Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.5 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 104 50506 150883 2026-06-07T20:19:30Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 150883 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină|||59}}</noinclude>al doilea grad, simțesc această figură ce se găsește la obiectivul acestui organ; și astfel am imaginea unui lucru care nu există, în natură, și cu toate acestea reproduce deodată toți arborii ce am văzut. In adevăr, această imagine coprinde în sine, o tulpină lemnoasă ''(c),'' care este fixată în pământ ''(d),'' și care este o ființă organică ''(e);'' nici mai mult, nici mai puțin. Prin această operațiune am câștigat noțiunea arborelui, care nu e altceva decât o idee generală ce coprinde în sine mai mulți indivizi; și care, la urma urmei, nu e altceva decât o ''întipărire de al doilea grad,'' adică o modificare cu totul materială a unui organ cerebral. Se știe, și vom vedeà și mai departe, că inteligența noastră percepe separat nu numai ideile generale, ci și imaginile individuale a căror acumulare a fost cauza formărei acelor idei generale. Ceeace însemnează că fiecare întipărire de întâiul grad urmează a existà separat și după formarea ideilor generale; astfel încât ea nu se contopește în nouile figuri ce se formează pe organ în urmarea acumulațiunii. Deaceea e probabil că în realitate lucrurile se vor fi petrecând astfel: întipăririle de întâiul grad, trăsaturile identice ce am zis mai sus că se superpun, vor fi consistând din modificațiuni materiale identice, cari se vor fi înșirând dealungul uneia și aceleeași fibre nervoase; astfel încât fiecare trăsătură particulară ar fi urmând a existà ca atare, spre a puteà fi percepută în unire cu celelalte trăsături particulare depe fibrele megieșite, și cu care formează imaginea unui obiect individual din lumea externă și totodată, acumularea trăsăturilor particulare ar fi constituind o trăsătură generală, care ar fi devenind mai adâncă și mai marcată prin aceea chiar că ar fi ocupând un mai mare spațiu dealungul unei fibre, adică, ar fi constituind un mai lung șirag de modificațiuni. E posibil ca lucrurile să se fi petrecând și altfel. Tot ce am voit însă să probez prin această observațiune este că: dacă inteligența noastră percepe și imaginile obiectelor individuale și ideile generale, aceasta se poate împăcà foarte bine cu supozițiunea de mai sus că, adică întipăririle de întâiul grad ar fi consistând din figuri gravate, a căror trăsături s’ar fi adâncind prin acumulațiune sau experiență. Căci, nu avem decât să ne închipuim că privim în față secțiunea unei fășii de fibre nervoase; și în acest caz, fiecare trăsătură a întipăririlor ce ar existà pe fața acelei sec-<noinclude><references/></noinclude> mj50si63vz45xpieku7k1kesx2hqtwk 104 50507 150884 2026-06-07T20:28:37Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 150884 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină|60||}}</noinclude>țiuni ar puteà să se adâncească oricât în fundul fibrei respective. Astfel încât acumularea trăsăturilor este o adâncire sau o înșirare, după cum ne vom închipuì că privim fibra paralel, sau perpendicular. Această observațiune va aveà valoare și pentru ceeace privește ideile abstracte în genere despre cari se va vorbì mai jos. Acum să continuăm cu exemplul de mai sus: După ce am câștigat noțiunea arborelui, văd o buruiană care este îndată reprodusă de o întipărire de întâiul grad. Principalele trăsături cari compun această întipărire și cari reproduce principalele calități ale buruienei sunt: ''c''¹ o tulpină nelemnoasă, ''d'' fixată în pământ, ''e'' care constituie o ființă organică. Trăsătura ''c''¹, fiind formată pentru întâia oară pe creierul meu, va fi foarte slabă; în timp ce trăsăturile ''d, e,'' fiind încă mai adâncite prin vederea buruienei, vor deveni și mai marcate decât înnainte, și vor formà ele singure o figură distinctă, care va fi percepută de organul percepțiunii de al doilea grad. Inteligența mea va simțì astfel noțiunea ''plantei,'' care, după, elementele luate mai sus, nu e altceva decât o ființă organică ''(e)'' fixată la pământ ''(d)''. După aceea văd un animal care are drept caractere distinctive că el este o ființă organică, și că nu e fixat la pământ. Prin operațiunea generalizațiunii câștig o întipărire de al doilea grad, compusă din o singură trăsătură ''e,'' și care nu e altceva decât noțiunea ''ființei organice'' în general. Operațiunea descrisă până aici se numește ''generalizațiune;'' și întipăririle de al doilea grad cari reprezintă mai mulți indivizi prin o singură figură se numesc ''idei generale.'' Ideile generale sunt de două feluri: ''de lucruri'' sau ''de calități''. Se numesc ''idei generale de lucruri'' acelea, cari rezumează în sine un număr mai mult sau mai puțin mare de întipărituri de întâiul grad ''în toată întregimea lor;'' cu alte cuvinte, cari rezumează un număr mai mult sau mai puțin mare de indivizi ce există în realitate, în lumea exterioară. Astfel sunt: ideia generală a arborelui, aceea a frunzei, a tulpinei, a omului etc.; fiindcă fiecare din indivizii arbori, frunze, tulpine, oameni a produs pe creierii noștri câte o întipărire de întâiul grad, întreagă, separată și proprie a sa; ceeace însemnează pentru conștiința noastră, că fiecare are o existență proprie în natură. Se numesc ''idei generale de calități''<noinclude><references/></noinclude> 9584jd2vkgxohv08d62vqkdx3404ccs