Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.45.0-wmf.9 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul 102 1291 144911 133566 2025-07-11T11:06:46Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144911 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = A }} == Poezii == ===În grădină (1905)=== *[[În grădină]] *[[Florile (Anghel)|Florile]] *[[Măgheranii]] *[[Floarea-soarelui]] *[[Crizanteme]] *[[După ploaie]] *[[Amiaza]] *[[Dragoste (Anghel)|Dragoste]] *[[Murmurul fîntînei]] *[[Dureri ascunse]] *[[În Luxemburg]] *[[Farmec de noapte]] *[[Melancolie (Anghel)|Melancolie]] *[[Liniște (Anghel)|Liniște]] *[[Amintire (Anghel)|Amintire]] *[[În furtună]] *[[Șipotul]] *[[Schimb de vești]] *[[Fantazie, 1|Fantazie]] *[[Tovarășilor mei]] ===Fantazii (1909)=== * [[Imn (Anghel)|Imn]] * [[Ceasurile]] * [[Moartea narcisului]] * [[Umbre]] * [[Nocturnă (Anghel)|Nocturnă]] * [[Nemulțumitul]] * [[În port]] * [[Visul sepiei]] * [[Reverie (Anghel)|Reverie]] * [[Scrisoare (Anghel)|Scrisoare]] * [[Visul unui nibelung]] * [[Paharul fermecat]] * [[Metamorfoză]] * [[Duminica]] * [[Călătorii]] * [[Alesul]] * [[Cântec (Anghel)|Cântec]] * [[Cum cântă marea]] * [[Darul valurilor]] * [[Fantome]] * [[Visătorul]] * [[Omul din lună]] * [[Pastel (Anghel)|Pastel]] * [[Curcubeul]] * [[Fantazie, 2|Fantazie]] * [[Ex-Voto]] * [[Stejarul și vîscul]] ===Din periodice=== * [[Toamna (Anghel)|Toamna]] * [[În umbra de castani]] * [[Și dacă (Anghel)|Și dacă]] * [[Himera (Anghel)|Himera]] * [[Spre Cythera]] * [[Marină (Anghel)|Marină]] * [[Gherghina]] * [[Cîntecul greierului]] * [[Balul pomilor]] * [[Puterea amintirii]] ==Proză== ===Fantome (1911)=== *[[Mama (Anghel)|Mama]] *[[Ex voto]] *[[Fantome, 2|Fantome]] *[[Garda imperială]] *[[Reveria unei statui]] *[[De vorbă cu un afiș]] *[[Ceasornicul bunicii]] *[[Mihail Kogălniceanu (Anghel)|Mihail Kogălniceanu]] *[[A. D. Holban]] *[[Clopotele]] *[[Tata (Anghel)|Tata]] *[[Țiganii (Anghel)|Țiganii]] *[[Fata din dafin]] ===Oglinda fermecată (1912)=== *[[Oglinda fermecată]] *[[Fluturul morții]] *[[Culegătorul de stele căzătoare]] *[[Cedrul]] *[[Floarea de aloes]] *[[Hefaistos]] *[[Jertfa]] *[[Gherghina, 2|Gherghina]] *[[A patra Parcă]] *[[Vasul-fantomă]] *[[Sonata lunii]] *[[Dușmanul florilor]] *[[Pâinea noastră cea de toate zilele]] *[[Două agonii]] *[[Morfina]] *[[Din tainele Lunii]] *[[Spovedania unui orb]] *[[Scrisorile]] ===Povestea celor necăjiți=== ====Fantazii și portrete==== *[[Povestea celor necăjiți]] *[[Puteri ascunse (Dimitrie Anghel)|Puteri ascunse]] *[[Întîiul volum]] *[[Calvarul florilor]] *[[Pe un volum de Charles Perrault]] *[[Oscar Wilde (Anghel)|Oscar Wilde]] *[[Aducerile-aminte... (Anghel)|Aducerile-aminte...]] *[[Pelerinul pasionat]] ===Triumful vieții (1912)=== ====Fantazii și portrete==== *[[Triumful vieții]] *[[Prinosul unui iconoclast]] *[[Alaiul vechiturilor]] *[[Nicolae Iorga (Anghel)|Nicolae Iorga]] *[[Ultimele pagini]] ===Steluța (1913)=== *[[Steluța (Anghel)|Steluța]] *[[Într-un amurg de toamnă (Anghel)|Într-un amurg de toamnă]] *[[Numărul 27]] *[[Arivistul]] *[[Privind o stea terestră]] *[[O primăvară la Roma]] *[[Două glasuri]] *[[Cucuveaua]] ===Din periodice=== *[[În expoziția lui Verona]] *[[Statuia lui Cuza-Vodă]] *[[Represiune pentru represiune]] *[[Pe un volum al lui E. Gîrleanu]] *[[La fîntîna Medicișilor]] *[["Sunt lacrimae rerum"]] *[[Moartea babacului]] *[[Domnu' Hube]] *[[Dușmanul mașinismului ]] *[[După reprezentarea lui Camoëns]] *[[Dantura]] *[[Omul care s-a pierdut pe sine]] *[[Hipparc și Didona]] *[[Agora modernă]] *[[Coco]] *[[Scînteia]] *[[O victimă a lui Gutenberg]] *[[Arca lui Noe]] *[[Lui Octavian Goga (Anghel)|Lui Octavian Goga]] *[[Reflecțiile unui respins]] *[[Rochia bunicei]] *[[Divanul]] *[[În furtună...]] *[[Tovarășii (Anghel)|Tovarășii]] *[[Zi de sărbătoare]] *[[Preludiu (Anghel)|Preludiu]] *[[O amintire despre Verdi]] ==În colaborare cu [[Ștefan Octavian Iosif]]== *[[Legenda funigeilor]] (1907, poem dramatic în 3 acte) * [[Cometa]] (1908, comedie în 3 acte în versuri) *Caleidoscopul lui A. Mirea (1908-1910) **[[Hornarul]] **[[Cișmigiul]] **[[Asfințit de lună]] **[[Nocturnă (Iosif-Anghel)|Nocturnă]] **[[Oglinda (Iosif-Anghel)|Oglinda]] **[[Sonete antimusicale]] **[[Elegie]] **[[Viziune telegrafică (Reminiscență)]] **[[Wagnerism]] **[[Vis Biblic]] **[[Lui Eminescu (Iosif-Anghel)|Lui Eminescu]] **[[Crai nou]] **[[Cucoșul]] **[[Indignare reciprocă]] **[[Scrisoare (Iosif-Anghel)|Scrisoare]] **[[Răsăritul soarelui]] **[[Paiangul]] **[[Lui Grigorescu]] **[[Nuntă la țară]] **[[Prolog (Iosif-Anghel)|Prolog]] **[[Pastel în metru antic]] **[[Nu știu, n-am văzut]] *Sonete indignate **[[Excelsior! (Iosif-Anghel)|Excelsior!]] **[[Bețivul solitar]] *Cioflecării și hilariante **[[În zori (Iosif-Anghel)|În zori]] *Sonete rusticane **[[Amorul orb]] *Versuri originale din periodice **[[Înainte!]] * [[Carmen saeculare]] (1909, poem istoric) * [[Cireșul lui Lucullus]] (1910, volum de proză) * [[Portrete]] (1910, volum de proză) ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=XXcQAAAAYAAJ Google Books: Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel - Legenda Funigeilor (poem dramatic în trei acte), Editura „Vieții Romînești”, Iași, 1907] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 6jmapttsiwj3n8lu9xej0be2syg0cwv 102 1349 144906 140919 2025-07-11T11:01:48Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144906 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = M }} ==Romane== * [[Brațul Andromedei]] (1930) * [[Rusoaica]] (1933) * [[Femeia de ciocolată]] (1933) * [[Zilele și nopțile unui student întârziat]] (1934) * ''[[Donna Alba]]'' (1935) ==Nuvele și povestiri== *[[Amurgul]] *[[Cea din urmă noapte]] *[[Cei din urmă]] *[[Coșul cu târguieli]] *[[Deus ex machina]] *[[Examenul]] *[[Filodor]] *[[Frigul]] *[[Icoana]] *[[Ierni jilave]] *[[Împricinații]] *[[Întâmplarea (Mihăescu)|Întâmplarea]] *[[Între porțelanuri]] *[[Jucătorul]] *[[La Grandiflora]] (1928) *[[Mâna (Mihăescu)|Mâna]] *[[Monumentul]] *[[Noaptea focurilor]] *[[Ora bunului rămas]] *[[Piaza]] *[[Poarta de fier]] *[[Retragerea]] *[[Scuarul]] *[[Semnele lui Dănuț]] *[[Sfârșitul]] *[[Singuratecii]] *[[Soarele]] *[[Tabloul]] *[[Troița]] *[[Un călător]] *[[Urâtul (Mihăescu)|Urâtul]] *[[Vedenia (Mihăescu)|Vedenia]] (1929) *[[Vin nou]] *[[Visul (Mihăescu)|Visul]] (1935) ==Teatru== *[[Pavilionul cu umbre]] (1928) ==Legături externe== *[http://www.archive.org/details/rusoaicabordeiul00miheuoft Internet Archive: Gib Mihăescu - Rusoaica, Editura Națională Ciornei] {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} rdt88u75h3t0qqm5zdl4b223itwxk7x 102 1417 144908 141940 2025-07-11T11:03:04Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144908 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = A }} ==Poezii== * [[Toamna țesătoare]] * [[Răzbunarea lui Statu-Palmă]] * [[Noaptea albă (Alecsandri)|Noaptea albă]] * [[Zilele Babii]] * [[Hora Ardealului]] * [[Frații Jderi]] * [[Căpitanul Romano]] * [[Românca de la Grivița]] * [[Vântul (Alecsandri)|Vântul]] * [[Încununarea steagului]] * [[Răpirea Bucovinei]] * [[Imnul Coronei]] * [[Bucovina]] * [[Epistolă generalului Florescu]] * [[Hora de la Grivița]] * [[Vântul de la miază-zi]] * [[10 mai 1881]] ===Doine=== *[[Sfârșit de toamnă]] *[[Doina (Alecsandri)|Doina]] *[[Baba Cloanța]] *[[Sora și hoțul]] *[[Crai-nou]] *[[Maghiara]] *[[Altarul mănăstirii Putna]] *[[Andrii-Popa]] *[[Groza]] *[[Ursiții]] *[[Strigoiul]] *[[Ceasul rău]] *[[Strunga]] *[[Cântic haiducesc]] *[[Făt-Logofăt]] *[[Hora (Alecsandri)|Hora]] *[[Zburătorul (Alecsandri)|Zburătorul]] *[[Tatarul]] *[[Cinel-cinel]] *[[Mândruliță de la munte]] *[[Dorul româncei]] *[[Cântec ostășesc (Alecsandri)|Cântec ostășesc]] *[[Dorul (Alecsandri)|Dorul]] *[[Doina iubirii]] *[[Mărioara, Florioara]] ===Lăcrimioare=== *[[Steluța]] *[[Lăcrimioare]] *[[8 Mart]] *[[De crezi în poezie]] *[[O noapte la țară]] *[[Vezi tu vulturul...]] *[[Despărțirea (Alecsandri, 1846)|Despărțirea]] *[[Dulce înger|Dulce înger...]] *[[Cântic de fericire]] *[[Păscarul Bosforului]] *[[Așteptarea (Alecsandri)|Așteptarea]] *[[Veneția (Alecsandri)|Veneția]] *[[Barcarolă venețiană]] *[[Biondineta]] *[[O seară la Lido]] *[[Gondoleta]] *[[Canțonetă napolitană]] *[[Visurile]] *[[Adio (Alecsandri)|Adio]] *[[Pe mare (Alecsandri)|Pe mare]] *[[Ursita mea]] *[[La Veneția mult duioasă]] ===Suvenire=== *[[Visul]] *[[Pe malul mărei]] *[[Păsărica]] *[[Maiorului Iancu Bran]] *[[Desrobirea țiganilor]] *[[Odă cătră Bahlui]] *[[Zimbrul și vulpea]] *[[Curcile]] *[[Frumoasă copiliță]] *[[Adevărul și minciuna]] *[[Pe un album (Alecsandri)|Pe un album]] *[[Romanță (Alecsandri)|Romanță]] *[[Adio Moldovei]] *[[La mormîntul lui Gr. Romalo]] *[[Întoarcerea în țară]] *[[La moartea lui P. Cazimir]] *[[Dridri (poezie, Alecsandri)|Dridri]] *[[Umbrei lui Nicu Ghica]] *[[Dor de călătorie]] *[[Bosforul]] *[[Strofe lui C. Negri]] ===Mărgăritărele=== *[[Deșteptarea României]] *[[Sentinela romană]] *[[Moțul și secoiul]] *[[Vis de poet]] *[[Biserica risipită]] *[[Cînticul Margaritei]] *[[Păsărica mărei]] *[[Floarea oceanului]] *[[Muntele de foc]] *[[Hoțul și domnița]] *[[Ce gândești, o! Margarită]] *[[Iahtul]] *[[O noapte la Alhambra]] *[[Seguidilă]] *[[El R'baa]] *[[Stelele]] *[[N. Bălcescu murind]] *[[Anul 1855]] *[[Cântece și sărutări (Alecsandri)|Cântece și sărutări]] *[[Banul Mărăcină]] *[[La Sevastopol]] *[[Dragoș (Vasile Alecsandri)|Dragoș]] *[[1 Mai]] *[[Adio (Alecsandri, 2)|Adio]] *[[Cântece de lume]] *[[Visul lui Petru Rareș]] *[[Emmi]] *[[Moldova în 1857]] *[[Noaptea Sfântului Andrii]] *[[Dorul de mare]] *[[Surorii mele]] *[[Steua țării]] *[[Hora Unirei]] *[[Presimțire]] *[[Pe albumul d-rei Ida Vegezzi Ruscalla]] *[[Pilotul]] *[[La Palestro]] *[[La Magenta]] *[[Gondola trece]] *[[Corona vieței]] *[[La poeții români]] *[[Lacul de Como]] *[[Romanță (Alecsandri, 2)|Romanță]] *[[Crinul]] *[[Cristos a înviat]] *[[Înșiră-te, mărgărite]] ===Pasteluri=== *[[Serile la Mircești]] *[[Sfârșit de toamnă]] *[[Iarna (Alecsandri)|Iarna]] *[[Gerul]] *[[Viscolul]] *[[Sania]] *[[Mezul iernei]] *[[La gura sobei]] *[[Bradul (Alecsandri)|Bradul]] *[[Sfârșitul iernei]] *[[Oaspeții primăverii]] *[[Cucoarele (Alecsandri)|Cocoarele]] *[[Noaptea (Alecsandri)|Noaptea]] *[[Dimineața (Alecsandri)|Dimineața]] *[[Tunetul]] *[[Floriile]] *[[Paștele]] *[[Plugurile]] *[[Sămănătorii]] *[[Rodica]] *[[Lunca din Mircești]] *[[Malul Siretului]] *[[Flori de nufăr]] *[[Concertul în luncă]] *[[Vânătorul]] *[[Puntea]] *[[Balta]] *[[Fântâna (Alecsandri)|Fântâna]] *[[Secerișul]] *[[Cositul]] *[[Portret dedicat doamnei X... Y... Z...]] *[[Portret dedicat princesei Natalia Ghica]] *[[Pe coastele Calabrei]] *[[Linda Raia]] *[[Calea Robilor]] *[[Buchet, calul favorit a d-rei Maria Docan]] *[[Mandarinul]] *[[Pastel chinez]] *[[Bărăganul]] *[[Valul lui Traian]] ===Varia=== *[[Strofe scrise pe un părete]] *[[Imn religios]] *[[Imn lui Ștefan cel Mare]] *[[Ștefan Vodă și codrul]] *[[Ștefan și Dunărea]] *[[Soarele, vântul și gerul]] *[[10 Mai]] ===Legende=== *[[Răzbunarea lui Statu-Palmă]] *[[Ana Doamna]] *[[Calul cardinalului Batori]] *[[Tudora de la Tîrșor]] *[[Odă statuiei lui Mihai Viteazul]] *[[Legendă de la Dorna]] *[[Toamna țesătoare]] *[[Palatul Loredano]] *[[Pohod la Sybir]] *[[Legenda rândunicăi]] *[[Dan, căpitan de plai]] *[[Grui-Sânger]] *[[Legenda ciocârliei]] *[[Vlad Țepeș și stejarul]] *[[Legenda lăcrimioarei]] *[[Cuza Vodă]] *[[Cântecul gintei latine]] *[[Răpirea Bucovinei]] *[[Hodja Murad-pașa]] *[[Garda saraiului]] *[[Noaptea albă (Alecsandri)|Noaptea albă]] *[[Vântul de la miază-zi]] *[[Briar|Ghioaga lui Briar]] *[[Murad Gazi Sultanul și Becri Mustafa]] *[[Prier și fata iernii]] *[[Poiana fermecătoare]] *[[Dedicare (Domnișoarei A.)]] *[[Dorul de brazi]] *[[Soare de iarnă]] *[[Strofe improvizate lui C. Rolla]] *[[Stroe Plopan]] *[[Dumbrava roșie]] ===Ostașii noștri (1888)=== *[[Balcanul și Carpatul]] *[[Peneș Curcanul]] *[[Sergentul]] *[[Păstorii și plugarii]] *[[Frații Jderi]] *[[Căpitanul Romano]] *[[Hora de la Plevna]] *[[Hora de la Grivița]] *[[Marșul călărașilor]] *[[Oda ostașilor români]] *[[Epistolă generalului Florescu]] *[[Eroii de la Plevna]] *[[Damele române]] *[[Ploconul lui Peneș]] *[[Primele obuzuri]] *[[Românca de la Grivița]] *[[La Turnu-Măgurele]] ===Din periodice=== *[[15 mai 1848]] *[[Țara (Alecsandri)|Țara]] ===Postume=== *[[Plugul blestemat]] *[[Unor critici]] *[[Fluierul]] *[[Romanța de toamnă]] *[[Eroii de la Plevna]] ==Teatru== ===Din broșuri, periodice=== *[[Farmazonul din Hârlău]] *[[Modista și cinovnicul]] *[[Cucoana Chirița în balon]] *[[Sânziana și Pepelea]] ===Canțonete comice=== *[[Șoldan Viteazul]] *[[Mama Anghelușa]] *[[Herșcu Boccegiul]] *[[Clevetici, ultra-demagogul]] *[[Sandu Napoilă, ultra-retrogradul]] *[[Ion Păpușarul]] *[[Cucoana Chirița în voiaj]] *[[Barbu Lăutarul]] *[[Paraponisitul]] *[[Kera Nastasia]] *[[Haimana]] *[[Gură-Cască]] ===Scenete=== *[[Stan Covrigarul]] *[[Vivandiera]] *[[Pâcală și Tândală]] ===Operete=== *[[Scara Mâței]] *[[Craiu Nou]] *[[Harță rădeșul]] ===Vodeviluri=== *[[Rămășagul]] *[[Piatra din casă]] *[[Nunta țărănească]] *[[Chirița în Iași]] *[[Chirița în provincie]] *[[Doi morți vii]] *[[Cinel-Cinel]] *[[Rusaliile]] *[[Agachi Flutur]] *[[Arvinte și Pepelea]] *[[Millo director sau mania posturilor]] *[[Paracliserul sau Florin și Florica]] *[[Drumul de fier]] *[[Surugiul (Alecsandri)|Surugiul]] ===Comedii=== *[[Iorgu de la Sadagura]] *[[Creditorii]] *[[Iașii în carnaval]] *[[Kir Zuliardi]] *[[Concina]] *[[Ginerele lui Hagi Petcu]] *[[Nobila cerșitore]] *[[Boieri și Ciocoi]] ===Drame=== *[[Cetatea Neamțului (Alecsandri)|Cetatea Neamțului]] *[[Lipitorile satelor]] *[[Sgârcitul risipitor]] *[[Despot Vodă]] *[[Fântâna Blanduziei]] *[[Ovidiu (Alecsandri)|Ovidiu]] ==Poezii populare ale românilor (1866)== ===Cântece bătrânești=== *[[Miorița]] *[[Năluca]] *[[Cucul și turturica]] *[[Balaurul]] *[[Erculean]] *[[Blestemul]] *[[Inelul și năframa]] *[[Păunașul codrilor]] *[[Soarele și luna (Alecsandri)|Soarele și luna]] *[[Șoimul și floarea fragului]] *[[Brumărelul]] *[[Ciuma]] *[[Holera (Alecsandri)|Holera]] *[[Bogatul și săracul]] *[[Stejarul și cornul]] *[[Călătorul]] *[[Fata de birău]] *[[Mândra din Muncel]] *[[Românii de pe malurile Dunării]] *[[Muierușcă din Brașău]] *[[Dolca]] *[[Șalga]] *[[Mihu copilul]] *[[Toma Alimoș]] *[[Român Grue Grozovanul]] *[[Codreanul]] *[[Vidra]] *[[Serb-sărac]] *[[Doncilă]] *[[Chira]] *[[Rada (Alecsandri)|Rada]] *[[Badiul]] *[[Ghemiș]] *[[Vulcan]] *[[Corbac]] *[[Novac și corbul]] *[[Fata cadiului]] *[[Mogoș vornicul]] *[[Bujor]] *[[Jianul]] *[[Tunsul (Alecsandri)|Tunsul]] *[[Dragoș]] *[[Movila lui Burcel]] *[[Ștefan Vodă și șoimul]] *[[Cântecele lui Ștefan Vodă]] *[[Bogdan]] *[[Iordachi al Lupului]] *[[Mănăstirea Argeșului]] *[[Radu Calomfirescu]] *[[Oprișanul]] *[[Ștefăniță Vodă]] *[[Constantin Brâncovanul]] *[[Cântecul lui Mihai Viteazul]] *[[Visul lui Tudor Vladimirescu]] *[[Horea și Cloșca]] *[[Magdu]] ===Doine=== *[[Doina (Alecsandri)|Doina]] *[[Lunca țipă, lunca zbiară]] *[[Urâtul]] *[[Cântecul răzeșului]] *[[Cântecul plugarului]] *[[Cântecul călugărului]] *[[Nevasta tâlharului]] *[[Copila murind]] *[[Floricica]] *[[Prutul (Alecsandri)|Prutul]] *[[Bobii]] *[[Lena]] *[[Sora contrabandierului]] *[[Străinul (Alecsandri)|Străinul]] *[[Copila]] *[[Puica bălăioară]] *[[Dorul (Alecsandri, 2)|Dorul]] *[[Dragoste]] *[[Cucul 1]] *[[Plângerea țării]] *[[Călărețul]] *[[Fântâna cu doi brazi]] *[[Ciocoiul]] *[[Corbul (Alecsandri)|Corbul]] *[[Codrul]] *[[Voinicul]] *[[Doina voinicească 1]] *[[Doina voinicească 2]] *[[Doina voinicească 3]] *[[Doina voinicească 4]] *[[Doina voinicească 5]] *[[Doina voinicească 6]] *[[Doina voinicească 7]] *[[Turturica]] *[[Ciobanul]] *[[Alba de la munte]] *[[Spune, mândro]] *[[Buruiana de leac]] *[[Cucul 2]] *[[Cucul 3]] *[[Trandafirul (Alecsandri)|Trandafirul]] *[[Mormântul (Alecsandri)|Mormântul]] *[[Drumul la deal...]] *[[Floricică-n foi albastră]] *[[Aolică, daolică]] *[[Fratele răzneț]] *[[Bolnavul]] *[[Despărțirea]] *[[Sună pietricica-n vale]] *[[Oltul (Alecsandri)|Oltul]] *[[Doina oltenească 1]] *[[Doina oltenească 2]] *[[Doina oltenească 3]] *[[Doina oltenească 4]] *[[Doina oltenească 5]] *[[Olteanul]] *[[Mehedințeanul]] *[[Cătana]] *[[Dorul de țară]] *[[Împărate, împărate!]] *[[Cucul 4]] *[[Cucul 5]] *[[Cucul 6]] *[[Dorul (Alecsandri, 3)|Dorul]] *[[Fata ardeleancă]] *[[Dusu-s-a badița]] *[[Mândra Lița]] *[[Iubirile]] *[[Hâtrul bătrîn]] *[[Fratele (Alecsandri)|Fratele]] *[[Omul urât]] *[[Nevasta]] *[[Nevasta bolnavă]] *[[Doina haiducească 1]] *[[Doina haiducească 2]] *[[Doina haiducească 3]] *[[Doina haiducească 4]] *[[Haiducul rănit]] *[[Voinicii Bucovii]] *[[Vrăbiuța]] *[[Florea Șchiopan]] *[[Lelea vitează]] *[[Fratele răzleț]] *[[Cântecul orbului]] *[[Surorile (Alecsandri)|Surorile]] ===Hore=== *[[Ileana]] *[[Tița]] *[[Moș bătrân]] *[[Frunză verde de alună]] *[[Frunză verde de piperi]] *[[Frunză verde de căpșune]] *[[Ungureanul]] *[[Puișorul]] *[[Rândunica]] *[[Ilenuța de la Piatră]] *[[Hora țigănească]] *[[Barbu]] *[[Baba și fata]] *[[Lelițele]] *[[Baba și moșneagul]] *[[Fugi încolo]] *[[Floarea din pârleaz]] *[[Busuiocul]] *[[Ian sui, leleo...]] *[[Femeia temută]] *[[Sultana]] *[[Lelița de la munteni]] *[[Șapte fete]] *[[Stăncuța]] *[[Mărioara (Alecsandri)|Mărioara]] *[[Domnica]] *[[Nevasta care iubește]] *[[Omule, boule]] *[[Aolea! Ce fuse asta?]] *[[Nevasta harnică]] *[[Nevasta bătută]] *[[Răzbunarea nevestei]] *[[Decât ruda și vecinul]] *[[Dorule, odorule]] *[[Este bine, nu e bine]] *[[Aolică, dodo, fa]] *[[Zis-a badea]] *[[Arză-l focul de bărbat]] *[[Lelețico, draga mea]] *[[Însura-m-aș]] *[[Pe sub poale de pădure]] *[[Fa leliță rotiliță]] *[[Pentru mândra care-mi place]] *[[Trecui valea]] *[[Bade Trandafir]] *[[Măi bădiță, păr sucit]] *[[Poruncitu-mi-a mândra]] *[[Trandafir cu două flori]] *[[Pasăre galbenă]] *[[Răvaș, puică..]] *[[Hora de la Mircești]] ===Cântece=== *[[Lado-lado]] *[[Uncropul]] *[[Plugul]] *[[Florile dalbe (Alecsandri)|Florile dalbe]] *[[Cântece din Basarabia]] ==Proză== ===Biografii=== *[[Nicolae Bălcescu în Moldova]] *[[Constantin Negruzzi (Alecsandri)|Constantin Negruzzi]] *[[Costache Filipescu]] *[[Prosper Mérimée (Alecsandri)|Prosper Mérimée]] ===Călătorii și studii=== *[[Istoria unui galben și a unei parale]] *[[Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența]] *[[Iașii în 1844]] *[[Un salon din Iași]] *[[Românii și poezia lor]] *[[O primblare la munți]] *[[Borsec]] *[[Balta-albă]] *[[Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar]] *#[[Călătorie în Africa:Tovarășul meu de drum|Tovarășul meu de drum]] *#[[Călătorie în Africa:Malposta|Malposta]] *#[[Călătorie în Africa:Tuluza, Nima, Marsilia|Tuluza, Nima, Marsilia]] *#[[Călătorie în Africa:Pe mare|Pe mare]] *#*[[Călătorie în Africa:Muntele de foc|Muntele de foc]] *#*[[Călătorie în Africa:Cel întâi pas în lume|Cel întâi pas în lume]] *#*[[Călătorie în Africa:Tanger și Maroc|Tanger și Maroc]] *#*[[Călătorie în Africa:De la Tanger la Tetuan prin munții Uadras|De la Tanger la Tetuan prin munții Uadras]] *[[Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann]] *[[Un episod din anul 1848]] ===Din periodice, broșuri etc.=== *[[Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir]] *[[Melodiile românești]] *[[Prietenii românilor]] *[[Lamartine (Alecsandri)|Lamartine]] *[[Alecu Russo (Alecsandri)|Alecu Russo]] *[[Dridri]] (roman scris în 1869, publicat în 1873) *[[Din albumul unui bibliofil]] *[[Vasile Porojan (Alecsandri)|Vasile Porojan]] *[[Margărita]] (nuvelă scrisă în 1870, din ea fiind publicată numai un mic episod în 1880) *[[Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri]] ===Manifeste și amintiri politice=== *[[Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu]] *[[Extract din istoria misiilor mele politice]] ===Din postume=== *[[Suvenire din 1855]] *[[Suvenire din viața mea]] *[[Pâinea amară a exiluluil]] *[[Un orator mut]] ==Legături externe== *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Alecsandri%2C+Vasile+%281821%3F-1890%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] *[http://books.google.com/books?id=bfBiAAAAMAAJ Google Books: Vasile Alecsandri - Poesii populare ale Românilor, Tipografia Lucrătorilor Asociați, București, 1866] *[https://archive.org/details/alecsandri-poezii-populare Internet Archive: Vasile Alecsandri - Poezii populare ale românilor, Editura Pentru Literatură, București, 1966] *[http://books.google.com/books?id=TYgQAAAAIAAJ Google Books: Vasile Alecsandri - Opere complete - Partea întâia: Teatru - Volumul I: Canțonete comice, Scenete și Operete - Volumul II: Vodeviluri - Volumul III: Comedii - Volumul IV: Drame, Editura librăriei SOCECU & Comp., București, 1875] *[http://books.google.com/books?id=DIYQAAAAIAAJ Google Books: Vasile Alecsandri - Opere complete - Partea întâia: Teatru - Volumul III: Comedii, Editura librăriei SOCECU & Comp., București, 1875] *[http://www.archive.org/details/operecomplete01alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul I (Poesii - Doine, Lăcrămioare, Suvenire, Mărgăritărele), Editura Librăriei Socecu Comp, București, 1896] *[http://www.archive.org/details/operecomplete02alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul II (Poesii - Pasteluri, Legende, Ostașii noștri, Altele), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1896] *[http://www.archive.org/details/operecomplete03alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul III (Teatru - Volumul I, Canțonete comice, Scenete și operete), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1903] *[http://www.archive.org/details/operecomplete04alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul IV (Teatru - Volumul II, Vodeviluri), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1903] *[http://www.archive.org/details/operecomplete05alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul V (Teatru - Volumul III, Comedii), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1903] *[http://www.archive.org/details/operecomplete06alecuoft Internet Archive: Vasile Alecsandri - Opere complete, Volumul VI (Teatru - Volumul IV, Drame), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1903] *[http://books.google.com/books?id=98sQAAAAYAAJ Google Books: Vasile Alecsandri - Fontâna Blanduziei, Ediura Librăriei SOCEC & Comp., București, 1907] *[http://www.globusz.com/ebooks/Alecsandri/index.asp Globusz: Vasile Alecsandri - Poezii alese] *[https://www.bcu-iasi.ro/expozitii_virtuale/spiritul-critic-ibraileanu-150/ Expoziție virtuală BCU IAȘI] {{DEFAULTSORT:Alecsandri, Vasile}} [[Categorie:Autori moderni]] [[en:Author:Vasile Alecsandri]] [[eo:Aŭtoro:Vasile Alecsandri]] [[fr:Auteur:Vasile Alecsandri]] [[it:Autore:Vasile Alecsandri]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} klui3vxy4pcuvt803hmft89c3dsrm8w 102 1756 144905 138885 2025-07-11T11:01:12Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144905 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = V }} ==Proză== *[[Nuvele (Alexandru Vlahuță)|Nuvele]] (1886) *[[Din goana vieții]] (1892) *[[Onestitatea în artă]], conferință rostită la Ateneu (1893) *[[Dan]] (1894), roman *[[Un an de luptă]] (1895) *[[În vîltoare]] (1896) *[[România pitorească]] (1901) *[[Clipe de liniște]] (1907), nuvele *[[Din trecutul nostru]] (1908) *[[Din durerile lumii]] (1908) *[[File rupte]] (1909) *[[Pictorul Grigorescu]] (1911) *[[Moș Gheorghe]] ==Poezii== ===[[Poesii (Editura Librăriei Socecu & Comp., 1892)]]=== ===[[Iubire (1888 - 1895)]]=== ===Publicate în volume=== *[[Păcatul]] *[[Ieri, azi, mâine]] *[[Pe deal]] *[[Luna și noaptea]] *[[Dormi în pace]] *[[La vatra rece]] *[[Din prag]] *[[Din trecut (Vlahuță)|Din trecut]] *[[Răspuns la o cronică rimată]] *[[La icoană]] *[[Sonet (Lăsați-mă singurătății mele)]] *[[Lui Eminescu (Alexandru Vlahuță)|Lui Eminescu]] *[[Sonet (Dar nu-nțelegi că e cu neputință)]] *[[A mele visuri...]] *[[Sonet (Vuind s-azvârl șuvoaiele devale)]] *[[De la fereastră]] *[[Nu-i de-ajuns]] *[[Ce te uiți cu ochii galeși?]] *[[Pe albumul d-rei...]] *[[În amurg... (Vlahuță)|În amurg...]] *[[În pădure]] *[[Sonet (Ce mult aș vrea să mai iubesc o dată)]] *[[Ce dor...]] *[[Melancolie (Vlahuță)|Melancolie]] *[[Delendum]] *[[Mamei (Alexandru Vlahuță)|Mamei]] *[[Cum curge vremea...]] *[[Ce fericiți am fi-mpreună!]] *[[Iertare...]] *[[Liniște (Vlahuță)|Liniște]] *[[Homo homini lupus]] *[[Tot alte vremi...]] *[[Iulia Hasdeu (Vlahuță)|Iulia Hasdeu]] *Profiluri **[[No. 1]] **[[No. 2]] **[[No. 3]] **[[No. 4]] **[[No. 5]] **[[No. 6]] **[[No. 7]] *[[Sonet (M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine)]] *[[Sonet (Din tot ce ne-a fost drag mai înainte)]] *[[Sonet (Câți ochi frumoși și visători, poete)]] *[[Sonet (Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare)]] *[[Sămănătorul (Alexandru Vlahuță)|Sămănătorul]] *[[Partea cea mai bună...]] *[[Treci zi, treci noapte...]] *[[Sfântă muncă]] *[[Inter arma...]] *[[1907]] *[[Cuvântul]] *[[Nunquam ridenti]] *[[Dreptate]] *[[Slăvit e versul]] *[[Triumful așteptării]] *[[Noapte de iarnă (Vlahuță)|Noapte de iarnă]] *[[Valuri]] ===Publicate în periodice=== *[[D-șoarei G.]] *[[Ah! Cântă-mi mereu]] *[[Dorul (Vlahuță)|Dorul]] *[[Cu-a ta mînă...]] *[[Omul]] *[[Dor de ducă]] *[[Pentru ochii tăi răpit-ai...]] *[[Și mă-ntrebi...]] *[[Acrostih]] *[[Ochii strălucitori]] *[[Vierme fudul]] *[[La statua lui Ioan Eliade Rădulescu]] *[[Mă visasem într-un nor]] *[[Scrisoare cătră un bătrân]] *[[Dorul craiului Zaraf]] *[[Țara de pripas]] *[[Sonet (Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte?...)]] *[[Când n-am ce scrie]] *[[Vis de-o clipă]] *[[În zile grele]] *[[Supt legea tunului]] *[[Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii]] ===Traduceri din [[Ada Negri]]=== *[[Ție, mamă...]] *[[În noapte (Vlahuță)|În noapte]] *[[La țară (Vlahuță)|La țară]] *[[Ceas de liniște]] *[[Floarea gîndului]] *[[Logodnica]] *[[Mutare silită]] *[[Fără ritm]] *[[Muncitorul (Vlahuță)|Muncitorul]] *[[Nu te mai întoarce...]] *[[După un an]] *[[Copil (Vlahuță)|Copil]] *[[Cîntec de primăvară]] *[[Proletar]] *[[Durerea (Vlahuță)|Durerea]] ===Postume=== *[[Să plec?]] *[[Cârmacii]] *[[Un suflet larg să mă-nțeleagă]] ==Despre autor== * [[Profile literare/Alex. Vlahuță|Alex. Vlahuță]], în volumul [[Profile literare]] de [[Traian Demetrescu]] ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=vW4pAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Vlahuță - Nuvele, Stabilimentul Grafic Socecu & Teclu, 1886] *[http://books.google.com/books?id=r5opAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Vlahuță - Dan, Editura Librăriei E. Graeve & Comp.,1894] *[http://books.google.com/books?id=nNENAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Vlahuță - Un an de luptă, Editura Librăriei Carol Műler, 1895] *[http://books.google.com/books?id=LawNAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Vlahuță - Iubire - Poezii (1888 - 1895), Editura Librăriei Carol Műler, 1896] *[http://books.google.com/books?id=PHcYAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Vlahuță - Clipe de liniște - Nuvele, „Minerva”, Institut de Arte Grafice și Editură, 1907] *[http://books.google.com/books?id=5mcpAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Vlahuță - Din trecutul nostru, Atelierele Grafice Socec & Comp., 1908] *[http://ebibliophil.bjvaslui.ro/?s=catalog&f=7&codIDCarte=16 BiblioPhil: Alexandru Vlahuță - Poezii și proză (poezii publicate în timpul vieții autorului), Editura „Albatros”, București (1987)] *[http://ebibliophil.bjvaslui.ro/?s=catalog&f=7&codIDCarte=124 BiblioPhil: Alexandru Vlahuță - Din trecutul nostru - România pitorească, Editura „Litera Internațional”, București - Chișinău (2001)] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} o2xhgr1ceklwkeh9ic3ozn0zv203vyc 102 1912 144907 139832 2025-07-11T11:02:27Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144907 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = M }} ==Poezie== ===[[Prima verba]] (1872)=== *[[Dedicațiune iubitei mele mume]] *[[La defunctul meu părinte]] *[[O voce (Alexandru Macedonski)|O voce]] *[[Româneasca]] *[[*** (Alexandru Macedonski, 1)|***]] (''Avântă-te suflete prin dulce cântare'') *[[Efectul amorului]] *[[Suvenir]] *[[Gondolierul]] *[[O durere]] *[[La moarte-i]] *[[1872!]] *[[Tânărul-bătrânul]] *[[Ea e departe]] *[[La o doamnă]] *[[Murinda]] *[[Prea de timpuriu]] *[[Ultimul cânt]] *[[*** (Alexandru Macedonski, 2)|***]] (''Gustai și fericirea!... Gustai și amorul!'') *[[Prima-vera]] *[[În gondolă (Alexandru Macedonski)|În gondolă]] *[[Primul pas]] *[[Desperarea]] *[[Visul lui Nadir]] *[[Prin selbea-ntunecoasă]] *[[Singura-mi consolare]] *[[Adio (Alexandru Macedonski)|Adio]] *[[Plânsul amantei]] *[[Cântec (Alexandru Macedonski)|Cântec]] *[[*** (Alexandru Macedonski, 3)|***]] (''Nimic n-aștept aicea, nici glorie nici mărire'') *[[Sunetele bătăliei]] *[[Ochilor verzi]] *[[Scriitorul]] ===[[Ithalo]] (1875)=== ===[[Poezii (Alexandru Macedonski)|Poezii]] (1882)=== ===[[Excelsior (1895)|Excelsior]] (1895-1897)=== *[[Excelsior (Macedonski)|Excelsior]] *[[Stepa]] *[[Cu morții]] *[[Vis de mai]] *[[Psalmi moderni]] *[[Buchetul (Macedonski)|Buchetul]] *[[Soldățească]] *[[Grija de mâine]] *[[Noaptea de noiembrie]] *[[Sub stele]] *[[Țiganii (Macedonski)]] *[[Acșam dovalar]] *[[Dormi dulce...]] *[[În răstriște]] *[[În Arhangel]] *[[Cântec (Alexandru Macedonski)|Cântec]] *[[Plecare]] *[[Cele trei porunci]] *[[La bestii]] *[[Copii (Macedonski)|Copii]] *[[Naiada]] *[[Apolog]] *[[Noaptea de mai (Macedonski)|Noaptea de mai]] *[[Castele-n Spania]] *[[Orchestrare]] *[[Îngerul și copilul]] *[[Noaptea de martie]] *[[Zori roze]] (Imitație) *[[Banchet la curte]] *[[Prietenie apusă]] *[[Vaporul morții]] *[[Primăvara (Macedonski)|Primăvara]] *[[Bucolica undă]] *[[Buchetul (Macedonski)|Buchetul]] *[[Pe balta clară]] *[[Mă uit la cer]] *[[Asupra primului meu volum]] *[[Noaptea de februarie]] *[[Niponul]] *[[Pe un album (Macedonski)|Pe un album]] *[[În noapte]] *[[Libelule]] *[[În atelier]] *[[Hora]] *[[Noaptea de ianuarie]] *[[Homo sum]] *[[Fântâna]] *[[Moise]] *[[Bătrâna stâncă]] *[[Comori de aur]] *[[Epigraf]] *[[Ospățul lui Pentaur]] *[[Neron]] *[[Hora (De horă gata)]] *[[Zi de iarnă]] *[[Bastonul]] *[[Înjurați-mă prieteni...]] *[[Avânt]] *[[Pe lacul de gardă]] *[[Din ce în ce]] *[[Vânt de toamnă]] *[[Tu ce ești a naște]] *[[Se duce...]] *[[Curtea cu jurați]] *[[Stuful de liliac]] *[[În arcane de pădure]] *[[Pădurea]] *[[Amorul]] *[[Ursitoarele]] *[[Sub munți]] *[[Între frunze]] *[[Leul (Macedonski)|Leul]] *[[Epigraf]] *[[Faunul (Alexandru Macedonski)|Faunul]] *[[Noaptea neagră]] *[[Nepăsare (Macedonski)|Nepăsare]] *[[Știi tu...]] *[[Când aripi...]] *[[Contesa palatină]] *[[Ură]] *[[Vei crede]] *[[Noaptea de iulie]] *[[Epigramă (Macedonski)|Epigramă]] *[[Răsmelița morților]] *[[Noaptea albă]] *[[Putrezirea]] *[[Tutunul]] *[[Visul fatal]] *[[Cântecul și poetul]] *[[Năluca crimei]] *[[Fragment din Medea]] *[[Cuza-Vodă (Macedonski)|Cuza-Vodă]] *[[Către viitorime]] *[[Gândului]] *[[Epigramă (lui Alecsandri)]] *[[Țara tainică]] *[[Valțul rozelor]] ===Flori sacre (1912)=== *[[Avatar]] *[[Noaptea de decembrie]] *[[Mai]] *[[Din Faust]] *[[Imn la Satan]] *[[Castelul]] *[[Vasul]] *[[Dans de efeb]] *[[Corabia]] *[[Mănăstirea]] *[[Camee]] *[[Romanță Alexandru Macedonski| Romanță]] *[[Cântecul ploaiei]] *[[Psalmi moderni]] *[[Rimele cântă pe harpă]] *[[Dor zadarnic]] *[[Lui Cetalo Pol]] *[[Lewki]] *[[Mărgele de Olt]] *[[Dialogul morților]] *[[Năluca unei nopți]] *[[O umbră de dincolo de Styx]] *[[Oh! suflet orb]] *[[Perihelie]] ===Poema rondelurilor (1927)=== ====Rondelurile pribege==== *[[Rondelul lucrurilor]] *[[Rondelul orașului mic]] *[[Rondelul de aur]] *[[Rondelul lunii]] *[[Rondelul crinilor]] *[[Rondelul țiganilor]] *[[Rondelul cercetașilor]] *[[Rondelul plecării]] *[[Rondelul orașului din Indii]] *[[Rondelul morii]] *[[Rondelul contemporanilor]] *[[Rondelul meu]] ====Rondelurile celor patru vânturi==== *[[Rondelul cupei de Murano]] *[[Rondelul privighetoarei]] *[[Rondelul trecutului]] *[[Rondelul oglindei]] *[[Rondelul domniței]] *[[Rondelul orașului de altădată]] *[[Rondelul orelor]] *[[Rondelul ajungerii la cer]] *[[Rondelul ctitorilor]] *[[Rondelul coroanelor nepieritoare]] ====Rondelurile rozelor==== *[[Rondelul rozelor ce mor]] *[[Rondelul lui Saadi]] *[[Rondelul rozelor din Cișmegi]] *[[Rondelul marilor roze]] *[[Rondelul beat de roze]] *[[Rondelul cascadelor de roze]] *[[Rondelul privighetoarei între roze]] *[[Rondelul rozelor de august]] *[[Rondelul rozei ce înflorește]] *[[Rondelul lui Saadi ieșind dintre roze]] ====Rondelurile rozelor de azi și de ieri==== *[[Rondelul rozelor de azi și de ieri]] *[[Rondelul nopții argintate]] ====Rondelurile Senei==== *[[Rondelul înecaților]] *[[Rondelul florilor de lună]] *[[Rondelul Parisului iad]] *[[Rondelul dezastrului mondial]] *[[Rondelul uriașului]] *[[Rondelul ticăloșilor]] *[[Rondelul înălțimilor]] *[[Rondelul Franței burgheze]] *[[Rondelul duminicilor de la Bellevue]] *[[Rondelul sfârșitului]] ====Rondelurile de porțelan==== *[[Rondelul lui Tsing-Ly-Tsi]] *[[Rondelul podului de onix]] *[[Rondelul pagodei]] *[[Rondelul apei din ograda japonezului]] *[[Rondelul muzmeiei]] *[[Rondelul opiumului]] *[[Rondelul Mării Japoneze]] *[[Rondelul crizantemei]] *[[Rondelul Ioshiwarei]] *[[Rondelul chinezilor din Paris]] *[[Epigraf final]] ===Din periodice=== *[[Geniurilor]] *[[Nălucirea]] *[[Destul]] *[[Imn]] *[[De-mi spui...]] *[[Sentință]] *[[Amintiri (Macedonski)|Amintiri]] *[[În sunetul muzicei]] *[[Amărăciune]] *[[Timpul dulce]] *[[Nu !]] *[[Nebunul din Golia]] *[[Te înțeleg, o! Țepeș...]] *[[Cavalerul kurd]] *[[Cântec (Macedonski)|Cântec]] *[[Două științe]] *[[Alea jacta est]] *[[Epoca]] *[[Naufragiu]] *[[Cântec voluptuos]] *[[Frunza de imortală]] *[[Nimic, nici chiar speranța...]] *[[Aripi]] *[[Între grozav și frumos]] *[[Palidă umbră]] *[[La visul profan]] *[[Apus (Macedonski)|Apus]] *[[Suo tempore...]] *[[Raze]] *[[Vânt de stepe]] (Cântec al slavului de sud) *[[Când toate trec și-mbătrânesc]] *[[Pe sânurile]] *[[Zadarnice sunt toate]] *[[De-aș ști...]] *[[Apolog]] *[[Expoziția de la Ateneu]] *[[Sonetul din zări]] *[[Chitară]] *[[Epoda de aur]] *[[Romanța frunzei de chiparos]] *[[Sonetul nestematelor]] *[[Sonetul puterii]] *[[Strigătul inimii]] ===Postume=== *[[Moartea este o minciună]] *[[Tinerețea eternă]] *[[Romanța garoafei]] *[[M-am dus departe]] *[[Chipul poeziei]] ====Ciclul nopților==== *[[Noaptea de ianuarie]] *[[Noaptea de februarie]] *[[Noaptea de martie]] *[[Noaptea de aprilie]] *[[Noaptea de mai]] *[[Noaptea de iunie]] *[[Noaptea de iulie]] *[[Noaptea de august]] *[[Noaptea de septembrie]] *[[Noaptea de octombrie]] *[[Noaptea de noiembrie]] *[[Noaptea de decembrie]] ===Epigrame=== *[[Unui ministru (Macedonski)|Unui ministru]] *[[Lui V.]] *[[Unuia]] *[[Un X, pretins poet]] - paternitate incertă ==Proză== *[[Dramă banală]] (1896) *[[Cartea de aur]] (1902) *[[Le calvaire de feu]] (1906) *[[Thalassa]] (1916) *[[Nuvele (Macedonski)|Nuvele]] (1923) ⇔ [http://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/72522 dSpace BCU Iași] ===Din colecții și periodice=== *[[Cânele din Văcărești]] *[[Cârjaliul (Macedonski)|Cârjaliul]] *[[Așa să fac banii]] *[[Lâna de aur]] *[[Pomul Mărgăritei]] *[[Luntrașul]] *[[Costică]] *[[Cartea de poezii]] *[[Cavalerii trotuarului]] *[[La vizită]] *[[Sfinx]] *[[Pe Dealul-Spirei]] *[[Paște]] *[[Contele de cinci centime]] *[[O judecată]] *[[Cel de pe urmă Obrenovici]] *[[Maestrul din oglindă]] *[[Ouă de Paști]] *[[Oceania - Pacific - Dreadnought]] *[[Ziua unui funcționar mijlociu]] *[[Epoca cea mare]] *[[Vraja lunei]] *[[Visele hașișului]] *[[Govie]] *[[Buchetul (Era un cer umplut de soare)]] ===Poeme în proză=== *[[Cei doi îngeri]] *[[Sora de caritate]] *[[Poema poemelor]] *[[Pe țărmul mărei. Idilă]] *[[Întristare]] *[[La (Macedonski)|La]] *[[Către poezie]] *[[Jale]] *[[Dreapta și stânga lui Dunmezeu]] *[[Cântecul prozei]] ==Teatru== * [[Moartea lui Dante Alighieri]] (1916) ==Lucrări despre Alexandru Macedonski== *[[Ion Luca Caragiale]] - [[Despre Macedonski]] *[[Garabet Ibrăileanu]] - [[Scriitori români și străini:La moartea lui Alexandru Macedonski|La moartea lui Alexandru Macedonski]] *[[Cincinat Pavelescu]] - [[Amintiri literare (Al. Macedonski)|Amintiri literare: Alexandru Macedonski]] *[[Cincinat Pavelescu]] - [[Lui Al. Macedonski]] ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=BncYAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Macedonski - Prima-Verba, Typografia E. Petrescu-Conduratu, 1872] *[http://books.google.com/books?id=1nYYAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Macedonski - Poesii, Tipografia Curții Regale, Proprietar Fr. Göbl, București, 1882] *[http://books.google.com/books?id=BXcYAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Macedonski - Excelsior, Typografia de Lux, Strada Smârdan 24, Noua Concordia, București, 1895] *[http://books.google.com/books?id=waENAAAAYAAJ Google Books: Alexandru Macedonski - Cartea de aur, Stabilimentul Graphyc Albert Baer, București, 1902] *[http://ebibliophil.bjvaslui.ro/?s=catalog&f=7&codIDCarte=52 BiblioPhil: Alexandru Macedonski - Cartea de aur, Editura Minerva, București, 1986] *[http://ebibliophil.bjvaslui.ro/?s=catalog&f=7&codIDCarte=111 BiblioPhil: Alexandru Macedonski - Excelsior, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 1997] *[http://www.globusz.com/ebooks/Macedonski/index.asp Globusz: Alexandru Macedonski - Rondeluri] [[Categorie:Alexandru Macedonski| ]] [[en:Author:Alexandru Macedonski]] [[fr:Auteur:Alexandru Macedonski]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 2jyg12qdkbtqts2105p1mw4pv3smpaw 102 1992 144897 143841 2025-07-10T13:22:43Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144897 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Conferințe== *{{scan|Concepția materialistă a istoriei|Concepția materialistă a istoriei - Constantin Dobrogeanu-Gherea.pdf}}, 1892 *{{scan|Din ideile fundamentale ale socialismului științific|„Din ideile fundamentale ale socialismului științific”, de Constantin Dobrogeanu-Gherea.pdf}}, 1906 ==Studii politice și sociale== *{{scan|Ce vor socialiștii|Ce vor socialiștii (C. Dobrogeanu-Gherea, 1944).pdf}}, 1899 *{{scan|Neoiobăgia|Constantin Dobrogeanu-Gherea - Neoiobăgia.djvu}} (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare), 1910 ==Studii critice== *[[Personalitatea și morala în artă]] *[[Asupra criticii]] *[[Tendenționismul și tezismul în artă]] *[[Decepționismul în literatura română]] *[[Cauza pesimismului în literatură și viață]] *[[Asupra criticii metafizice și celei științifice]] *[[Idealurile sociale și arta]] *[[Munca creatoare și munca-exercițiu]] ===Volumul III=== *[[Asupra mișcării literare și științifice]] *[[Cum se citește la noi]] *[[Artiști proletari culți]] *[[Dl Panu asupra criticii și literaturii]] *[[Asupra esteticii metafizice și științifice]] *[[O problemă literară]] *[[Poetul țărănimii]] ** [[Poetul țărănimii (G. Coșbuc)]], Editura Viața Romînească, Iași, 1920 ⇔ [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/54510 BCU Iași] ==Despre autor== * [[Profile literare/Ion Gherea|Ion Gherea]], în volumul [[Profile literare]] de [[Traian Demetrescu]] * [[C. Dobrogeanu-Gherea]], de [[Anton Bacalbașa]] * [[Convorbire cu Gherea-Dobrogeanu]], de [[Anton Bacalbașa]] ==Vezi și== *[[Literatură și știință]] ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=yUcYAAAAYAAJ Google Books: Constantin Dobrogeanu-Gherea - Studii critice, Volumul III, Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1897] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 71t23gj3hg6xd40k1p38fxl9cqw0ou4 0 2692 144918 69841 2025-07-11T11:38:14Z TiberiuFr25 11409 S-a adăugat anul 1927 în formatul {{titlu}} al lucrării utilizând gadgetul [[Ajutor:Gadget-addYearToHeader|Adăugare an în titlu]] 144918 wikitext text/x-wiki {{titlu|an=1927| titlu = Rondelul apei din ograda japonezului | autor = Alexandru Macedonski | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>Apei lui de prin ogradă, Prea domol curgând la vale, Bolovani, dintr-o grămadă, Japonezu-i pune-n cale. Spumegată, vrea să vadă, Împrejurul casei sale, Apa lui, ce prin ogradă Prea domol o ia la vale. Și schimbând-o-ntr-o cascadă De consoane și vocale, Uită-a vieții grea corvadă, Dând răsunet de cristale, Apei lui de prin ogradă.</poem> {{Macedonski-Poema rondelurilor}} [[Categorie:Rondeluri]] slusjj66ii6bis6b03ms3q9yrbjjyqo 102 3063 144912 135395 2025-07-11T11:07:07Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144912 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = I }} ==Poezii== ===Versuri (1897)=== *[[Vesele semnale]] *[[Lumea lor!]] *[[April (Iosif)|April]] *[[Goana]] *[[Surorile]] *[[Sărbătoare]] *[[Aceleiași]] ===Patriarhale (1901)=== *[[E mult de-atunci]] *[[Nucul (Iosif)|Nucul]] *[[Bunica (Iosif)|Bunica]] *[[Fusul]] *[[Revedere (Iosif)|Revedere]] *[[Furtuna (Iosif)|Furtuna]] *[[Visul (Iosif)|Visul]] *[[Vară (Iosif)|Vară]] *[[Cobzarul]] *[[Cucoarele (Iosif)|Cucoarele]] *[[Veselie]] *[[De ziua mea]] *[[Domnu profesor]] *[[Adio (Iosif)|Adio]] *[[Învins !]] *[[Iarmaroc]] *[[Romanța]] *[[Cîntec de leagăn (Iosif, 1)|Cîntec de leagăn]] (''O grădină îngeri meșteri'') *[[Rozele]] *[[Moș Ajun]] *[[Pasteluri (Iosif)|Pasteluri]] *[[Artiști]] *[[Pribeagul]] *[[În bal]] *[[Vremuri apuse]] *[[Cu genele plecate]] *[[Baladă (Iosif)|Baladă]] *[[Doina (Ștefan Octavian Iosif)|Doina]] *[[Cîntec vechi (Iosif)|Cîntec vechi]] *[[Haiducul (Iosif, 1)|Haiducul]] (''Lumina aurie ce cerne printre cetini'') *[[Salcîmul]] *[[Nopți de vară]] *[[Fulgii]] *[[Singur (Iosif, 2)|Singur]] *[[Cîntec (Iosif, 1)|Cîntec]] (''Cutreieri ulițele-n rînd,'') *[[O rază]] *[[Acolo]] *[[Poveste (Șt. O. Iosif)|Poveste]] *[[Cîntec (Iosif, 2)|Cîntec]] (''Noapte, — noapte, iar mă lași'') *[[Rugăciune (Iosif)|Rugăciune]] *[[Zadarnic !]] ===Poezii (1901 - 1902)=== ====Sonete==== *[[Cătră tinerii poeți]] *[[Reînviere]] *[[Adio (Iosif, 2)|Adio]] *[[În treacăt]] *[[De sărbători]] *[[Cronicarii]] *[[Boierii]] *[[Răzmirița (Iosif)|Răzmirița]] *[[Lăutarul (Iosif)|Lăutarul]] *[[Haiducul (Iosif, 2)|Haiducul]] *[[Secerișul (Iosif)|Secerișul]] *[[Farniente]] *[[În parc]] *[[În atelier]] *[[De urît]] *[[Un cîntec]] *[[Poezia (Iosif)|Poezia]] *[[Toamnă (Iosif, 1)|Toamnă]] ''(Te uită, frunza pică irosită)'' ====Cântece și balade==== *[[Cîntece (Iosif, 1)|Cântece]] **Singurel ca un haiduc... **Nu mai sun pe luncă flori... **Boii stau în jug supuși... **Dragă codrule, te las... **Stau la Bălgrad trei fârtați... *[[Frumoasa Irină]] *[[Cântec de primăvară (Iosif, 1)|Cântec de primăvară]] ''(Înfloresc grădinile)'' *[[Novăceștii]] *[[Mi-e dor]] *[[Eroul de la Königgrätz]] *[[Ruptură]] *[[Pintea]] *[[De cântece Parisu-i plin...]] *[[Steaua (Iosif)|Steaua]] *[[Ielele]] *[[La cules]] *[[Visează codrul]] *[[Apa morților]] ===Poezii (1902)=== *[[Veselie]] *[[Vară]] *[[Domnu' profesor]] *[[Cocoarele]] *[[Eroică hotărâre]] *[[Câmpiei]] *[[Ideal (Iosif)|Ideal]] *[[Poveste (Șt. O. Iosif)|Poveste]] *[[Rozele]] *[[Singur (Iosif, 2)|Singur]] ''(Te simți mai singur astă-sară)'' (1898) *[[Învins!]] *[[Pribeagul]] *[[E mult de-atunci...]] *[[Visul (Iosif)|Visul]] *[[Acolo]] *[[Romanța]] *[[Toamnă (Iosif, 2)|Toamnă]] ''(Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli)'' *[[Salcâmul]] *[[Cântec (Iosif, 1)|Cântec]] *[[Nucul (Iosif)|Nucul]] *[[Fulgii]] *[[Cântec vechi (Iosif)|Cântec Vechi]] *[[Din Paris]] *[[Un cântec]] *[[Dedicație (Iosif)|Dedicație]] *[[Pasteluri (Iosif)|Pasteluri]] **E secetă, și de căldură... **Prin sat aleargă paparude... **Tresari din somn... **Printre mii de șatre albe... **Coboară seara pe câmpie... **Trece-n sus, pe plai în sus... **Pe câmpie nici un zgomot... *[[Mergeam în întunerec și fără nici o țîntă]] *[[Grădina morții]] *[[Cârlova]] *[[Gorunul lui Horia]] *[[Doi prieteni]] *[[Șincai]] *[[Cântec de leagăn]] *[[Sonet modern]] *[[Somnul lui Corbea]] *[[O viață]] *[[Unui tânăr]] *[[Tălăngi]] *[[Primăverii]] *[[Liniște (Iosif)|Liniște]] *[[Pomul fermecat]] *[[Noaptea de mai (Iosif)|Noaptea de mai]] *[[Te duci... (Iosif)|Te duci... ]] *[[Clopotele din Nürnberg]] *[[Elegie (Iosif, 1)|Elegie]] (*** De ce așa de trist rămâi...) *[[Elegie (Iosif, 2)|Elegie]] (*** O, scump prieten...) *[[Cântărețul (Iosif)|Cântărețul]] *[[Nopți de veghe]] *[[Mi-e dor de-un vis...]] *[[Înserare (Iosif)|Înserare]] *[[Se-ntorc iar zilele noroase]] *[[Cântec sfânt]] *[[Odă bachică]] *[[Epigrame (Iosif)|Epigrame]] **Amicilor **Unui pesimist **Volumului de "epigrame" **Imitație **Catren *[[Visul unui slujbaș]] *[[Copil]] *[[Basm neisprăvit]] *[[Unui luptător]] *[[Amintire]] *[[Icoane vechi]] *[[Cântec de primăvară (Iosif, 2)|Cântec de primăvară]] ''(Vii să-mi bați iar în fereastră)'' *[[Mandolinate]] **Când l-a zărit... **Te prind... **Eu știu cât sânt... *[[Veteranul]] *[[Vierița]] *[[După boală]] *[[Spre ideal]] *[[Meduza]] *[[Imnul muncii]] *[[Către lună]] *[[După o citire din Eminescu...]] *[[Înșiră-te margăritare]] *[[Scrisoare lui Goga]] *[[Lupta de la Baia]] *[[Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt]] *[[Când a fost să moară Ștefan]] *[[La arme ! (Ștefan Octavian Iosif)|La arme !]] ===Credințe (1905)=== *[[Când seara-n ceasuri de singurătate...]] *[[Credințe...]] *[[Melancoliei]] *[[Spre primăvară]] *[[Rugă]] *[[Bolnav]] (1904) *[[La fereastra spre livadă]] *[[Cîntec (Iosif, 5)|Cîntec]] ''(Singur și robit de jale...)'' (1904) *[[S-a-nnoptat]] (1904) *[[Pentru ce ne-am teme?]] (1903) *[[Cîntec (Iosif, 4)|Cîntec]] ''(Vezi, dragii oaspeți le-au venit)'' (1904) *[[Terține]] *[[Icoane din Carpați]] **Un șuier lung &mdash; gem osii ferecate... **Stă Caraimanu-nnegurat... **Fânu-i strâns, și de pe luncă... **Din culmea vârfului cu dor... **Este ceasul când truditul... **Doina **Ciobănașul **Cu fruntea-n mâna albă... **Jos, între care... **La gura peșterii **Fantastic norii se-nveșmântă... **Dar soarele coboară-n asfințit *[[Pe deal (Iosif)|Pe deal]] (1903) *[[Lebăda (Iosif)|Lebăda]] (1902) *[[Copil sărman...]] (1903) *[[Singur (Iosif, 1)|Singur]] ''(Ferestrele gem zguduite)'' (1895) *[[Sărbătoare (Iosif, 2)|Sărbătoare]] ''(Duminică, — se face dimineață...)'' (1902) *[[Cîntec (Iosif, 3)|Cîntec]] ''(Stă copila-n poartă)'' (1903) *[[La Luvru]] (1903) *[[Nürnberg]] (1904) *[[Dorm visurile tale...]] (1900) *[[Câmpul libertății]] (1894) *[[Năframa]] (1902) *[[Fîntîna vrăjită]] (1902) *[[Doi voinici]] *[[Gruia]] *[[Credință]] *[[Cîntecul]] (1903) *[[Domnița (Iosif)|Domnița]] (1903) *[[Isus]] *[[Harpistul]] *[[Legendă]] *[[Zmeoaica]] ===Din zile mari - poem istoric (1905)=== *[[Din zile mari - Prefață|Prefață]] *[[Visul lui Petru Aron]] *[[Pe câmpia Direptății]] *[[Sfatul țării]] *[[Lupta de la Baia]] *[[Ștefan Vodă înfruntă pe păgîni]] *[[Rugăciunea lui Ștefan]] *[[Războienii]] *[[Dumbrava Roșie (Ștefan Octavian Iosif)|Dumbrava Roșie]] *[[Zile de pace]] *[[Cînd a fost să moară Ștefan]] *[[Din zile mari - Epilog|Epilog]] ==Traduceri== ===Teatru=== *[[Romeo și Julieta]] (de [[William Shakespeare]]) *[[Visul unei nopți de vară]] (de [[William Shakespeare]]) *[[Cidul]] (de [[Pierre Corneille]]) ===Poezie=== *[[Un imn francez lui Eminescu]] (de [[Lucien Bazin]]) *[[Cel din urmă oaspe]] (de [[August von Platen-Hallermünde]]) *[[Lenore (Iosif)|Lenore]] (de [[Gottfried August Bürger]]) *[[În ciudă]] (de [[Robert Burns]]) *[[Către copaci]] (de [[Giosuè Carducci]]) *[[Ucenicul vrăjitor]] (de [[Johann Wolfgang von Goethe]]) *[[Stropi de nectar]] (de [[Johann Wolfgang von Goethe]]) *[[Loreley]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Grenadirii]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Aș pune cruce sărăciei]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Cavalerul]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Copii eram...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Ca visurile]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Ce tristă mi-e inima...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Stai și-asculți sub ramuri...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Arborii-nfloriți răsună...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Păduri și cîmpuri se-nvesmîntă...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[În saloane de pictură...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Cavalerul Olaf]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Pe-o dimineață]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Nimfele]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Solia]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Amurg (Heine)|Amurg]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Furtuna (Heine)|Furtuna]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Noaptea-n cabină]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Sărbătoare de primăvară]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Pe nouri luna strălucește...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Vedenia]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Belsàzar]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Închinare (iosif)|Închinare]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[În vis...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[N-am împotriva ta nimica...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Din basme vechi...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Frumos e pe lume...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Socoata vremii...]] (de [[Heinrich Heine]]) *[[Cîntecul lui Pan]] (de [[Gottfried Keller]]) *[[Vîntul]] (de [[Nikolaus Lenau]]) *[[Prevestire]] (de [[Nikolaus Lenau]]) *[[Surugiul]] (de [[Nikolaus Lenau]]) *[[Clar de lună]] (după [[Li Tai-pe]]) *[[Excelsior! (Iosif)|Excelsior !]] (de [[Henry Wadsworth Longfellow]]) *[[Vîntul dimineții]] (de [[Henry Wadsworth Longfellow]]) *[[Vestitorul biruinții de la Maraton]] (după [[Meerheimb]]) *[[Cîntecul lui Saïdjah]] (după [[Multatuli]]) *[[Husarii]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Mugur, mugur, mugurel...]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[În tindă am intrat...]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[La marginea satului]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Planuri de prisos]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Departe]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Nobil (Petőfi)]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Eroi în zdrențe]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Un vis]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Stelelor]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Zădărnicia]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Un înțelept odinioară]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Sunt catană]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Apă beu!]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Luntrașul]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Trei feciori]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Profeție (Iosif)|Profeție]] (de [[Sándor Petőfi]]) *[[Apostolul]] (de [[Sándor Petőfi]]) (fragment) *[[Thogrul și străjerul]] (după [[Saadi]]) *[[Sfat în pustie]] (după [[Saadi]]) *[[Mănușa (Iosif)|Mănușa]] (de [[Friedrich Schiller]]) *[[Copila din străini]] (de [[Friedrich Schiller]]) *[[La o ciocîrlie]] (după [[Autor:Percy Bysshe Shelley|Percy Bysshe Shelley]]) *[[Blestemul bardului]] (de [[Autor:Ludwig Uhland|Ludwig Uhland]]) *[[Din italienește]] *[[Pîinea noastră cea de toate zilele]] (după un vechi cîntec german) *[[Daine din Litvania]] **I Dor de țară **II Dor de mamă *[[Populare maghiare]] **I De-aș fi rege **II Iubire **III Așteptare *[[Craiul ielelor (Ștefan Octavian Iosif)|Craiul ielelor]] (de [[Johann Wolfgang von Goethe]]) *[[Regele din Thule]] (de [[Johann Wolfgang von Goethe]]) *[[Trei sonete]] (de [[Heinrich Heine]]) **În vis părea... **Sunt învățat să port... **Ca un nebun... *[[Consilii]] (după [[Heinrich Heine]]) *[[Un vis, 2|Un vis]] (după [[Mihail Lermontov]]) *[[Epigramatice (Iosif)|Epigramatice]] (după [[Lessing]]) **Amăgire **Curios ! *[[Glontele]] (după [[Henry Wadsworth Longfellow]]) *[[Dunărea]] (baladă, după [[Autor:Eduard Mörike|Eduard Mörike]]) *[[Cataracta Lodorei]] (după [[Southey]]) *[[Visul lui Aenea]] (de [[Virgiliu]]) *[[Vântul (Virgiuliu)|Vântul]] (de [[Virgiliu]]) *[[Cîntec din Caucaz]] *[[Chef pe lună]] (după un poet chinez) *[[Despărțire (Iosif)|Despărțire]] (daină din Litvania) *[[Romanță (Iosif)|Romanță]] (din poezia populară maghiară) *[[Poezii populare maghiare]] **Susănica **Fata crîșmarului *[[Nu este-așa?]] (de [[Paul Verlaine]]) *[[Amorul sfărâmat]] (de [[Paul Verlaine]]) *[[Colocviu sentimental (Iosif)|Colocviu sentimental]] (de [[Paul Verlaine]]) *[[În surdină]] (de [[Paul Verlaine]]) ==În colaborare cu [[Dimitrie Anghel]]== *[[Legenda funigeilor]] (1907, poem dramatic în 3 acte) * [[Cometa]] (1908, comedie în 3 acte în versuri) *Caleidoscopul lui A. Mirea (1908-1910) **[[Hornarul]] **[[Cișmigiul]] **[[Asfințit de lună]] **[[Nocturnă (Iosif-Anghel)|Nocturnă]] **[[Oglinda (Iosif-Anghel)|Oglinda]] **[[Sonete antimusicale]] **[[Elegie]] **[[Viziune telegrafică (Reminiscență)]] **[[Wagnerism]] **[[Vis Biblic]] **[[Lui Eminescu (Iosif-Anghel)|Lui Eminescu]] **[[Crai nou]] **[[Cucoșul]] **[[Indignare reciprocă]] **[[Scrisoare (Iosif-Anghel)|Scrisoare]] **[[Răsăritul soarelui]] **[[Paiangul]] **[[Lui Grigorescu]] **[[Nuntă la țară]] **[[Prolog (Iosif-Anghel)|Prolog]] **[[Pastel în metru antic]] **[[Nu știu, n-am văzut]] *Sonete indignate **[[Excelsior! (Iosif-Anghel)|Excelsior!]] **[[Bețivul solitar]] *Cioflecării și hilariante **[[În zori (Iosif-Anghel)|În zori]] *Sonete rusticane **[[Amorul orb]] *Versuri originale din periodice **[[Înainte!]] * [[Carmen saeculare]] (1909, poem istoric) * [[Cireșul lui Lucullus]] (1910, volum de proză) * [[Portrete]] (1910, volum de proză) ==Din periodice== * [[La mormântul unui poet]], revista ''Luceafărul'', an. XIII, nr. 2, 1914, Sibiu ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=DPs9AAAAYAAJ Google Books: Șt. O. Iosif - Patriarhale, Editura Librăriei H. Steinberg, București, 1901] *[http://books.google.com/books?id=TncQAAAAYAAJ Google Books: Șt. O. Iosif - Poezii (1901 - 1902), Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1902] *[http://books.google.com/books?id=O0QQAAAAYAAJ Google Books: Șt. O. Iosif - Credințe (Poesii), Institut de Arte Grafice și Editură „Minerva”, București, 1905] *[http://books.google.com/books?id=1vo9AAAAYAAJ Google Books: Șt. O. Iosif - Din zile mari (poem istoric), Minerva, Iași, 1905] *[http://books.google.com/books?id=XXcQAAAAYAAJ Google Books: Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel - Legenda Funigeilor (poem dramatic în trei acte), Editura „Vieții Romînești”, Iași, 1907] [[hu:Szerző:Ştefan Octavian Iosif]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} kef27iwbhot6plkhu1uvkrzo5s9luwf 102 3739 144909 133130 2025-07-11T11:03:32Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144909 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Fabule== ===Cartea I=== *[[Vulturul și albina]] *[[Greierul și furnica]] *[[Lupul și cucul]] *[[Gâștele]] *[[Vulpea și bursucul]] *[[Vulturul și paingul]] *[[Parnas]] *[[Momița și două mâțe]] *[[Lupul și lupușorul]] *[[Calul și călărețul]] *[[Leul și iepurele]] *[[Stiglețul și ciocârlanul]] *[[Două poloboace]] *[[Racul, broasca și știuca]] *[[Bărbatul cu trei femei]] *[[Vulpea și măgarul]] *[[Leul la vânat]] *[[Râmătorul]] *[[Vulpea pedepsită]] *[[Pieptenul]] *[[Măgarul]] *[[Antereul lui Arvinte]] *[[Vulpea în livadă]] *[[Elefantul în domnie]] *[[Pietrenii și Bistrița]] *[[Galbenul]] *[[Pizmătarețul și șarpele]] *[[Măgarul și privighetoarea]] *[[Lupul nazâr]] *[[Teiul și stejarii]] *[[Veverița]] ===Cartea a II-a=== *[[Înființarea fabulei]] *[[Lupul și motanul]] *[[Șoarecul și guzganul]] *[[Morarul]] *[[Furnica (Donici)|Furnica]] *[[Florile]] *[[Râul și heleșteul]] *[[Ursul la priseci]] *[[Momița și oglinda]] *[[Înțeleptul și magnatul]] *[[Liliacul și rândunelele]] *[[Lupul la pieire]] *[[Doi câini]] *[[Calul și măgarul]] *[[Împărțeala]] *[[Muntele (Alecu Donici)|Muntele]] *[[Lupul și șoarecul]] *[[Cheltuitorul și rândunica]] *[[Fierul și argintul]] *[[Oracolul]] *[[Norocul în vizită]] *[[Doi raci]] *[[Țăranul și oaia]] *[[Țăranul și calul]] *[[Poetul și bogatul]] *[[Autorul și hoțul]] *[[Prieteșugul și amorul (Donici)|Prieteșugul și amorul]] ==Din periodice== *[[Vărul primare]] *[[Paingul și bondarul]] *[[Braminul]] *[[Păstorul și țânțarul]] *[[Musca]] *[[Adevărul sau cucoșul de la moară]] *[[Bricele]] *[[Câinele lătrând]] *[[Umbra și omul]] *[[Bondarul mizantrop]] *[[Două mance și un copil]] *[[Trecătorii și cățeii]] *[[Vulpea duioasă]] *[[Capra și iada]] *[[Nada și chiticul]] *[[Știuca și motanul]] *[[Turma și câinele]] *[[Vaporul și calul]] *[[Presura]] *[[Frunzele și rădăcina]] *[[Lupul bătrân]] *[[Jderul și cacomul]] *[[Ursul butnar]] *[[Broasca și zeul]] *[[Muștele și albina]] *[[Carele cu oale]] *[[Zmeul]] *[[Neguțătorul]] *[[Ariciul și cârtița]] ==Poezii== *[[Dlui Grigorie Alexandrescu]] *[[Epigramă (Donici)|Epigramă]] *[[Zi întâi aprili]] *[[Gândul (Alecu Donici)|Gândul]] *[[La buciumul]] *[[La Ceahlău]] *[[La mormântul unui doctor]] *[[Dorința românului din 1862]] ==Dramaturgie== *[[Guraleiul]] ==Traduceri== *[[Țiganii]] de [[Alexandr Pușkin]] *[[Satire și alte poetice compuneri]] de [[Antioh Cantemir]] *[[Torentele și oamenii]] de [[Mihail Lermontov]] *[[Tunsul]] de ''A. Veltman'' {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} o1epv5uv8qgf21r0zys4ta6v4nrkyjr 0 3921 144915 128554 2025-07-11T11:36:55Z TiberiuFr25 11409 mutare informații în format:titlu 144915 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Lacul | autor = Alphonse de Lamartine | secțiune = | traducător = Ion Heliade Rădulescu | anterior = | următor = | an = 1830 | note = }} <poem> Astfel tot la țărmuri nouă împinși calea ne-ncetată, Duși către vecinica noapte, înapoi făr-a veni, În oceanul de vârste noi nu vom putea vrodată :O zi ancora-a-ntări? O, lac! abia-și sfârși anul drumul ce iar și-l gătește, Ș-aproape de drage valuri unde ea era-a veni, Pe piatra unde-ai văzut-o, aci, iată, mă privește, :Viu singur a...m-odihni! Astfel tu mugeai în gemăt sub aste stânci afundate, Astfel vântul a ta spumă pe picioare-i arunca Și te sfărâmai tot astfel sub coastele-ți deșirate, :Unda-ți plesnind se vărsa. Ti-aduci aminte-ntr-o seară când noi pluteam în tăcere Și n-auzeam de departe pe undă, sub cer lucios, Decât sunetul lopeții ce despica cu plăcere :Valul tău armonios? Când, un glas străin cu totul pe tăcere, fără veste, Dintr-un țărm ce-aducea farmec începu a deștepta. Unda stătu să asculte, și glasul ce scump îmi este :Cu-aste vorbe răsuna: "O, vreme, oprește-ți zborul! ceasuri blânde,-ascultătoare, Opriți cursul vostru, stați! A zilelor mai frumoase plăcerile fugătoare :Lăsați să gustăm, lăsați! Destui ticăloși vă strigă, ce necazu-i împresoară; Curgeți, pentru ei grăbiți; Luați cu ale lor zile grijile care-i doboară :Și uitați p-ăi fericiți... Dar ce cer? deșartă rugă! minutele trec, n-așteaptă, Vremea-mi scapă, s-a pierdut; Eu zic nopții să-ntârzie, aurora se deșteaptă, :O-mpraștie... a trecut! Să iubim, să iubim dară, de secunda ce grăbește Grăbiți să ne bucurăm; Vremea este fără țărmuri, omul liman nu găsește; :Curge, și noi naintăm!" Timp gelos! e cu putință aceste ceasuri sfințite, Când amorul în lungi unde ne revarsă fericiri, Să zboare de noi departe, asemenea de grăbite :Ca și în nenorociri? Cel puțin nici a lor urmă, și ea nu stă, piere, zboară? Ce! de tot le-avem pierdute? mai mult nu le vom afla? Vremea care ni le dete, vremea care le omoară :Mai mult nu ni le va da? Trecut! Nimic! Vecinicie! Abisuri negre, noptoase! Unde sunt zilele noastre care-n veci ni le-nghițiți? Spuneți, ne veți mai întoarce aste plăceri fioroase :Pe care ni le răpiți? O, lac, și voi, stânci tăcute, peșteri și păduri umbroase, Voi, ce vremea vă păstrează sau vă poate re-nnoi, Păstrați ținerea de minte acestei nopți prea frumoase :Cel puțin a vă-nsoți. Fie cu tine-n repaos, fie și în vijelie, Frumos lac, și în privirea dealurilor ce-asudez, Și-n aste sălbatici râpe, și-n brazii ce cu mândrie :Malul tău încoronez; Fie-n zefirul ce suflă, ce tremură în verdeață, În sunetele din vale ce văile le răspund, În steaua d-argint în frunte ce albește a ta față :Cu raze ce-abia pătrund; Și vântul ce tare geme, și trestia ce suspină, Miroasele răsfirate din aeru-mbălsămit, Tot ce se vede, s-aude, toate ele ce n-au vină, :Tot zică: ei s-au iubit! </poem> ==Retroversiuni== *[[Timpul trecut]] (traducere de [[Autor:Constantin Stamati|Constantin Stamati]]) [[Categorie:Alphonse de Lamartine]] [[Categorie:Ion Heliade Rădulescu]] [[ar:مجلة الرسالة/العدد 981/رسالة الشعر]] [[cs:Jezero]] [[el:Η Λίμνη εκ του Λαμαρτίνου]] [[fr:Le Lac]] [[ru:Озеро (Ламартин/Фет)]] eesthurobu5o174fftehn8bc9c2vv4n 144916 144915 2025-07-11T11:37:31Z TiberiuFr25 11409 licență 144916 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Lacul | autor = Alphonse de Lamartine | secțiune = | traducător = Ion Heliade Rădulescu | anterior = | următor = | an = 1830 | note = }} <poem> Astfel tot la țărmuri nouă împinși calea ne-ncetată, Duși către vecinica noapte, înapoi făr-a veni, În oceanul de vârste noi nu vom putea vrodată :O zi ancora-a-ntări? O, lac! abia-și sfârși anul drumul ce iar și-l gătește, Ș-aproape de drage valuri unde ea era-a veni, Pe piatra unde-ai văzut-o, aci, iată, mă privește, :Viu singur a...m-odihni! Astfel tu mugeai în gemăt sub aste stânci afundate, Astfel vântul a ta spumă pe picioare-i arunca Și te sfărâmai tot astfel sub coastele-ți deșirate, :Unda-ți plesnind se vărsa. Ti-aduci aminte-ntr-o seară când noi pluteam în tăcere Și n-auzeam de departe pe undă, sub cer lucios, Decât sunetul lopeții ce despica cu plăcere :Valul tău armonios? Când, un glas străin cu totul pe tăcere, fără veste, Dintr-un țărm ce-aducea farmec începu a deștepta. Unda stătu să asculte, și glasul ce scump îmi este :Cu-aste vorbe răsuna: "O, vreme, oprește-ți zborul! ceasuri blânde,-ascultătoare, Opriți cursul vostru, stați! A zilelor mai frumoase plăcerile fugătoare :Lăsați să gustăm, lăsați! Destui ticăloși vă strigă, ce necazu-i împresoară; Curgeți, pentru ei grăbiți; Luați cu ale lor zile grijile care-i doboară :Și uitați p-ăi fericiți... Dar ce cer? deșartă rugă! minutele trec, n-așteaptă, Vremea-mi scapă, s-a pierdut; Eu zic nopții să-ntârzie, aurora se deșteaptă, :O-mpraștie... a trecut! Să iubim, să iubim dară, de secunda ce grăbește Grăbiți să ne bucurăm; Vremea este fără țărmuri, omul liman nu găsește; :Curge, și noi naintăm!" Timp gelos! e cu putință aceste ceasuri sfințite, Când amorul în lungi unde ne revarsă fericiri, Să zboare de noi departe, asemenea de grăbite :Ca și în nenorociri? Cel puțin nici a lor urmă, și ea nu stă, piere, zboară? Ce! de tot le-avem pierdute? mai mult nu le vom afla? Vremea care ni le dete, vremea care le omoară :Mai mult nu ni le va da? Trecut! Nimic! Vecinicie! Abisuri negre, noptoase! Unde sunt zilele noastre care-n veci ni le-nghițiți? Spuneți, ne veți mai întoarce aste plăceri fioroase :Pe care ni le răpiți? O, lac, și voi, stânci tăcute, peșteri și păduri umbroase, Voi, ce vremea vă păstrează sau vă poate re-nnoi, Păstrați ținerea de minte acestei nopți prea frumoase :Cel puțin a vă-nsoți. Fie cu tine-n repaos, fie și în vijelie, Frumos lac, și în privirea dealurilor ce-asudez, Și-n aste sălbatici râpe, și-n brazii ce cu mândrie :Malul tău încoronez; Fie-n zefirul ce suflă, ce tremură în verdeață, În sunetele din vale ce văile le răspund, În steaua d-argint în frunte ce albește a ta față :Cu raze ce-abia pătrund; Și vântul ce tare geme, și trestia ce suspină, Miroasele răsfirate din aeru-mbălsămit, Tot ce se vede, s-aude, toate ele ce n-au vină, :Tot zică: ei s-au iubit! </poem> ==Retroversiuni== *[[Timpul trecut]] (traducere de [[Autor:Constantin Stamati|Constantin Stamati]]) [[Categorie:Alphonse de Lamartine]] [[Categorie:Ion Heliade Rădulescu]] [[ar:مجلة الرسالة/العدد 981/رسالة الشعر]] [[cs:Jezero]] [[el:Η Λίμνη εκ του Λαμαρτίνου]] [[fr:Le Lac]] [[ru:Озеро (Ламартин/Фет)]] {{DP-vechi}} a70mvplhqg2bqv391l28a682erysza3 102 7847 144910 133250 2025-07-11T11:04:02Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144910 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Operă== ===Poezii=== *[[Balade (Negruzzi)|Balade]] (traducere de [[Constantin Negruzzi]] - 1839) :*[[Balada I: O Zână]] :*[[Balada II: Silful]] :*[[Balada III: Bunica]] :*[[Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail]] :*[[Balada V: Uriașul]] :*[[Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului]] :*[[Balada VII: Vălmășeala]] :*[[Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii]] :*[[Balada IX: Mărturisirea castelanului]] :*[[Balada X: La un trecător]] :*[[Balada XI: Vânătoarea Burgrafului]] :*[[Balada XII: Pasul de arme a Regelui Ioan]] :*[[Balada XIII: Domnului L. Boulanger. Cazania călugăriței]] :*[[Balada XIV: Domnului Charles N. Hora Sabatului]] :*[[Balada XV: Zâna și Peri]] *[[Pentru săraci]] (traducere de [[Constantin Stamati]]) *[[Zburătorul la zăbrea]] (traducere de [[Constantin Stamati]]) *[[Cântecul Gafiței]] (traducere de [[Constantin Stamati]]) *[[Serenadă (Victor Hugo)|Serenadă]] (traducere de [[Mihai Eminescu]]) *[[Ghețarul de la nord]] (traducere de [[Panait Cerna]]) ===Teatru=== *[[Maria Tudor (Negruzzi)|Maria Tudor]] (traducere de [[Constantin Negruzzi]] - 1837) *[[Angelo, tiranul Padovei]] (traducere de [[Constantin Negruzzi]]) {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} m3gez97o45sbvk58bxnlwohwc8fpvc4 0 9031 144917 67097 2025-07-11T11:37:58Z TiberiuFr25 11409 S-a adăugat anul 1867 în formatul {{titlu}} al lucrării utilizând gadgetul [[Ajutor:Gadget-addYearToHeader|Adăugare an în titlu]] 144917 wikitext text/x-wiki {{titlu|an=1867| titlu = Flora română | autor = Constantin Negruzzi | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Convorbiri literare'', 1867, nr. 7, 1 iunie 1867 și nr. 8, 15 iunie 1867 }} ''Iași, 4 mai'' '''Onisim cerențel, D-nei Florineasca''' Eram încă sub plăcuta impresiune a petrecerei ce am avut la Brustureni, unde grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieței, când m-am trezit în oraș unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. Unde sunt șesurile verzi a râulețului ce curge prin grădina d-voastră? Unde sunt rediurile umbroase? Unde florile acele rari pentru care ne sfădeam totdeauna? Unde mai ales amabila d-voastră societate? Petrecere, flori, verdeața au lăsat numai o dulce și neștearsă suvenire! Precum vedeți, doamna mea, eram trist cu tot timpul frumos a primăverii, cu toată încântarea der erwachenden Natur, cum zice Schiller. Nu cutezam a mă coborâ în grădinuța mea, unde nu sunt decât flori plebee, cum le zic eu, și vulgare cum binevoiați a le numi d-voastră; dar ce era de făcut? Urâtul mă cuprinsese; m-am decis! Ei bine, doamna mea! ce să vă spun? am rămas... cu gura căscată, cum e vorba românului, închipuiți-vă — însă pentru ca să vă puteți închipui ceva; trebuie să vă fac descrierea paradisului meu. Toată grădinuța mea încunjurată cu gard viu—acum tot înflorit—încape într-o singură plat-bandă a gradinei d-voastră. Asta însă nu va să zică că nu sunt într-însa reproduse în miniatură mai toate cele ce se află într-a d-voastre. Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini, câțiva tei, ulmi și sălcii, și ca lux am și un vișen cu flori pline. Părâul meu are izvorul său într-o bute mare, ascunsă într-un ungher și îmbrăcată cu iederă și cu hamei, pe care argatul o împle în toată dimineața, și apoi prin un cep sloboade apa care, după ce șerpuiește pe un pat de prundiș, vine de se aruncă prin o cascadă de o palmă de naltă, într-o băltiță, unde merlele, cintițile și gangurii se scaldă. Acest clepsydru ține două oare, de aceea nu-mi permit luxul de faire jouer les eaux decât când văd că băltița va să sece, sau când vreun oaspe îmi face onoare a-mi vizita grădina. Parterul meu e semănat cu chir agropyron, neghină lolium perenne și trifoi. Neghina, atât de uricioasă în grâu, face cel mai frumos efect ca gazon, încât pare că e un covor verde împestrițat de dedițe pulsatilla și de brândușe galanthus nivalis. Unde și unde am răsădite flori, însă numai flori române. Dă-mi voie, doamna mea, a vă trămite un buchet compus din acele ce am găsit înflorite. Veți găsi pe lângă toporași și viorele, laleaua tulipa, astă floare ce a avut și ea timpul mărirei sale. La Harlem în Olanda, o ceapă de lalea s-a vândut cu prețul fabulos de zece mii galbeni! ceapă ce astăzi se poate cumpăra cu câteva centime. Sic transit gloria... tulipae! Iată zambile hyacinthus, narcise, bosuioc, ciuboțica cucului primula, lemnul Domnului hyssopus, lavant, lăcrimioare... Floricica asta pe care învățații o numesc convallaria maialis, iară românii din Muntenia mărgăritărel, câte simsațiuni plăcute nu deșteaptă în noi! "O primavera, giovent� dell'anno!" esclama Metastasio. O, lăcrimioară! suspinăm noi, abia ne anunțâ primăvara și treci cum au trecut iluziunile noastre! dar ea la anul reânvie, când noi... dar să nu mai gândim la aceasta, doamna mea, ci așteptând-o, să o revedem, să cetim Lăcrimioarele lui Alecsandri. Precum vedeți, doamna mea, ea merită numele de lăcrimioară și de mărgăritarel, ce i-am dat noi; mă tem însă să nu vie vrun poet galoman care să-i zică mughet, pentru că rimă cu poet și cu buchet și pentru că așa îi zic francezii, horror! Iată mintă, săbiuță gladiolus, sălvie, milostivă gratiola, maioran, mama pădurei asperula, rosmarin, cimbru thymus, dobronica melittis, tulichina daphne, angelică și cerențel dryas. Toate într-un smoc de flori de salcâm, de mălin și de liliac. Așa e că colecțiunea mea e frumoasă, și că am cuvânt să iubesc flora română? Peste zece zile voi avea plăcerea a vă trămite un buchet de mai frumoase flori. Până atunci depun pe acesta la picioarele d-voastre. ''Brustureni 26 mai'' '''Angelica Florineasca, D-lui Onisim Cerențel''' Am priimit cu o vie plăcere buchetul și mai ales scrisoarea d-tale, adevărat martirolog a bietelor flori. Ce nume, domnul meu! îți iert viorica și lăcrimioara, dară nu mă pot învoi cu ciuboțica cucului, dobronica, săbiuța, mama-pădurei, tulichina și tutti quanti. D-ta mi-ai vorbit atâta bine de flora română, încât începusem a mă deprinde cu vulgaritatea florilor noastre, dar desper de a pronunța vreodată numele lor. Grădinarul meu, un flamand gros, a strâns din umere, când a văzut florile d-tale. Pentru dânsul nu se socot flori acele ce cresc și trăiesc în aerul liber, ci numai acele ce stau închise în dosul geamurilor, cum sunt ale mele sărmanele, pe care, de frica răcelii nopților, nu va să le scoată din închisoarea lor. Pană atunci grădina mea e goală, și de voiesc a vedea flori trebui să mă duc în florărie. Acum însă am buchetul d-tale pe care am să-l studiez cu mare băgare de seamă, ca să nu mă mai mustri că nu sunt română. Dar ian spune-mi, ce ți-a venit să-mi trămiți mintă, lemnul Domnului și busuioc? Nu cumva m-ai luat de vro preoteasă? Să lăsăm gluma. Aștept al doile transport de flori, precum îmi promiți, și spre răsplată îți trămit și eu un buchet de fuchsii, azalee, camelii, pelargonii și roze de Bengal. Dacă nu-ți e milă să mă lași singură, cel puțin nu întrerumpe corespondința noastră botanică. Scrie-mi împărțirea florilor în familii, și în care familie e cerențelul și angelica? Mii de bune vorbe! ''Iași, 5 iunie'' '''Onisim Cerențel, D-nei A. Florineasca''' Ieri timpul era coperit și blând. Cea mai ușoară adiere nu mișca frunzele, am luat în brațe florile d-voastre —cam ostenite de călătorie — și le-am dus în grădinuța mea, unde le pregătisem un așternut de mușchi, dar eram îngrijit gândind la bietele mele flori plebee, cum o să se simtă de umilite, când vor priimi vizita acestor aristocrate atât de delicate și atât de bogat îmbrăcate; și apoi drept să vă spun, doamna mea, gândeam și la mine, ce o să mă știu eu face când va veni tristul timp ca ele să se vestejească; oare atunci a mele îmi vor mai plăcea?... Toate aceste reflecțiuni puțin măgulitoare pentru mine și florile mele, nu m-au împiedicat de a esersa găzduirea ce datoram oaspeților mele. Improvizai îndată un bal. Orchestrul era gata; cintițile și merlele din copaci, grierii și broatecii din iarbă făceau o muzică — originală. Cavaleri și dame nu lipseau; adunarea era numeroasă. Crinul, bujorul poeonia și trandafirul invitară camelii, fuchsii și azalee; digitarul, clopoțelul campanula, macul papaver și ghiocul centaurea aleseră garofe dianthus, micșunele cheiranthus, paparune glaucium și rândunițe asclepias. Omagul aconitum și odoleanul valeriana se puseră lângă mătrăguna atropa și rostopasca, chelidonium. Celelalte cum le veni la socoteală și — hora începu. Eu stăm la o parte și ascultam convorbirea lor. — Ian uită-te, zicea românița anthemis, cătră siminoc gnaphalium, la veneticele aceste, cât sunt de păcătoase și de ovilite! ar crede cineva că iese din spital. Văzdoaga asphodelus și hilimica calendula râd de dânsele... — Rău fac că râd, întrerupse stânjenelul iris; prin astă probă numai gelozia lor pentru că nu sunt și ele așa de elegante. Le-aș vedea eu când stăpânul nostru le-ar pune la închisoare cum face d-na Florineasca, ce ar mai zice. Astelalte sărmanele, cum n-o să fie friguroase și plăpânde, când sunt crescute la umbră și pe cuptori etc., etc. Vedeți, doamna mea, că invidia își găsește loc nu numai între oameni dar și între flori. Panerul ce am onoare a vă trămite cu scrisoarea aceasta cuprinde: roze simple rosa centifolia, singura roză ce-mi place, și care înflorește o dată la finitul lui mai; ea este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. Roza la noi se numea rujă pană ce au venit grecii și i-au zis trandafir t??a?t?f????? (cu treizeci de foi), voind a corecta pe acei ce-i dau o sută (centifolia); și numele de trandafir i-a rămas, deși pe la une locuri la țară o numesc tot rujă. și apoi am și alte cuvinte ca să o prefer. Roza simplă era acea ce figura la ospețe pe mesele romanilor; ea era acea ce încununa cupa lui Anacreon. Iată iasomie, gura leului antirrhinum, melisă, creasta cocoșului gelosia cristata, sulcină melilottus, rozeta réséda, pelinița artemisia, cristofoare actaea, nalba althea, sânziene galega, măzeriche lathyrus, luminiță oenothera, mutătoare bryonia, jale stachys și rochița rândunelii ipomea. Iată în fine mărgărite aster care ne aduc aminte de Faust, și conduru-doamnei tropoeolum. Ar fi de dorit să știm cine a fost acea d-nă, a cărei picior întrecea pe al cenușeresii, și care purta așa frumoși conduri. Floarea astă albă atât de odorantă noi o numim mătăcină, iară învățații dracocephalum moldavicum, adecă cap de balaur moldovenesc, pentru că învățații, doamna mea, nu au flori ci numai buruiene, de aceea amestecând vro două-trei limbi le-au compus nește numiri barbare, precum: Omphalode, trophosperme, mesocarpe, peponide, infundibuliforme, ginobasice, humifuse, polakene, lipicene, pericarpoide, epiblaste, symphysandrii, atomogine, ribesioide, scutelee, onagre, papaverace, spinescente, endocarpe, trichotome, atriplice, podosperme, sarcocare, anonee, embriotege etc., etc. N-am curagiul să vă ostenesc a ceti asemene porecle, din care am luat numai o foarte minimă parte. Am zis, doamna mea, că pentru învățați florile n-au nici colori nici parfum. Acum suferiți să vă spun și ce nume proprii le-au dat în înțelepciunea lor, căci acele înșirate mai sus sunt numai familii. Ascultați dacă aveți răbdare: Aeschynanthus, alloplectus, sphenogyna, osteospermum, lardizabala, onopordon, osbeckia, escholtzia, psoralea, mesembryanthemum, ryncanthera, cacalia, botryceras, lycopodium, calodracon, curculigo, sprekelia, pothos, hoitzia, cynoglosum, houttuynia, atraphaxis, ornithogalum, tubernoemontana, oxycoccos, embothrium etc., etc. Ce ai zice, doamna mea, când în loc de Angelica, nașul d-voastre v-ar fi dat nume de escholzia sphenogyna sau houttnynia? dar învățații nu vor să știe d-alde aste. Precum am zis, la dânșii florile n-au nici un preț. Migdalul, persicul, prunul, cireșul pentru dânșii au tot un nume: amygdalus. Ascultați acum cum descriu acești oameni angelica. Deschid o carte și cetesc: "Familia ombeliferilor. Plantă ierboasă, frunze alterne, rareori întregi, cele mai ades crestate cu petiolul dilatat la bază. Stipule, nule; flori obicinuit ermafrodite, dispuse în ombele simple sau compuse, acompaniate de involucre și involucele. Potir sudat la ovari cu cinci dinți scurți; corola cu cinci petale distinse inserate în vârful potirului, întregi sau crestate, late sau sucite cu preflorire valvară etc." Iată și pentru cerențel: "Familia rozaceelor, neamul driadeelor, trunchi ierbos sau lemnos,; frunze digitate sau împănate. Potir cu — părți, persistând, uneori gol, alteori îmbrăcat pe dinafară cu apendice alterne și sudate cu sepalele; corolă cu 4�5 petale; cârpele numeroase dispuse în vârf pe un receptaclu convex, mai mult sau mai puțin cărnos etc." Nu știu, doamna mea, de ați înțeles ceva. Pentru mine vă mărturisesc că nu pricep cum poate cineva, fără mustrare de cuget și fără frică de păcat, trata astfel aceste juvaieruri a naturei, lăsate de bunul D-zeu pentru fericirea noastră. Să lăsăm pe învățați, mă tem să nu vă aduc urât, vorbind tot de dânșii. Pintre florile ce vă trămit, veți găsi împrăștiete mai multe floricele albastre cu o steluță galbenă în mijloc. Aceste cresc pe malul părâilor, și învățații — iar învățații — i-au pus numele Myosotis, adecă urechea șoarecelui. Ea are mai multe ilegende. în curând vă voi spune legenda română care a numit-o: Nu-mă-uita. Cu floricica asta, mântui și scrisoarea mea. ''Brustureni, 6 mai'' '''A. Florineasca, D-LUI Onisim Cerențel''' Ai învins, domnule; iată-mă convertită. De când am priimit cele din urmă flori ce mi-ai trămis, nu mă ocup decât de ele; m-am pus pe studiat botanica. Simt însă o mare greutate fără dascăl, dar nu disper că nu te voi videa în curând, și atunci judecind după progresul ce am făcut, cred că nu vei mai putea zice că nu sunt română; și dovadă e că, cu toată nătângia sa, am silit pe grădinarul meu să-mi răsădească de tot soiul de flori române, cum le zici d-ta. Așteptând însă înflorirea lor și venirea d-tale, singurătatea mă apasă. Vecinii, mei, ocupați de trebile câmpului, nu mă mai vizitează. Neavând ce face, am răscolit biblioteca mea, și după ce am cetit toate poeziile române publicate de vreo câțiva ani — nu te miri de curajiul meu? — m-am simțit și mai ostenită. Ieri, fiind sărbătoare, servitoarele mele mi-au cerut voie să se ducă în sat unde era horă. Ca să-mi mai treacă de urât, m-am ocupat însămi de toaleta lor; și așa ferchezuite, încorsetate și înmalocofate, le-am dat drumul. După puțin, călăuzită de scârțâitul unei vioare ce se auzea în depărtare, am plecat și eu pe urma lor. Mergând pe o cărare ce se îndrepta spre locul balului, am început a gândi cu părere de rău că n-am făcut bine să las fetele mele din casă la astă petrecere, căci negreșit cu toaletele lor tapageuses or să umilieze pe bietele țărăncuțe, în aceste reflecțiuni am ajuns sub niște sălcii umbroase, unde pe pajiștea verde cavaleri și dame tropăiau de răsuna pământul, în sunetul unei cobze și a unei vioare. Flăcăi cu cămeși albe și brâie late; fete rumene și pălite de soare cu altițe și fote colorate, întrecându-se care să se zbuciume mai tare, înfățioșau un tablou foarte natural și animat. Cât pentru damele de la curte, ele făceau o tristă figură. Junii țărani nu îndrăzneau să le invite, temându-se să nu calce pe coadele rochiei lor; încât erau silite a danța numai cu scriitorul satului, cu palamarul și alții vro doi, care nepurtând costumul de țară, ci fiind îmbodoliți în surtuce și jachete croite nu pe măsura lor, erau foarte stângaci. În fine, adunarea obosind, lăutarii au tăcut, iar eu m-am înturnat acasă unde m-am pus să-ți scriu, ca să-ți aduc aminte că sunt singură, și că aștept cu nerăbdare să-mi spui legenda floricicăi știute. La revedere! ''Iași, 5 iunie'' '''Onisim Cerențel, D-nei Florineasca''' Cunoașteți, doamna mea, floarea ce o numim sora soarelui helianthus annuus. Ea se uită drept la soare pe cât timp el e pe orizon; îndată însă ce apune sau se ascunde subt un nour gros, floarea tânjește, se pleacă în jos, pană ce razele lui vin de-i redau vioșia perdută. Astfel tânjesc și eu gândind la Brustureni, unde sper a fi o dată cu scrisoarea aceasta, în care vă voi spune legenda sau mai bine istoria florii nu mă uita „Radul-vodă rămâind văduv, domnița Manda, unica sa fiică, frumoasă ca o zi de mai, era singura mângăiere ce-i lăsase o soție mult iubită. Ea avea acum nouăsprezece ani, și nu voia să audă de măritat, deși o droaie de pețitori, cnezi ruși, grafi nemți, palatini poloni, magnați unguri, afară de cei întăi ficiori de boieri, își disputau mâna ei. Toată perseverința pretendanților care posedau toate calitățile ce fac pe om demn de a fi iubit nu izbuteau a o îndupleca, iar la insistința părintelui său răspundea că nu se poate decide a se despărți de el. Oare aceasta să fi fost cauza? Ne îndoim; pentru că oricât ar fi de înghețată inima femeiască, totuși trebui în fine să se topească la caldele raze a amorului. Iarna trecuse, și primăvara se arata veselă și zâmbitoare. țara era liniștită, căci Radul știa a ține în respect pe nestâmpărații săi vecini. Atunci, întâmplându-se să ardă palatul domnesc din Iași, domnul cu toată, curtea se mută la Cotnar, unde fusese o dată reședința lui Iacob vodă Despotul. Situațiunea Cotnarului încungiurat de vii, livezi și păduri, făcea încântătoare villegiatura domnească. Adeseori domnul, acompaniat de fiica sa și de o suită numeroasă de juni boieri, copii din casă și curteni se urcau pe dealul Cătălinei la vânătoarea cerbilor, ciutelor și căprioarelor, îndată ce haitașii porneau goana, domnița Manda, calare pe un cal sprinten născut în stepele Ucrainei, prezent a unui june ataman de cozaci, se răpezea ca vântul pe urma capăilor, de glasul cărora vuiau pădurile. Toți junii vânători se înșirau după dânsa, dar nici unul nu o putea ajunge afară de Dragomir, curteanul cel mai frumos și cel mai viteaz dintre boierinașii curții. Curând suita îi perdea din vedere, și nimeni nu putea să le deie de urmă, pană ce după câteva oare, îi vedeau înturnându-se amândoi liniștiți și voioși. Aceste primblări, aceste cavalcade a domniței cu curteanul da ocazie de multe bănuiele oamenilor răi; pentru că Dragomir, prunc lepădat la ușa unei biserici, strâns și crescut de Radu vodă ce îl privea ca pe copilul său, nu putea fi bine văzut de curtezanii care invidiau pozițiunea și favorul în care îl videau. Zilele se petreceau precum am spus. Caierul de burungiuc din furcă și suveica stativelor unde se teșea filaliul stau părăsite și neatinse. Manda nu se mai ocupă decât de călărie și vânătoare. Pe atunci, un june graf din Mazovia, fiu a unui vechi amic și aliat a lui Radul, veni la Cotnar cu o suită strălucită și ceru mâna tinerii domnițe. Radul, încântat de o așa propunere, îl și fericita de ginere, însă Manda împrotivindu-se, tatăl său se aprinse de mânie, și-i hotărâ ca a doua zi să fie gata de a se cununa cu tânărul polon, cătră care era angagiată parola sa de domn. în darn au fost lacrimile și rugămințile ei; Radul, neclintit în deciziunea sa, ordonă să se pregătească serbarea nunței. Seara, orașul și împrejurimile erau luminate de mii de focuri; bande de lăutari jucau hore și doine. Jupânesele boierilor, nevestele breslașilor se ocupau de toaleta lor; toată lumea nu vorbea decât de nunta domnească. Pe la miezul nopței muzicile tăcură, focurile se stinseră, și cea mai adâncă tăcere domni. în ziori de ziuă, orășenii se deșteptară în sunetul clopotelor și bubuitul tunurilor, iar când servitoarele domniței intrară la stăpâna lor, găsiră camera pustie! Nimeni nu știa ce se făcuse Manda. Unii ziceau că și-a făcut seamă însăși, ca să nu se mărite, alții că s-a dus la călugărie într-un schit depărtat, unde să nu o mai găsească; când un țăran spuse că, viind noaptea într-un târziu, a întâlnit doi tineri călări care se îndreptau în fuga cailor spre dealul Cătălinei, din care a cunoscut pe Dragomir curteanul, iar pe celalalt nu l-a putut videa, fiind învelit cu mantaua, îndoială nu mai rămâne. Ei fugiseră! Această fatală știre fu ca o lovire de trăsnet pentru bătrânul părinte, înfuriat, ordonă să se ridice îndată mic și mare, ostași, târgoveți, săteni și să bată codrii ca să prindă pe fugari, în neastâmpărul său, el însuși urmat de curtea sa, se puse în capul gloatei. După o goană de câteva oare, ajungând la locul numit și astăzi Fontâna cerbului, găsiră pe tinerii amanți dormind îmbrățioșați lingă un izvor sub umbra unor fagi tufoși, iar caii lor pășteau priponiți nu departe. Ce amară deșteptare! Fără a zice un singur cuvânt, fără a le face cea mai mică mustrare, Radu făcu semn ostașilor ce împrejurase pe Dragomir să-l deie pe mânile călăului, iar pe Manda nu o lăsă să se depărteze ca să privească esecuțiunea amantului său. Atunci Dragomir se repezi și, smulgând un smoc de floricele ce creșteau pe malul părăuțului ce curgea de la izvor, le aruncă la picioarele Mandei leșinate, strigându-i: Nu mă uita! Nu mă uita! Apoi, făcându-și cruce, puse capul pe trunchiul pregătit lângă care sta călăul. Securea căzu...!" De atunci, floricica asta s-a numit Nu-mă-uita. Poate că amabilele noastre cetitoare ar dori să știe cine e astă d-na Florineasca și acest d. Cerențel? Cată să le satisfacem curiozitatea. D-na Florineasca era o fată orfană, crescută de o bunică a ei, care își dete toată silința de a-i da o bună educațiune. După mai mulți ani de pensionat, unde ea învăță tot ce învață fetele la noi, bunica sa o luă acasă ca să o mărite, dar nici un pretendant nu se arătă, și știți pentru ce? Pentru că Angelica deși modestă, tânără și frumoasă avea un defect mare: nu avea zestre! Bătrâna era mâhnită. "Mă tem, zicea ea cătră d. Florinescu, proprietar mare și holtei bătrân care îi vizita adese, să nu închid ochii, și să las copila asta nepusă la cale." "Dă-mi-o mie", răspunse boierul. Chemară pe Angelica ca să o întrebe ce gândește de astă propunere. "Copila mea, îi zise d. Florinescu, dacă nu te sparie traiul cu un bătrân, hotărăște-te a-mi îndulci puținele zile ce mi-a mai rămas, în locul focului juneței, vei găsi în mine toată dragostea și îngrijirea unui bun părinte." Angelica — a căreia inimă era liberă — priimi bucuroasă, cu singura condițiune de a nu se despărți de bunica sa. La Brustureni, așezarea barbatu-său, ea găsi o bibliotecă aleasă, o grădină bine ținută cu o florărie plină de plante exotice ș.c.l. Ocupată de trebile gospodăriei, având cea mai tânără îngrijire de bărbatul ei, primblarea, cetirea, muzica, nu lasă urâtul să se introducă în castelul său. Duminicile și sărbătorile, câțiva vecini de vrâsta bărbatu-său îi vizitau. Ea asculta cu îngăduință povestele lor și juca cu dânșii preferansul, încât ei o adorau. Singurul nor care înnegura astă viață lină fu peste doi ani mai întăi moartea bunicăi, pe care după șese luni o urmă și d. Florinescu, lăsând pe soția sa moștenitoare pe toată averea lui. Văduvă la 22 de ani, stăpână pe o avere mare, Angelica acum nu avea decât a în tinde mâna pentru a videa agățându-se de tot degitul câte o duzină de pretendanți, dar ea urmă a trăi ca și mai nainte; primea numai rarele vizite a amicilor barbatu-său, și pe d. Onisim Cerențel... Permiteți-ni a vorbi acum și de d-lui. Cerențel era un tânăr de spirit, având toate calitățile și toate defectele juneții. După ce fini gimnaziul, se trase cu bătrâna sa mamă în Tatarași unde avea o căsuță ascunsă sub vro trei butuci de vie, care se cățăra pană pe coperemânt. Acolo se apucă de cultivat grădinuta sa, căci una din pasiunele sale era florile. Pe urmă, se decise să se ducă la Paris ca să-și mântuie studiile, de unde se înturnă peste duoi ani, cunoscând foarte bine toate — grădinile Parisului. După în turnarea sa, neavând ce face, intră în serviciu; fu pe rând subgrefier, subcomisar și subprefect la o plasă unde din întâmplare se afla și moșia Brusturenii. Ca un om bine crescut, vizită pe administrații săi, începând cu domnul și doamna Florinescu. Aceștia îl priimiră cu acea amenitate nobilă și ospeție sinceră, care tot încă se mai găsește pe la proprietarii noștri, dar care din nenorocire începe a se perde. El vorbi cu boierul agricultură și politică; cu cocoana muzică și literatură. Se primbla prin grădină, discută asupra florilor ca un cunoscător, și apoi încântat de vizita lui își luă adio, promițând de a veni — după grațioasa invitare a oaspeților — de câte ori trebile plasei îi vor da timp. Vizitele lui se îndesiră. Totdeauna priimit cu plăcere, ajunse a fi cel mai nesuferit și mai negrijitor subprefect, când nu era la Brustureni. După moartea d-lui Florinescu, bunacuviință cerea ca vizitele lui să fie mai rari. Cerențel vinea mai rar, dar șidea mai mult. Într-o zi, primblându-se prin grădină, un dorobanț îi aduse un plic în care găsi permutarea lui la o altă plasă într-un județ depărtat. Desperatul Cerențel își luă adio suspinând, se înturnă la Iași, și își dete demisiunea, jurând a nu mai servi o patrie ingrată! Angelica se întrista și se simți și mai singură, dar — precum am văzut din corespondința lor — ei nu încetară de a fi în cele mai bune relațiuni. Alaltăieri eram gata să mă pornesc la țară, când am priimit următorul bilet: "Doamna Angelica Florineasca și domnul Onisim Cerențel roagă pe domnul C.N. să binevoiască a le face onoare de a asista la cununia lor, ce se va serba la biserica din satul Brusturenii, duminică la 18 a curentei". Am râs gândind la poznele care fac florile, și am plecat la Brustureni. [[Categorie:Constantin Negruzzi]] 8s498vwgzx7gd6cs7z6qcjszyslfbb4 0 12154 144921 67426 2025-07-11T11:39:50Z TiberiuFr25 11409 S-a adăugat anul 1895 în formatul {{titlu}} al lucrării utilizând gadgetul [[Ajutor:Gadget-addYearToHeader|Adăugare an în titlu]] 144921 wikitext text/x-wiki {{titlu|an=1895| titlu = Iar bobârnac internațional | autor = Ion Luca Caragiale | secțiune = | anterior = ← [[Un bobârnac internațional]] | următor = [[Ascultător? Obraznic? Or prost?]] → | note = {{ediție}} ''Gazeta poporului'', an I, 1895, nr. 240, 25 noiembrie/7 decembrie, p. 1. Nesemnat. }} Sub titlul ''Un bobîrnac internațional'', am publicat ieri o depeșă din Pesta, prin care se spune ca oficiosul ''Budapester Correspondenz'' dezminte pretenția d-lui [[w:Alexandru Lahovary|A. Lahovary]], exprimată la Orfeu, în întrunire publică, cum că grație d-sale ar fi fost grațiați condamnații de la Cluj. Numaidecît s-a dat acestor rînduri următoarele răspun­suri. Întîiul, din partea ''Epocii''. Iată ce zice organul sarcastic: „Ca o mică răsplată a serviciilor aduse de d. [[w:Dimitrie A. Sturdza|Dim. Sturdza]] guvernului unguresc, ''Budapester Correspondenz'' din Pesta dezminte azi știrea ziarului ''Timpul'', după care d. Al. Lahovary ar fi zis în întrunirea de la Orfeu că ''d-sale se datorește'' grațierea românilor condamnați în procesul Memorandumului. Ziarul oficios unguresc ''ar fi trebuit să știe'' că d. Lahovary a zis la întrunirea de la Orfeu că grațierea românilor ''se datorește înțelepciunii și atitudinii corecte a guvernului conservator – nu d-sale'' personal!” Al doilea răspuns îl dă grava ''l'Independance Roumaine'': „''Agenția română'' ne comunică o depeșă din Pesta, care acuză pe d. AI. Lahovary, fost ministru al afacerilor străine, că a voit, cu scop de reclamă electorală, să exploateze grațierea condamnatilor de la Cluj. Aceasta este o simplă manoperă electorală din partea guvernului, asupra căreia vom avea ocazia să revenim. Spu­nem deocamdată că d. Al. Lahovary ''nu'' a pronunțat cu­vintele ce i le atribuie depeșa, și că dupa faimoasele declarațiuni făcute la Iași, d. Dim. Sturdza nu face cuminte să ridice o discuție asupra chestiei române”. Care va să zică – d. Lahovary ''nu'' a spus cele ce i se atribuie? ''nu'' și-a atribuit d-sale meritul grațierii de care e vorba? Dar ''Timpul''? Să vedem ce ne-a spus ''Timpul'' a doua zi după întrunirea de la Orfeu, din 12 noiembrie. Reproducem după organul personal al fostului ministru de externe, următorul pasaj din discursul stenografiat al acestuia: „... noi de cîte ori am putut face cu mare demnitate un bine românilor din Transilvania, l-am făcut, și sunt fericit, ''că cel din urmă act al meu'', la ministerul de externe, a fost grațierea românilor, pe cari minciunile colectiviștilor îi duseseră la pușcărie (Aplauze repetate)”. Care va să zică, d. Al. Lahovary a zis; căci așa zice c-a zis, prin organul d-sale personal; însă alte două organe con­servatoare zic că d-sa n-a zis... Asta e curat vorba jidanului: „Las'să zică el!” Dumnezeu să înțeleagă pe diplomații conservatori, că ei nu se înțeleg deloc. [[Categorie:Ion Luca Caragiale]] [[Categorie:Publicistică]] l128yr2vowm9ygx7ab6h1g04cub2msv 102 15286 144898 141310 2025-07-10T13:23:09Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144898 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = N }} ==Lucrări== *Ce știm despre lume, Este oare spirit ca ceva deosebit de materie? Este sau nu Dumnezeu? (1881-1884) *Viața lui Ștefan cel Mare și cel Bun, Domnul Moldovei (1883) *Origina familiei, a proprietății private și a statului, de [[Autor:Friedrich Engels|Friedrich Engels]] în revista „Contemporanul”, septembrie 1885 — mai 1886 *Istoria limbii și literaturii române (1887) *Schiță despre Miron Costin și vremea lui (1888) *Concepția materialistă dialectică a istoriei sau materialismul economic (1892) *Dictionar Latin-Roman (ed. I 1894, ed. a II-a 1913) împreună cu Amelia Nadejde-Gesticone ==Articole== * [[Formarea marii proprietăți la noi]], publicat în [[Literatură și știință: Anul I, Numărul 1]] (1893) * [[Iarăși formarea marii proprietăți la noi]], publicat în [[Literatură și știință: Anul II, Numărul 2]] (1894) [[Categorie: Ioan Nădejde]] {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} luuux4v783j4zp7xfieydffsuv4kzwk 102 15296 144899 142681 2025-07-10T13:37:33Z TiberiuFr25 11409 adăugare articole; licență, control de autoritate 144899 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = N }} ==Opere== * O iubire la țară, dramă (1881) * Din chinurile vieții, nuvele (1895) * {{scan|Fără noroc|Fără noroc - Piesă în trei acte și un tablou (Sofia Nădejde).pdf}}, piesă în trei acte și un tablou (1898) {{proiect de transcriere|Fără noroc - Piesă în trei acte și un tablou (Sofia Nădejde).pdf}} * Robia banului, roman (1906) {{digitizare externă|https://revistatransilvania.ro/wp-content/uploads/2022/05/1906.-Sofia-Nadejde-Robia-banului.-Roman.pdf}} * Părinți și copii, roman (1907) {{digitizare externă|https://revistatransilvania.ro/wp-content/uploads/2022/05/1907.-Sofia-Nadejde-Parinti-si-copii.pdf}} * Patimi, roman {{digitizare externă|https://revistatransilvania.ro/wp-content/uploads/2022/05/1903.-Sofia-Nadejde-Patimi.-Roman-din-viata-romaneasca.pdf}} * Irinel sau întâmplările unui român în Rusia, Mangiuria și Japonia, roman {{digitizare externă|https://revistatransilvania.ro/wp-content/uploads/2022/05/1927.-Sofia-Nadejde-Irimel.pdf}} ==Traduceri== * [[Autor:Edmondo De Amicis|Edmondo De Amicis]], [[Cuore (Sofia Nădejde)]], 1916 ==Articole== * ''[[Unde mergem]]'', publicat în [[Literatură și știință: Anul I, Numărul 1]] (1893) * ''[[Evoluția familiei]]'', publicat în [[Literatură și știință: Anul II, Numărul 2]] (1894) === În „Viața românească” === * ''Prea tîrziu!'' (An 5, Nr. 10, 1910) {{digitizare externă|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/19627}} === În „Revista scriitoarei” === * ''Magia albă – Magia neagră'' (An 1, Nr. 3, 1927) {{digitizare externă|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65470}} * ''Doi îngeri'' (An 1, Nr. 6, 1927) {{digitizare externă|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65471}} * ''„Fii cuminte, Gusi-al mamei!”'' (An 2, Nr. 2, 1927) {{digitizare externă|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65440}} * ''Săniuța'' (An 2, Nr. 5, 1928) {{digitizare externă|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65808}} * ''Bunița'' (An 2, Nr. 6, 1928) {{digitizare externă|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65816}} * ''Două colege'' (An 2, Nr. 8–9, 1928) {{digitizare externă|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65874}} * ''Din durerile vieței'' (An 2, Nr. 12, 1928) {{digitizare externă|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65862}} ==Legături externe== *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=N%C4%83dejde%2C+Sofia+%281856-1946%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} [[Categorie:Sofia Nădejde]] g87wqxi8cmboyqbihkc4ef4qwy4neo8 0 17618 144923 134520 2025-07-11T11:41:45Z TiberiuFr25 11409 an în titlu 144923 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Excelsior | autor = Alexandru Macedonski | secțiune = | anterior = | următor = | note ={{ediție}} Volum de poezii publicat de Tipografia de Lux Strada Smârdan 24, Noua Concordia în 1895. }} ''Autorul cu adâncă recunoștiința închină acest volum'' '''Măriei Sale''' '''Principelui Gr. M. Sturza''' Autorul tipărind aceste versuri, cere scuze cititorilor obișnuiți cu limba și cu forma marilor poeți contemporani români, dacă ele nu întrunesc nici această formă nici acestă limbă. Îi mai roagă totodată să nu se supere dacă el, fie dintr-un sentiment de prietenie, fie dintr-un sentiment de recunoștiință, a dedicat numeroase bucăți ale sale la diferiți. Căci în adevăr, dacă cel care începe să-și adune astăzi scrierile în volum s-a bucurat de multe dușmănii, dânsul a avut și prieteni și sprijinitori mai numeroși poate, care i-au dat, sau iubirea lor, sau ajutorul material fără care el și copiii lui, ar fi murit de mult de foame. '''AM''' ''1895, Februarie în 28'' ==Cuprins== [[Image:Alexandru Macedonski - prima pagina - Excelsior.jpg|thumb|400px|right|Prima pagină a volumui de poezii ''Excelsior'' (1895)]] * [[Excelsior (Macedonski)|Excelsior]] * [[Stepa]] * [[Cu morții]] * [[Vis de mai]] * [[Psalmi moderni]] * [[Buchetul (Alexandru Macedonski)|Buchetul]] *[[Soldățească]] * [[Grija de mâine]] * [[Noaptea de noiembrie]] * [[Sub stele]] *[[Țiganii (Macedonski)]] * [[Acșam dovalar]] * [[Dormi dulce...]] * [[În răstriște]] * [[În Arhangel]] * [[Cântec (Alexandru Macedonski)|Cântec]] * [[Plecare]] * [[Cele trei porunci]] * [[La bestii]] * [[Copii (Alexandru Macedonski)|Copii]] * [[Naiada]] * [[Apolog]] * [[Noaptea de mai (Macedonski)|Noaptea de mai]] * [[Castele-n Spania]] * [[Orchestra]] * [[Îngerul și copilul]] * [[Noaptea de martie]] * [[Zori roze]] (Imitație) * [[Banchet la curte]] * [[Prietenie apusă]] * [[Vaporul morții]] * [[Primăvara (Macedonski)|Primăvara]] * [[Bucolica undă]] * [[Pe balta clară]] * [[Mă uit la cer]] * [[Asupra primului meu volum]] * [[Noaptea de februarie]] * [[Japonul]] * [[Pe un album (Alexandru Macedonski|Pe un album]] * [[În noapte]] * [[Libelule]] * [[În atelier]] * [[Hora]] * [[Noaptea de ianuarie]] * [[Homo sum]] * [[Fântâna]] * [[Moise]] * [[Bătrâna stâncă]] * [[Comori de aur]] * [[Epigraf]] * [[Ospățul lui Pentaur]] * [[Neron]] *[[Hora (De horă gata)]] * [[Zi de iarnă]] * [[Bastonul]] * [[Înjurați-mă prieteni...]] * [[Avânt]] *[[Pe lacul de gardă]] *[[Din ce în ce]] * [[Vânt de toamnă]] * [[Tu ce ești a naște]] * [[Se duce...]] *[[Curtea cu jurați]] * [[Stuful de liliac]] * [[În arcane de pădure]] * [[Pădurea]] *[[Amorul]] * [[Ursitoarele]] * [[Sub munți]] * [[Sub frunze]] *[[Leul (Macedonski)|Leul]] * [[Epigraf]] * [[Faunul (Alexandru Macedonski)|Faunul]] * [[Noaptea neagră]] *[[Nepăsare (Macedonski)|Nepăsare]] * [[Știi tu...]] *[[Când aripi...]] *[[Contesa palatină]] * [[Ură]] * [[Vei crede]] * [[Noaptea de iulie]] * [[Epigramă... (Macedonski)|Epigramă]] * [[Răsmelița morților]] * [[Noaptea albă]] * [[Putrezirea]] *[[Tutunul]] * [[Visul fatal]] * [[Cântecul și poetul]] *[[Năluca crimei]] * [[Fragment din Medea]] * [[Către viitorime]] * [[Gândului]] *[[Epigramă (lui Alecsandri)]] * [[Țara tainică]] [[Categorie:Excelsior| ]] ll0eojymmplk57g6ytz0wrwwi51iqm6 102 18204 144922 133398 2025-07-11T11:40:53Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144922 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = R }} ==Lucrări literare== *''[[Cu paloșul|Cu paloșul: poveste vitejească]]'', Ed. Primă, București, 1905 *''[[Păcatele slugerului]]'', 1912 *''[[Povești moldovenești]]'', Editura Viața Românească, Iași, 1920 **[[Necredință silită]] **[[Dărmănească]] **[[Un suflet mărinimos]] **[[Pățania cucoanei Ilenuței]] **[[Țiganul]] **[[„Fesa” ingrată]] *''[[Alte povești moldovenești]]'', Editura Viața Românească, Iași, 1921 **[[Dreptatea lui Constantin Duca-Vodă]] **[[Prieten]] **[[Țigăncușa de la ietac]] **[[Pentru ce Costică Tomșa a rămas burlac]] **[[Drîmba]] *''[[Amintiri (Rosetti)|Amintiri]]'', 2 volume, 1922-1927 *''[[Amintiri din copilărie (Rosetti)|Amintiri din copilărie]] ==Articole și publicații== *''[[La Roumanie et les Juifs]]'', I. V. Socecu, Bucharest: Verax, 1903 *''[[Cronica Bohotinului]]'', 1905 *''[[Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova]]'' , 1905 *''[[Cronica Vascanilor (județul Suceava)]]'', 1906 *''[[Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova]]'', 1906 *''[[Despre censura în Moldova]]'', 1907 ** vol. 1: ''Înființarea censurii de Guvernul provizoriu rus și funcționarea ei sub acel regim: 1828 -1834'' ** vol. 2: ''Censura sub Mihaiu Sturza : 1834 -1849'' ** vol. 3: ''Censura cărților evreești în Moldova sub domniile regulamentare'' ** vol. 4: ''Censura sub Grigorie Ghyca și desființarea ei'' *''[[Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova]]'', Tomul I : Dela origini pănă la 1834 București : Editura Librăriei Socec , 1907 *''[[Pentru ce s-au răsculat țăranii]]'', București: Editura Librăriei Socec, 1907 *''[[Acte și legiuiri privitoare la chestia țărănescă]]: Seria II: Din domnia regelui Carol'', Ploiești: Progresul, 1907 *''Acte și legiuiri privitoare la chestia țărănescă'': Seria II: Din domnia regelui Carol: vol.2: Legile pentru vânzarea bunurilor statului 1907 *''Acte și legiuiri privitoare la chestia țărănescă'': Seria II: Din domnia regelui Carol: vol.4: Legile pentru vânzarea bunurilor statului, București: Socec & Co, 1908 *''[[Pentru ce s-au răsculat țăranii?]]'', 1908 *''[[Cum se căutau moșiile in Moldova la începutul veacului XIX]]: Condica de răfueală a Hatmanului Răducanu Roset cu vechilii lui pe anii 1798-1812'', 1909 *''[[Un proces de sacrilegiu la 1836 în Moldova]]'', 1909 *''[[Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812]]'', 1909 *''[[Amanunte asupra Terii-Românesti dela 1808 la 1812]]'', 1909 *''[[Conflictul dintre Guvernul Moldovei și Mănăstirea Neamțului]]'', 1910 *''[[Arhiva senatorilor de la Chișinău și ocupația rusească de la 1806-1812]]'', 1909 *''[[Păcatele sulgeriului'', Ed. întâi, București]], 1912 *''[[Acțiunea politicii rusești în Țările Române: povestită de organele oficiale franceze]]'', 1914 ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=KFAvAAAAYAAJ Google Books: Radu Rosetti - La Roumanie et les Juifs, I.V. Socecu, București, 1903] (în limba franceză) *[http://books.google.com/books?id=v33UAAAAMAAJ Google Books: Radu Rosetti – Roumania and the Jews, I.V. Socecu, București, 1904] (în limba engleză) {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} n82ykj7tx6qtxgndfp85tf3lpvyue17 0 27197 144920 81145 2025-07-11T11:39:34Z TiberiuFr25 11409 S-a adăugat anul 1890 în formatul {{titlu}} al lucrării utilizând gadgetul [[Ajutor:Gadget-addYearToHeader|Adăugare an în titlu]] 144920 wikitext text/x-wiki {{titlu|an=1890| titlu = [Fragment de autobiografie] | autor = Ion Creangă | secțiune = | anterior = | următor = | note = S-a publicat în ediția de la Iași, vol. 1, 1890, p. 1-5, la începutul biografiei lui Creangă, scrisă de Grig. I. Alexandrescu, care dă următoarea informație: „Această biografie, scrisă de însuși Ion Creangă, s-a găsit între hîrtiile lui. După cît se vede, ea este o prescurtare a Amintirilor din copilărie." (Trebuie să precizăm că numai partea I și foarte puțin din partea a II-a a Amintirilor sînt rezumate oarecum în această autobiografie.) Fragmentul de autobiografie se pare că a fost scris pentru „Albumul Societății «Junimea» din Iași (1878)” (cf. Const. Turcu, Cînd s-a născut Ion Creangă?, Cronica, Iași, 23, 10 iulie 1967). }} Sînt născut la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului. Întăiu și-ntăiu, am început a învăța cruce-ajută, după moda veche, la școala din Humulești, o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin îndemnul și osîrdia părintelui Ioan Humulescu, care avea o mînă de învățătură, un car de minte și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să-l ierte! Poate să fi fost de vreo unsprezece ani, cînd am început a învăța. Știu că eram atunci un băiet sfrijit, prizărit și fricos și de umbra mea. Dascălul nostru era un holteiu frumos, zdravăn și voinic, și-l chema Vasile a Vasilcăi. El era și dascălul bisericei din sat. Un sorcovăț nemțesc plătea tata pe lună dascălului, ca să mă învețe. Și pe atunci îmi ziceau în sat și la școală Ionică a lui Ștefan a Petrei. Peste vrun an, vornicul prinzînd la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iară noi școlarii, cari eram peste patruzeci la număr, ne-am împrăștiat pe la casele noastre. După vrun an, iarăși s-a deschis școala. Dar dascălul Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne rîdica de urechi la fîrta (Ф), deasupra ușei, și a ne prea îndesi la spinare cu Sfîntul Neculai, un biciu de curele, făcut și dăruit școalei de moș Fotea, cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă duceam cu drag la școală, am început a umbla huciu-marginea: o zi mă duceam, două nu, dar tot deprinsesem a ceti oleacă. Tata nu știa carte de feliu, și nici mult haz nu făcea de dînsa. El cam ades îmi zicea „Logofete brînză-n cuiu, lapte acru-n călămări, cam prea te codești la treabă; mă tem că de atîta cărturărie n-a avea cine să ne tragă ciubotele”. Dar mama, luînd sama cum învățam eu, ajunsese a ceti la ceaslov mai bine decît mine și se bucura grozav, cînd vedea că mă trag la carte. Din partea tatei puteam să rămîn cum era mai bine: „Nică a lui Ștefan a Petrei”, om de treabă și gospodariu în sat la Humulești. Mama însă era în stare să toarcă-n furcă și să învăț mai departe. Dar ce să mai învăț în Humulești? Căci în biserică ceteam și cîntam pe dinafară toate troparele, ca și dascălul Iordache. Într-o zi, așa prin cîșlegile Crăciunului, aproape de cîrnileagă, viind bunicu-mieu David Creangă din Pipirig pe la noi, m-a luat și m-a dus la munte, în școala lui Alecu Baluș din satul Broștenii, județul Suceava, și m-a așezat în gazdă, cu toată cheltuiala lui, la una Irinuca, care avea două capre pline de rîie. De aice urmam la școală, și ori s-a prins cartea de mine, ori nu, dar rîia căprească știu că s-a prins. Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat drumul acasă, și de la Broșteni am venit, cu niște plutași, pe Bistrița, la Borca, de la Borca, cu o rudă a mea, pe Plaiul-Bătrîn în Pipirig și din Pipirig la Humulești. Și cînd m-au văzut tata și mama tuns chilug și plin de rîie, bucuria lor n-a fost proastă! Ce să facă? Au început a mă scălda ba cu leșie de ciocălăi, ba cu usuc de lînă, ba a mă unge cu dohot, și-ntr-o săptămînă m-au izbăvit de podoabă. Dar și eu le-am tras în ziua de Paști un ''Îngerul a strigat'' la biserică, de-au rămas toate babele din sat cu gura căscată la mine, iar fetele numa-și dau ghiont una alteia, văzînd ce poate acum „Nică a lui Ștefan a Petrei”. Dascalul Iordache rămăsese acum pe jos, era a cincea roată la car. Biata mamă, crezînd că am să ies un al doilea Cucuzel, s-a pus cu rugăminte pe lîngă tata și m-a dat să învăț psaltichie la un psalt de la biserica Adormirea din Tîrgul-Neamțului, peste baltă, la vreo două zvîrlituri de piatră departe de satul nostru. Trei husăși plătea acum tata pe lună pentru mine. O iarnă am învățat și la această școală, căci iarna ce mai puteam învăța, iar vara nu făceam purici mulți pe la școală, trebuia s-ajut acasă: la tras în pieptănași, la nevedit, la făcut țevi cu sucala și la tors cu roata. Cîte trei-patru oci de canură torceam pe zi. Mă întreceam cu fetele cele mari din tors, și ele, din răutate, mă porecleau „Ion Torcălău”. mkbxa4b7lpbktq2lwsp0kc1r1vhxxls 0 29240 144902 86536 2025-07-10T22:59:53Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Ion (Rebreanu)/1. Glasul pământului]] 144902 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Ion (Rebreanu)/1. Glasul pământului]] ce355tl5xjmaw5v978p9du31u5w7z81 0 29241 144901 86538 2025-07-10T22:59:43Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Ion (Rebreanu)/2. Glasul iubirii]] 144901 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Ion (Rebreanu)/2. Glasul iubirii]] 0hcebo24fqu9dpvrxyeqarv09ancrhy 104 31420 144904 142611 2025-07-11T06:23:03Z Monedula 18856 I. 144904 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Monedula" /></noinclude>{{c| {{mai mare|I.}}<br/>{{mai mare|{{lsp||Pământu|l}}}} }} {{Separator|2em}} Pentru o țară care nu e ca celelalte și pentru o societate foarte deosebită de celelalte societăți, cum e America și ceia ce am putea numi poporul american, pentru o astfel de societate și pentru o astfel de nație fără îndoială că oarecare modificări de plan față de conferințile pe care pănă acum le-am ținut cu privire la țerile cercetate de mine ar fi indicate. De și Statele-Unite ale Americei represintă o țară cu un caracter cu totul particular — unii zic o țară care se face; dacă se gândește cineva la o țară care se va face imediat, noi vom muri, cei mai tineri dintre noi vor muri, și Statele Unite tot nu se vor face în sensul altor țeri, de și e vorba de un teritoriu care, și el, trebuie să se facă în foarte mare parte, precum veți vedea, America, aceia care este, o parte din America, mult mai mare care poate să fie, va fi presintată, cu toată această complexitate, cu tot acest caracter de noutate care iese chiar din extraordinara-i complexitate, tot în cadrul pe care l-am întrebuințat când am vorbit de alte țeri și alte nații. Prin urmare în această d’intăiu conferință va fi vorba de țara americană și numai în a doua de oamenii cari se găsesc în America (am evitat formula de „nație americană”, pentru că ea s’ar putea înțelege în multe feluri, și eu țin ca lucrurile pe care le spun aici să fie înțelese<noinclude>{{rh|||''163''}} <references/></noinclude> okfjycy9argwwzfefzjj04gbxi83tti 104 31471 144903 139168 2025-07-11T06:22:15Z Monedula 18856 III. 144903 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Monedula" /></noinclude>{{c| {{mai mare|III.}}<br/>{{mai mare|{{lsp||Istori|e}}}} }} {{Separator|2em}} Nimic mai greu decât să presinte cineva, într’o conferință de o oară, istoria Americei. Eu cunosc un singur mijloc de a face o conferință istorică suportabilă pentru public, anume aceia de a o face ca un istoric, iar nu ca un profesor de istorie. Dacă o face cineva ca profesor de istorie, conferința este pierdută. Dacă o face ca istoric, ceia ce înseamnă cu totul altceva decât ca profesor de istorie, atunci conferința poate să fie suportabilă și uneori se poate întâmpla să fie chiar interesantă. In orice cas, părerea — și sânt silit să o repet pentru a nu știu câta oară —, părerea că o conferință istorică este un fel de fir de care atârni nume și date este cu totul neîndreptățită față de oricine înțelege viața trecutului, care este istoria, și legăturile dintre evenimentele trecutului, care formează țesătura istorică. In orice cas, acest fel de presintare nu se potrivește cu mine, istoric întâmplător. La începutul carierei mele de profesor mi se deschideau mai multe drumuri; s’a întâmplat că am rămas pe acesta. Așa fiind, să-mi permiteți să înfățișez ca un istoric, iar nu ca un profesor, trecutul Americei. Aici cred că vor fi și unele lucruri noi, cel puțin ca interpretare, jumătatea cealaltă fiind de la alții. Când zic: jumătate de la alții însemnează lucruri oarecum știute, dar<noinclude>{{rh|||''213''}} <references/></noinclude> t214e7b9atw6cj0yxs5zyzc7zpdftec 102 35117 144914 133205 2025-07-11T11:08:36Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144914 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = F }} ==Poezie== ===Antume=== ====Din manuscrise==== *[[De vrei...]] *[[Covoare din pereți...]] ====Din periodice==== *[[Dorm florile]] *[[„Charme dangereux”]] *[[Hiems]] ====Priveliști (1930)==== Volumul cuprinde poezii publicate între 1917 și 1923 *[[Lui Taliarh]] *[[Rugă simplă]] *[[Femeie luminoasă…]] *[[Augur de toamnă]] *[[Mărior]] *[[Cântece simple: Mărior III]] *[[Cântece simple: Mărior V]] *[[Cântece simple: Mărior VI]] *[[Gospodărie]] *[[Ora de vizită]] *[[Ce simplu...]] *[[Corespondențe]] *[[Eglogă marină]] *[[Eva]] *[[Herța (fragmente)]] *[[În evul mediu]] *[[În metru antic]] *[[Înserare (Fondane)|Înserare]] *[[Lui Armand Pascal, în moarte...]] *[[Lui Ilarie Voronca]] *[[Marină (Fondane)|Marină]] *[[Metru vechi]] *[[Muza]] *[[Natură moartă]] *[[Pastel (Fondane)|Pastel]] *[[Piatra-Neamț]] *[[Preludiu (Fondane)|Preludiu]] *[[Psalmul leprosului]] *[[Reverie (Fondane)|Reverie]] *[[Rondel de toamnă]] *[[Spleen (Fondane)|Spleen]] *[[Urâtul (Fondane)|Urâtul]] *[[Vin norii ca clipe]] *[[Toca]] ==Critice== * [[Criza]] ==Legături externe== *[http://www.cerculpoetilor.net/poet.php?idp=146 cerculpoetilor.net] *[http://www.poezie.ro/index.php/author/2130/ Benjamin Fondane - poezie.ro] {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} gutmi7usdgb6kc992bjhwqx14ebpjmv 0 35256 144913 130805 2025-07-11T11:07:54Z TiberiuFr25 11409 format dezambiguizare 144913 wikitext text/x-wiki {{dezambiguizare}} *'''[[Marină (Anghel)|Marină]]''', de [[Autor:Dimitrie Anghel|Dimitrie Anghel]] *'''[[Marină (Fondane)|Marină]]''', de [[Autor:Benjamin Fondane|Benjamin Fondane]] *'''[[Marină (Iorga)|Marină]]''', de [[Autor:Nicolae Iorga|Nicolae Iorga]] kcsynbtyfr1ffqdogdd9xj2mqrls3u8 0 35959 144924 103538 2025-07-11T11:42:23Z TiberiuFr25 11409 an în titlu 144924 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Scrisoarea lui Eminescu către Maiorescu | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = | an = 1874 }} Traducere din limba germană. <p><span style="margin-left:40px"><I>Charlottenburg, 5 februarie 1874</span></p><br> <p><span style="margin-left:150px"><I>Prea stimate Domn,</span></p> <p><span style="margin-left:40px"><I>Vă mulțămesc din inimă pentru perspectiva unei eventuale numiri a umilei mele persoane în mult-grăitoarea calitate de profesor de filozofie. Cred însă că o atare propunere, pentru mine de altfel îndeajuns de măgulitoare și în acord cu întreaga mea aplecare firească, pare să fie venită totuși, în lumina conștiinței de mine, prea devreme. Formalitatea unui titlu academic ar fi, pentru moment, piedica cea mai mică și cea mai ușor de trecut; dar este aceasta, și singura? Am eu dreptul, fără un plan didactic precis, pe care să-l fi prelucrat în întregime, să-mi asum, la anii mei, riscul unei astfel de sarcini?</span></p> <p><span style="margin-left:40px"><I>O docență liberă, deci privată, având în vedere prelegeri asupra unui domeniu strict determinat al filozofiei, cum ar fi de pildă abordarea specială a filozofiei kantiene sau schopenhaueriene, așa cum se găsesc ele în scrierile respective, aș fi îndrăznit să primesc, căci [în astfel de cazuri] nu se poate depăși decât cu puțin textul, iar [prelegerea] depinde mai mult de redarea fidelă și clară a celor știute decât de prelucrarea extensivă a sistemelor respective. Dar pentru a reda filozofia schopenhaueriană astfel încât să formeze un curs complet, cum prescrie de altfel autorul însuși, se cer cunoștințe pentru care ar trebui neapărat să mă pregătesc în mod special, îndeosebi de științele naturii, de antropologie.</span></p> <p><span style="margin-left:40px"><I>Încă ceva, Kant mi-a căzut în mână relativ târziu, Schopenhauer de asemenea. Ce-i drept, îmi sunt familiari, însă renașterea intuitivă a gândirii lor în mintea mea, cu mirosul specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet, nu s-a desăvârșit încă. La Viena, am stat sub influența nefastă a filozofiei lui Herbart, care prin natura ei te dispensează de studiul lui Kant. În această prelucrare a noțiunilor s-a prelucrat însuși intelectul meu ca o noțiune herbartiană, până la tocire. Când însă, după o strunjire și o răsucire de luni de zile, Zimmermann ajunse la concluzia că ar exista într-adevăr un suflet, dar că acesta ar fi un atom, am aruncat indignat caietul meu de note la dracu, și nu m-am mai dus la cursuri. Ce-i drept, dacă nu aveam mărginirea de student, atunci probabil că numitul domn nu mi-ar fi apărut drept culme a oricărei înțelepciuni posibile. Am fost însă victima temporară a imaginii mele exagerate despre valoarea unui profesor universitar.</span></p> <p><span style="margin-left:40px"><I>Mă reîntorc la subiectul meu. Metafizica schopenhaueriană este corectă atunci când împarte lumea în voință și reprezentare. Lucrul în sine, întrucât nu poate fi cercetat nici prin percepție interioară nici prin una exterioară, trebuie lăsat în pace. Însuși Schopenhauer nu găsește pentru această expresie decât aceea a imposibilității exprimării, anume Nimic, unul relativ, ce-i drept, dar totuși nu altceva decât nimic. Cât privește temeiul eventualelor prelegeri aș fi deci împăcat cu mine; când mă gândesc însă la elaborarea lor, trebuie să mărturisesc că îmi lipsesc cunoștințele cu care ar trebui să încep, cele de științe naturale, în special [de] antropologie. Din punct de vedere personal, lucrul acesta e motivat. Nu m-am gândit niciodată la posibilitatea unei eventuale numiri ca profesor de această știință și n-am început cum ar fi trebuit să înceapă un viitor profesor, ci am atacat lucrurile mai ales în acel punct în care, potrivit materiei lui, sistemul mi se părea prea puțin elaborat. Filozofia dreptului, a statului și a istoriei sunt numai indicate la Schopenhauer, și totuși cheia pentru justa lor întemeiere e cuprinsă neîndoielnic în metafizica sa. "O ἄνθρωπος ζῷον πολιτικόν" spunea încă Aristotel, și dintre antici fiecare era cel puțin un om politic teoritician, căci nu trebuie să lași nedeslușit ceea ce prezintă în cel mai înalt grad interes practic, cu toate că prin aceasta n-ar trebui în nici un caz să se înțeleagă că aceste discipline s-ar putea întrebuința la apoteoza temelor menționate. Cred că am găsit acum soluția problemelor respective, grupând concepțiile și sistemele demonstrative (doveditoare) care însoțesc fiecare fază a evoluției în antinomii vizând atemporalul din istorie, drept și politică, dar nu în sensul evoluției hegeliene a ideii. Căci la Hegel gândire și ființă sunt identice – aici nu. Interesul practic pentru patria noastră ar consta, cred, în înlăturarea teoretică a oricărei îndreptățiri pentru importul necritic de instituții străine, care nu sunt altceva decât organizații specifice ale societății omenești în lupta pentru existență, care pot fi deci preluate în principiile lor generale, dar a căror cazuistică trebuie să rezulte în mod empiric din relațiile dintre popor și țară [teritoriu]. Nu mă pot pronunța acum mai pe larg asupra acestui subiect, el mi-a ocupat însă cea mai mare parte din cugetarea proprie și din studii, așa că până acum n-am respectat în fixarea temelor mele o succesiune de tip didactic.</span></p> <p><span style="margin-left:40px"><I>Ar trebui deci să studiez mai întâi anatomia și fiziologia, cel putin timp de un semestru, ca să știu atât cât rezonabil se cuvine ca prolegomene ale filozofiei.</span></p> <p><span style="margin-left:40px"><I>Acestea sunt temerile mele. Căci direcția noastră se caracterizează printr-o conștiinciozitate care nu se mulțumește cu îndeplinirea doar exterioară a ceea ce se cere să reprezinți. Un titlu de doctor m-ar aranja într-adevăr cu lumea și cu ordinea ei legală, nu și cu mine însumi, care deocamdată nu mă mulțumește, nu. Tocmai această împrejurare concretă mi-a arătat limpede seriozitatea sarcinii mele, iar ideea foloaselor ce mi s-ar putea oferi pe această cale nu e mai puternică decât conștiința datoriei. Iată de ce aș cere timp. Cât, depinde iarăși de mijloacele mele.</span></p> <p><span style="margin-left:40px"><I>Ajung acum la aceste mijloace, care numai demne de invidiat nu sunt; adică nu sunt nicidecum nemulțumit de ele, dar îmi impun unele îngrădiri, și aș putea să devin nemulțumit. De acasă am puțin de așteptat, în prezent aproape ca și nimic, iar, după cum știți: primum vivere, deinde philosophari. Din acest punct de vedere și nu din impuls propriu ar fi trebuit să-mi iau doctoratul în cursul acestui semestru sau la începutul celui viitor, pentru a obține un locșor, panem et circenses de la stat. Mi s-a oferit însă o ocazie să mă pot dedica liber cel puțin încă un an studiilor mele, și anume prin faptul că sunt legat, ce-i drept foarte indirect, de o instituție subordonată Ministerului afacerilor noastre externe. Și dacă într-adevăr conducerea învățământului nostru va fi încredințată vreunui membru al direcției critice, atunci aș ruga deocamdată să mi se acorde un ajutor de alt gen, care mi-ar putea reda un timp și un răgaz pe care le-am pierdut sub actualul titular birocratic.</span></p> <p><span style="margin-left:40px"><I>Aceasta este situația. Depinde acum în ce măsură va putea fi schimbată.</span></p><BR><I>Al dumneavoastră sincer devotat<BR><I>Eminescu</I> leqhvw39hztgq4hsfnffcntoxjgmxxu 0 38780 144919 135786 2025-07-11T11:38:59Z TiberiuFr25 11409 an în titlu 144919 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Poezii | autor = Traian Demetrescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Librăriei S. Samitca, Craiova, 1885 {{ediție}} | an = 1885 }} :D-lui <big>Gheorghe Chițu</big> autorul închină. <center><big>'''TABLA DE MATERII.'''</big></center> [[Prefața (Poezii, Traian Demetrescu, 1885)|Prefața]], de [[Autor:Alexandru Macedonski|Alexandru A. Macedonski]] # [[Versurilor mele]] ... 19 # [[Nenorocirea]] ... 21 # [[Ploaie din Senin]] ... 24 # [[Aurel]] ... 25 # [[Flori uscate]] ... 28 # [[Intermezzo]] ... 30 # [[Plânsul fericirii]] ... 34 # [[Numai primăvara!]] ... 36 # [[Lacrimile]] .... 38 # [[Amăgirea]] ... 39 # [[În albumul ei]] ... 41 # [[O dorință (Traian Demetrescu)|O dorință]] ... 43 # [[Marieta]] ... 44 # [[Bătrânețe (Traian Demetrescu)|Bătrânețe]] ... 47 # [[Aș vrea!...]] ... 48 # [[Idealul meu (Traian Demetrescu)|Idealul meu]] ... 49 # [[Durerii]]... 51 # [[La ziua ei]] ... 52 # [[Vijelia]]... 53 # [[Frumoasă lună]]... 54 # [[Dacă... (Traian Demetrescu)|Dacă...]] ... 56 # [[Între doi]] ... 57 # [[Ochii]] ... 60 # [[Muzica]] ... 62 # [[Solitudinea și somnul]] ... 64 # [[Flori de dafin]] ... 66 # [[Iarna (Traian Demetrescu)|Iarna]] ... 67 # [[Amicii mei]] ... 69 # [[Dorul Olteanului]] ... 71 # [[Era o zi-norată...]] ... 73 # [[Gândul (Traian Demetrescu)|Gândul]] ... 75 # [[Harpei]] ... 77 # [[Poetului Vasile Alexandri]] ... 79 # [[Ai uitat?]] ... 81 # [[La verdea umbră]] ... 83 # [[Viorele]] ... 85 # [[Și dacă avem ursita...]] ... 86 # [[Meditațiune]] ... 88 # [[Cu prima zi de aprilie...]] ... 90 # [[Trecut — Prezent — Viitor]] ... 92 # [[Subt umbrișul ochilor]] ... 93 # [[La umbra salciei]] ... 94 # [[Visul morții]] ... 96 # [[Frunza (Traian Demetrescu)|Frunza]] ... 98 # [[Poema unei nopți]] ... 99 ifyt7r3cpchoc8oxxvopm3tc8x8cbq6 102 39431 144895 124854 2025-07-10T12:52:17Z Aeneas196 21592 144895 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Lucrări ale acestui autor== * [https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/10327/1/BCUCLUJ_FP_279356_1844_007_0024.pdf Moartea bețivului] ==Despre autor== * [[Marcu Beza]], [[Din Anglia. Însemnările unui literat/Charles Dickens]], editura Viața Românească, Iași eayn5bmagat5nobm289xsuepzr5bt70 144896 144895 2025-07-10T13:22:20Z TiberiuFr25 11409 licență/control autoritate 144896 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Lucrări ale acestui autor== * [https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/10327/1/BCUCLUJ_FP_279356_1844_007_0024.pdf Moartea bețivului] ==Despre autor== * [[Marcu Beza]], [[Din Anglia. Însemnările unui literat/Charles Dickens]], editura Viața Românească, Iași {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} pf0ziki4d81oxajicfd9lisg7skjc3m 0 42517 144925 132959 2025-07-11T11:42:35Z TiberiuFr25 11409 S-a adăugat anul 1920 în formatul {{titlu}} al lucrării utilizând gadgetul [[Ajutor:Gadget-addYearToHeader|Adăugare an în titlu]] 144925 wikitext text/x-wiki {{titlu|an=1920| titlu = Un glas iubit | autor = Ioan N. Roman | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în [[Analele Dobrogei]], an. 1, nr. 1, 1920, p. 116 sub pseudonimul ''Rozmarin'' }} <poem> Din zbuciumarea asta necurmată Un glas iubit mă cheamă blând pe nume De-abia-l mai recunosc, — și altă dată Doar el eră norocul meu pe lume. Din câtă depărtare nu străbate Pe când eu mă cufund mereu în vreme! Tot mai încet și-n veci tot mai departe Iubitul glas încearcă să mă cheme. Și eu mă pierd... O, scumpă nălucire, Imagine de-a pururi adorată, Nu te curma cu dulcea amintire A-ntregului noroc de altă dată.</poem> 7vvv0wwaala417yixkz5dl4lnzgjo5i 0 47681 144900 144696 2025-07-10T22:59:33Z EmausBot 10386 Reparat dubla redirecționare înspre [[Ion (Rebreanu)/1. Glasul pământului]] 144900 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Ion (Rebreanu)/1. Glasul pământului]] ce355tl5xjmaw5v978p9du31u5w7z81