Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.7 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 50512 150903 2026-06-16T19:37:53Z Atudor 22521 Pagină nouă: ## PROECT pentru un festival muzical international "ENESCU". Cunoscînd politica sustinută de sprijinire a artei,dusă de guvernul si partidul nostru,formulată astfel de tov.Gh.Gheorghiu-Dej:"Pretuind si iubind stiinta si arta,iubim si respectăm pe intelectualii care-si inteleg menirea.Aceasta este atitudinea organică,nu conjuncturală,a democratiei,a miscării muncitoresti fată de cultură" - Cunoscînd faptul că partidul si guvernul nostru,urmînd linia de valorifi... 150903 wikitext text/x-wiki ## PROECT pentru un festival muzical international "ENESCU". Cunoscînd politica sustinută de sprijinire a artei,dusă de guvernul si partidul nostru,formulată astfel de tov.Gh.Gheorghiu-Dej:"Pretuind si iubind stiinta si arta,iubim si respectăm pe intelectualii care-si inteleg menirea.Aceasta este atitudinea organică,nu conjuncturală,a democratiei,a miscării muncitoresti fată de cultură" - Cunoscînd faptul că partidul si guvernul nostru,urmînd linia de valorificare a celor mai bune traditii ale artei noastre nationale,strîns legată de fortele creatoare de artă ale poporului nostru,- a căutat să redea,prin toate mijloacele,inaltul loc,meritat de marele artist George Enescu si de opera sa,in cultura poporului nostru,- Pentru a aduce un omagiu marelui artist,fondatorul scoalei simfonice romînesti si primul care a creat o muzică desăvîrsită,unanim recunoscută,bazată pe creatia muzicală populară,- Pentru ca acest omagiu să fie,totodată,un prilej de a răspîndi pe scară internationala valorile culturii noastre si de a stimula o colaborare internationala la această actiune culturală,legată de lupta pentru pace si apărarea culturii; Propunem organizarea unui festival muzical international ENESCU Festivalul ar urma să aibă loc in 1956 si să incepă la 7(19) August,cu prilejul celei de-a 75-a aniversări dela nasterea maestrului. Festivalul,organizat după exemplul festivalelor internationale dela Salzburg(Mozart),Primăvara din Praga(Smetana,Dvorak),"Maiul florentin",Bienala din Venetia,etc.- sau al concursurilor internationale Chopin,Smetana,Bartok,Busoni,etc.- ar putea avea o anumită periodicitate(in fiece an,ca la Praga;la doi ani,ca la Venetia,etc.),care urmează să fie stabilită,dacă proectul este acceptat. Locul,unde ar urma să se desfăsoare festivalul,ar trebui să fie Sinaia,-asezare potrivită din mai multe puncte de vedere: a) Acolo se află vila Luminis,a lui George Enescu,unde maestrul a creat mai toate lucrările sale,in răgazul dintre turnee.Vila ar putea fi transformată intr'un muzeu Enescu,iar cîteva dintre numeroasele camere ar putea servi pentru a găzdui oaspeti de onoare. b) Sinaia are o capacitate de cazare(posibilă fără mari dificultăti) pe care n-o are altă localitate si oferă conditii de confort, peisaj,etc.,proprii pentru o asemenea manifestare internationala si prezentind,totodată,si o atractie de ordin turistic si climaterica pentru eventualii vizitatori. c)Cazinoul din Sinaia poate servi pentru desfăsurarea concertelor si concursurilor internationale.La castelul Peles se pot face concerte de muzică de camera(in sala mare de muzică).Pe lîngă castelul Peles se poate face un amfiteatru(din blocuri prefabricate,asa cum s-a făcut la stadionul 23 August) pentru concerte in aer liber si,eventual,pentru reprezentarea operei "Oedip",intr'un decor simplu de colonade antice,etc. Termenul,in care s-ar desfăsoare festivalul,ar putea să fie intre 2-3 săptămîni,urmind să fie stabilit,după acceptarea proectului. Festivalul trebuie să fie pus sub egida unui comitet de onoare, constituit din personalităti artistice internationale,prietene si admiratoare ale lui George Enescu.Ca un exemplu,putem cita pe Pablo Casals(care a fost colaborator si a rămas prieten al maestrului), David Oistrach(cu care a cintat impreună in 1945 si in 1946,la Moscova), Yehudi Menuhin(elevul si prietenul maestrului),Arthur Honegger(care a scris recent un articol deosebit de elogios despre Enescu),Sostacovici, Haciaturian(căruia i-a executat in primă auditie la noi,concertul de vioară),si alte personalităti importante,care desigur ar vrea să facă parte din acest comitet.Deasemeni ar trebui să facă parte si artisti romîni,aflati in străinătate,ca Ionel Perlea,Sergiu Cilibidache, Otto Akermann(actualmente sef de orchestră de reputatie internationala si director al Operei din Berna),compozitorii Marcel Mihalovici si Stan Golestan.Acest comitet ar urma să fie permanent. Asa cum se obisnuieste,ar trebui să se constituie in fiecare an un comitet national al Festivalului,format,dela an la an,după criteriile in vigoare. Organizarea festivalului,relatiile artistice locale si internationale,problemele administrative,etc.ar urma să fie asumate de o directie generală(permanentă) a festivalului,care va face toate pregătirile dela o dată la alta.Compozitia acestei directii va fi stabilită după ce proectul va fi acceptat. Festivalul ar urma să comporte două categorii de manifestări: a) Concurs international de vioară "George Enescu",cu un program cuprinzind in mod obligator lucrările maestrului(sonatele si,in special,Sonata III-a,"cu caracter romînesc") si apoi lucrări din literatura clasică(in special Bach,compozitorul favorit al maestrului), acestora urmind să fie stabilite ulterior.Dela o dată la alta s-ar putea introduce in programul concursului si alte lucrări valoroase ale compozitorilor nostri.Aceasta,pe deoparte,ar stimula creatia noastra, pe de alta,prin obligativitatea pieselor romînesti,ar face ca acestea să fie executate de eventualii artisti străini,cîstigători ai concursurilor,si astfel,ar duce la răspindirea muzicii romînesti in străinătate. Concurs international de pian "George Enescu"(sau "Dinu Lipatti" elev si fost prieten al maestrului),deasemeni cu un program,compus in conditiile arătate mai sus si prezentind aceleasi avantagii. Concursurile vor putea avea loc fie in acelas festival sau vor alterna,dela un festival la altul. Deasemeni poate ar fi cazul de a se reinfiinta vechiul premiu, instituit de maestrul Enescu pentru compozitia romineasca,sub numele "Premiul de stat George Enescu"( fie separat,fie făcind parte din Premiul de Stat pentru muzică).In cadrul festivalului,lucrările premiate ar putea fi,eventual,făcute cunoscute(executate in primă auditie) si popularizate printre muzicienii străini,aflători la festival. In altă ordine de idei,s-ar putea profita de prezenta unor mari maestri,pentru a se organiza cursuri libere de interpretare pentru tinerii nostri cei mai dotati(asa cum se făceau cursurile de vară de 3-4 săptămîni,la Salzburg(Bruno Walter),la St.Leu-la forét(Wanda Landovska),etc.Aceasta ar fi deosebit de profitabil pentru tinerii nostri violonisti,fiindcă,dacă avem o bună scoală pianistică,scoala noastră de vioară lasă mult de dorit si n-a dat bune rezultate. b) Concertele. Acestea ar trebui să comporte,in primul rînd,opera lui Enescu.Sonatele de vioară,de pian,simfoniile,lucrările de muzică de camera.Dintre acestea din urmă,cuartetele sunt aproape necunoscute;deasemeni "Octuorul pentru coarde" si,mai ales,"Dixtuorul pentru instrumente de suflat". Festivalul ar oferi prilejul de a se executa "Simfonia III-a", care n-a mai fost cintată demult la noi. Un punct important ar fi reprezentarea pentru prima dată la noi a operei "Oedip",in aer liber,in amfiteatrul despre care s-a făcut mentiune mai sus.Această operă ar urma să fie pregătită de artistii nostri,pentru prima ei reprezentare,pentru ca apoi-sau in alti ani- să fie invitati artisti străini,fie dintre cei care au cintat-o la Paris, fie altii care vor dori s-o cinte.Si aceasta ar fi un prilej de a răspindi muzica noastră.Deasemeni,"Dixtuorul pentru instrumente de suflat" ar putea fi propus formatiilor cehe-cele care din acest punct de vedere si aceasta ar constitui un prilej de strinsă colaborare artistică. Programul de concerte ar trebui să mai cuprindă lucrări din muzica clasică,clasică rusă,precum si din operele de seamă ale compozitorilor sovietici si din democratiile populare. Un loc special il va ocupa,insă,muzica romînească,reprezentată prin lucrările cele mai valoroase,prin eventualele premii Enescu,etc. Deasemeni,in aceeas cadru,se vor putea reprezenta,după Oedip, opere romînesti valoroase,dacă se vor ivi. Artistii care vor colabora la acest manifestări vor fi,in primul rind,artistii romîni.Pe lîngă solistii nostri de frunte(Valentin Gheorghiu,Mindru Katz,Radu Aldulescu,Orlov,etc.),pe lîngă bunii nostri dirijori( George Georgescu,Constantin Silvestri si,dintre tineri, Edgar Cosma),vor fi mobilizate formatiile noastre orchestrale,care vor avea prilejul să fie dirijate de mari maestri străini.Deasemeni isi vor da concursul solistii vocali si formatiile noastre de muzică de camera,cor,etc. Artistii străini vor fi invitati pentru a-si da concursul la concertele si manifestările festivalului si prezenta lor va insemna nu numai o atractie de ordin artistic,dar va insemna si o actiune de colaborare internationala in lupta pentru apărarea pacii si a culturii umanitătii,a prieteniei dintre popoare.Artistii care vor fi invitati,vor fi,desigur,acaia care s-au manifestat favorabil pentru noi si pentru pozitia noastră,si in alte imprejurări.Si desigur că si altii,care pînă in prezent n-au participat la asemenea manifestări,nu vor intirzia să-si dea adeziunea. Credem că nu este cazul a sublinia importanta politică a unei asemenea polarizări de personalităti artistice internationale spre telurile noastre. In cadrul aceleiasi manifestări,se poate initia: 1) Intemeerea muzeului Enescu,in vila "Luminis" 2) Un concurs pentru o statuie "Enescu" 3) Un concurs pentru un medalion(bas-relief) "Enescu",care se va reproduce si se poate vinde la festival 4) Editarea operelor lui Enescu 5) Editarea de fac-simile din lucrările Enescu. 6) Editarea unui album iconografic "Enescu" 7) Un registru de onoare,in care vor semna toti vizitatorii de marcă ai festivalului. 8) Editarea albumului de desene "George Enescu" de Fortuna-Brulez-Mavromati. 9) Intocmirea unei monografii "Enescu",care să fie lucrată de un colectiv,in timp de 2-3 ani. Fără indoială,acest proect trebuie considerat o bază de discutii,urmind ca el să fie imbunătătit,amplificat si,apoi,studiat in detalii,in cazul in care principiile sunt acceptate. Pentru eventualitatea că proectul este acceptat,ar urma să se facă toate cele necesare pentru ca partidul să anunte hotărirea sa de a aduce,in acest chip,omagiul poporului nostru marelui artist George Enescu. Numai,după aceasta,se vor face investigatii,se vor lua contact cu diferite personalităti,pentru a li se obtine adeziunea de a face parte din comitetul de onoare permanent al Festivalului muzical international "George Enescu" dela Sinaia. In al treilea rind se vor stabili participările,programele,emblema festivalului,data,etc. Bineinteles-dacă hotărirea este luată-,initiativa trebuie comunicată direct maestrului George Enescu,care,poate,miscat de acest omagiu al patriei sale,va găsi,in solidaritatea poporului său,exprimată prin pretuirea partidului si a guvernului,noi forte pentru a-si infrînge boala de care suferă. 1 Mai 1955. Fișierul original: [[commons:File:Enescu_Festival_Proposal.pdf]] fgb5y99qi4fr2uhanx4oseiwq7xk6b8 150904 150903 2026-06-17T03:48:01Z Atudor 22521 150904 wikitext text/x-wiki {{Antet| autor = Andrei Tudor| titlu = PROECT pentru un festival muzical internațional „ENESCU”| an = 1955| wikipedia = Andrei Tudor| fișier = Enescu Festival Proposal.pdf }} ## PROECT pentru un festival muzical international "ENESCU". Cunoscînd politica sustinută de sprijinire a artei,dusă de guvernul si partidul nostru,formulată astfel de tov.Gh.Gheorghiu-Dej:"Pretuind si iubind stiinta si arta,iubim si respectăm pe intelectualii care-si inteleg menirea.Aceasta este atitudinea organică,nu conjuncturală,a democratiei,a miscării muncitoresti fată de cultură" - Cunoscînd faptul că partidul si guvernul nostru,urmînd linia de valorificare a celor mai bune traditii ale artei noastre nationale,strîns legată de fortele creatoare de artă ale poporului nostru,- a căutat să redea,prin toate mijloacele,inaltul loc,meritat de marele artist George Enescu si de opera sa,in cultura poporului nostru,- Pentru a aduce un omagiu marelui artist,fondatorul scoalei simfonice romînesti si primul care a creat o muzică desăvîrsită,unanim recunoscută,bazată pe creatia muzicală populară,- Pentru ca acest omagiu să fie,totodată,un prilej de a răspîndi pe scară internationala valorile culturii noastre si de a stimula o colaborare internationala la această actiune culturală,legată de lupta pentru pace si apărarea culturii; Propunem organizarea unui festival muzical international ENESCU Festivalul ar urma să aibă loc in 1956 si să incepă la 7(19) August,cu prilejul celei de-a 75-a aniversări dela nasterea maestrului. Festivalul,organizat după exemplul festivalelor internationale dela Salzburg(Mozart),Primăvara din Praga(Smetana,Dvorak),"Maiul florentin",Bienala din Venetia,etc.- sau al concursurilor internationale Chopin,Smetana,Bartok,Busoni,etc.- ar putea avea o anumită periodicitate(in fiece an,ca la Praga;la doi ani,ca la Venetia,etc.),care urmează să fie stabilită,dacă proectul este acceptat. Locul,unde ar urma să se desfăsoare festivalul,ar trebui să fie Sinaia,-asezare potrivită din mai multe puncte de vedere: a) Acolo se află vila Luminis,a lui George Enescu,unde maestrul a creat mai toate lucrările sale,in răgazul dintre turnee.Vila ar putea fi transformată intr'un muzeu Enescu,iar cîteva dintre numeroasele camere ar putea servi pentru a găzdui oaspeti de onoare. b) Sinaia are o capacitate de cazare(posibilă fără mari dificultăti) pe care n-o are altă localitate si oferă conditii de confort, peisaj,etc.,proprii pentru o asemenea manifestare internationala si prezentind,totodată,si o atractie de ordin turistic si climaterica pentru eventualii vizitatori. c)Cazinoul din Sinaia poate servi pentru desfăsurarea concertelor si concursurilor internationale.La castelul Peles se pot face concerte de muzică de camera(in sala mare de muzică).Pe lîngă castelul Peles se poate face un amfiteatru(din blocuri prefabricate,asa cum s-a făcut la stadionul 23 August) pentru concerte in aer liber si,eventual,pentru reprezentarea operei "Oedip",intr'un decor simplu de colonade antice,etc. Termenul,in care s-ar desfăsoare festivalul,ar putea să fie intre 2-3 săptămîni,urmind să fie stabilit,după acceptarea proectului. Festivalul trebuie să fie pus sub egida unui comitet de onoare, constituit din personalităti artistice internationale,prietene si admiratoare ale lui George Enescu.Ca un exemplu,putem cita pe Pablo Casals(care a fost colaborator si a rămas prieten al maestrului), David Oistrach(cu care a cintat impreună in 1945 si in 1946,la Moscova), Yehudi Menuhin(elevul si prietenul maestrului),Arthur Honegger(care a scris recent un articol deosebit de elogios despre Enescu),Sostacovici, Haciaturian(căruia i-a executat in primă auditie la noi,concertul de vioară),si alte personalităti importante,care desigur ar vrea să facă parte din acest comitet.Deasemeni ar trebui să facă parte si artisti romîni,aflati in străinătate,ca Ionel Perlea,Sergiu Cilibidache, Otto Akermann(actualmente sef de orchestră de reputatie internationala si director al Operei din Berna),compozitorii Marcel Mihalovici si Stan Golestan.Acest comitet ar urma să fie permanent. Asa cum se obisnuieste,ar trebui să se constituie in fiecare an un comitet national al Festivalului,format,dela an la an,după criteriile in vigoare. Organizarea festivalului,relatiile artistice locale si internationale,problemele administrative,etc.ar urma să fie asumate de o directie generală(permanentă) a festivalului,care va face toate pregătirile dela o dată la alta.Compozitia acestei directii va fi stabilită după ce proectul va fi acceptat. Festivalul ar urma să comporte două categorii de manifestări: a) Concurs international de vioară "George Enescu",cu un program cuprinzind in mod obligator lucrările maestrului(sonatele si,in special,Sonata III-a,"cu caracter romînesc") si apoi lucrări din literatura clasică(in special Bach,compozitorul favorit al maestrului), acestora urmind să fie stabilite ulterior.Dela o dată la alta s-ar putea introduce in programul concursului si alte lucrări valoroase ale compozitorilor nostri.Aceasta,pe deoparte,ar stimula creatia noastra, pe de alta,prin obligativitatea pieselor romînesti,ar face ca acestea să fie executate de eventualii artisti străini,cîstigători ai concursurilor,si astfel,ar duce la răspindirea muzicii romînesti in străinătate. Concurs international de pian "George Enescu"(sau "Dinu Lipatti" elev si fost prieten al maestrului),deasemeni cu un program,compus in conditiile arătate mai sus si prezentind aceleasi avantagii. Concursurile vor putea avea loc fie in acelas festival sau vor alterna,dela un festival la altul. Deasemeni poate ar fi cazul de a se reinfiinta vechiul premiu, instituit de maestrul Enescu pentru compozitia romineasca,sub numele "Premiul de stat George Enescu"( fie separat,fie făcind parte din Premiul de Stat pentru muzică).In cadrul festivalului,lucrările premiate ar putea fi,eventual,făcute cunoscute(executate in primă auditie) si popularizate printre muzicienii străini,aflători la festival. In altă ordine de idei,s-ar putea profita de prezenta unor mari maestri,pentru a se organiza cursuri libere de interpretare pentru tinerii nostri cei mai dotati(asa cum se făceau cursurile de vară de 3-4 săptămîni,la Salzburg(Bruno Walter),la St.Leu-la forét(Wanda Landovska),etc.Aceasta ar fi deosebit de profitabil pentru tinerii nostri violonisti,fiindcă,dacă avem o bună scoală pianistică,scoala noastră de vioară lasă mult de dorit si n-a dat bune rezultate. b) Concertele. Acestea ar trebui să comporte,in primul rînd,opera lui Enescu.Sonatele de vioară,de pian,simfoniile,lucrările de muzică de camera.Dintre acestea din urmă,cuartetele sunt aproape necunoscute;deasemeni "Octuorul pentru coarde" si,mai ales,"Dixtuorul pentru instrumente de suflat". Festivalul ar oferi prilejul de a se executa "Simfonia III-a", care n-a mai fost cintată demult la noi. Un punct important ar fi reprezentarea pentru prima dată la noi a operei "Oedip",in aer liber,in amfiteatrul despre care s-a făcut mentiune mai sus.Această operă ar urma să fie pregătită de artistii nostri,pentru prima ei reprezentare,pentru ca apoi-sau in alti ani- să fie invitati artisti străini,fie dintre cei care au cintat-o la Paris, fie altii care vor dori s-o cinte.Si aceasta ar fi un prilej de a răspindi muzica noastră.Deasemeni,"Dixtuorul pentru instrumente de suflat" ar putea fi propus formatiilor cehe-cele care din acest punct de vedere si aceasta ar constitui un prilej de strinsă colaborare artistică. Programul de concerte ar trebui să mai cuprindă lucrări din muzica clasică,clasică rusă,precum si din operele de seamă ale compozitorilor sovietici si din democratiile populare. Un loc special il va ocupa,insă,muzica romînească,reprezentată prin lucrările cele mai valoroase,prin eventualele premii Enescu,etc. Deasemeni,in aceeas cadru,se vor putea reprezenta,după Oedip, opere romînesti valoroase,dacă se vor ivi. Artistii care vor colabora la acest manifestări vor fi,in primul rind,artistii romîni.Pe lîngă solistii nostri de frunte(Valentin Gheorghiu,Mindru Katz,Radu Aldulescu,Orlov,etc.),pe lîngă bunii nostri dirijori( George Georgescu,Constantin Silvestri si,dintre tineri, Edgar Cosma),vor fi mobilizate formatiile noastre orchestrale,care vor avea prilejul să fie dirijate de mari maestri străini.Deasemeni isi vor da concursul solistii vocali si formatiile noastre de muzică de camera,cor,etc. Artistii străini vor fi invitati pentru a-si da concursul la concertele si manifestările festivalului si prezenta lor va insemna nu numai o atractie de ordin artistic,dar va insemna si o actiune de colaborare internationala in lupta pentru apărarea pacii si a culturii umanitătii,a prieteniei dintre popoare.Artistii care vor fi invitati,vor fi,desigur,acaia care s-au manifestat favorabil pentru noi si pentru pozitia noastră,si in alte imprejurări.Si desigur că si altii,care pînă in prezent n-au participat la asemenea manifestări,nu vor intirzia să-si dea adeziunea. Credem că nu este cazul a sublinia importanta politică a unei asemenea polarizări de personalităti artistice internationale spre telurile noastre. In cadrul aceleiasi manifestări,se poate initia: 1) Intemeerea muzeului Enescu,in vila "Luminis" 2) Un concurs pentru o statuie "Enescu" 3) Un concurs pentru un medalion(bas-relief) "Enescu",care se va reproduce si se poate vinde la festival 4) Editarea operelor lui Enescu 5) Editarea de fac-simile din lucrările Enescu. 6) Editarea unui album iconografic "Enescu" 7) Un registru de onoare,in care vor semna toti vizitatorii de marcă ai festivalului. 8) Editarea albumului de desene "George Enescu" de Fortuna-Brulez-Mavromati. 9) Intocmirea unei monografii "Enescu",care să fie lucrată de un colectiv,in timp de 2-3 ani. Fără indoială,acest proect trebuie considerat o bază de discutii,urmind ca el să fie imbunătătit,amplificat si,apoi,studiat in detalii,in cazul in care principiile sunt acceptate. Pentru eventualitatea că proectul este acceptat,ar urma să se facă toate cele necesare pentru ca partidul să anunte hotărirea sa de a aduce,in acest chip,omagiul poporului nostru marelui artist George Enescu. Numai,după aceasta,se vor face investigatii,se vor lua contact cu diferite personalităti,pentru a li se obtine adeziunea de a face parte din comitetul de onoare permanent al Festivalului muzical international "George Enescu" dela Sinaia. In al treilea rind se vor stabili participările,programele,emblema festivalului,data,etc. Bineinteles-dacă hotărirea este luată-,initiativa trebuie comunicată direct maestrului George Enescu,care,poate,miscat de acest omagiu al patriei sale,va găsi,in solidaritatea poporului său,exprimată prin pretuirea partidului si a guvernului,noi forte pentru a-si infrînge boala de care suferă. 1 Mai 1955. Fișierul original: [[commons:File:Enescu_Festival_Proposal.pdf]] r2att600m3zzzrfl33cdybovmix2dr8 150905 150904 2026-06-17T04:00:20Z Atudor 22521 150905 wikitext text/x-wiki <div style="text-align: center; font-size: 120%; font-weight: bold; margin-bottom: 15px;"> PROECT pentru un festival muzical internațional „ENESCU” </div> <div style="text-align: center; margin-bottom: 20px;"> '''Autor:''' [[w:ro:Andrei Tudor|Andrei Tudor]] (1955)<br> ''Fișierul original: [[commons:File:Enescu_Festival_Proposal.pdf|Enescu_Festival_Proposal.pdf]]'' </div> Cunoscînd faptul că partidul si guvernul nostru,urmînd linia de valorificare a celor mai bune traditii ale artei noastre nationale,strîns legată de fortele creatoare de artă ale poporului nostru,- a căutat să redea,prin toate mijloacele,inaltul loc,meritat de marele artist George Enescu si de opera sa,in cultura poporului nostru,- Pentru a aduce un omagiu marelui artist,fondatorul scoalei simfonice romînesti si primul care a creat o muzică desăvîrsită,unanim recunoscută,bazată pe creatia muzicală populară,- Pentru ca acest omagiu să fie,totodată,un prilej de a răspîndi pe scară internationala valorile culturii noastre si de a stimula o colaborare internationala la această actiune culturală,legată de lupta pentru pace si apărarea culturii; Propunem organizarea unui festival muzical international ENESCU Festivalul ar urma să aibă loc in 1956 si să incepă la 7(19) August,cu prilejul celei de-a 75-a aniversări dela nasterea maestrului. Festivalul,organizat după exemplul festivalelor internationale dela Salzburg(Mozart),Primăvara din Praga(Smetana,Dvorak),"Maiul florentin",Bienala din Venetia,etc.- sau al concursurilor internationale Chopin,Smetana,Bartok,Busoni,etc.- ar putea avea o anumită periodicitate(in fiece an,ca la Praga;la doi ani,ca la Venetia,etc.),care urmează să fie stabilită,dacă proectul este acceptat. Locul,unde ar urma să se desfăsoare festivalul,ar trebui să fie Sinaia,-asezare potrivită din mai multe puncte de vedere: a) Acolo se află vila Luminis,a lui George Enescu,unde maestrul a creat mai toate lucrările sale,in răgazul dintre turnee.Vila ar putea fi transformată intr'un muzeu Enescu,iar cîteva dintre numeroasele camere ar putea servi pentru a găzdui oaspeti de onoare. b) Sinaia are o capacitate de cazare(posibilă fără mari dificultăti) pe care n-o are altă localitate si oferă conditii de confort, peisaj,etc.,proprii pentru o asemenea manifestare internationala si prezentind,totodată,si o atractie de ordin turistic si climaterica pentru eventualii vizitatori. c)Cazinoul din Sinaia poate servi pentru desfăsurarea concertelor si concursurilor internationale.La castelul Peles se pot face concerte de muzică de camera(in sala mare de muzică).Pe lîngă castelul Peles se poate face un amfiteatru(din blocuri prefabricate,asa cum s-a făcut la stadionul 23 August) pentru concerte in aer liber si,eventual,pentru reprezentarea operei "Oedip",intr'un decor simplu de colonade antice,etc. Termenul,in care s-ar desfăsoare festivalul,ar putea să fie intre 2-3 săptămîni,urmind să fie stabilit,după acceptarea proectului. Festivalul trebuie să fie pus sub egida unui comitet de onoare, constituit din personalităti artistice internationale,prietene si admiratoare ale lui George Enescu.Ca un exemplu,putem cita pe Pablo Casals(care a fost colaborator si a rămas prieten al maestrului), David Oistrach(cu care a cintat impreună in 1945 si in 1946,la Moscova), Yehudi Menuhin(elevul si prietenul maestrului),Arthur Honegger(care a scris recent un articol deosebit de elogios despre Enescu),Sostacovici, Haciaturian(căruia i-a executat in primă auditie la noi,concertul de vioară),si alte personalităti importante,care desigur ar vrea să facă parte din acest comitet.Deasemeni ar trebui să facă parte si artisti romîni,aflati in străinătate,ca Ionel Perlea,Sergiu Cilibidache, Otto Akermann(actualmente sef de orchestră de reputatie internationala si director al Operei din Berna),compozitorii Marcel Mihalovici si Stan Golestan.Acest comitet ar urma să fie permanent. Asa cum se obisnuieste,ar trebui să se constituie in fiecare an un comitet national al Festivalului,format,dela an la an,după criteriile in vigoare. Organizarea festivalului,relatiile artistice locale si internationale,problemele administrative,etc.ar urma să fie asumate de o directie generală(permanentă) a festivalului,care va face toate pregătirile dela o dată la alta.Compozitia acestei directii va fi stabilită după ce proectul va fi acceptat. Festivalul ar urma să comporte două categorii de manifestări: a) Concurs international de vioară "George Enescu",cu un program cuprinzind in mod obligator lucrările maestrului(sonatele si,in special,Sonata III-a,"cu caracter romînesc") si apoi lucrări din literatura clasică(in special Bach,compozitorul favorit al maestrului), acestora urmind să fie stabilite ulterior.Dela o dată la alta s-ar putea introduce in programul concursului si alte lucrări valoroase ale compozitorilor nostri.Aceasta,pe deoparte,ar stimula creatia noastra, pe de alta,prin obligativitatea pieselor romînesti,ar face ca acestea să fie executate de eventualii artisti străini,cîstigători ai concursurilor,si astfel,ar duce la răspindirea muzicii romînesti in străinătate. Concurs international de pian "George Enescu"(sau "Dinu Lipatti" elev si fost prieten al maestrului),deasemeni cu un program,compus in conditiile arătate mai sus si prezentind aceleasi avantagii. Concursurile vor putea avea loc fie in acelas festival sau vor alterna,dela un festival la altul. Deasemeni poate ar fi cazul de a se reinfiinta vechiul premiu, instituit de maestrul Enescu pentru compozitia romineasca,sub numele "Premiul de stat George Enescu"( fie separat,fie făcind parte din Premiul de Stat pentru muzică).In cadrul festivalului,lucrările premiate ar putea fi,eventual,făcute cunoscute(executate in primă auditie) si popularizate printre muzicienii străini,aflători la festival. In altă ordine de idei,s-ar putea profita de prezenta unor mari maestri,pentru a se organiza cursuri libere de interpretare pentru tinerii nostri cei mai dotati(asa cum se făceau cursurile de vară de 3-4 săptămîni,la Salzburg(Bruno Walter),la St.Leu-la forét(Wanda Landovska),etc.Aceasta ar fi deosebit de profitabil pentru tinerii nostri violonisti,fiindcă,dacă avem o bună scoală pianistică,scoala noastră de vioară lasă mult de dorit si n-a dat bune rezultate. b) Concertele. Acestea ar trebui să comporte,in primul rînd,opera lui Enescu.Sonatele de vioară,de pian,simfoniile,lucrările de muzică de camera.Dintre acestea din urmă,cuartetele sunt aproape necunoscute;deasemeni "Octuorul pentru coarde" si,mai ales,"Dixtuorul pentru instrumente de suflat". Festivalul ar oferi prilejul de a se executa "Simfonia III-a", care n-a mai fost cintată demult la noi. Un punct important ar fi reprezentarea pentru prima dată la noi a operei "Oedip",in aer liber,in amfiteatrul despre care s-a făcut mentiune mai sus.Această operă ar urma să fie pregătită de artistii nostri,pentru prima ei reprezentare,pentru ca apoi-sau in alti ani- să fie invitati artisti străini,fie dintre cei care au cintat-o la Paris, fie altii care vor dori s-o cinte.Si aceasta ar fi un prilej de a răspindi muzica noastră.Deasemeni,"Dixtuorul pentru instrumente de suflat" ar putea fi propus formatiilor cehe-cele care din acest punct de vedere si aceasta ar constitui un prilej de strinsă colaborare artistică. Programul de concerte ar trebui să mai cuprindă lucrări din muzica clasică,clasică rusă,precum si din operele de seamă ale compozitorilor sovietici si din democratiile populare. Un loc special il va ocupa,insă,muzica romînească,reprezentată prin lucrările cele mai valoroase,prin eventualele premii Enescu,etc. Deasemeni,in aceeas cadru,se vor putea reprezenta,după Oedip, opere romînesti valoroase,dacă se vor ivi. Artistii care vor colabora la acest manifestări vor fi,in primul rind,artistii romîni.Pe lîngă solistii nostri de frunte(Valentin Gheorghiu,Mindru Katz,Radu Aldulescu,Orlov,etc.),pe lîngă bunii nostri dirijori( George Georgescu,Constantin Silvestri si,dintre tineri, Edgar Cosma),vor fi mobilizate formatiile noastre orchestrale,care vor avea prilejul să fie dirijate de mari maestri străini.Deasemeni isi vor da concursul solistii vocali si formatiile noastre de muzică de camera,cor,etc. Artistii străini vor fi invitati pentru a-si da concursul la concertele si manifestările festivalului si prezenta lor va insemna nu numai o atractie de ordin artistic,dar va insemna si o actiune de colaborare internationala in lupta pentru apărarea pacii si a culturii umanitătii,a prieteniei dintre popoare.Artistii care vor fi invitati,vor fi,desigur,acaia care s-au manifestat favorabil pentru noi si pentru pozitia noastră,si in alte imprejurări.Si desigur că si altii,care pînă in prezent n-au participat la asemenea manifestări,nu vor intirzia să-si dea adeziunea. Credem că nu este cazul a sublinia importanta politică a unei asemenea polarizări de personalităti artistice internationale spre telurile noastre. In cadrul aceleiasi manifestări,se poate initia: 1) Intemeerea muzeului Enescu,in vila "Luminis" 2) Un concurs pentru o statuie "Enescu" 3) Un concurs pentru un medalion(bas-relief) "Enescu",care se va reproduce si se poate vinde la festival 4) Editarea operelor lui Enescu 5) Editarea de fac-simile din lucrările Enescu. 6) Editarea unui album iconografic "Enescu" 7) Un registru de onoare,in care vor semna toti vizitatorii de marcă ai festivalului. 8) Editarea albumului de desene "George Enescu" de Fortuna-Brulez-Mavromati. 9) Intocmirea unei monografii "Enescu",care să fie lucrată de un colectiv,in timp de 2-3 ani. Fără indoială,acest proect trebuie considerat o bază de discutii,urmind ca el să fie imbunătătit,amplificat si,apoi,studiat in detalii,in cazul in care principiile sunt acceptate. Pentru eventualitatea că proectul este acceptat,ar urma să se facă toate cele necesare pentru ca partidul să anunte hotărirea sa de a aduce,in acest chip,omagiul poporului nostru marelui artist George Enescu. Numai,după aceasta,se vor face investigatii,se vor lua contact cu diferite personalităti,pentru a li se obtine adeziunea de a face parte din comitetul de onoare permanent al Festivalului muzical international "George Enescu" dela Sinaia. In al treilea rind se vor stabili participările,programele,emblema festivalului,data,etc. Bineinteles-dacă hotărirea este luată-,initiativa trebuie comunicată direct maestrului George Enescu,care,poate,miscat de acest omagiu al patriei sale,va găsi,in solidaritatea poporului său,exprimată prin pretuirea partidului si a guvernului,noi forte pentru a-si infrînge boala de care suferă. 1 Mai 1955. Fișierul original: [[commons:File:Enescu_Festival_Proposal.pdf]] e3g8rgxywgr3kxnc4q4n4t3zkgr5i1f 150906 150905 2026-06-17T04:03:31Z Atudor 22521 150906 wikitext text/x-wiki <div style="text-align: center; font-size: 120%; font-weight: bold; margin-bottom: 15px;"> PROECT pentru un festival muzical internațional „ENESCU” </div> <div style="text-align: center; margin-bottom: 20px;"> '''Autor:''' [[w:ro:Andrei Tudor|Andrei Tudor]] ^{([[w:en:Andrei Tudor|en version / mai complet]])} (1955)<br> ''Fișierul original: [[commons:File:Enescu_Festival_Proposal.pdf|Enescu_Festival_Proposal.pdf]]'' </div> Cunoscînd faptul că partidul si guvernul nostru,urmînd linia de valorificare a celor mai bune traditii ale artei noastre nationale,strîns legată de fortele creatoare de artă ale poporului nostru,- a căutat să redea,prin toate mijloacele,inaltul loc,meritat de marele artist George Enescu si de opera sa,in cultura poporului nostru,- Pentru a aduce un omagiu marelui artist,fondatorul scoalei simfonice romînesti si primul care a creat o muzică desăvîrsită,unanim recunoscută,bazată pe creatia muzicală populară,- Pentru ca acest omagiu să fie,totodată,un prilej de a răspîndi pe scară internationala valorile culturii noastre si de a stimula o colaborare internationala la această actiune culturală,legată de lupta pentru pace si apărarea culturii; Propunem organizarea unui festival muzical international ENESCU Festivalul ar urma să aibă loc in 1956 si să incepă la 7(19) August,cu prilejul celei de-a 75-a aniversări dela nasterea maestrului. Festivalul,organizat după exemplul festivalelor internationale dela Salzburg(Mozart),Primăvara din Praga(Smetana,Dvorak),"Maiul florentin",Bienala din Venetia,etc.- sau al concursurilor internationale Chopin,Smetana,Bartok,Busoni,etc.- ar putea avea o anumită periodicitate(in fiece an,ca la Praga;la doi ani,ca la Venetia,etc.),care urmează să fie stabilită,dacă proectul este acceptat. Locul,unde ar urma să se desfăsoare festivalul,ar trebui să fie Sinaia,-asezare potrivită din mai multe puncte de vedere: a) Acolo se află vila Luminis,a lui George Enescu,unde maestrul a creat mai toate lucrările sale,in răgazul dintre turnee.Vila ar putea fi transformată intr'un muzeu Enescu,iar cîteva dintre numeroasele camere ar putea servi pentru a găzdui oaspeti de onoare. b) Sinaia are o capacitate de cazare(posibilă fără mari dificultăti) pe care n-o are altă localitate si oferă conditii de confort, peisaj,etc.,proprii pentru o asemenea manifestare internationala si prezentind,totodată,si o atractie de ordin turistic si climaterica pentru eventualii vizitatori. c)Cazinoul din Sinaia poate servi pentru desfăsurarea concertelor si concursurilor internationale.La castelul Peles se pot face concerte de muzică de camera(in sala mare de muzică).Pe lîngă castelul Peles se poate face un amfiteatru(din blocuri prefabricate,asa cum s-a făcut la stadionul 23 August) pentru concerte in aer liber si,eventual,pentru reprezentarea operei "Oedip",intr'un decor simplu de colonade antice,etc. Termenul,in care s-ar desfăsoare festivalul,ar putea să fie intre 2-3 săptămîni,urmind să fie stabilit,după acceptarea proectului. Festivalul trebuie să fie pus sub egida unui comitet de onoare, constituit din personalităti artistice internationale,prietene si admiratoare ale lui George Enescu.Ca un exemplu,putem cita pe Pablo Casals(care a fost colaborator si a rămas prieten al maestrului), David Oistrach(cu care a cintat impreună in 1945 si in 1946,la Moscova), Yehudi Menuhin(elevul si prietenul maestrului),Arthur Honegger(care a scris recent un articol deosebit de elogios despre Enescu),Sostacovici, Haciaturian(căruia i-a executat in primă auditie la noi,concertul de vioară),si alte personalităti importante,care desigur ar vrea să facă parte din acest comitet.Deasemeni ar trebui să facă parte si artisti romîni,aflati in străinătate,ca Ionel Perlea,Sergiu Cilibidache, Otto Akermann(actualmente sef de orchestră de reputatie internationala si director al Operei din Berna),compozitorii Marcel Mihalovici si Stan Golestan.Acest comitet ar urma să fie permanent. Asa cum se obisnuieste,ar trebui să se constituie in fiecare an un comitet national al Festivalului,format,dela an la an,după criteriile in vigoare. Organizarea festivalului,relatiile artistice locale si internationale,problemele administrative,etc.ar urma să fie asumate de o directie generală(permanentă) a festivalului,care va face toate pregătirile dela o dată la alta.Compozitia acestei directii va fi stabilită după ce proectul va fi acceptat. Festivalul ar urma să comporte două categorii de manifestări: a) Concurs international de vioară "George Enescu",cu un program cuprinzind in mod obligator lucrările maestrului(sonatele si,in special,Sonata III-a,"cu caracter romînesc") si apoi lucrări din literatura clasică(in special Bach,compozitorul favorit al maestrului), acestora urmind să fie stabilite ulterior.Dela o dată la alta s-ar putea introduce in programul concursului si alte lucrări valoroase ale compozitorilor nostri.Aceasta,pe deoparte,ar stimula creatia noastra, pe de alta,prin obligativitatea pieselor romînesti,ar face ca acestea să fie executate de eventualii artisti străini,cîstigători ai concursurilor,si astfel,ar duce la răspindirea muzicii romînesti in străinătate. Concurs international de pian "George Enescu"(sau "Dinu Lipatti" elev si fost prieten al maestrului),deasemeni cu un program,compus in conditiile arătate mai sus si prezentind aceleasi avantagii. Concursurile vor putea avea loc fie in acelas festival sau vor alterna,dela un festival la altul. Deasemeni poate ar fi cazul de a se reinfiinta vechiul premiu, instituit de maestrul Enescu pentru compozitia romineasca,sub numele "Premiul de stat George Enescu"( fie separat,fie făcind parte din Premiul de Stat pentru muzică).In cadrul festivalului,lucrările premiate ar putea fi,eventual,făcute cunoscute(executate in primă auditie) si popularizate printre muzicienii străini,aflători la festival. In altă ordine de idei,s-ar putea profita de prezenta unor mari maestri,pentru a se organiza cursuri libere de interpretare pentru tinerii nostri cei mai dotati(asa cum se făceau cursurile de vară de 3-4 săptămîni,la Salzburg(Bruno Walter),la St.Leu-la forét(Wanda Landovska),etc.Aceasta ar fi deosebit de profitabil pentru tinerii nostri violonisti,fiindcă,dacă avem o bună scoală pianistică,scoala noastră de vioară lasă mult de dorit si n-a dat bune rezultate. b) Concertele. Acestea ar trebui să comporte,in primul rînd,opera lui Enescu.Sonatele de vioară,de pian,simfoniile,lucrările de muzică de camera.Dintre acestea din urmă,cuartetele sunt aproape necunoscute;deasemeni "Octuorul pentru coarde" si,mai ales,"Dixtuorul pentru instrumente de suflat". Festivalul ar oferi prilejul de a se executa "Simfonia III-a", care n-a mai fost cintată demult la noi. Un punct important ar fi reprezentarea pentru prima dată la noi a operei "Oedip",in aer liber,in amfiteatrul despre care s-a făcut mentiune mai sus.Această operă ar urma să fie pregătită de artistii nostri,pentru prima ei reprezentare,pentru ca apoi-sau in alti ani- să fie invitati artisti străini,fie dintre cei care au cintat-o la Paris, fie altii care vor dori s-o cinte.Si aceasta ar fi un prilej de a răspindi muzica noastră.Deasemeni,"Dixtuorul pentru instrumente de suflat" ar putea fi propus formatiilor cehe-cele care din acest punct de vedere si aceasta ar constitui un prilej de strinsă colaborare artistică. Programul de concerte ar trebui să mai cuprindă lucrări din muzica clasică,clasică rusă,precum si din operele de seamă ale compozitorilor sovietici si din democratiile populare. Un loc special il va ocupa,insă,muzica romînească,reprezentată prin lucrările cele mai valoroase,prin eventualele premii Enescu,etc. Deasemeni,in aceeas cadru,se vor putea reprezenta,după Oedip, opere romînesti valoroase,dacă se vor ivi. Artistii care vor colabora la acest manifestări vor fi,in primul rind,artistii romîni.Pe lîngă solistii nostri de frunte(Valentin Gheorghiu,Mindru Katz,Radu Aldulescu,Orlov,etc.),pe lîngă bunii nostri dirijori( George Georgescu,Constantin Silvestri si,dintre tineri, Edgar Cosma),vor fi mobilizate formatiile noastre orchestrale,care vor avea prilejul să fie dirijate de mari maestri străini.Deasemeni isi vor da concursul solistii vocali si formatiile noastre de muzică de camera,cor,etc. Artistii străini vor fi invitati pentru a-si da concursul la concertele si manifestările festivalului si prezenta lor va insemna nu numai o atractie de ordin artistic,dar va insemna si o actiune de colaborare internationala in lupta pentru apărarea pacii si a culturii umanitătii,a prieteniei dintre popoare.Artistii care vor fi invitati,vor fi,desigur,acaia care s-au manifestat favorabil pentru noi si pentru pozitia noastră,si in alte imprejurări.Si desigur că si altii,care pînă in prezent n-au participat la asemenea manifestări,nu vor intirzia să-si dea adeziunea. Credem că nu este cazul a sublinia importanta politică a unei asemenea polarizări de personalităti artistice internationale spre telurile noastre. In cadrul aceleiasi manifestări,se poate initia: 1) Intemeerea muzeului Enescu,in vila "Luminis" 2) Un concurs pentru o statuie "Enescu" 3) Un concurs pentru un medalion(bas-relief) "Enescu",care se va reproduce si se poate vinde la festival 4) Editarea operelor lui Enescu 5) Editarea de fac-simile din lucrările Enescu. 6) Editarea unui album iconografic "Enescu" 7) Un registru de onoare,in care vor semna toti vizitatorii de marcă ai festivalului. 8) Editarea albumului de desene "George Enescu" de Fortuna-Brulez-Mavromati. 9) Intocmirea unei monografii "Enescu",care să fie lucrată de un colectiv,in timp de 2-3 ani. Fără indoială,acest proect trebuie considerat o bază de discutii,urmind ca el să fie imbunătătit,amplificat si,apoi,studiat in detalii,in cazul in care principiile sunt acceptate. Pentru eventualitatea că proectul este acceptat,ar urma să se facă toate cele necesare pentru ca partidul să anunte hotărirea sa de a aduce,in acest chip,omagiul poporului nostru marelui artist George Enescu. Numai,după aceasta,se vor face investigatii,se vor lua contact cu diferite personalităti,pentru a li se obtine adeziunea de a face parte din comitetul de onoare permanent al Festivalului muzical international "George Enescu" dela Sinaia. In al treilea rind se vor stabili participările,programele,emblema festivalului,data,etc. Bineinteles-dacă hotărirea este luată-,initiativa trebuie comunicată direct maestrului George Enescu,care,poate,miscat de acest omagiu al patriei sale,va găsi,in solidaritatea poporului său,exprimată prin pretuirea partidului si a guvernului,noi forte pentru a-si infrînge boala de care suferă. 1 Mai 1955. Fișierul original: [[commons:File:Enescu_Festival_Proposal.pdf]] q8iyxjmx17j9dxozsgpxmzog0bb7mv4