce2m1t4ah5e 144089 144081 2025-06-25T17:15:27Z TiberiuFr25 11409 144089 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C| '''II''' '''STATUTELE LIGII COMUNIȘTILOR''' }} {{dreapta|''Proletari din toate țările, uniți-vă!''}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul |I}}}} LIGA }} ''Art. 1.'' Scopul ligii este răsturnarea burgheziei, dominația proletariatului, desființarea vechii societăți burgheze, bazată pe antagonisme de clasă, și întemeierea unei societăți noi, fără clase și fără proprietate privată. ''Art. 2.'' Condițiile pentru a fi membru sînt: <ol type="A"> <li>un fel de viață și activitate corespunzătoare acestui țel;</li> <li>energie revoluționară și zel în propagandă;</li> <li>aderarea la comunism;</li> <li>abținerea de la participarea la orice asociație anticomunistă politică sau națională și anunțarea organului superior în caz de participare la orice fel de asociație;</li> <li>supunere față de hotărîrile ligii;</li> <li>păstrarea secretului în legătură cu toate chestiunile ligii;</li> <li>admiterea unanimă într-o comunitate.</li> </ol> Cel care nu mai corespunde acestor condiții va fi exclus. ''(Vezi Capitolul VIII.)'' ''Art. 3.'' Toți membrii sînt egali și frați și ca atare ei își datorează unul altuia ajutor în orice împrejurare. ''Art. 4.'' Membrii poartă nume conspirative. {{nop}}<noinclude>{{rh|100||}}</noinclude> orup11vt9dmcvihey1a9ub2z2f6kho6 104 47415 144082 2025-06-25T16:55:48Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144082 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>''Art. 5.'' Liga este organizată pe comunități, circumscripții, circumscripții conducătoare, organ central și congrese. {{dhr}} {{c| {{mai mic|{{lsp||Capitolul I|I}}}} COMUNITATEA }} ''Art. 6.'' Comunitatea este alcătuită din cel puțin trei și cel mult douăzeci de membri. ''Art. 7.'' Fiecare comunitate își alege un președinte și un adjunct. Președintele conduce ședința, adjunctul ține casa și înlocuiește pe președinte în caz că acesta lipsește. ''Art. 8.'' Primirea de membri noi se face de către președintele comunității și membrul care l-a propus, cu asentimentul prealabil al comunității. ''Art. 9.'' Diferitele comunități nu se cunosc între ele și nu sînt în corespondență unele cu altele. ''Art. 10.'' Comunitățile poartă denumiri distinctive. ''Art. 11.'' Orice membru care își schimbă domiciliul e dator să-și anunțe în prealabil președintele. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul II|I}}}} CIRCUMSCRIPȚIA }} ''Art. 12.'' Circumscripția cuprinde cel puțin două și cel mult zece comunități. ''Art. 13.'' Președinții și adjuncții comunităților alcătuiesc organul de conducere al circumscripției. Acesta își alege un președinte din sînul său. Circumscripția e în corespondență cu comunitățile ei și cu circumscripția conducătoare. ''Art. 14.'' Organul de conducere al circumscripției este puterea executivă pentru toate comunitățile circumscripției. {{nop}}<noinclude>{{rh|||101}}</noinclude> ods41ujegnutn86sysfr9yi2brxxab4 0 47416 144084 2025-06-25T17:03:00Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = Anexe: II. Statutele Ligii comuniștilor | anterior = [[../1. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor”|Anexa 1]] | următor = | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" incl... 144084 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Manifestul Partidului Comunist | autor = Karl Marx | autor2 = Friedrich Engels | traducător = Editura de Stat pentru Literatură Politică | traducător-nolink = da | secțiune = Anexe: II. Statutele Ligii comuniștilor | anterior = [[../1. Contribuții la istoria „Ligii comuniștilor”|Anexa 1]] | următor = | an = 1954 | note = }} <pages index="Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf" include="104-110" /> mjvxu54maf9yhxb78tf2lqjsfroc48z 104 47417 144085 2025-06-25T17:09:17Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144085 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>luni, de cheltuieli și încasări. Organul central dă socoteală congresului de administrarea fondurilor ligii și de situația casei ligii. Orice delapidare a fondurilor ligii se sancționează cu pedeapsa cea mai aspră. ''Art. 49.'' Cheltuielile extraordinare și cheltuielile pentru congres se acoperă prin contribuții extraordinare. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul |X}}}} PRIMIREA }} ''Art. 50.'' Președintele comunității citește celui ce urmează a fi primit statutele de la art. 1 pînă la art. 49, le explică, și într-o scurtă alocuțiune accentuează în mod deosebit asupra obligațiilor pe care și le ia acesta, punîndu-i apoi întrebarea: „Vrei deci să intri în această ligă?”. Dacă răspunde „Da!”, președintele îi cere cuvîntul de onoare că-și va îndeplini obligațiile de membru al ligii, îl declară membru al ligii și la ședința următoare îl introduce în comunitate. Londra, 8 decembrie 1847. În numele celui de-al doilea congres din toamna anului 1847. {{dhr}} {| {{ts|w100}} | {{ts|ac|w50}} | {{lsp||Secretar:}}<br/>(ss) ''Engels'' | {{ts|ac}} | {{lsp||Președinte:}}<br/>(ss) ''Karl Schapper'' |}<noinclude>{{dhr}}{{dhr}}{{sep|6em}}</noinclude> ixq7f38uz5za2t4yvcpi2slvakyk9ei 104 47418 144086 2025-06-25T17:12:03Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144086 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Art. 15. Comunitățile izolate urmează fie să se atașeze unei circumscripții existente, fie să formeze, împreună cu alte comunități izolate, o nouă circumscripție. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul I|V}}}} CIRCUMSCRIPȚIA CONDUCĂTOARE }} ''Art. 16.'' Diferitele circumscripții ale unei țări sau ale unei provincii sînt subordonate unei circumscripții conducătoare. ''Art. 17.'' Împărțirea circumscripțiilor ligii pe provincii și instituirea de circumscripții conducătoare se face de către congres, pe baza propunerilor organului central. ''Art. 18.'' Circumscripția conducătoare este puterea executivă pentru toate circumscripțiile din raza ei. Ea este în corespondență cu aceste circumscripții și cu organul central. ''Art. 19.'' Circumscripțiile nou formate se alipesc circumscripției conducătoare celei mai apropiate. ''Art. 20.'' Circumscripțiile conducătoare sînt răspunzătoare în mod provizoriu față de organul central și în ultimă instanță față de congres. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul |V}}}} ORGANUL CENTRAL }} ''Art. 21.'' Organul central este puterea executivă a întregii ligi și ca atare răspunzător față de congres. ''Art. 22.'' El se compune din cel puțin cinci membri și se alege de către organul de conducere al circumscripției din localitatea în care congresul și-a stabilit sediul. ''Art. 23.'' Organul central este în corespondență cu circumscripțiile conducătoare. El face trimestrial o dare de seamă asupra situației întregii ligi. {{nop}}<noinclude>{{rh|102||}}</noinclude> ak3ewkgm2dpci0dae81xg9da1qio2v2 144087 144086 2025-06-25T17:12:16Z TiberiuFr25 11409 144087 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>''Art. 15.'' Comunitățile izolate urmează fie să se atașeze unei circumscripții existente, fie să formeze, împreună cu alte comunități izolate, o nouă circumscripție. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul I|V}}}} CIRCUMSCRIPȚIA CONDUCĂTOARE }} ''Art. 16.'' Diferitele circumscripții ale unei țări sau ale unei provincii sînt subordonate unei circumscripții conducătoare. ''Art. 17.'' Împărțirea circumscripțiilor ligii pe provincii și instituirea de circumscripții conducătoare se face de către congres, pe baza propunerilor organului central. ''Art. 18.'' Circumscripția conducătoare este puterea executivă pentru toate circumscripțiile din raza ei. Ea este în corespondență cu aceste circumscripții și cu organul central. ''Art. 19.'' Circumscripțiile nou formate se alipesc circumscripției conducătoare celei mai apropiate. ''Art. 20.'' Circumscripțiile conducătoare sînt răspunzătoare în mod provizoriu față de organul central și în ultimă instanță față de congres. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul |V}}}} ORGANUL CENTRAL }} ''Art. 21.'' Organul central este puterea executivă a întregii ligi și ca atare răspunzător față de congres. ''Art. 22.'' El se compune din cel puțin cinci membri și se alege de către organul de conducere al circumscripției din localitatea în care congresul și-a stabilit sediul. ''Art. 23.'' Organul central este în corespondență cu circumscripțiile conducătoare. El face trimestrial o dare de seamă asupra situației întregii ligi. {{nop}}<noinclude>{{rh|102||}}</noinclude> ah95ephv7vew7p8lned6kaka71h38gc 104 47419 144088 2025-06-25T17:15:01Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144088 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul V|I}}}} DISPOZIȚII COMUNE }} ''Art. 24.'' Comunitățile și organele de conducere ale circumscripțiilor, cît și organul central se întrunesc cel puțin o dată la două săptămîni. ''Art. 25.'' Membrii organului de conducere al circumscripției și ai organului central se aleg pe termen de un an, sînt reeligibili și pot fi oricînd revocați de alegătorii lor. ''Art. 26.'' Alegerile au loc în luna septembrie. ''Art. 27.'' Organele de conducere ale circumscripției vor conduce dezbaterile comunităților în conformitate cu țelurile ligii. Dacă organul central consideră dezbaterea anumitor chestiuni ca fiind de interes general și direct, va invita întreaga ligă să le dezbată. ''Art. 28.'' Membrii ligii vor coresponda cel puțin trimestrial, iar comunitățile cel puțin lunar cu organul de conducere al circumscripției lor. Fiecare circumscripție trebuie să facă o dare de seamă circumscripției conducătoare cel puțin o dată la două luni, iar fiecare circumscripție conducătoare trebuie să facă o dare de scamă organului central cel puțin o dată la trei luni despre districtul său. ''Art. 29.'' Fiecare organ de conducere al ligii are obligația să ia măsurile necesare pentru siguranța și activitatea susținută a ligii, în cadrul statutelor și pe răspundere proprie, anunțînd imediat organul superior. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul VI|I}}}} CONGRESUL }} ''Art. 30.'' Congresul este puterea legislativă a întregii ligi. Toate propunerile de modificare a statutelor se îna-<noinclude>{{rh|||103}}</noinclude> pl35xkehk7i55rohtkuc63mgkan5smw 104 47420 144090 2025-06-25T17:19:03Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144090 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>intează de către circumscripțiile conducătoare organului central, care le supune congresului. ''Art. 31.'' Fiecare circumscripție trimite un delegat. ''Art. 32.'' Fiecare circumscripție cu mai puțin de 30 de membri trimite un delegat, cele cu mai puțin de 60 de membri trimit doi delegați, cele cu mai puțin de 90 de membri trimit trei delegați etc. Circumscripțiile pot fi reprezentate de membri ai ligii care nu sînt din localitatea respectivă. În cazul acesta vor trimite însă delegatului lor un mandat amănunțit. ''Art. 33.'' Congresul se întrunește în luna august a fiecărui an. În cazuri urgente, organul central convoacă un congres extraordinar. ''Art. 34.'' Congresul stabilește de fiecare dată localitatea în care organul central își va avea sediul în anul următor, precum și localitatea unde se va întruni următorul congres. ''Art. 35.'' Organul central participă la congres, dar nu are vot deliberativ. ''Art. 36.'' După fiecare seziune, congresul lansează, pe lîngă circulara sa, și un manifest în numele partidului. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul VII|I}}}} INFRACȚIUNI ÎMPOTRIVA LIGII }} ''Art. 37.'' Cel ce calcă condițiile cerute membrilor (art. 2) va fi, după împrejurări, suspendat din ligă sau exclus. Excluderea face cu neputință reprimirea. ''Art. 38.'' Numai congresul hotărăște asupra excluderii. ''Art. 39.'' Membrii pot fi suspendați de către circumscripții sau de către comunități cu avizare imediată a organului superior. Și în această privință decide în ultimă instanță congresul. ''Art. 40.'' Reprimirea membrilor suspendați se face de către organul central, în urma propunerii circumscripției. {{nop}}<noinclude>{{rh|104||}}</noinclude> t7mqvyfvzcvoctxh41utrviiekcf6py 104 47421 144091 2025-06-25T17:21:32Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144091 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>''Art. 41.'' Infracțiunile împotriva ligii sînt judecate de către organul de conducere al circumscripției, care se îngrijește și de executarea hotărîrii. ''Art. 42.'' Indivizii suspendați și cei excluși, ca și în genere persoanele suspecte, vor fi puși sub supraveghere și împiedicați de la acțiuni dăunătoare ligii. Uneltirile unor asemenea indivizi trebuie aduse de îndată la cunoștința comunității respective. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul I|X}}}} FONDURILE LIGII }} ''Art. 43.'' Congresul stabilește pentru fiecare țară un minimum de cotizație pe care trebuie s-o plătească fiecare membru. ''Art. 44.'' Din această cotizație, jumătate se atribuie organului central și jumătate rămîne în casa circumscripției sau a comunității. ''Art. 45.'' Fondurile organului central se întrebuințează: # pentru acoperirea cheltuielilor de corespondență și a celor administrative; # pentru tipărirea și difuzarea manifestelor propagandistice; # pentru trimiterea de emisari în anumite ocazii. ''Art. 46.'' Fondurile organelor de conducere locale se întrebuințează: # pentru acoperirea cheltuielilor de corespondență; # pentru tipărirea și difuzarea manifestelor propagandistice; # pentru trimiterea de emisari în anumite ocazii. ''Art. 47.'' Comunităților și circumscripțiilor care nu și-au depus cotizațiile pentru organul central timp de șase luni li se va anunța de către acesta suspendarea din ligă. ''Art. 48.'' Organele de conducere ale circumscripțiilor vor da socoteală comunităților lor, la intervale de cel mult trei<noinclude><references/></noinclude> enol1e1iy1osza83b1z2v1dej5s9doz 144092 144091 2025-06-25T17:22:12Z TiberiuFr25 11409 144092 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>''Art. 41.'' Infracțiunile împotriva ligii sînt judecate de către organul de conducere al circumscripției, care se îngrijește și de executarea hotărîrii. ''Art. 42.'' Indivizii suspendați și cei excluși, ca și în genere persoanele suspecte, vor fi puși sub supraveghere și împiedicați de la acțiuni dăunătoare ligii. Uneltirile unor asemenea indivizi trebuie aduse de îndată la cunoștința comunității respective. {{dhr}} {{C| {{mai mic|{{lsp||Capitolul I|X}}}} FONDURILE LIGII }} ''Art. 43.'' Congresul stabilește pentru fiecare țară un minimum de cotizație pe care trebuie s-o plătească fiecare membru. ''Art. 44.'' Din această cotizație, jumătate se atribuie organului central și jumătate rămîne în casa circumscripției sau a comunității. ''Art. 45.'' Fondurile organului central se întrebuințează: # pentru acoperirea cheltuielilor de corespondență și a celor administrative; # pentru tipărirea și difuzarea manifestelor propagandistice; # pentru trimiterea de emisari în anumite ocazii. ''Art. 46.'' Fondurile organelor de conducere locale se întrebuințează: # pentru acoperirea cheltuielilor de corespondență; # pentru tipărirea și difuzarea manifestelor propagandistice; # pentru trimiterea de emisari în anumite ocazii. ''Art. 47.'' Comunităților și circumscripțiilor care nu și-au depus cotizațiile pentru organul central timp de șase luni li se va anunța de către acesta suspendarea din ligă. ''Art. 48.'' Organele de conducere ale circumscripțiilor vor da socoteală comunităților lor, la intervale de cel mult trei<noinclude>{{rh|||105}}</noinclude> 7vqth1pqah6ry66lpnc4q5jzh62llur 104 47422 144094 2025-06-25T21:49:27Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144094 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>lițiste ale secolului, plină de minciuni și de falsificări internaționale, mai servește și azi ca sursă principală tuturor lucrărilor necomuniste, privind această epocă. Ce pot da eu aci nu este decît o schiță, și aceasta numai în ceea ce privește Liga; atît cît este absolut necesar pentru a înțelege „dezvăluirile”. Nădăjduiesc că îmi va mai fi dat să prelucrez cîndva bogatul material adunat de Marx și de mine în legătură cu istoria acelei glorioase tinereți a mișcării muncitorești internaționale. {{***}} Din liga secretă democrat-republicană a „proscrișilor”, înființată în 1834 de un grup de refugiați germani la Paris, s-au desprins în 1836 elementele extremiste, în majoritate proletare, care au format o nouă ligă secretă, „''Liga celor drepți''”. Liga-mamă, în care rămăseseră doar elementele cele mai inactive, în genul lui [[:de:Jacob Venedey|Jacobus Venedey]], se stinse în scurt timp: în 1840, cînd poliția dădu în Germania de urma cîtorva secțiuni ale ei, nu mai era decît o umbră. În schimb, noua ligă se dezvolta relativ repede. La început era o mlădiță germană a comunismului muncitoresc francez, cu tradiții babuviste<ref>''Babuvism'' — învățătura lui [[:en:Author:François-Noël Babeuf|Gracchus Babeuf]], comunist utopic francez (1700—1797). — ''Nota Red.''</ref>, care începuse să prindă viață pe vremea aceea la Paris; comunitatea de bunuri era revendicată, ca o consecință inevitabilă a „egalității”. Scopul ligii era identic cu al societăților secrete pariziene din vremea aceea: ca era pe jumătate asociație de propagandă, pe jumătate conspirativă, Parisul continuînd să fie considerat ca centru al acțiunii revoluționare, cu toate că pregătirea unor putsch-uri ocazionale în Germania nu era cîtuși de puțin exclusă. Deoarece însă cîmpul de luptă decisiv rămînea tot Parisul, liga nu era, de fapt, pe vremea aceea decît o ramură germană a societăților secrete franceze, în special a<noinclude>{{sep|6em|align=left}} {{referințe mici}} {{rh|76||}}</noinclude> sdea3xa6rfsbhw1ab9rgblx0sjid62r 104 47423 144095 2025-06-25T22:16:45Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144095 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>acelei „Société des saisons”<ref>''„Société des saisons”'' („Societatea anotimpurilor”) — asociație secretă întemeiată de [[:fr:Auteur:Louis Auguste Blanqui|Blanqui]] în 1837, avînd un caracter pur conspirativ. — ''Nota Red.''</ref>, condusă de [[:fr:Auteur:Louis Auguste Blanqui|Blanqui]] și [[:fr:w:Armand Barbès|Barbés]], cu care era în strînsă legătură. Francezii au început insurecția în ziua de 12 mai 1839<ref>În timpul insurecției din Paris din 12 mai 1839, care a fost pregătită de „Societatea anotimpurilor”, a fost ocupată primăria, s-a alcătuit un guvern provizoriu și Blanqui a fost numit comandant suprem. Deoarece răsculații nu aveau legătură cu masele, ei au putut fi înfrînți cu ușurință de poliție și de garda națională. — ''Nota Red.''</ref>; secțiunile ligii porniră la acțiune o dată cu ei, astfel că fură antrenate în înfrîngerea comună. Dintre germani fuseseră arestați în primul rînd [[:en:w:Karl Schapper|''Karl Schapper'']] și [[:en:w:Heinrich Bauer (revolutionary)|''Heinrich Bauer'']]; guvernul lui [[:en:Author:Louis Philippe I|Ludovic Filip]], după ce-i ținu închiși timp mai îndelungat, se mulțumi să-i expulzeze. Amîndoi plecară la Londra. Schapper, originar din Weilburg în Nassau, student al facultății de silvicultură din Giessen, în 1832 membru al conspirației organizate de [[:de:Georg Büchner|Georg Büchner]]<ref>E vorba de tentativa de propagandă revoluționară în sînul țărănimii din Hessa, întreprinsă de poetul german [[:de:Georg Büchner|Georg Büchner]] (1813—1837), în vederea căreia el a întemeiat în 1834 împreună cu preotul [[:de:Friedrich Ludwig Weidig|Weidig]], conducătorul liberalilor din Hessa, „Societatea drepturilor omului”. — ''Nota Red.''</ref>, a luat parte, la 3 aprilie 1833, la asaltul asupra comandamentului de poliție din Frankfurt<ref>Asaltul asupra comandamentului de poliție din Frankfurt a fost o încercare de putsch nereușită, întreprinsă de vreo 50 de zurbagii radicali, în majoritate studenți. — ''Nota Red.''</ref>, s-a refugiat în străinătate și în februarie 1834 a participat la marșul lui [[:en:Author:Giuseppe Mazzini|Mazzini]] asupra Savoiei<ref>Marșul asupra Savoiei a fost una din expedițiile fără succes întreprinse de revoluționarul italian [[:en:Author:Giuseppe Mazzini|Mazzini]] (1805—1872), republican mic-burghez, în vederea unificării Italiei și eliberării ei de sub jugul austriac. — ''Nota Red.''</ref>. De statură uriașă, hotărît și energic, mereu gata să riște o existență tihnită și chiar viața, Schapper era prototipul revoluționarului de profesie, care a jucat un anumit rol în deceniul al patrulea. Deși avea o gîndire cam înceată, nu se poate spune că ar fi fost incapabil de o înțelegere mai profundă a problemelor teoretice, după cum dovedește chiar evoluția lui din „dema-<noinclude>{{sep|6em|align=left}} {{referințe mici}} {{rh|||77}}</noinclude> dkms4qkqqn80qo6v78icznpd90c4e63 104 47424 144096 2025-06-25T22:26:28Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 144096 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>gog”<ref>Așa numeau autoritățile din Germania pe reprezentanții ideilor liberalo-democratice din deceniile al treilea și al patrulea ale secolului al XIX-lea. În 1819 a fost instituită o comisie specială pentru cercetarea „uneltirilor demagogice” în toate statele germane. — ''Nota Red.''</ref> în comunist, și stăruia cu atît mai mult în cele o dată înțelese. Tocmai de aceea uneori pasiunea lui revoluționară o lua razna; ulterior își dădea însă întotdeauna seama de greșelile sale și le recunoștea deschis. Era un om dintr-o bucată, și ceea ce a făcut pentru întemeierea mișcării muncitorești germane rămîne de neuitat. Heinrich Bauer, originar din Franconia, era cizmar; un omuleț vioi, inteligent, spiritual, al cărui trup puțintel ascundea însă și multă șiretenie și hotărîre. Ajunși la Londra — unde Schapper, care la Paris fusese zețar, își cîștiga existența ca profesor de limbi străine —, ei reînnodară firele rupte ale ligii, făcînd acum din Londra centrul ligii. Acolo li se alătură — dacă nu o făcuse cumva chiar mai de mult la Paris — ''[[:en:w:Joseph Moll|Josef Moll]]'', ceasornicar din Colonia, un Hercule de statură mijlocie — de cîte ori n-au barat, cu succes, el și cu Schapper ușa unei săli împotriva a sute de adversari care o asaltau —, un om care, în ce privește energia și hotărîrea, era cel puțin egalul celor doi tovarăși ai săi, pe care îi întrecea însă din punct de vedere al inteligenței. Nu numai că era un diplomat înnăscut, cum au dovedit-o succesele numeroaselor sale misiuni, dar era mai accesibil și problemelor teoretice. I-am cunoscut pe toți trei la Londra, în 1843; erau primii proletari revoluționari pe care îi vedeam, și oricît s-ar fi deosebit, în amănunte, concepțiile noastre — căci pe atunci eu opuneam comunismului lor egalitar<ref>Prin comunism egalitar înțeleg, după cum am spus mai sus, comunismul care se bazează exclusiv sau cu precădere pe revendicarea egalității. ''(Nota lui Engels.)''</ref> și mărginit o bună doză de înfumurare filozofică tot atît de mărginită —, nu voi putea totuși uita niciodată puternica impresie pe care acești trei oameni adevărați au făcut-o asupra mea, un tînăr care pe vremea aceea abia se pregătea să devină om. {{nop}}<noinclude>{{sep|6em|align=left}} {{referințe mici}} {{rh|78||}}</noinclude> an9phjap4xdodi6j97b9vpjyxk23m2j