Iepurele, ogarul și copoiul

Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.46.0-wmf.21 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk Iepurele, ogarul și copoiul 0 1928 150475 150465 2026-03-26T16:43:04Z Mishuletz 445 Undid 2 revisions from [[Special:Diff/150464|150464]] until [[Special:Diff/150465|150465]] 150475 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Iepurele, ogarul și copoiul | autor = Grigore Alexandrescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>   Calitățile noastre cele mai lăudate Ne sînt ades în lume drept crime reproșate; Aceasta se întîmplă de cîte ori prin ele    Oprim executarea intențiilor rele.         Iepurele odată         Fu tras la judecată    De un ogar. În tufe atuncea prezida    Copoiul, și sentințe fără apel el da.    Ogarul către el așa se adresă         Și-n limba lui strigă: „O, tu ce prezidezi senatul cel cîinesc, Te rog să mă asculți: eu viu să jeluiesc         De acest ticălos,         Ce sufletul mi-a scos. Căci vrînd a-l întîlni, pe deal sau pe cîmpii, El fuge parc-ar fi gonit de vijelii;         Ș-apoi n-aleargă drept,         Cu el să poți da piept,         Ci merge tot cotiș         Și sare curmeziș; C-un cuvînt, n-are pas, nici umblet creștinesc.         Dar ce să mai vorbesc, Cînd chiar măria-ta, d-o fi cum am aflat, Ai fost adeseaori de dînsul înșelat?“ „Destul — lătră atunci copoiul cafeniu — Pe el nici îl ascult, purtările-i le știu,    Orice pentru el crez, și iată-l osîndit         Să fie jupuit.    Carnea va rămînea pentru judecător,    Iar labele vor fi pentru jeluitor.“ </poem> ''(„Romînia literară“, 16 aprilie 1855)'' {{Alexandrescu fabule}} [[Categorie:Fabule]] j3niwk58y1wkhfd2f2sdpruoksx15t9 150486 150475 2026-03-27T05:29:01Z ~2026-18993-70 22287 150486 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Iepurele, ogarul și copoiul | autor = Grigore Alexandrescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>   Calitățile noastre cele mai lăudate ,ceanca Ne sînt ades în lume drept crime reproșate; Aceasta se întîmplă de cîte ori prin ele    Oprim executarea intențiilor rele.         Iepurele odată         Fu tras la judecată    De un ogar. În tufe atuncea prezida    Copoiul, și sentințe fără apel el da.    Ogarul către el așa se adresă         Și-n limba lui strigă: „O, tu ce prezidezi senatul cel cîinesc, Te rog să mă asculți: eu viu să jeluiesc         De acest ticălos,         Ce sufletul mi-a scos. Căci vrînd a-l întîlni, pe deal sau pe cîmpii, El fuge parc-ar fi gonit de vijelii;         Ș-apoi n-aleargă drept,         Cu el să poți da piept,         Ci merge tot cotiș         Și sare curmeziș; C-un cuvînt, n-are pas, nici umblet creștinesc.         Dar ce să mai vorbesc, Cînd chiar măria-ta, d-o fi cum am aflat, Ai fost adeseaori de dînsul înșelat?“ „Destul — lătră atunci copoiul cafeniu — Pe el nici îl ascult, purtările-i le știu,    Orice pentru el crez, și iată-l osîndit         Să fie jupuit.    Carnea va rămînea pentru judecător,    Iar labele vor fi pentru jeluitor.“ </poem> ''(„Romînia literară“, 16 aprilie 1855)'' {{Alexandrescu fabule}} [[Categorie:Fabule]] ssnx65cmqlfzwdmv5qekxjwdacx0xly 150487 150486 2026-03-27T06:57:25Z Mishuletz 445 Anularea modificării [[Special:Diff/150486|150486]] făcute de [[Special:Contributions/~2026-18993-70|~2026-18993-70]] ([[User talk:~2026-18993-70|Discuție]]) 150487 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Iepurele, ogarul și copoiul | autor = Grigore Alexandrescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>   Calitățile noastre cele mai lăudate Ne sînt ades în lume drept crime reproșate; Aceasta se întîmplă de cîte ori prin ele    Oprim executarea intențiilor rele.         Iepurele odată         Fu tras la judecată    De un ogar. În tufe atuncea prezida    Copoiul, și sentințe fără apel el da.    Ogarul către el așa se adresă         Și-n limba lui strigă: „O, tu ce prezidezi senatul cel cîinesc, Te rog să mă asculți: eu viu să jeluiesc         De acest ticălos,         Ce sufletul mi-a scos. Căci vrînd a-l întîlni, pe deal sau pe cîmpii, El fuge parc-ar fi gonit de vijelii;         Ș-apoi n-aleargă drept,         Cu el să poți da piept,         Ci merge tot cotiș         Și sare curmeziș; C-un cuvînt, n-are pas, nici umblet creștinesc.         Dar ce să mai vorbesc, Cînd chiar măria-ta, d-o fi cum am aflat, Ai fost adeseaori de dînsul înșelat?“ „Destul — lătră atunci copoiul cafeniu — Pe el nici îl ascult, purtările-i le știu,    Orice pentru el crez, și iată-l osîndit         Să fie jupuit.    Carnea va rămînea pentru judecător,    Iar labele vor fi pentru jeluitor.“ </poem> ''(„Romînia literară“, 16 aprilie 1855)'' {{Alexandrescu fabule}} [[Categorie:Fabule]] j3niwk58y1wkhfd2f2sdpruoksx15t9 Actul Unirii cu Basarabia 0 4770 150469 60614 2026-03-26T15:19:13Z Frank0051 20879 Updating to include the conditions 150469 wikitext text/x-wiki :'''Actul Unirii''' :'''Votat de Sfatul Țării''' :'''La 27 Martie St. V. 1918''' (9 aprilie 1918 en calendar noi) :În numele poporului Basarabiei. Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România. Această Unire se face pe următoarele baze: 1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul român. 2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie. 3. Competența Statului Țării este:a) votarea bugetelor locale;b) controlul tuturor organelor Zemstvelor și orașelor;c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern. 4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale. 5. Legile în vigoare și organizația locală (Zemstve și orașe) rămâne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei. 6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia. 7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român. 8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu Populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret. 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret. 10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție. 11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate. Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. :Trăiască unirea Basarabiei cu România :de-a pururi și totdeauna! :Președintele Sfatului Țării :[[w:ro:Ion C. Inculeț|Ion Inculeț]]; :Vice-președinte, :[[w:ro:Pantelimon Halippa|Pantelimon Halippa]]; :Secretarul Sfatului Țării, :[[w:ro:Ion Buzdugan|I. Buzdugan]] ==External Reference== <ref>https://historia.ro/sectiune/general/unirea-basarabiei-cu-romania-in-documente-579425.html</ref> [[Categorie:Documente istorice]] [[Categorie:Basarabia]] [[Categorie:Legi]] [[Categorie:Republica Moldova]] m0zonz0das2l0b7g2mko7d948krt0h7 150470 150469 2026-03-26T15:20:47Z Frank0051 20879 Adding title 150470 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Declarația de unire a Basarabiei cu România | autor = Sfatul Țării din Basarabia | secțiune = | anterior = | următor = | note = Adopted 27 Martie St. V. 1918 (9 aprilie 1918 en calendar noi) }} :'''Actul Unirii''' :'''Votat de Sfatul Țării''' :'''La 27 Martie St. V. 1918''' :În numele poporului Basarabiei. Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România. Această Unire se face pe următoarele baze: 1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul român. 2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie. 3. Competența Statului Țării este:a) votarea bugetelor locale;b) controlul tuturor organelor Zemstvelor și orașelor;c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern. 4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale. 5. Legile în vigoare și organizația locală (Zemstve și orașe) rămâne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei. 6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia. 7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român. 8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu Populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret. 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret. 10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție. 11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate. Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. :Trăiască unirea Basarabiei cu România :de-a pururi și totdeauna! :Președintele Sfatului Țării :[[w:ro:Ion C. Inculeț|Ion Inculeț]]; :Vice-președinte, :[[w:ro:Pantelimon Halippa|Pantelimon Halippa]]; :Secretarul Sfatului Țării, :[[w:ro:Ion Buzdugan|I. Buzdugan]] ==External Reference== <ref>https://historia.ro/sectiune/general/unirea-basarabiei-cu-romania-in-documente-579425.html</ref> [[Categorie:Documente istorice]] [[Categorie:Basarabia]] [[Categorie:Legi]] [[Categorie:Republica Moldova]] jdcdohirrgmuwb80r4hg5lnix9lei6o 150471 150470 2026-03-26T15:23:26Z Frank0051 20879 150471 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Declarația de unire a Basarabiei cu România | autor = Sfatul Țării din Basarabia | secțiune = | anterior = | următor = | note = Adopted 27 Martie St. V. 1918 (9 aprilie 1918 en calendar noi) }} '''Actul Unirii''' '''Votat de Sfatul Țării''' '''La 27 Martie St. V. 1918''' În numele poporului Basarabiei. Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România. Această Unire se face pe următoarele baze: 1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul român. 2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie. 3. Competența Statului Țării este:a) votarea bugetelor locale;b) controlul tuturor organelor Zemstvelor și orașelor;c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern. 4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale. 5. Legile în vigoare și organizația locală (Zemstve și orașe) rămâne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei. 6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia. 7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român. 8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu Populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret. 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret. 10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție. 11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate. Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. :Trăiască unirea Basarabiei cu România :de-a pururi și totdeauna! :Președintele Sfatului Țării :[[w:ro:Ion C. Inculeț|Ion Inculeț]]; :Vice-președinte, :[[w:ro:Pantelimon Halippa|Pantelimon Halippa]]; :Secretarul Sfatului Țării, :[[w:ro:Ion Buzdugan|I. Buzdugan]] ==External Reference== <ref>https://historia.ro/sectiune/general/unirea-basarabiei-cu-romania-in-documente-579425.html</ref> [[Categorie:Documente istorice]] [[Categorie:Basarabia]] [[Categorie:Legi]] [[Categorie:Republica Moldova]] 0fcs5vkn9do055e1u8ecknp9hisnka2 150473 150471 2026-03-26T15:24:23Z Frank0051 20879 Redirecționat înspre [[Declarația de unire a Basarabiei cu România]] 150473 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Declarația de unire a Basarabiei cu România]] t3iyj7f389nbge3621t7scex5da82eo Declarația de independență a Republicii Moldova 0 6122 150468 147374 2026-03-26T15:13:36Z Frank0051 20879 Linking to English version 150468 wikitext text/x-wiki {{fără titlu}} PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere și democratice, AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale; CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei , acte infirmate de întreaga evoluție a istoriei și de voința liber exprimată a populației Basarabiei și Bucovinei; SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria – parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru; LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declarațiile lor consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio și cer lichidarea consecințelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat și de Conferința internațională „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia” prin Declarația de la Chișinău, adoptată la 28 iunie 1991; SUBLINIIND că fără consultarea populației din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, ocupate prin forță la 28 iunie 1940, precum și a celei din RASS Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, încălcînd chiar prerogativele sale constituționale; a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldovenești unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniței între RSS Ucraineană și RSS Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la URSS; REAMINTIND că în ultimii ani mișcarea democratică de eliberare națională a populației din Republica Moldova și-a reafirmat aspirațiile de libertate, independență și unitate națională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naționale de la Chișinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 și 27 august 1991, prin legile și hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, și schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991; PORNIND de la [[Declarația suveranității republicii sovietică socialistă moldova|Declarația suveranității Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990]], și de la faptul că populația Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra menținerii URSS; ȚINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa și în lume de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, de edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață: REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE. În calitatea sa de STAT SUVERAN și INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA: SOLICITĂ tuturor statelor și guvernelor lumii recunoașterea independenței sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, și își exprimă dorința de interes comun cu țările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relații diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept internațional și practicii existente în lume în această materie. ADRESEAZĂ Organizației Națiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline în organizația mondială și în agențiile sale specializate; DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki și la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa și la mecanismele sale: CERERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupație a acesteia și să retragă trupele sovietice de pe teritoriul național al Republicii Moldova; HOTĂRĂȘTE ca pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituția, legile și celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova; GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale și a libertății politice ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparținînd grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki și ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Așa să ne ajute Dumnezeu! Adoptată la Chișinău, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991 [[Categorie:Documente legislative]] [[Categorie:Republica Moldova]] [[en:Declaration of Independence of the Republic of Moldova]] k40pa9ehyt6lhsjek5crp5c3u9vtz68 Declarația suveranității republicii sovietică socialistă moldova 0 47945 150466 145578 2026-03-26T15:10:14Z Frank0051 20879 Restoring Romanian version 150466 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = DECLARAȚIA suveranității Republicii Sovietice Socialiste Moldova | autor = Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești | secțiune = | anterior = | următor = | note = Adopted 23 Iunie 1990; Published in Official Gazette No. 8/192, 1990 }} <center>DECLARAȚIA suveranității Republicii Sovietice Socialiste Moldova</center> <center>nr. 148-XII din 23.06.90</center> <center>Veștile nr.8/192, 1990</center> <center>* * *</center> Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova de legislatura a douăsprezecea, întrunit la prima sa sesiune, recunoscînd adevărul că toți oamenii sînt egali și au dreptul inalienabil la viață, libertate și prosperitate, fiind conștient de responsabilitatea istorică pentru destinul Moldovei ce are istorie, cultură și tradiții milenare, respectînd dreptul la suveranitate al tuturor popoarelor, în scopul instituirii justiției, ocrotirii legalității și stabilității sociale, exprimînd voința poporului, proclamă solemn: 1. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este condiția firească și necesară a existenței statalității Moldovei. 2. Izvorul și purtătorul suveranității este poporul. Suveranitatea este exercitată în interesul întregului popor de către organul reprezentativ suprem al puterii de stat a republicii. Nici o parte a poporului, nici un grup de cetățeni, nici un partid politic sau o organizație obștească, nici o altă formațiune, nici o persoană particulară nu poate să-și asume dreptul de a exercita suveranitatea. 3. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat unitar indivizibil. Frontierele R.S.S. Moldova pot fi schimbate numai pe baza acordurilor reciproce dintre R.S.S. Moldova și alte state suverane în corespundere cu voința poporului, adevărul istoric și luînd în considerație normele dreptului internațional general recunoscute. 4. Pămîntul, subsolul, apele, pădurile și alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum și întregul potențial economic, financiar, tehnico-științific, valorile patrimoniului național constituie proprietatea exclusivă necondiționată a R.S.S. Moldova și sînt utilizate în scopul satisfacerii necesităților materiale și spirituale ale poporului republicii. Întreprinderile, organizațiile, instituțiile și alte obiective ce aparțin comunității statelor suverane, statelor străine și cetățenilor lor, organizațiilor internaționale pot fi amplasate pe teritoriul R.S.S. Moldova și pot utiliza resursele ei naturale numai cu consimțămîntul organelor respective ale puterii de stat a R.S.S. Moldova și în modul stabilit de legislația republicii. 5. Pentru asigurarea garanțiilor social-economice, politice și juridice ale suveranității republicii Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova stabilește: plenitudinea puterii Republicii Sovietice Socialiste Moldova în rezolvarea tuturor problemelor vieții de stat și obștești; supremația Constituției și a legilor R.S.S. Moldova pe întreg teritoriul ei. Legile și alte acte normative unionale acționează în Moldova numai după ratificarea (confirmarea) lor de către Sovietul Suprem al Republicii, iar cele în vigoare ce contravin suveranității Moldovei se suspendează. 6. Republica Sovietică Socialistă Moldova recunoaște drepturile suverane ale tuturor statelor. Ca stat suveran R.S.S. Moldova are dreptul să intre în uniuni de state, delegîndu-le benevol unele împuterniciri, să retragă aceste împuterniciri, sau să iasă din aceste uniuni în modul stabilit de tratatul respectiv. 7. Republica Sovietică Socialistă Moldova participă la exercitarea împuternicirilor pe care le-a transmis comunității statelor suverane, păstrîndu-și plenipotența reprezentativă în alte state suverane. Divergențele dintre R.S.S. Moldova și comunitatea statelor suverane se aplanează în modul stabilit de Tratatul respectiv. 8. În Republica Sovietică Socialistă Moldova se instituie cetățenia republicană. Tuturor cetățenilor republicii, cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie care locuiesc pe teritoriul R.S.S. Moldova se garantează drepturile și libertățile prevăzute de Constituție și de alte acte legislative ale R.S.S. Moldova, de principiile și normele dreptului internațional unanim recunoscute și ei se supun legilor republicii. Cetățenii Moldovei care se află în afara Republicii sînt ocrotiți de R.S.S. Moldova. 9. Republica Sovietică Socialistă Moldova garantează tuturor cetățenilor, partidelor politice, organizațiilor obștești, mișcărilor de masă și organizațiilor religioase, ce activează în conformitate cu prevederile Constituției R.S.S. Moldova, posibilități juridice egale de a participa la exercitarea funcțiilor de stat și obștești. 10. Separarea puterii legislative, executive și celei judiciare constituie principiul de bază al funcționării R.S.S. Moldova ca stat democratic bazat pe drept. 11. Republica Sovietică Socialistă Moldova respectă Statutul Organizației Națiunilor Unite și își exprimă adeziunea față de principiile și normele dreptului internațional unanim recunoscute și voința de a conviețui în pace și bunăînțelegere cu toate țările și popoarele, de a nu admite confruntări în relațiile internaționale, interstatale și interetnice, apărînd, totodată, interesele poporului R.S.S. Moldova. 12. Republica Sovietică Socialistă Moldova, ca subiect egal al relațiilor și contractelor internaționale, se declară zonă demilitarizată, contribuie activ la întărirea păcii și securității mondiale, participă direct la procesul european pentru colaborare și securitate, în structurile europene. 13. Prezenta Declarație servește drept bază pentru elaborarea noii Constituții a R.S.S. Moldova, perfecționarea legislației republicane și ca poziție a R.S.S. Moldova pentru pregătirea și încheierea Tratatului unional în cadrul comunității statelor suverane. SUPREME SOVIET OF THE SOVIET REPUBLIC SOCIALIST MOLDOVA Chisinau, June 23, 1990. No.148-XII. ==See Also== * [[Declarația de independență a Republicii Moldova]] * [[w:ro:Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești | Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești]] [[en:Declaration of Sovereignty of the Soviet Socialist Republic of Moldova]] [[Categorie:Legi]] [[Categorie:Republica Moldova]] ls99ovg4v4q3cqkzm9s6cdsq5corh0r 150467 150466 2026-03-26T15:11:02Z Frank0051 20879 Linking to Russian langauge version 150467 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = DECLARAȚIA suveranității Republicii Sovietice Socialiste Moldova | autor = Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești | secțiune = | anterior = | următor = | note = Adopted 23 Iunie 1990; Published in Official Gazette No. 8/192, 1990 }} <center>DECLARAȚIA suveranității Republicii Sovietice Socialiste Moldova</center> <center>nr. 148-XII din 23.06.90</center> <center>Veștile nr.8/192, 1990</center> <center>* * *</center> Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova de legislatura a douăsprezecea, întrunit la prima sa sesiune, recunoscînd adevărul că toți oamenii sînt egali și au dreptul inalienabil la viață, libertate și prosperitate, fiind conștient de responsabilitatea istorică pentru destinul Moldovei ce are istorie, cultură și tradiții milenare, respectînd dreptul la suveranitate al tuturor popoarelor, în scopul instituirii justiției, ocrotirii legalității și stabilității sociale, exprimînd voința poporului, proclamă solemn: 1. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este condiția firească și necesară a existenței statalității Moldovei. 2. Izvorul și purtătorul suveranității este poporul. Suveranitatea este exercitată în interesul întregului popor de către organul reprezentativ suprem al puterii de stat a republicii. Nici o parte a poporului, nici un grup de cetățeni, nici un partid politic sau o organizație obștească, nici o altă formațiune, nici o persoană particulară nu poate să-și asume dreptul de a exercita suveranitatea. 3. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat unitar indivizibil. Frontierele R.S.S. Moldova pot fi schimbate numai pe baza acordurilor reciproce dintre R.S.S. Moldova și alte state suverane în corespundere cu voința poporului, adevărul istoric și luînd în considerație normele dreptului internațional general recunoscute. 4. Pămîntul, subsolul, apele, pădurile și alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum și întregul potențial economic, financiar, tehnico-științific, valorile patrimoniului național constituie proprietatea exclusivă necondiționată a R.S.S. Moldova și sînt utilizate în scopul satisfacerii necesităților materiale și spirituale ale poporului republicii. Întreprinderile, organizațiile, instituțiile și alte obiective ce aparțin comunității statelor suverane, statelor străine și cetățenilor lor, organizațiilor internaționale pot fi amplasate pe teritoriul R.S.S. Moldova și pot utiliza resursele ei naturale numai cu consimțămîntul organelor respective ale puterii de stat a R.S.S. Moldova și în modul stabilit de legislația republicii. 5. Pentru asigurarea garanțiilor social-economice, politice și juridice ale suveranității republicii Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova stabilește: plenitudinea puterii Republicii Sovietice Socialiste Moldova în rezolvarea tuturor problemelor vieții de stat și obștești; supremația Constituției și a legilor R.S.S. Moldova pe întreg teritoriul ei. Legile și alte acte normative unionale acționează în Moldova numai după ratificarea (confirmarea) lor de către Sovietul Suprem al Republicii, iar cele în vigoare ce contravin suveranității Moldovei se suspendează. 6. Republica Sovietică Socialistă Moldova recunoaște drepturile suverane ale tuturor statelor. Ca stat suveran R.S.S. Moldova are dreptul să intre în uniuni de state, delegîndu-le benevol unele împuterniciri, să retragă aceste împuterniciri, sau să iasă din aceste uniuni în modul stabilit de tratatul respectiv. 7. Republica Sovietică Socialistă Moldova participă la exercitarea împuternicirilor pe care le-a transmis comunității statelor suverane, păstrîndu-și plenipotența reprezentativă în alte state suverane. Divergențele dintre R.S.S. Moldova și comunitatea statelor suverane se aplanează în modul stabilit de Tratatul respectiv. 8. În Republica Sovietică Socialistă Moldova se instituie cetățenia republicană. Tuturor cetățenilor republicii, cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie care locuiesc pe teritoriul R.S.S. Moldova se garantează drepturile și libertățile prevăzute de Constituție și de alte acte legislative ale R.S.S. Moldova, de principiile și normele dreptului internațional unanim recunoscute și ei se supun legilor republicii. Cetățenii Moldovei care se află în afara Republicii sînt ocrotiți de R.S.S. Moldova. 9. Republica Sovietică Socialistă Moldova garantează tuturor cetățenilor, partidelor politice, organizațiilor obștești, mișcărilor de masă și organizațiilor religioase, ce activează în conformitate cu prevederile Constituției R.S.S. Moldova, posibilități juridice egale de a participa la exercitarea funcțiilor de stat și obștești. 10. Separarea puterii legislative, executive și celei judiciare constituie principiul de bază al funcționării R.S.S. Moldova ca stat democratic bazat pe drept. 11. Republica Sovietică Socialistă Moldova respectă Statutul Organizației Națiunilor Unite și își exprimă adeziunea față de principiile și normele dreptului internațional unanim recunoscute și voința de a conviețui în pace și bunăînțelegere cu toate țările și popoarele, de a nu admite confruntări în relațiile internaționale, interstatale și interetnice, apărînd, totodată, interesele poporului R.S.S. Moldova. 12. Republica Sovietică Socialistă Moldova, ca subiect egal al relațiilor și contractelor internaționale, se declară zonă demilitarizată, contribuie activ la întărirea păcii și securității mondiale, participă direct la procesul european pentru colaborare și securitate, în structurile europene. 13. Prezenta Declarație servește drept bază pentru elaborarea noii Constituții a R.S.S. Moldova, perfecționarea legislației republicane și ca poziție a R.S.S. Moldova pentru pregătirea și încheierea Tratatului unional în cadrul comunității statelor suverane. SUPREME SOVIET OF THE SOVIET REPUBLIC SOCIALIST MOLDOVA Chisinau, June 23, 1990. No.148-XII. ==See Also== * [[Declarația de independență a Republicii Moldova]] * [[w:ro:Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești | Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești]] [[en:Declaration of Sovereignty of the Soviet Socialist Republic of Moldova]] [[ru:Декларация о суверенитете ССР Молдова]] [[Categorie:Legi]] [[Categorie:Republica Moldova]] iz97qcoatynlrvcu39bkwx6m02sis3h Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/20 104 50268 150484 150288 2026-03-26T18:10:30Z Mishuletz 445 150484 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{antetPagină|16||}}</noinclude>găsia și ea pe Dinu așa de frumos și de blând, încât începuse a se cam urlui și ea lângă dânsul. Aci râdea, aci vorbia. Ca la o comandă, muțiră amândoi. Nu se mai auzia decât scârțâitul nisipului de sub picioarele lor. Ajunși la fântână, o rugă să-i dea cofa, să scoată el apă. Indoit de mijloc, cu fața în spre fântână, Dinu își încordă mâinile lui vânjoase și suflecate, iar ea se mira de atâta putere și cu ochii sorbia farmecul ce pletele lui, desfăcute în două pe umeri, lăsau să se zărească. Dinu bău cu poftă, se șterse cu mâneca pe la gură, și, luându-și căciula de pe cap, își netezi puțin pletele. — Bună apă, Dinule; ce zici? — Bună, zău; dar sunt mai buni... aci Dinu zambi, își puse pe cap căciula cam ștrengărește. Florica înțelese și continuă: — Mai buni ochii de fată mare; vrei să zici. — Apoi... n'ai grăit rău, răspunse el, căutând într'o parte. Florica era fată îndrăzneață pe cât era și de frumoasă. Lui Dinu îi creștea inima că ea a putut să-l înțeleagă ceva. Incetul cu încetul începu a i se dezlega și lui limba. — Ia lasă, Florico, să duc eu cofa până'n zarea dealului. Ea nu se împotrivi; dar o văzu, că din ce în ce cădea mai tare pe gânduri. — Da ce taci acum, Florico? Ori te-ai supărat? {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> nh4pz3vc5rkr4vccqkdhamy3z28ug1m Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/46 104 50348 150485 150461 2026-03-26T18:16:05Z Mishuletz 445 150485 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{antetPagină|42||}}</noinclude>Vestea se duse repede la primărie. Faptul se constată, iar dorobanții unflându-l, îl înfundară în arestul subprefecturei, unde dormia acum în cea mai adâncă liniște. Florica, obosită de atâta așteptare, se gătia să iasă pe poartă, când bǎetul dela dughiană veni s'o vestească, că Dinu a omorît un om și că e acum în arestul subprefecturei. Picioarele i se tăiară. Simția că i se desface capul în bucăți. O clipă și nu mai auzia, nu mai simția nimic. Se repezi într'un vaet la arestul subprefecturei. Il văzu printre gratiile ferestrei ce dădea în arest, dormind la pământ fără simțire. — Degeaba îl mai strigi, nevastă, zicea un călăraș, care era de gardă. E beat mort și nu te aude. Se întoarse repede acasă. Iși luă copilul în brațe și alergă la mă-sa, țipând ca o nebună... In spre seară, tot satul era adunat înaintea casei lor. Care cum venia dela câmp, lăsa tot in mijlocul ogrăzii și alerga atras de țipetele Floricăi și ale mamei Catrinei. Era o alergătură continuă între casa lui moș Ion Florea și subprefectură. Florica, în pragul usei, se văita mulțimei, smulgându-și părul; iar mama Catrina, cu fața în jos pe lavița din casă, plângea înăbușit. Moș Ion Florea tocmai sosia și el dela câmp. Văzând lume multă adunată în ograda lui, lăsă carul cu boi în mij-<noinclude><references/></noinclude> 0ucoe7a20lq91ybzhit3xak86e8zuat Declarația de unire a Basarabiei cu România 0 50351 150472 2026-03-26T15:24:08Z Frank0051 20879 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Declarația de unire a Basarabiei cu România | autor = Sfatul Țării din Basarabia | secțiune = | anterior = | următor = | note = Adopted 27 Martie St. V. 1918 (9 aprilie 1918 en calendar noi) }} '''Actul Unirii''' '''Votat de Sfatul Țării''' '''La 27 Martie St. V. 1918''' În numele poporului Basarabiei. Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, D... 150472 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Declarația de unire a Basarabiei cu România | autor = Sfatul Țării din Basarabia | secțiune = | anterior = | următor = | note = Adopted 27 Martie St. V. 1918 (9 aprilie 1918 en calendar noi) }} '''Actul Unirii''' '''Votat de Sfatul Țării''' '''La 27 Martie St. V. 1918''' În numele poporului Basarabiei. Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România. Această Unire se face pe următoarele baze: 1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul român. 2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie. 3. Competența Statului Țării este:a) votarea bugetelor locale;b) controlul tuturor organelor Zemstvelor și orașelor;c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern. 4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale. 5. Legile în vigoare și organizația locală (Zemstve și orașe) rămâne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei. 6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia. 7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român. 8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu Populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret. 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret. 10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție. 11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate. Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. :Trăiască unirea Basarabiei cu România :de-a pururi și totdeauna! :Președintele Sfatului Țării :[[w:ro:Ion C. Inculeț|Ion Inculeț]]; :Vice-președinte, :[[w:ro:Pantelimon Halippa|Pantelimon Halippa]]; :Secretarul Sfatului Țării, :[[w:ro:Ion Buzdugan|I. Buzdugan]] ==External Reference== <ref>https://historia.ro/sectiune/general/unirea-basarabiei-cu-romania-in-documente-579425.html</ref> [[Categorie:Documente istorice]] [[Categorie:Basarabia]] [[Categorie:Legi]] [[Categorie:Republica Moldova]] 0fcs5vkn9do055e1u8ecknp9hisnka2 150474 150472 2026-03-26T15:33:16Z Frank0051 20879 150474 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Declarația de unire a Basarabiei cu România | autor = Sfatul Țării din Basarabia | secțiune = | anterior = | următor = | note = Adopted 27 Martie St. V. 1918 (9 aprilie 1918 en calendar noi) }} '''Actul Unirii''' '''Votat de Sfatul Țării''' '''La 27 Martie St. V. 1918''' În numele poporului Basarabiei. Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România. Această Unire se face pe următoarele baze: 1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul român. 2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie. 3. Competența Statului Țării este:a) votarea bugetelor locale;b) controlul tuturor organelor Zemstvelor și orașelor;c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern. 4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale. 5. Legile în vigoare și organizația locală (Zemstve și orașe) rămâne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei. 6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia. 7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român. 8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu Populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret. 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret. 10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție. 11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate. Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. :Trăiască unirea Basarabiei cu România :de-a pururi și totdeauna! :Președintele Sfatului Țării :[[w:ro:Ion C. Inculeț|Ion Inculeț]]; :Vice-președinte, :[[w:ro:Pantelimon Halippa|Pantelimon Halippa]]; :Secretarul Sfatului Țării, :[[w:ro:Ion Buzdugan|I. Buzdugan]] ==External Reference== <ref>https://historia.ro/sectiune/general/unirea-basarabiei-cu-romania-in-documente-579425.html</ref> [[Categorie:Documente istorice]] [[Categorie:Basarabia]] [[Categorie:Legi]] [[Categorie:Republica Moldova]] [[en:Declaration of the union of Bessarabia with Romania]] dqlxre9ajob1pjnmgkv9rjk1m2uag8d Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/49 104 50352 150476 2026-03-26T16:51:23Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 150476 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{antetPagină|||45}}</noinclude>Mamă... eu am murit?... Iac'așa... aveam mâinile pe piept... și o cruce de ceară... Mi-e frică!... Mamă... — Ia culcă-te Florico. Liniștește-te... Nu-i nimica... Mos Ion o așeză încetișor pe pat și o acoperi. Un somn adânc o cuprinse... La lumina candelei, moș Ion stă neclintit la căpătâiul Floricăi cu mâna pe fruntea ei, iar mama Catrina îngenunchiată înaintea icoanei, se roagă și plânge mereu. — Cum arde de tare, Catrino! Uite, e numai apă. Sărmana fată. — Friguri groaznice, omule! {{*}} Se crăpă de ziua. Lumina și răcoarea dimineței începură puțin câte puțin să umple casa de liniște, gonind întunericul și spaima ce-i apăsase în noaptea aceea. — Ia uită-te, Ioane, cum s'a schimbat la față! E galbenă ca ceara. Parcă e o sfântă! Draga mamei! — S'o lăsăm liniștită să doarmă, Catrino! N'o să se deștepte curând. Somnul o să-i facă bine. Amândoi bătrânii o sărutară și eșiră afară încetișor, în vârful picioarelor. Soarele era la prânzul cel mare și Florica dormia încă: Pe la amează, când mama Catrina se gătia să pună masa pe prispă, se<noinclude><references/></noinclude> 87a16imrd19ap8bu1q4d8dktlhbn5lw Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/50 104 50353 150477 2026-03-26T16:55:47Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 150477 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{antetPagină|46||}}</noinclude>pomeni cu Florica eșind din casă. Pășia încet șovăind și rezemându-se cu mâinile de ușorul ușei și de perete. Se așeză încetișor pe prispǎ, lângă masă. Avea privirea stinsă. Mama Catrina și moș Ion au rămas înmărmuriți văzând-o așa de schimbată la față. — Mamă, ce o să fie cu Dinu? — Nădejdea ni e la Dumnezeu, Florico. Moș Sandu, tatăl lui Dinu, însoțit de d-nul Ghiță dela subprefectură intra pe poartă. Mama Catrina și Mos Ion le eșiră înainte. Aflară că pe Dinu o să-l pornească chiar astă seară la Galați. Florica înțelese. Iși luă capul între mâini și-l rezemă fără de simțire pe perete. Bătrânii, copleșiți de durere, nu mai aveau nici o vorbă de mângâere. Ii făcură semn să se liniștească. Aceeași durere îi sfâșia pe toți privind-o. Numai d-nul Ghiță se uita la ea cu aceiași ochi pătimași, cu cari a urmărit-o de când era fată mare. Dar ce stranie senzație îi făcea acum, văzând-o așa torturată de chinuri! Plecă îngrozit, făgăduind să le mai aducă vești dela Dinu. In spre seară, cam pe aceeași vreme când, acum trei ani, plecase ca sorțaș, Dinu stătea palid și prăpădit înaintea subprefecturii, cu fiare legate de mâini, cu doi călărași la spate, și gata să ia drumul Galațului. Lume multă era adunată împrejurul lui. Toți îl jeleau. „Ce păcat l-a păscut, maică;” se văitau babele, făcându-și cruce... Iar de departe, se vedea o<noinclude><references/></noinclude> ewqksziewm402y2y946tg2uw7plb183 Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/51 104 50354 150478 2026-03-26T17:00:23Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 150478 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{antetPagină|||47}}</noinclude>femeie, fugind ca o leoaică și țipând în gura mare: „Stați” striga ea călărașilor... Nu-mi luați bărbatul!... Și când fu aproape de ei, căzu mototol la pământ ca un morman de omǎt prăbușit de căldura soarelui. Convoiul plecă în liniștea serii, iar în urma lui, un bătrân cu fruntea brăzdată adânc de chinuri și de nevoi, pășia tăcut ca o umbră. Era moș Sandu, tatăl lui Dinu. Se ducea și el la Galați, să cadă la picioarele celor puternici, doar s'or milostivi pentru băietul lui. Trecuse miezul nopții și convoiul tăcut își urma calea. Nu se auzea decât sgomotul pașilor și zângănitul fiarelor, ce încătușeau mâinile lui Dinu. Lui moș Sandu îi sburau prin cap tot felul de gânduri, tot felul de închipuiri. Dar cui să le spună? Se simția singur de tot. Ofta înăbușit. La fiecare zângănit de fiare, i se părea că o mână de fier îl gâtue și pe el. Incercă să-și amintească toată viața copilului lui: cum l-a îngrijit de mic, cât la iubit. Bucuria ce a simțit, când l-a văzut mai răsărit. Cum îi ajuta la câmp, cât era de voinic și de frumos, când era flăcău. Cum îl iubeau toate fetele din sat. Cât de bine își pornise gospodăria. Cât la iubit și cât i-a fost de credincioasă Florica... Și acum... acum... să meargă la ocnǎ pe viață!... Și de ce?... Pentru că a omorît un om din beție! Cum se face asta? Neam din neamul nostru n'a fost bețiv... {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> qep2ozoxljx6bf8sihvkmqvrys7rd7u Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/52 104 50355 150479 2026-03-26T17:44:58Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 150479 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{antetPagină|48||}}</noinclude>Decând și-o părăsit gospodăria, s'a inhǎitat, se vede, pe-acolo cu oameni răi și-o luat darul beției. Un sentiment de revoltă îngrozitoare umplea inima nefericitului tată. Dac'ași sări... gândi el. Ei sunt doi, noi tot doi, să-i rup fiarele... să-l scap... și să fug cu el în fundul codrilor, tot i-ar fi mai bine ca în ocnǎ... Muncit de gânduri negre ca și întunericul ce-l învăluia, Sandu bâjbâia din când în când prăselele cuțitului dela brâu. Se simția atras de răzbunare ca de o prăpastie adâncă... — Ia uită-te moș Sandule, îi zise cu blândețe un călăraș ce se întoarse spre el. Par'că e o lumină de foc acolo în zarea dealului din față. Trebue să fie cărăuși cari fac popas. Să ne oprim și noi acolo, că poate dumneata și Dinu sânteți trudiți. Vocea omenoasă a călărașului, risipi într'o clipă toate gândurile negre ale nenorocitului tată. Se simțea slăbit, însă ușurat ca de o povară ce-l dobora. Nu mai gândia nimic. Cu ochii țintă spre zarea dealului, toți pășiau în neștire ca hipnotizați de punctul luminos care se zăria acolo. Se crăpa de ziuă, convoiul se apropie de cărăușii cari stăteau roată împrejurul focului. Un bătrân punea de mămăligă. Câțiva băieți adunau boii pe lângă car. Toți au rămas uimiți văzând un soldat în fiare. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> rg39drr9z5w134gdayyneu3z84uyafn Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/53 104 50356 150480 2026-03-26T17:53:17Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 150480 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{antetPagină|||49}}</noinclude>— E dezertor? se grăbiau să afle unii. — Nu, răspundeau călărașii. A omorît un om. — Da;... a omorît un om din beție, se jeluia moș Sandu. Dinu se trânti în iarbă, mai la o parte, ca să se odihnească. Rușinos, părea că voește să-și ascunză fiarele. Abia îndrăznea să privească pe cărăușii, cari îl jeliau. Și când moș Sandu povesti cele întâmplate, toți cărăușii și cei doi călărași chiar simțiau nevinovăția celui încătușat în fiare. Unii se înfuriau, alții îl mângăiau cu vorba zicându-i: poate că judecata să-i dea dreptate... {{*}} După două zile de drum, aduse pe Dinu mai mort în arestul cazărmei din Galați. Moș Sandu umblă vreo trei zile, ițiindu-se și scheunând pela ferestrele cancelariei, când abia putu să-l vadă un căpitan care-l întrebă ce caută. — Să trăiți, Măria Voastră; pe băietul meu, Dinu, l'o păscut un păcat mare... A omorit un om din beție. S'am venit și eu la Măria Voastră să mă plâng că nu-i vinovat. Deh... Nu știu nici eu ce să mai zic... Are nevastă și copii... Să vă fie milă... — Apoi, moșule, o să-l judece, îi răspunse căpitanul și de-l va găsi vinovat, o să-l condamne la muncă silnică pe viață. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> b0gh6odkj2vkdt8vwp6a2dwqi9imwrv Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/54 104 50357 150481 2026-03-26T17:58:15Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 150481 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{antetPagină|50||}}</noinclude>— Să trăiți, Măria Voastră! tot satul știe că Dinu era băiet de treabă, dar nu știu cum s'o făcut că o luat darul beției... Și la beție, nu mai știe omu ce face... — Ce să-ți fac, moșule! ''Așa scrie legea!'' Lacrimile îl podidiră pe bietul bătrân. Eși zicând: I-o face dreptate atunci Cel de sus! {{*}} Când noaptea se îngâna cu ziua, Moș Sandu, după trei zile de drum, ajunse la poarta țarinei, lihnit de foame, sleit de putere. Strigă să-i deschidă poarta. Din colibă eși un flăcău, ciung de o mână, ce și-o pierduse la mașina boierească. Ii deschise poarta și cum îl văzu pe bătrân, se grăbi să-l întrebe de Dinu, căci fusese prieteni de mici. — Ce e cu Dinu, moș Sandule? O să scape? — Apoi, dragă Zamfire, m'am rugat la toți de pe acolo. Dar degeaba! Oameni fără de inimă Imi spuse că o să-l judece și de-l va găsi vinovat, o să-l condamne la muncă silnică pe viață. Și dacă te plângi, îți spune că așa scrie legea... Așa să li ajute Dumnezeu! — Ce păcat, moș Sandule! Iaca eu sunt mai mulțămit aici, în coliba mea! Cine știe, dacă nu pierdeam mâna la treerat, poate pățiam și eu ca bietul Dinu. — Așa e, bre Zamfire, Și biata Florica!... Cât îl mai iubia! {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> 1j8tzol6d5bqzayu3agvfwzy1gz6elu Pagină:Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf/307 104 50358 150482 2026-03-26T18:02:53Z Mishuletz 445 n 150482 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" /></noinclude><center> <big>CUPRINSUL</big> <div style=" width:40%"> .Pag. [[Îndurare, nuvele și schițe/Introducere]]7 [[Îndurare, nuvele și schițe/Mi-a cântat cucu-n față|Mi-a cântat cucu-n față]]9 [[Puteri ascunse (Paul Bujor)|Puteri ascunse]]52 [[Din întuneric]]58 [[În dimineața anului nou 1901]]66 [[Schiță din Dobrogea]]69 [[Suflete chinuite]]75 [[Revelionul]]79 [[Îndurare!]]85 [[Gheorghe a Paraschivei (după 40 de ani)]]210 [[Măcar o lăcrimă]]226 [[Urme după 1907]]229 [[Ce poate face iubirea și credința într-un ideal]]234 [[Bărbuță lăutaru]]287 </div> </center><noinclude><references/></noinclude> 0twqp1f707uqzpckdlcm0iogp4gm6cg Îndurare, nuvele și schițe/Mi-a cântat cucu-n față 0 50359 150483 2026-03-26T18:08:48Z Mishuletz 445 n 150483 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = [[../]] | autor = Paul Bujor | traducător = | secțiune = Mi-a cântat cucu-n față | anterior = | următor = | note = }} <pages index="Paul Bujor - Îndurare (nuvele și schițe).pdf" include="13-55"/> k8c9w4n73nr4p40pca28isysdaia07q