Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.46.0-wmf.22 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 2645 150570 150567 2026-03-31T17:20:45Z TiberiuFr25 11409 Anularea modificării [[Special:Diff/150567|150567]] făcute de [[Special:Contributions/~2026-20016-08|~2026-20016-08]] ([[User talk:~2026-20016-08|Discuție]]) – versiunea conformă cu originalul este cu „ți” (https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Jul/poema-rondelurilor/QYC1GGa6lZNIYD4xSYYLZSqKhR5q8NV5OpuVkwzv.pdf) 150570 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Rondelul lucrurilor | autor = Alexandru Macedonski | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>Oh! lucrurile cum vorbesc, Și-n pace nu vor să te lase Bronz, catifea, lemn sau mătase, Prind grai aproape omenesc. Tu le crezi moarte, și trăiesc Împrăștiate-n orice case, — Oh! lucrurile cum vorbesc, Și-n pace nu vor să te lase. Și câte nu-ți mai povestesc În pustnicia lor retrase Cu tot ce sufletu-ți uitase Te-mbie sau te chinuiesc. — Oh! lucrurile cum vorbesc. </poem> {{Macedonski-Poema rondelurilor}} [[Categorie:Rondeluri]] ry9xl6fhef13nhvgqs13oj491rdasvm 0 4332 150575 131421 2026-04-01T05:03:43Z ~2026-20134-61 22302 150575 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Pierdut în suferința... | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>Pierdut în Bogdi nimicniciei mele, Ca frunza de pe apă, ca fulgerul în haos, M-am închinat ca magul la soare și la stele Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos; Nimic să nu s-audă de umbra vieții mele, Să trec ca o suflare, un sunet, o scânteie, Ca lacrima ce-o varsă zadarnic o femeie... Zadarnica mea minte de visuri e o schele. Căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul? La glasu-i singuratec s-asculte cine vra. Necunoscut strecoară prin lume cu încetul Și nimene nu-ntreabă ce este sau era... O boabă e de spumă, un creț de val, un nume, Ce timid se cutează în veacul cel de fier. Mai bine niciodată el n-ar fi fost pe lume Și-n loc să moară astăzi, mai bine murea ieri.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] oclkchpp41pl0y8i2g58k33vaym9t2r 150576 150575 2026-04-01T05:17:47Z ~2026-20035-59 22303 150576 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Pierdut în suferința... | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>Pierdut în Bogdi Bogdi Bogdi, Ca Bogdi pe apă, ca Bogdi în haos, M-am închinat ca Bogdi la soare și la stele Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos; Nimic să nu s-audă de umbra vieții mele, Să trec ca o suflare, un sunet, o scânteie, Ca lacrima ce-o varsă zadarnic o femeie... Zadarnica mea minte de visuri e o schele. Căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul? La glasu-i singuratec s-asculte cine vra. Necunoscut strecoară prin lume cu încetul Și nimene nu-ntreabă ce este sau era... O boabă e de spumă, un creț de val, un nume, Ce timid se cutează în veacul cel de fier. Mai bine niciodată el n-ar fi fost pe lume Și-n loc să moară astăzi, mai bine murea ieri.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] ijkrdm8q5xw5tg9ijnn3qsoa3h8fodp 150577 150576 2026-04-01T08:45:39Z Paloi Sciurala 15836 S-a revenit asupra editării făcute de [[Special:Contributions/~2026-20035-59|~2026-20035-59]] ([[User talk:~2026-20035-59|discuție]]) la ultima versiune de [[User:~2026-20134-61|~2026-20134-61]] 150575 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Pierdut în suferința... | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>Pierdut în Bogdi nimicniciei mele, Ca frunza de pe apă, ca fulgerul în haos, M-am închinat ca magul la soare și la stele Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos; Nimic să nu s-audă de umbra vieții mele, Să trec ca o suflare, un sunet, o scânteie, Ca lacrima ce-o varsă zadarnic o femeie... Zadarnica mea minte de visuri e o schele. Căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul? La glasu-i singuratec s-asculte cine vra. Necunoscut strecoară prin lume cu încetul Și nimene nu-ntreabă ce este sau era... O boabă e de spumă, un creț de val, un nume, Ce timid se cutează în veacul cel de fier. Mai bine niciodată el n-ar fi fost pe lume Și-n loc să moară astăzi, mai bine murea ieri.</poem> [[Categorie:Mihai Eminescu]] oclkchpp41pl0y8i2g58k33vaym9t2r 1 50384 150568 2026-03-31T14:25:24Z KaligrafOne 18968 /* Cine a adaptat pentru limba română acest colind medieval francez? */ secțiune nouă 150568 wikitext text/x-wiki == Cine a adaptat pentru limba română acest colind medieval francez? == Colindul original provine din spațiul francofon, de la începuturile secolului al XVI-lea. Știe cineva cum a ajuns în spațiul carpato-danubiano-pontic? Cine l-a adus în românește, sub ce formă etc.? https://www.wikiwand.com/fr/Entre_le_b%C5%93uf_et_l%27%C3%A2ne_gris [[Utilizator:KaligrafOne|KaligrafOne]] ([[Discuție Utilizator:KaligrafOne|discuție]]) 31 martie 2026 17:25 (EEST) bdnwghm18i6ezgv8otitdub85ryofyd 3 50385 150569 2026-03-31T17:18:13Z TiberiuFr25 11409 /* ■ Modificarea v-a fost anulată */ secțiune nouă 150569 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikisource. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikisource, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Aleodor împărat|, ca aceea de la pagina [[:Aleodor împărat]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Wikisource:Cutia cu nisip|cutia cu nisip]]. Vă invităm să citiți și [[Wikisource:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 31 martie 2026 20:18 (EEST) 4nxaotfuzmvkofp0obj9fdijrrx380a 104 50386 150571 2026-03-31T17:55:03Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 150571 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />20</noinclude>nu este decât funcționarea generală a creerului”<ref>''Bazele Meta.,'' Cap. II.</ref>; și că materialismul va ajunge să explice definitiv fenomenele sufletești.<ref>''Teor. Fat.,'' Cap. III. Aceasta se îndreaptă și în contra lui ''Spencer,'' care nu admitea o atitudine atât de radicală față de fenomenele sufletului.</ref> Atât de convins era Conta de explicarea mecanică a materialismului, încât îi prevede un viitor mare, ca doctrină filosofică.<ref>''Teoria Ondulațiunii Universale,'' Sect. I.</ref> In această convingere se reflectă un exces de zel, care face pe Conta să nesocotească reacțiunea contra materialismului, care în Germania se afirma din ce în ce mai mult prin anii 1870—80, și care în Franța și Anglia nu întârzia să se anunțe<ref>Aici înțelegem numai materialismul ca doctrină filozofică, iar nu concepția de viață materialistă-economică, pe care mai toate popoarele o aveau atunci ca și astăzi.</ref>. In exagerarea lui, Conta considera, de altfel în comun cu toți scriitorii materialiști din cari își lua informațiile istorice, că ''Giordano Bruno, Descartes, Pascal, Spinoza'' și alții au fost adepți ai materialismului, ținând seama mai mult de explicarea mecanicistă, pe care o admiteau acești gânditori, decât de caracterul concepțiilor filosofice pe cari le reprezentau.<ref>''Teor. Ond.,'' Sect. I.</ref> Pe de altă parte, Conta însuși recunoaște că actuala stare a științelor pozitive nu ne dă posibilitatea de a explica fără rest toate fenomenele. Dar această stare este, cum credea și ''Comte,'' numai tranzitorie. Știința va parveni într’o zi să explice totul în termeni de cauză și efect. Și aceasta nu numai în domeniul naturei, ci și în domeniul fenomenelor sufletești. Teoria Fatalismului ca doctrină metafizică se bazează, cum vom vedea îndată, tocmai pe insuficiența științei. Căci, „dacă noi am cunoaște cu amănuntul și cu preciziune toate cauzele cari au să influențeze asupra cutărei persoane, la cutare moment în viitor, noi am putea prezice asemenea cu preciziune tot ce acea persoană are să simtă, să gândească și să facă în acel moment: întocmai precum putem prezice apropierea unei comete sau momentul fazelor lunei, ori al eclipselor de soare și lună”.<ref>''Teor. Fatal.,'' Cap. III, sec. 4.</ref> {{dhr}} {{C| {{A+|S7|§ 7. '''{{lsp||Determinismu|l}}'''}} }} Concepția mecanică a lumei duce în mod necesar la determinism. A crede în cauzalitate și în legi, înseamnă a exclude<noinclude>{{sep|6em|align=left}}{{Referințe mici}}</noinclude> dqfuwkprode6mc6v5i3se64n8cknjpn 150572 150571 2026-03-31T17:55:15Z TiberiuFr25 11409 150572 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />20</noinclude>nu este decât funcționarea generală a creerului”<ref>''Bazele Meta.,'' Cap. II.</ref>; și că materialismul va ajunge să explice definitiv fenomenele sufletești.<ref>''Teor. Fat.,'' Cap. III. Aceasta se îndreaptă și în contra lui ''Spencer,'' care nu admitea o atitudine atât de radicală față de fenomenele sufletului.</ref> Atât de convins era Conta de explicarea mecanică a materialismului, încât îi prevede un viitor mare, ca doctrină filosofică.<ref>''Teoria Ondulațiunii Universale,'' Sect. I.</ref> In această convingere se reflectă un exces de zel, care face pe Conta să nesocotească reacțiunea contra materialismului, care în Germania se afirma din ce în ce mai mult prin anii 1870—80, și care în Franța și Anglia nu întârzia să se anunțe<ref>Aici înțelegem numai materialismul ca doctrină filozofică, iar nu concepția de viață materialistă-economică, pe care mai toate popoarele o aveau atunci ca și astăzi.</ref>. In exagerarea lui, Conta considera, de altfel în comun cu toți scriitorii materialiști din cari își lua informațiile istorice, că ''Giordano Bruno, Descartes, Pascal, Spinoza'' și alții au fost adepți ai materialismului, ținând seama mai mult de explicarea mecanicistă, pe care o admiteau acești gânditori, decât de caracterul concepțiilor filosofice pe cari le reprezentau.<ref>''Teor. Ond.,'' Sect. I.</ref> Pe de altă parte, Conta însuși recunoaște că actuala stare a științelor pozitive nu ne dă posibilitatea de a explica fără rest toate fenomenele. Dar această stare este, cum credea și ''Comte,'' numai tranzitorie. Știința va parveni într’o zi să explice totul în termeni de cauză și efect. Și aceasta nu numai în domeniul naturei, ci și în domeniul fenomenelor sufletești. Teoria Fatalismului ca doctrină metafizică se bazează, cum vom vedea îndată, tocmai pe insuficiența științei. Căci, „dacă noi am cunoaște cu amănuntul și cu preciziune toate cauzele cari au să influențeze asupra cutărei persoane, la cutare moment în viitor, noi am putea prezice asemenea cu preciziune tot ce acea persoană are să simtă, să gândească și să facă în acel moment: întocmai precum putem prezice apropierea unei comete sau momentul fazelor lunei, ori al eclipselor de soare și lună”.<ref>''Teor. Fatal.,'' Cap. III, sec. 4.</ref> {{dhr}} {{C| {{A+|S7|§ 7.&ensp;'''{{lsp||Determinismu|l}}'''}} }} Concepția mecanică a lumei duce în mod necesar la determinism. A crede în cauzalitate și în legi, înseamnă a exclude<noinclude>{{sep|6em|align=left}}{{Referințe mici}}</noinclude> kwjsmd136692hysmdiuglbh5di6ixi5 104 50387 150573 2026-03-31T18:10:05Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 150573 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{rh|||21}}</noinclude>creațiunea spontană și libertatea voinței, cu toate ca mulți filosofi au încercat să împace una cu alta prin mijloace dialectice. Conta numește dependența cauzală și interdependența mecanică a fenomenelor — ''fatalism.'' Aceasta nu trebue însă considerată ca o definițiune, ci mai mult ca expresiunea unitară a relațiilor stabilite de știință. Punctul de plecare al lui Conta, concepția mecanică a lumei, este un postulat și în acelaș timp un rezultat. Ca postulat, el reflectă un motiv primordial care se impune înainte de a fi examinat și se menține și după ce a fost examinat. Ca rezultat, el apare ca consecință necesară a cercetărei științifice și ca o verificare a celor anticipate. In „Teoria Fatalismului” găsim bine definite cele două aspecte ale punctului de plecare al lui Conta. Dela început suntem întâmpinați cu afirmațiunea că toate fenomenele sunt supuse unor legi fixe, adică atât cele fizice cât și cele morale și sociale.<ref>''Op. cit.,'' Introd. și Cap. II.</ref> In aceste din urmă fenomene se cuprind „toate facultățile sufletești”, printre cari se află în primul rând voința. Convingerea lui Conta este că „lumea întreagă sub orice față ar fi privită, este guvernată de legi fatale și naturale”. Determinismul sau „fatalitatea” implicată de caracterul strict mecanic al legilor este pentru Conta un „adevăr fundamental”, care se impune oricui și care stabilește o identitate între fenomenele fizice și cele psihice. Căci „numai după admiterea acestui adevăr fundamental, se poate explica armonia permanentă care există între lumea fizică deoparte și lumea morală de altă parte și în genere în toate mișcările. Această armonie ar fi imposibilă dacă în lume ar exista, după cum se crede, un comerț intim și continuu între legi fixe deoparte și între arbitru și capricii de altă parte”.<ref>''Teor. Fat.,'' Cap. III. Compară și ''Incercări de Metafizică,'' Introd.</ref> După formularea postulatului în sensul menționat mai sus, Conta desvoltă „Teoria Fatalismului” care întemeează și justifică „adevărul fundamental” ca rezultat al științei. Astfel întreaga expunere tinde să arate cum toate fenomenele sunt în funcție de relațiunea de cauză și efect, sau cum nimic în natură nu poate avea loc fără un motiv determinant. Până și cele mai<noinclude>{{sep|6em|align=left}}{{Referințe mici}}</noinclude> jeoahbmdyjw96a8p03h2sn65g3bgi51 150574 150573 2026-03-31T18:10:17Z TiberiuFr25 11409 150574 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{rh|||21}}</noinclude>creațiunea spontană și libertatea voinței, cu toate că mulți filosofi au încercat să împace una cu alta prin mijloace dialectice. Conta numește dependența cauzală și interdependența mecanică a fenomenelor — ''fatalism.'' Aceasta nu trebue însă considerată ca o definițiune, ci mai mult ca expresiunea unitară a relațiilor stabilite de știință. Punctul de plecare al lui Conta, concepția mecanică a lumei, este un postulat și în acelaș timp un rezultat. Ca postulat, el reflectă un motiv primordial care se impune înainte de a fi examinat și se menține și după ce a fost examinat. Ca rezultat, el apare ca consecință necesară a cercetărei științifice și ca o verificare a celor anticipate. In „Teoria Fatalismului” găsim bine definite cele două aspecte ale punctului de plecare al lui Conta. Dela început suntem întâmpinați cu afirmațiunea că toate fenomenele sunt supuse unor legi fixe, adică atât cele fizice cât și cele morale și sociale.<ref>''Op. cit.,'' Introd. și Cap. II.</ref> In aceste din urmă fenomene se cuprind „toate facultățile sufletești”, printre cari se află în primul rând voința. Convingerea lui Conta este că „lumea întreagă sub orice față ar fi privită, este guvernată de legi fatale și naturale”. Determinismul sau „fatalitatea” implicată de caracterul strict mecanic al legilor este pentru Conta un „adevăr fundamental”, care se impune oricui și care stabilește o identitate între fenomenele fizice și cele psihice. Căci „numai după admiterea acestui adevăr fundamental, se poate explica armonia permanentă care există între lumea fizică deoparte și lumea morală de altă parte și în genere în toate mișcările. Această armonie ar fi imposibilă dacă în lume ar exista, după cum se crede, un comerț intim și continuu între legi fixe deoparte și între arbitru și capricii de altă parte”.<ref>''Teor. Fat.,'' Cap. III. Compară și ''Incercări de Metafizică,'' Introd.</ref> După formularea postulatului în sensul menționat mai sus, Conta desvoltă „Teoria Fatalismului” care întemeează și justifică „adevărul fundamental” ca rezultat al științei. Astfel întreaga expunere tinde să arate cum toate fenomenele sunt în funcție de relațiunea de cauză și efect, sau cum nimic în natură nu poate avea loc fără un motiv determinant. Până și cele mai<noinclude>{{sep|6em|align=left}}{{Referințe mici}}</noinclude> 5wmylh1sp378izl3e33o9dpjoag9vqo 3 50388 150578 2026-04-01T08:46:15Z Paloi Sciurala 15836 /* ■ Testul v-a fost anulat */ secțiune nouă 150578 wikitext text/x-wiki ==■ Testul v-a fost anulat== [[Image:Information.svg|25px]] Testul dumneavoastră de la pagina [[:Pierdut în suferința...]] a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Wikisource:Cutia cu nisip|cutia cu nisip]]. Vă invităm să citiți [[Wikisource:Ce este Wikisource?|despre Wikisource]] dacă doriți să știți mai multe despre cum puteți contribui la biblioteca noastră. Vă mulțumim! --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 1 aprilie 2026 11:46 (EEST) 9vkeotjv33jk9sfbq8ka9m4rzmf2ery