Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.46.0-wmf.24 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 2339 150665 150664 2026-04-16T14:13:44Z TiberiuFr25 11409 S-a revenit asupra editării făcute de [[Special:Contributions/~2026-23360-10|~2026-23360-10]] ([[User talk:~2026-23360-10|discuție]]) la ultima versiune de [[User:Mishuletz|Mishuletz]] 122023 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Departe sunt de tine… | autor = Mihai Eminescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} <poem>Departe sunt de tine și singur lângă foc, Petrec în minte viața-mi lipsită de noroc, Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit, Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptând în față-mi trecutele nimicuri; Cu degetele-i vântul lovește în ferești, Se toarce-n gându-mi firul duioaselor povești, Ș-atuncea dinainte-mi prin ceață parcă treci, Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni subțiri și reci; Cu brațele-amândouă de gâtul meu te-anini Și parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor și frumuseți, În sărutări unim noi sărmanele vieți… O! glasul amintirii rămâie pururi mut, Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut, Să uit, cum dup-o clipă din brațele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân și singur, vei fi murit de mult!</poem> {{Eminescu poesii}} [[es:Lejos estoy de ti...]] 7pwr00jrfo0nu38z9mmv4tjuv1qxmsg 102 18183 150670 146519 2026-04-16T14:31:26Z TiberiuFr25 11409 adăugare legături 150670 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Lucrări== * ''[[Teoria fatalismului]]'' (1875–1876, publicată serial în ''[[Convorbiri literare]]'') {{dig|https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/ca/Vasile_Conta_-_Teoria_fatalismului.pdf}} ** ''Théorie du fatalisme, Essai de philosophie materialiste'' (1877, traducere în limba franceză) {{dig|http://books.google.com/books?id{{=}}ZIUZAAAAMAAJ}} * ''Teoria ondulațiunii universale'' (1876–1877, publicată serial în ''Convorbiri literare'') {{dig|https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ad/Vasile_Conta_-_Teoria_ondula%C8%9Biunii_universale.pdf|https://dspace.bcu-iasi.ro/static/web/viewer.html?file{{=}}https://dspace.bcu-iasi.ro/bitstream/handle/123456789/31688/BCUIASI_CARTE_II-6.817_%5bs.a.%5d%2cVol.2.pdf?sequence{{=}}2&isAllowed{{=}}y}} ** ''Théorie de l’ondulation universelle, essais sur l’évolution'' (1895, Paris, Felix Alcan, traducere în limba franceză de [[Autor:Dumitru Rosetti Tescanu|Dumitru Rosetti Tescanu]]) {{dig|http://books.google.com/books?id{{=}}VAAFAAAAYAAJ}} * ''Încercări de metafizică'' (1879, publicată serial în ''Convorbiri literare'') {{dig|https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f4/Vasile_Conta_-_%C3%8Encerc%C4%83ri_de_metafizic%C4%83_materialist%C4%83.pdf}} * ''Bazele metafizicii'' (1890) {{dig|https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/48/Vasile_Conta_-_Bazele_metafizice%C4%AD.pdf}} == Compilații == * ''Opere complecte,'' cu un studiu biografic și note explicative alcătuite după scrisori, acte și manuscrise inedite, de Octav Minar (1914, București, Editura C. Sfetea) * ''[[Opere filosofice (Conta)|Opere filozofice]],'' ediție revăzută și însoțită de o introducere de [[Autor:Nicolae Petrescu|Nicolae Petrescu]] ([1922], București, Editura „Cartea Românească”) {{dig|https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Vasile_Conta_-_Opere_filosofice.pdf}} {{pdt|Vasile Conta - Opere filosofice.pdf}} * ''Opere filosofice,'' ediție îngrijită, cu un studiu introductiv, comentarii și note de Nicolae Gogoneață (1967, București, Editura Academiei) == Articole == * ''Premièrs principes composant le monde'' (1888, Iași, publicat serial în ''Buletinul Societății de medici și naturaliști'', în limba franceză) {{dig|https://www.restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Sep/premiers-principes-composant-le-monde/gCECCcaYUmxJ2eO9hS9hkz8Tso6rXEvml4iBMaGO.pdf}} ==Legături externe== * [https://romanian-philosophy.ro/encyclopedia/conta-vasile/ ''Conta, Vasile''], de Mihai Popa, în ''Enciclopedia Online a Filosofiei Românești'', Societatea Română de Fenomenologie {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} [[Categorie:Filozofi]] jgrjjzmod4glyq76to1j4gp8h9ujqom 3 50425 150666 2026-04-16T14:14:12Z TiberiuFr25 11409 /* ■ Modificarea v-a fost anulată */ secțiune nouă 150666 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikisource. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikisource, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Departe sunt de tine...|, ca aceea de la pagina [[:Departe sunt de tine...]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Wikisource:Cutia cu nisip|cutia cu nisip]]. Vă invităm să citiți și [[Wikisource:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 16 aprilie 2026 17:14 (EEST) it3dwpzqmelxjlrtvtz79rowyzlwc90 104 50426 150667 2026-04-16T14:23:00Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 150667 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />40</noinclude>acei cari judecă aceste chestiuni după aparență, fără a le aprofundà. Insfârșit cred că nu există cea mai mică deosebire între legile fenomenelor sociale și între acelea ale lumii fizice, propriu zise: și unele și altele sunt ''exacte, inflexibile'' și prin urmare fatale. Pentru a demonstrà aceasta, voiu luà un exemplu. In cutare oraș, la suta de locuitori, se contractează ''x'' căsătorii pe an în mijlocie. Insa se întamplă ca acolo să se contracteze într’un an ''x''+''a'' căsătorii și într’un alt an ''x''‑''a''. Pentru ce această deosebire? Pentrucă situațiunea populațiunii n’a fost identic aceeaș în amândoi anii. Insă asupra populațiunii s’au exercitat într’un mod deosebit în acești doi ani, nu una, dar o mulțime de înrâuriri exterioare cari au contribuit la modificarea numărului căsătoriilor. Și, în adevăr, dacă observăm bine, vedem că numărul căsătoriilor variază într’un raport determinat și cu starea recoltei și cu starea legislațiunii. După cum se vede deaici, căsătoriile ca orișice alt fenomen social, sunt efectul unui mare număr de cauze. Ele sunt rezultanta unică a mai multor puteri. Deaceea, dacă cineva examinează o singură cauză generală în legătura sa cu un singur fenomen social, nu trebuie să se aștepte a găsì între acești doi termeni un raport care să fie exprimat totdeauna prin acelaș nume. De exemplu, se știe că cantitatea recoltei, stă într’un raport drept cu numărul căsătoriilor. Insă dacă cea dintâiu a crescut cu 10 la sută, nu trebuie să ne așteptam ca și cel de al doilea să crească cu 10 la sută. Căci dacă înmulțirea recoltei a mărit cu 10 la sută impulsiunea de a se căsătorì, acea impulsiune a putut fi micșorată prin alte înrâuriri exterioare ce au un efect contrar. Insă, toate acestea nu împiedică deloc ca raportul particular între fiecare forță sau înrâuriri de o parte, și între rezultatul sau efectul său de altă parte, să fie totdeauna ''matematicește fix.'' Când într’un viitor îndepărtat statistica va aveà informațiuni numeroase și exacte asupra ''tuturor'' cauzelor exterioare cari excitează oarecare înrâurire asupra societății, atunci, după calcule și încercări repetate, se va puteà ține seamă în rezultatele generale de efectele particulare ale fiecărei înrâuriri; și astfel, atunci se va aveà proba deadreptul că nu există nici o deosebire între legile fizice propriu zise și între acele sociale. Noi însă nu avem trebuință să așteptăm acel viitor îndepărtat, spre a ne încredințà de adevăr. Căci, cred că argumenta-<noinclude><references/></noinclude> cdzkzqxedt101yxv9ly8dwpu0orkd2j 150668 150667 2026-04-16T14:23:34Z TiberiuFr25 11409 150668 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />40</noinclude>acei cari judecă aceste chestiuni după aparență, fără a le aprofundà. Insfârșit cred că nu există cea mai mică deosebire între legile fenomenelor sociale și între acelea ale lumii fizice, propriu zise: și unele și altele sunt ''exacte, inflexibile'' și prin urmare fatale. Pentru a demonstrà aceasta, voiu luà un exemplu. In cutare oraș, la suta de locuitori, se contractează ''x'' căsătorii pe an în mijlocie. Insa se întamplă ca acolo să se contracteze într’un an ''x''+''a'' căsătorii și într’un alt an ''x''−''a''. Pentru ce această deosebire? Pentrucă situațiunea populațiunii n’a fost identic aceeaș în amândoi anii. Insă asupra populațiunii s’au exercitat într’un mod deosebit în acești doi ani, nu una, dar o mulțime de înrâuriri exterioare cari au contribuit la modificarea numărului căsătoriilor. Și, în adevăr, dacă observăm bine, vedem că numărul căsătoriilor variază într’un raport determinat și cu starea recoltei și cu starea legislațiunii. După cum se vede deaici, căsătoriile ca orișice alt fenomen social, sunt efectul unui mare număr de cauze. Ele sunt rezultanta unică a mai multor puteri. Deaceea, dacă cineva examinează o singură cauză generală în legătura sa cu un singur fenomen social, nu trebuie să se aștepte a găsì între acești doi termeni un raport care să fie exprimat totdeauna prin acelaș nume. De exemplu, se știe că cantitatea recoltei, stă într’un raport drept cu numărul căsătoriilor. Insă dacă cea dintâiu a crescut cu 10 la sută, nu trebuie să ne așteptam ca și cel de al doilea să crească cu 10 la sută. Căci dacă înmulțirea recoltei a mărit cu 10 la sută impulsiunea de a se căsătorì, acea impulsiune a putut fi micșorată prin alte înrâuriri exterioare ce au un efect contrar. Insă, toate acestea nu împiedică deloc ca raportul particular între fiecare forță sau înrâuriri de o parte, și între rezultatul sau efectul său de altă parte, să fie totdeauna ''matematicește fix.'' Când într’un viitor îndepărtat statistica va aveà informațiuni numeroase și exacte asupra ''tuturor'' cauzelor exterioare cari excitează oarecare înrâurire asupra societății, atunci, după calcule și încercări repetate, se va puteà ține seamă în rezultatele generale de efectele particulare ale fiecărei înrâuriri; și astfel, atunci se va aveà proba deadreptul că nu există nici o deosebire între legile fizice propriu zise și între acele sociale. Noi însă nu avem trebuință să așteptăm acel viitor îndepărtat, spre a ne încredințà de adevăr. Căci, cred că argumenta-<noinclude><references/></noinclude> nq1st422274lo7mrzkpl8f91yautbdv 104 50427 150669 2026-04-16T14:27:57Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 150669 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{rh|||41}}</noinclude>țiile de mai sus, vor fi deajuns spre a formà convingerea că, ''fatalitatea domnește asupra fenomenelor sociale, întocmai ca și asupra fenomenelor fiziologice.'' {{dhr}} {{C| {{uc|{{A+|Capitolul III}}}}.<br/> '''{{lsp||Fenomenele psihologic|e.}}''' }} Fără a intrà în cercetări și explicațiuni ulterioare, aș puteà să conchid numai curat din cele zise mai sus că, toate facultățile sufletești, cuprinse fiind în ele și voința, sunt supuse la legi fatale. In adevăr, dacă e constatat că complexul acțiunilor a unei mulțimi de indivizi constituiți în societate este supus la necesități fatale, apoi oare fiecare acțiune individuală, considerată în parte, mai puteà-va fi liberă? Fi-va cu putință ca cineva să-și închipuiască că aceeaș acțiune individuală este supusă liberului arbitru sau fatalității, după cum ea este considerată în sine sau este privită ca făcând parte din complexul acțiunilor societății? Pentru oricine nu este prevenit în această materie, eu cred că sunt deajuns considerațiunile de mai sus pentru a-i formà convincțiunea că, ''lumea întreagă sub orice față ar fi privită, este guvernată de legi fatale și naturale.'' Numai după admiterea acestui adevăr fundamental, se poate explicà armonia permanentă care există între lumea fizică deoparte, și lumea morală de altă parte, și în genere între toate mișcările. Această armonie ar fi imposibilă dacă în lume ar existà, după cum se crede, un comerț intim și continuu între legi fixe deoparte și între arbitru și capricii de altă parte. Dar ceeace e curios este că sunt mulți chiar printre materialiști, cari, deșì admit existența unor legi fixe care stăpânesc acțiunile exterioare ale omului, totuș au credința că acesta are o oarecare sferă, oricât de mică ar fi ea, în care se poate mișcà liber. Aceștia cred că omul este liber, măcar după expresiunea lui Lavater, ca pasărea în cușca sa. Indoielile în chestiunea aceasta provin mai cu seamă din aceea că filozofia materialistă, ca și cea spiritualistă, n’a ajuns încă la o explicațiune mai satisfăcătoare a fenomenelor sufle-<noinclude><references/></noinclude> daqp4bxxqbp10aqv7wg3ihwn193jh6e 104 50428 150671 2026-04-16T14:39:45Z TiberiuFr25 11409 /* Neverificat */ Pagină nouă: tești. E adevărat că cu progresul științelor pozitive în genere și al fiziologiei în special, vom ajunge într’o zi, să avem explicațiunea naturală prin jocul legilor naturale, a tuturor manifestațiunilor sufletului. Dar până atunci, spiritualiștii profită de ignoranța comună, pentru ca să tragă din ea argumente numai contra materialismului. S’au scris o mulțime de cărți contra materialismului, și în toate, autorii lor ajung cam la concluziunea ur... 150671 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" /></noinclude>tești. E adevărat că cu progresul științelor pozitive în genere și al fiziologiei în special, vom ajunge într’o zi, să avem explicațiunea naturală prin jocul legilor naturale, a tuturor manifestațiunilor sufletului. Dar până atunci, spiritualiștii profită de ignoranța comună, pentru ca să tragă din ea argumente numai contra materialismului. S’au scris o mulțime de cărți contra materialismului, și în toate, autorii lor ajung cam la concluziunea următoare: „Materialiștii vor puteà în viitor să înmulțească din ce în ce mai mult dovezile despre înrâurirea lumii materiale asupra celei morale. Ei, vor izbutì poate să convingă pe toți că nu există nici o manifestațiune a sufletului, care să nu se resimtă calitativ și cantitativ de înrâurirea materiei. Dar putem asigurà a priori că niciodată nu vor fi în stare a explicà facultățile sufletului omului, prin jocul numai al forțelor fizice și fiziologice”.<ref></ref> Această asigurare din partea spiritualiștilor este o sfidare din partea materialiștilor; și pe această sfidare îndraznesc a o ridicà. Nu voiu cercà și nici aș puteà să explic în detaliu cum ejectiv se produce fiecare fenomen psihologic, prin funcționarea cutare: fibre nervoase sau cutărui grup de fibre nervoase. Aceasta ex- plicațiune este rezervată fiziologiei sistemului nervos, într’un viitor îndepărtat. Dar voiu cercà să explic numai prin jocul for- țelor mecanice, fizice și fiziologice toate facultațile sufletești, chiar conștiința eului. Mă voiu servì și de ipoteze. Insa în toate cazurile sper să dovedesc că pe calea materialistă, se pot imaginà ipoteze și explicațiuni mult mai plauzibile și mai verosimile decât acelea ale sistemelor spiritualiste, Teoria și explicațiunile ce urmează von păreà poate la mulți bizare. Sper însă că ele vor fi apreciate, dacă nu pentru alt- ceva, măcar pentru noutatea lor. 1) Chiar H. Spencer, reprezentantul actual al esperimentalismului stiințific in Anglia, după ce face distincțiunea fundamentată intre su- biect și obiect, apoi zice că nu e cu putință a da fenomenelor sufle- tului o explicațiune materialistă, căci această explicațiune ar însemna că mintea sau sublectul se poate interpretà cu termeni de materie sau obiect. Vezi: Herbert Spencer’s Principles of Psychology § 68.<noinclude><references/></noinclude> a48ake5ukqom57av0qquiwej41moqtq 150672 150671 2026-04-16T19:47:03Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 150672 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />42</noinclude>tești. E adevărat că cu progresul științelor pozitive în genere și al fiziologiei în special, vom ajunge într’o zi, să avem explicațiunea naturală prin jocul legilor naturale, a tuturor manifestațiunilor sufletului. Dar până atunci, spiritualiștii profită de ignoranța comună, pentru ca să tragă din ea argumente numai contra materialismului. S’au scris o mulțime de cărți contra materialismului, și în toate, autorii lor ajung cam la concluziunea următoare: „Materialiștii vor puteà în viitor să înmulțească din ce în ce mai mult dovezile despre înrâurirea lumii materiale asupra celei morale. Ei, vor izbutì poate să convingă pe toți că nu există nici o manifestațiune a sufletului, care să nu se resimtă calitativ și cantitativ de înrâurirea materiei. Dar putem asigurà a priori că niciodată nu vor fi în stare a explicà facultățile sufletului omului, prin jocul numai al forțelor fizice și fiziologice”.<ref>Chiar [[:en:Author:Herbert Spencer|H. Spencer]], reprezentantul actual al esperimentalismului științific în Anglia, după ce face distincțiunea fundamentată între subiect și obiect, apoi zice că nu e cu putință a da fenomenelor sufletului o explicațiune materialistă, căci această explicațiune ar însemnà că mintea sau subiectul se poate interpretà cu termeni de materie sau obiect. Vezi: ''Herbert Spencer’s Principles of Psychology'' § 68.</ref> Această asigurare din partea spiritualiștilor este o sfidare din partea materialiștilor; și pe această sfidare îndrăznesc a o ridicà. Nu voiu cercà și nici aș puteà să explic în detaliu ''cum efectiv'' se produce fiecare fenomen psihologic, prin funcționarea cutarei fibre nervoase sau cutărui grup de fibre nervoase. Această explicațiune este rezervată fiziologiei sistemului nervos, într’un viitor îndepărtat. Dar voiu cercà să explic numai prin jocul forțelor mecanice, fizice și fiziologice toate facultățile sufletești, chiar ''conștiința eului.'' Mă voiu servì și de ipoteze. Insă în toate cazurile sper să dovedesc că pe calea materialistă, se pot imaginà ipoteze și explicațiuni mult mai plauzibile și mai verosimile decât acelea ale sistemelor spiritualiste. Teoria și explicațiunile ce urmează vor păreà poate la mulți bizare. Sper însă că ele vor fi apreciate, dacă nu pentru altceva, măcar pentru noutatea lor. {{nop}}<noinclude>{{sep|6em|align=left}}{{Referințe mici}}</noinclude> qca1j1cdtidah290w6o7ja51vbhsj0u