Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.15 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 4 7737 151443 138903 2026-08-15T17:39:47Z TiberiuFr25 11409 actualizare secțiuni formatare și titluri pagini 151443 wikitext text/x-wiki {{titlu de proces | titlu = Manual de stil | secțiune = | precedent = ←[[WS:PşÎ|Politici şi îndrumări]] | următor = | scurtătură = [[WS:STIL]] | note = '''Manualul de stil''' evidențiază convențiile și îndrumările de stil ale Wikisource. Acestea nu sunt reguli în adevăratul sens al cuvântului și pot fi ignorate atunci când este necesar. Se recomandă utilizatorilor să respecte aceste indicații pentru a menține un standard înalt de calitate.<br clear="all" /> {{/Cuprins}} }} == Flexibilitate == Deși manualul de stil prezintă standarde larg-acceptate, el nu este un set de reguli rigide. Poți experimenta oricând, însă ceilalți utilizatori pot privi căile alese de tine ca inacceptabile și executa revizuiri asupra acestora. Sunt la fel de îndreptătiți să facă acest lucru precum ești și tu să modifici; dacă dorești ca modalitatea ta să fie acceptată, trebuie să întemeiezi un caz pentru acest lucru. În afara situației când există un motiv întemeiat, standardul ar trebui să fie privit drept corect. Refuzul dezbaterilor sau perseverarea în războaie de modificări pot afecta credibilitatea ta în alte arii ale comunității. == Îndrumări generale == === Titlul paginilor === # '''Forma propoziției''' Este preferată scrierea cuvintelor cu minuscule, în afara numelor care au literă inițială mare și a situațiilor când există capitalizare originală din partea autorului. # '''Titlul subpaginilor''' ar trebui să fie separat de titlul rădăcină printr-un slash (<code><nowiki>[[Titlu/Capitolul 1]]</nowiki></code>). #* Titlurile de subpagini care prezintă capitole/secțiuni trebuie numerotate, fără să includă denumirile capitolelor (de exemplu, folosește <code><nowiki>[[/Capitolul 1/]]</nowiki></code> și nu <code><nowiki>[[/Întoarcerea câinelui/]]</nowiki></code>). Cuvântul dinaintea numărului trebuie să reflecte denumirea din opera originală (Capitolul 2, Secțiunea 2, Actul 2 etc.). Titlurile precum <code><nowiki>[[/Prefață/]]</nowiki></code> și <code><nowiki>[[/Anexă/]]</nowiki></code>, sunt însă acceptabile. #* Atunci când opera este o colecție (de poezii spre exemplu) sau o antologie (de exemplu, o revistă sau un almanah), subpaginile constituie opere de sine stătătoare, iar titlul original al operei trebuie folosit în titlul subpaginii. #* ''Vezi și'' #Legături_wiki pentru informații despre adăugarea legăturilor relative. # '''Dezambiguizarea''' este necesară atunci când mai multe lucrări diferite poartă același nume; vezi mai jos [[#Pagini_de_dezambiguizare|metoda de creare a paginilor de dezambiguizare]]. {{vezi și|Ajutor:Subpagini}} === Formatare === Formatarea trebuie să fie flexibilă și să nu împiedice accesul la document, având în vedere că încercăm să reproducem operele pentru cititorii de astăzi, nu să oferim facsimile ale epocii și locului respective. Vezi și [[Ajutor:Adăugare text]]. # Formatul {{f|titlu}} trebuie utilizat la începutul fiecărei pagini de articol (vezi [[format:titlu#Documentație|informații privind utilizarea sa]]). Notele editoriale, comentariile suplimentare, eratele și legăturile conexe trebuie plasate în parametrul „note” al formatului de titlu. # '''Formatarea textului''' ar trebui să imite documentul original pentru a prezenta opera așa cum a fost concepută, în limite rezonabile. Se recomandă ca textul să aibă o anumită formatare rezonabilă, însă încercările de a reproduce exact originalul pot fi greoaie și dificil de realizat. Scopul proiectului este de a oferi o transcriere digitală autentică a conținutului, nu o imitație a unei pagini tipărite; de a produce un facsimil ''tipografic'', mai degrabă decât unul ''fotografic''. Formatarea de bază care trebuie neapărat păstrată include textul ''italic'', '''aldin''', {{sc|majusculele reduse}}, {{mai mic|dimensiunea relativă a literelor}} și notele de subsol{{sup|[1]}} (vezi [[Ajutor:Modificare pagină|pagina de ajutor pentru editare]]). # '''{{a+|Spațierea între paragrafe}}'''. Între paragrafe trebuie să fie lăsat un ''singur'' rând gol (apăsând de două ori tasta Enter). Dacă două secțiuni din textul original sunt separate de un spațiu liber mai mare decât normal, atunci folosește două rânduri goale (apăsând de trei ori tasta Enter) sau formatul {{f|dhr}} plasat între cele două paragrafe. # '''{{a+|Alineatul}}'''. În primul rând al paragrafelor <b>nu trebuie introdus un alineat</b>. # '''Caracterele speciale''' precum diacriticele, accentele și unele ligaturi trebuie utilizate oriunde apar și în documentul original, dacă acest lucru se poate realiza cu ușurință. Acest lucru se poate realiza folosind meniul de caractere speciale afișat sub câmpul de editare. # '''Punctuație:''' #* Eliminați spațiile în plus din jurul semnelor de punctuație ca: două puncte, punct și virgulă, puncte (final de propoziție), paranteze sau virgule, precum și spațiile în exces dintre cuvinte. #* {{a+|Ghilimele|Folosiți un stil uniform de ghilimele („99-99” sau „99-66“ sau "simple" sau «franțuzești») în cadrul unei lucrări date. Se recomandă în general utilizarea ghilimelelor „99-99”, varianta standard acceptată în limba română, accesibilă prin prima tastă de pe primul rând al [[:Fișier:Aranjamentul_de_caractere_1_din_standardul_românesc_SR13392|tastaturii românești standard]].}} #* Liniile de pauză (em dash sau en dash) ar trebui introduse, de preferință, drept caracterele unicode respective (adică <code>—</code> (em, lungă) și <code>–</code> (en, scurtă)). Pentru liniile mai lungi se va folosi {{f|bară}}. În jurul liniilor de pauză poate fi pus un spațiu, după caz, de o parte și de cealaltă a linie. #*: Poți introduce o linie em (mai lungă) folosind formatul {{f|--}}, codul HTML {{albastru|&amp;mdash;}} sau codul echivalent hexazecimal {{albastru|&amp;#x2014;}}. #*: Poți introduce o linie en (de lungime medie) folosind codurile {{albastru|&amp;ndash;}} sau {{albastru|&amp;#x2013;}}. #* [[w:Puncte de suspensie|Punctele de suspensie]] trebuie introduse drept caracterul propriu-zis (adică … în loc de ... sau . . .), fără spații în stânga lor. === Antete === '''Paginile cu antete:''' În cazul în care în aceeași pagină se află mai multe capitole, acte sau tablouri, ar trebui folosite antete de nivelul al doilea (<code><nowiki>== ... ==</nowiki></code>) pentru separarea titlurilor, de nivelul al treilea (<code><nowiki>=== ... ===</nowiki></code>) pentru separarea subsecțiunilor etc. Prima formă de antet nu ar trebui folosită niciodată, căci ea este rezervată pentru titlul paginii (vezi [[Ajutor:Modificare pagină]]). === Legături wiki === * '''Legături de context:''' Cuvinte sau referințe ce pot fi greu de înțeles ar trebui legate la corespondentul din [[w:Wikipedia|Wikipedia]] sau [[w:Wiktionary|Wikționar]] folosind sintaxa <code><nowiki>[[w:Articol|cuvânt]]</nowiki></code> (Wikipedia) sau <code><nowiki>[[wikt:Articol|cuvânt]]</nowiki></code> (Wikționar). Nu ar trebui făcute legături pentru cuvinte folosite cu regularitate. ===Pagini de dezambiguizare=== O pagină de dezambiguizare cuprinde o listă a lucrărilor purtând același nume (de exemplu: [[Terține]]). # '''Titlul paginilor''' ar trebui să fie titlul normal al operei (în exemplul nostru: ''Terține'') # '''Formatul pentru {{[[Format:titlu|titlu]]}}''' este standardizat: ''titlul'' reprezintă numele lucrării, ''secțiunea'' reprezintă „(dezambiguizarea)”, iar ''notele'' conțin formatul {{[[Format:dezambig|dezambig]]}}. # '''Lucrările dezambiguizate''' sunt listate în pagină cu marcatori în următoarea formă: #: <code><nowiki>* '''[[Terține (Eminescu)|Terține]]''', de [[Autor:Mihai Eminescu|Mihai Eminescu]]</nowiki></code> # '''Titlul lucrărilor dezambiguizate:''' vezi ''[[#Titlul_paginilor|Titlul paginilor]]''. == Îndrumări detaliate == === Pagini de autor === * În situația noastră, un autor este orice persoană care a scris un text inclus la Wikisource. # '''Titlul paginilor''' ar trebui să fie în forma <code><nowiki>[[Autor:Numele Autorului]]</nowiki></code>. # '''Limba română''' ar trebui să fie singura limbă folosită. # Pagina ar trebui să conțină formatul {{[[Format:Autor|autor]]}} (vezi [[Discuție_Format:Autor|folosire]]). # Imediat după formatul {{[[Format:autor|autor]]}} ar trebui să existe o listă a lucrărilor. Această listă ar trebui să cuprindă numai titlurile principale, și nu subdiviziunile acestora, acolo unde ele există. Lucrările ar trebui încadrate alfabetic, alăturat fiind trecuți anii publicării, acolo unde este posibil. #* În situația autorilor foarte prolifici care au scris lucrări de genuri variate se recomandă folosirea sub-secțiunilor [[Ajutor:Modificând la Wikisource#Antete|antetelor de nivelul al treilea]] pentru simplificarea procesului de localizare a unei anumite lucrări. === Poezie și adnotări=== Îndrumări suplimentare pot fi găsite la [[Ajutor:Modificarea poeziilor]] și [[Wikisource:Adnotări]]. == Vezi și == * [[Wikisource:Calitatea lucrărilor]] 9u7ijo66ktwe42gn0tzrshbicn93ly4 151444 151443 2026-08-15T17:41:39Z TiberiuFr25 11409 /* Formatare */ 151444 wikitext text/x-wiki {{titlu de proces | titlu = Manual de stil | secțiune = | precedent = ←[[WS:PşÎ|Politici şi îndrumări]] | următor = | scurtătură = [[WS:STIL]] | note = '''Manualul de stil''' evidențiază convențiile și îndrumările de stil ale Wikisource. Acestea nu sunt reguli în adevăratul sens al cuvântului și pot fi ignorate atunci când este necesar. Se recomandă utilizatorilor să respecte aceste indicații pentru a menține un standard înalt de calitate.<br clear="all" /> {{/Cuprins}} }} == Flexibilitate == Deși manualul de stil prezintă standarde larg-acceptate, el nu este un set de reguli rigide. Poți experimenta oricând, însă ceilalți utilizatori pot privi căile alese de tine ca inacceptabile și executa revizuiri asupra acestora. Sunt la fel de îndreptătiți să facă acest lucru precum ești și tu să modifici; dacă dorești ca modalitatea ta să fie acceptată, trebuie să întemeiezi un caz pentru acest lucru. În afara situației când există un motiv întemeiat, standardul ar trebui să fie privit drept corect. Refuzul dezbaterilor sau perseverarea în războaie de modificări pot afecta credibilitatea ta în alte arii ale comunității. == Îndrumări generale == === Titlul paginilor === # '''Forma propoziției''' Este preferată scrierea cuvintelor cu minuscule, în afara numelor care au literă inițială mare și a situațiilor când există capitalizare originală din partea autorului. # '''Titlul subpaginilor''' ar trebui să fie separat de titlul rădăcină printr-un slash (<code><nowiki>[[Titlu/Capitolul 1]]</nowiki></code>). #* Titlurile de subpagini care prezintă capitole/secțiuni trebuie numerotate, fără să includă denumirile capitolelor (de exemplu, folosește <code><nowiki>[[/Capitolul 1/]]</nowiki></code> și nu <code><nowiki>[[/Întoarcerea câinelui/]]</nowiki></code>). Cuvântul dinaintea numărului trebuie să reflecte denumirea din opera originală (Capitolul 2, Secțiunea 2, Actul 2 etc.). Titlurile precum <code><nowiki>[[/Prefață/]]</nowiki></code> și <code><nowiki>[[/Anexă/]]</nowiki></code>, sunt însă acceptabile. #* Atunci când opera este o colecție (de poezii spre exemplu) sau o antologie (de exemplu, o revistă sau un almanah), subpaginile constituie opere de sine stătătoare, iar titlul original al operei trebuie folosit în titlul subpaginii. #* ''Vezi și'' #Legături_wiki pentru informații despre adăugarea legăturilor relative. # '''Dezambiguizarea''' este necesară atunci când mai multe lucrări diferite poartă același nume; vezi mai jos [[#Pagini_de_dezambiguizare|metoda de creare a paginilor de dezambiguizare]]. {{vezi și|Ajutor:Subpagini}} === Formatare === Formatarea trebuie să fie flexibilă și să nu împiedice accesul la document, având în vedere că încercăm să reproducem operele pentru cititorii de astăzi, nu să oferim facsimile ale epocii și locului respective. Vezi și [[Ajutor:Adăugare text]]. # Formatul {{f|titlu}} trebuie utilizat la începutul fiecărei pagini de articol (vezi [[format:titlu#Documentație|informații privind utilizarea sa]]). Notele editoriale, comentariile suplimentare, eratele și legăturile conexe trebuie plasate în parametrul „note” al formatului de titlu. # '''Formatarea textului''' ar trebui să imite documentul original pentru a prezenta opera așa cum a fost concepută, în limite rezonabile. Se recomandă ca textul să aibă o anumită formatare rezonabilă, însă încercările de a reproduce exact originalul pot fi greoaie și dificil de realizat. Scopul proiectului este de a oferi o transcriere digitală autentică a conținutului, nu o imitație a unei pagini tipărite; de a produce un facsimil ''tipografic'', mai degrabă decât unul ''fotografic''. Formatarea de bază care trebuie neapărat păstrată include textul ''italic'', '''aldin''', {{sc|majusculele reduse}}, {{mai mic|dimensiunea relativă a literelor}} și notele de subsol{{sup|[1]}} (vezi [[Ajutor:Modificare pagină|pagina de ajutor pentru editare]]). # '''{{a+|Spațierea între paragrafe}}'''. Între paragrafe trebuie să fie lăsat un ''singur'' rând gol (apăsând de două ori tasta Enter). Dacă două secțiuni din textul original sunt separate de un spațiu liber mai mare decât normal, atunci folosește două rânduri goale (apăsând de trei ori tasta Enter) sau formatul {{f|dhr}} plasat între cele două paragrafe. # '''{{a+|Alineatul}}'''. În primul rând al paragrafelor <b>nu trebuie introdus un alineat</b>. # '''Caracterele speciale''' precum diacriticele, accentele și unele ligaturi trebuie utilizate oriunde apar și în documentul original, dacă acest lucru se poate realiza cu ușurință. Acest lucru se poate realiza folosind meniul de caractere speciale afișat sub câmpul de editare. # '''Punctuație:''' #* Eliminați spațiile în plus din jurul semnelor de punctuație ca: două puncte, punct și virgulă, puncte (final de propoziție), paranteze sau virgule, precum și spațiile în exces dintre cuvinte. #* {{a+|Ghilimele|Folosiți un stil uniform de ghilimele („99-99” sau „99-66“ sau "simple" sau «franțuzești») în cadrul unei lucrări date. Se recomandă în general utilizarea ghilimelelor „99-99”, varianta standard acceptată în limba română, accesibilă prin prima tastă de pe primul rând al [[:w:Aranjamentul de tastatură românesc#Aranjamentul de tastatură românesc, în prezent|tastaturii românești standard]].}} #* Liniile de pauză (em dash sau en dash) ar trebui introduse, de preferință, drept caracterele unicode respective (adică <code>—</code> (em, lungă) și <code>–</code> (en, scurtă)). Pentru liniile mai lungi se va folosi {{f|bară}}. În jurul liniilor de pauză poate fi pus un spațiu, după caz, de o parte și de cealaltă a linie. #*: Poți introduce o linie em (mai lungă) folosind formatul {{f|--}}, codul HTML {{verde|&amp;mdash;}} sau codul echivalent hexazecimal {{verde|&amp;#x2014;}}. #*: Poți introduce o linie en (de lungime medie) folosind codurile {{verde|&amp;ndash;}} sau {{verde|&amp;#x2013;}}. #* [[w:Puncte de suspensie|Punctele de suspensie]] trebuie introduse drept caracterul propriu-zis (adică … în loc de ... sau . . .), fără spații în stânga lor. === Antete === '''Paginile cu antete:''' În cazul în care în aceeași pagină se află mai multe capitole, acte sau tablouri, ar trebui folosite antete de nivelul al doilea (<code><nowiki>== ... ==</nowiki></code>) pentru separarea titlurilor, de nivelul al treilea (<code><nowiki>=== ... ===</nowiki></code>) pentru separarea subsecțiunilor etc. Prima formă de antet nu ar trebui folosită niciodată, căci ea este rezervată pentru titlul paginii (vezi [[Ajutor:Modificare pagină]]). === Legături wiki === * '''Legături de context:''' Cuvinte sau referințe ce pot fi greu de înțeles ar trebui legate la corespondentul din [[w:Wikipedia|Wikipedia]] sau [[w:Wiktionary|Wikționar]] folosind sintaxa <code><nowiki>[[w:Articol|cuvânt]]</nowiki></code> (Wikipedia) sau <code><nowiki>[[wikt:Articol|cuvânt]]</nowiki></code> (Wikționar). Nu ar trebui făcute legături pentru cuvinte folosite cu regularitate. ===Pagini de dezambiguizare=== O pagină de dezambiguizare cuprinde o listă a lucrărilor purtând același nume (de exemplu: [[Terține]]). # '''Titlul paginilor''' ar trebui să fie titlul normal al operei (în exemplul nostru: ''Terține'') # '''Formatul pentru {{[[Format:titlu|titlu]]}}''' este standardizat: ''titlul'' reprezintă numele lucrării, ''secțiunea'' reprezintă „(dezambiguizarea)”, iar ''notele'' conțin formatul {{[[Format:dezambig|dezambig]]}}. # '''Lucrările dezambiguizate''' sunt listate în pagină cu marcatori în următoarea formă: #: <code><nowiki>* '''[[Terține (Eminescu)|Terține]]''', de [[Autor:Mihai Eminescu|Mihai Eminescu]]</nowiki></code> # '''Titlul lucrărilor dezambiguizate:''' vezi ''[[#Titlul_paginilor|Titlul paginilor]]''. == Îndrumări detaliate == === Pagini de autor === * În situația noastră, un autor este orice persoană care a scris un text inclus la Wikisource. # '''Titlul paginilor''' ar trebui să fie în forma <code><nowiki>[[Autor:Numele Autorului]]</nowiki></code>. # '''Limba română''' ar trebui să fie singura limbă folosită. # Pagina ar trebui să conțină formatul {{[[Format:Autor|autor]]}} (vezi [[Discuție_Format:Autor|folosire]]). # Imediat după formatul {{[[Format:autor|autor]]}} ar trebui să existe o listă a lucrărilor. Această listă ar trebui să cuprindă numai titlurile principale, și nu subdiviziunile acestora, acolo unde ele există. Lucrările ar trebui încadrate alfabetic, alăturat fiind trecuți anii publicării, acolo unde este posibil. #* În situația autorilor foarte prolifici care au scris lucrări de genuri variate se recomandă folosirea sub-secțiunilor [[Ajutor:Modificând la Wikisource#Antete|antetelor de nivelul al treilea]] pentru simplificarea procesului de localizare a unei anumite lucrări. === Poezie și adnotări=== Îndrumări suplimentare pot fi găsite la [[Ajutor:Modificarea poeziilor]] și [[Wikisource:Adnotări]]. == Vezi și == * [[Wikisource:Calitatea lucrărilor]] sarw58zotxxwgqf7nq10f14dvnkis5s 104 49099 151471 147801 2026-08-16T09:46:29Z Gdeaconu 22625 /* Validated */ 151471 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Gdeaconu" /></noinclude>{{C| CAP. III. '''Păpușa Monicăi.''' }} {{dhr}} În odaia lui Dănuț ardea focul încălzind lumina soarelui. Pe podele s'alinau ghetele, pantofii, papucii și galoșii. Patul, masa și scaunele erau troenite de albiturile pregătite pentru cufărul din mijlocul odăii. — De ce te 'nghesui? — mormăì Dănuț, strângându-se mai tare. — Taci… Ți-am mai spus odată să taci! îl amenință Olguța, scuturându-l de umăr. Ședeau îngrămădiți în cufărul golit de rafturi, cu atitudini rigide de Fakiri. Cufărul era al lui Dănuț; ''ideia,'' a Olguței. Dănuț blestema ideia, — Olguța disprețuia cufărul. Numai că Olguța își ducea ideile până la capăt. — Nu mai pot. Eu es afară, se răsvrătì Dănuț. — Ba ai să stai. Dănuț oftă acru. — Măcar deschide puțin… să răsuflu. Cu multă zgârcenie, Olguța crăpă capacul. Dă-<noinclude><references/></noinclude> dnxlvuumwznzj4icvvrtts8zixn14k9 0 50651 151461 151296 2026-08-15T19:07:12Z TiberiuFr25 11409 151461 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Capitolul 1: Caracterul capitalist al economiei industriale din România | anterior = [[../Introducere/]] | următor = [[../Capitolul 2/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="20-61" /> {{ppb}} {{Referințe mici}} kyoaczlkwfb3bn58q3i4vzdofmengh2 151462 151461 2026-08-15T19:07:29Z TiberiuFr25 11409 151462 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Capitolul 1 | anterior = [[../Introducere/]] | următor = [[../Capitolul 2/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="20-61" /> {{ppb}} {{Referințe mici}} b19af3y1r80eky20tqyykt621g64b90 104 50726 151464 151420 2026-08-16T06:32:51Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151464 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />LA MEDELENI 313</noinclude>– I-a lui Dănuț. Din fericire, batista lui Dănuț slujise numai de instrument muzical. Monica o pături la loc. – Monica, tu ai băgat de samă că dacă vezi mai multe batiste îți vine să-ți sufli nasul? – Fiindcă tu n'ai niciodată batistă la tine!— clocoti Monica. – Cine are batistă? Numai tu ai! – Și Dănuț are, protestă Monica apăsând batistele cu podul palmei. – Crezi tu! Într'o săptămână le pierde pe toate! — o încredință Olguța autoritar. — Vai! Nu-i adevărat! De ce spui așa? – Cum nu-i adevărat? Atunci de ce i-a făcut mama atâtea batiste? Ca să aibă de unde pierde! Monica privi în sus, în jos; întoarse capul la dreapta, la stânga… – Vezi, Monica! Mie-mi vine să-mi suflu nasul când am batiste… și ție-ți vine să plângi! Mai bine să n'ai deloc! <center>* ^* *</center> În pijamaua de flanelă albă, Dănuț părea mezinul lui Pierrot. – Nu te strânge subțioară, Dănuț? — Nuu! – Și să știi, Dănuț, ai să îmbraci pijamalele numai când ți-o fi frig acolo. Nu-i bine să dormi gros îmbrăcat! Doamna Deleanu ocolea cuvântul: dormitor. – Dănuț nu-și mai luă ochii din oglindă. Pan-<noinclude><references/></noinclude> idknx9mto1hex0m37dhsn1yugu3tqw2 10 50728 151422 2026-08-15T16:42:07Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <templatestyles src="Linie/styles.css" /><!-- explicit error message -->{{#if:{{#invoke:String|match|{{{1|6}}}|^%d+$|nomatch=}}||{{eroare|Se aștepta o intrare de tip număr întreg (ai folosit cumva „em”?)}}|category=Fomate Linie cu parametri non-întregi}}<!-- Outer span defines the strike-though. If CSS is not available, this will disappear. --><span class="wst-bar" style="text-decoration-thickness: 1px;"><!-- inner span holds the em-dashes, which are transparen... 151422 wikitext text/x-wiki <templatestyles src="Linie/styles.css" /><!-- explicit error message -->{{#if:{{#invoke:String|match|{{{1|6}}}|^%d+$|nomatch=}}||{{eroare|Se aștepta o intrare de tip număr întreg (ai folosit cumva „em”?)}}|category=Fomate Linie cu parametri non-întregi}}<!-- Outer span defines the strike-though. If CSS is not available, this will disappear. --><span class="wst-bar" style="text-decoration-thickness: 1px;"><!-- inner span holds the em-dashes, which are transparent. If CSS is not available, these will appear again. --><span class="wst-bar-inner">{{#invoke:String|rep|—|{{{1|6}}}}}</span></span><noinclude> {{documentație}} <noinclude> gn2f4jus7q7nwj0ph3ybx7gbfgrj7ix 151424 151422 2026-08-15T16:43:49Z TiberiuFr25 11409 TiberiuFr25 a redenumit pagina [[Format:Linie]] în [[Format:Bară]] fără a lăsa o redirecționare în loc 151422 wikitext text/x-wiki <templatestyles src="Linie/styles.css" /><!-- explicit error message -->{{#if:{{#invoke:String|match|{{{1|6}}}|^%d+$|nomatch=}}||{{eroare|Se aștepta o intrare de tip număr întreg (ai folosit cumva „em”?)}}|category=Fomate Linie cu parametri non-întregi}}<!-- Outer span defines the strike-though. If CSS is not available, this will disappear. --><span class="wst-bar" style="text-decoration-thickness: 1px;"><!-- inner span holds the em-dashes, which are transparent. If CSS is not available, these will appear again. --><span class="wst-bar-inner">{{#invoke:String|rep|—|{{{1|6}}}}}</span></span><noinclude> {{documentație}} <noinclude> gn2f4jus7q7nwj0ph3ybx7gbfgrj7ix 151426 151424 2026-08-15T16:44:22Z TiberiuFr25 11409 151426 wikitext text/x-wiki <templatestyles src="Bară/styles.css" /><!-- explicit error message -->{{#if:{{#invoke:String|match|{{{1|6}}}|^%d+$|nomatch=}}||{{eroare|Se aștepta o intrare de tip număr întreg (ai folosit cumva „em”?)}}|category=Fomate Bară cu parametri non-întregi}}<!-- Outer span defines the strike-though. If CSS is not available, this will disappear. --><span class="wst-bar" style="text-decoration-thickness: 1px;"><!-- inner span holds the em-dashes, which are transparent. If CSS is not available, these will appear again. --><span class="wst-bar-inner">{{#invoke:String|rep|—|{{{1|6}}}}}</span></span><noinclude> {{documentație}} <noinclude> 7p8gobtn23a4s92g5voux4jae9uaz9m 10 50729 151423 2026-08-15T16:42:30Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: .wst-bar { text-decoration: line-through; } .wst-bar-inner { color: transparent; } 151423 sanitized-css text/css .wst-bar { text-decoration: line-through; } .wst-bar-inner { color: transparent; } 9tz0r73r7uk3x45urxbohqyf05ecs80 151425 151423 2026-08-15T16:43:49Z TiberiuFr25 11409 TiberiuFr25 a redenumit pagina [[Format:Linie/styles.css]] în [[Format:Bară/styles.css]] fără a lăsa o redirecționare în loc 151423 sanitized-css text/css .wst-bar { text-decoration: line-through; } .wst-bar-inner { color: transparent; } 9tz0r73r7uk3x45urxbohqyf05ecs80 10 50730 151427 2026-08-15T16:59:46Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{strikethrough|{{transparent|— }}{{yesno|{{{ghilimele}}}|yes=„|no=—}}{{transparent| —}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> 151427 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{strikethrough|{{transparent|— }}{{yesno|{{{ghilimele}}}|yes=„|no=—}}{{transparent| —}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> 8ew3hrdp2nmlqzuq0wslfk7t9hh66mx 151430 151427 2026-08-15T17:14:02Z TiberiuFr25 11409 151430 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{tăiat|{{transparent|— }}{{yesno|{{{ghilimele}}}|yes=„|no=—}}{{transparent| —}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> ptcrjcqcu1j1814ovhjo32w34sqd3aq 151431 151430 2026-08-15T17:15:10Z TiberiuFr25 11409 151431 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{tăiat|{{transparent|— }}}}{{yesno|{{{ghilimele}}}|yes=&nbsp;„&nsbp;|no={{tăiat|{{transparent|—}}}}}}{{tăiat|{{transparent| —}}}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> pjwdwdx10pfmkix9el6pz98201r67kt 151433 151431 2026-08-15T17:16:55Z TiberiuFr25 11409 151433 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{tăiat|{{transparent|— }}}}{{yesno|{{{ghilimele}}}|yes=&nbsp;„ &nsbp;|no={{tăiat|{{transparent|—}}}}}}{{tăiat|{{transparent| —}}}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> py2im39r3a7yux29ot55gda6bw2vaox 151434 151433 2026-08-15T17:17:25Z TiberiuFr25 11409 151434 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{tăiat|{{transparent|— }}}}{{yesno|{{{ghilimele}}}|yes= „ |no={{tăiat|{{transparent|—}}}}}}{{tăiat|{{transparent| —}}}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> fgq3rsmmz8cljb7z2x4jduspwqx5d16 151435 151434 2026-08-15T17:19:34Z TiberiuFr25 11409 151435 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{tăiat|{{transparent|— }}}}{{#if: {{{ghilimele}}} | yes= &nbsp;„&nbsp; | no={{tăiat|{{transparent|—}}}}}}{{tăiat|{{transparent| —}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> 2j478abs36f2ksonwkejxvttmkv6ey9 151436 151435 2026-08-15T17:20:14Z TiberiuFr25 11409 151436 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{tăiat|{{transparent|— }}}}{{#if: {{{ghilimele}}} | &nbsp;„&nbsp; | {{tăiat|{{transparent|—}}}}}}{{tăiat|{{transparent| —}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> nk1odfjo1iho7f3x0s9z80uranq8a54 151437 151436 2026-08-15T17:20:29Z TiberiuFr25 11409 151437 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{idem|{{{1}}}|{{tăiat|{{transparent|— }}}}{{#if: {{{ghilimele|}}} | &nbsp;„&nbsp; | {{tăiat|{{transparent|—}}}}}}{{tăiat|{{transparent| —}}}}|align=justify|overflow=hidden}}</includeonly><noinclude>{{documentație|Format:Idem/doc}}</noinclude> dahckqox7omamzxd3idwo9ihjp14rm3 10 50731 151428 2026-08-15T17:11:07Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <s>{{{1|<noinclude>Text exemplu</noinclude>}}}</s><noinclude> {{Documentație}}</noinclude> 151428 wikitext text/x-wiki <s>{{{1|<noinclude>Text exemplu</noinclude>}}}</s><noinclude> {{Documentație}}</noinclude> 01uf4sk3wxgbbdv5z2n4ymnit7djqf4 10 50732 151429 2026-08-15T17:11:51Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <span style="color: transparent;">{{{1|{{{text}}}}}}</span><noinclude> {{documentație}}</noinclude> 151429 wikitext text/x-wiki <span style="color: transparent;">{{{1|{{{text}}}}}}</span><noinclude> {{documentație}}</noinclude> ovmgvtlhruqhjwc7m9pwmg9jldeec52 10 50733 151432 2026-08-15T17:16:22Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{subpagină documentație}} {{TemplateStyles|Format:Idem/styles.css}} <!-- VĂ RUGĂM ADĂUGAȚI CATEGORII ÎN JOSUL ACESTEI PAGINI ȘI LEGĂTURI INTERWIKI LA WIKIDATA --> === Utilizare === Acest format inserează un spațiu (gol) cu lungimea egală cu niște cuvinte pe care le primește drept model, în cadrul căruia este centrat un alt șir (de obicei, un singur simbol care indică repetarea: "„"). ==== Parametri ==== * {{parametru|1}}: cuvintele model (folosite pentr... 151432 wikitext text/x-wiki {{subpagină documentație}} {{TemplateStyles|Format:Idem/styles.css}} <!-- VĂ RUGĂM ADĂUGAȚI CATEGORII ÎN JOSUL ACESTEI PAGINI ȘI LEGĂTURI INTERWIKI LA WIKIDATA --> === Utilizare === Acest format inserează un spațiu (gol) cu lungimea egală cu niște cuvinte pe care le primește drept model, în cadrul căruia este centrat un alt șir (de obicei, un singur simbol care indică repetarea: "„"). ==== Parametri ==== * {{parametru|1}}: cuvintele model (folosite pentru a stabili lungimea spațiului gol; nu are o valoare implicită.) * {{parametru|2}}: Opțional. Șirul de caractere care să fie afișat în spațiul gol respectiv. Valoarea implicită este <code>„</code>. * {{parametru|3}} sau {{parametru|align}}: Parametru opțional pentru alinierea șirului afișat. Opțiunile sunt:: ** <code>s</code> sau <code>stânga</code> ** <code>d</code> sau <code>dreapta</code> ** <code>j</code> sau <code>justificat</code> ** <code>c</code> sau <code>centru</code> (implicit). * {{parametru|overflow}}: Parametru opțional care determină modul în care șirul afișat trebuie să depășească limitele casetei de text a modelului. Opțiunile sunt: ** <code>a</code> sau <code>ascuns</code> ** <code>v</code> sau <code>vizibil</code> (implicit). * {{parametru|tooltip}}: Parametru opțional pentru afișarea cuvintelor-model într-un balon de informații ''(tooltip)'' lângă de șirul afișat. Opțiunile sunt: ** <code>on</code> ** (default). === Idem bară === {{f|Idem bară}} se folosește atunci când întreg cuvântul trebuie înlocuit cu o linie orizontală lungă. <pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo}} rustica </pre> devine * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo}} rustica === Vezi și === * {{f|0}} * {{f|interval}} * {{f|text ascuns}} * {{f|idem bară}} * {{f|bară}} <includeonly> <!-- VĂ RUGĂM ADĂUGAȚI CATEGORII SUB ACEASTĂ LINIE ȘI LEGĂTURILE INTERWIKI LA WIKIDATA. MULȚUMIM --> [[Category:Formate pentru efecte speciale]] </includeonly> dkx3i6644v27bhm3y08cx0n1vsoof9x 151438 151432 2026-08-15T17:23:08Z TiberiuFr25 11409 151438 wikitext text/x-wiki {{subpagină documentație}} {{TemplateStyles|Format:Idem/styles.css}} <!-- VĂ RUGĂM ADĂUGAȚI CATEGORII ÎN JOSUL ACESTEI PAGINI ȘI LEGĂTURI INTERWIKI LA WIKIDATA --> === Utilizare === Acest format inserează un spațiu (gol) cu lungimea egală cu niște cuvinte pe care le primește drept model, în cadrul căruia este centrat un alt șir (de obicei, un singur simbol care indică repetarea: "„"). ==== Parametri ==== * {{parametru|1}}: cuvintele model (folosite pentru a stabili lungimea spațiului gol; nu are o valoare implicită.) * {{parametru|2}}: Opțional. Șirul de caractere care să fie afișat în spațiul gol respectiv. Valoarea implicită este <code>„</code>. * {{parametru|3}} sau {{parametru|align}}: Parametru opțional pentru alinierea șirului afișat. Opțiunile sunt:: ** <code>s</code> sau <code>stânga</code> ** <code>d</code> sau <code>dreapta</code> ** <code>j</code> sau <code>justificat</code> ** <code>c</code> sau <code>centru</code> (implicit). * {{parametru|overflow}}: Parametru opțional care determină modul în care șirul afișat trebuie să depășească limitele casetei de text a modelului. Opțiunile sunt: ** <code>a</code> sau <code>ascuns</code> ** <code>v</code> sau <code>vizibil</code> (implicit). * {{parametru|tooltip}}: Parametru opțional pentru afișarea cuvintelor-model într-un balon de informații ''(tooltip)'' lângă de șirul afișat. Opțiunile sunt: ** <code>on</code> ** (default). === Idem bară === {{f|Idem bară}} se folosește atunci când întreg cuvântul trebuie înlocuit cu o linie orizontală lungă. ==== Parametri ==== * {{parametru|ghilimele}}: dacă în mijlocul barei orizontale să apară semnul ghilimele (opțional; dezactivat implicit) ==== Exemple ==== {{exemplu doc|titlu=Implicit| <pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo}} rustica </pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo}} rustica }} {{exemplu doc|titlu=Cu opțiunea de ghilimele activată| <pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo|ghilimele=da}} rustica </pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo|ghilimele=da}} rustica }} === Vezi și === * {{f|0}} * {{f|interval}} * {{f|text ascuns}} * {{f|idem bară}} * {{f|bară}} <includeonly> <!-- VĂ RUGĂM ADĂUGAȚI CATEGORII SUB ACEASTĂ LINIE ȘI LEGĂTURILE INTERWIKI LA WIKIDATA. MULȚUMIM --> [[Category:Formate pentru efecte speciale]] </includeonly> dys6zlt12glolcz4xeup1g12uwwjv93 151439 151438 2026-08-15T17:24:22Z TiberiuFr25 11409 151439 wikitext text/x-wiki {{subpagină documentație}} {{TemplateStyles|Format:Idem/styles.css}} <!-- VĂ RUGĂM ADĂUGAȚI CATEGORII ÎN JOSUL ACESTEI PAGINI ȘI LEGĂTURI INTERWIKI LA WIKIDATA --> === Utilizare === Acest format inserează un spațiu (gol) cu lungimea egală cu niște cuvinte pe care le primește drept model, în cadrul căruia este centrat un alt șir (de obicei, un singur simbol care indică repetarea: "„"). ==== Parametri ==== * {{parametru|1}}: cuvintele model (folosite pentru a stabili lungimea spațiului gol; nu are o valoare implicită.) * {{parametru|2}}: Opțional. Șirul de caractere care să fie afișat în spațiul gol respectiv. Valoarea implicită este <code>„</code>. * {{parametru|3}} sau {{parametru|align}}: Parametru opțional pentru alinierea șirului afișat. Opțiunile sunt:: ** <code>s</code> sau <code>stânga</code> ** <code>d</code> sau <code>dreapta</code> ** <code>j</code> sau <code>justificat</code> ** <code>c</code> sau <code>centru</code> (implicit). * {{parametru|overflow}}: Parametru opțional care determină modul în care șirul afișat trebuie să depășească limitele casetei de text a modelului. Opțiunile sunt: ** <code>a</code> sau <code>ascuns</code> ** <code>v</code> sau <code>vizibil</code> (implicit). * {{parametru|tooltip}}: Parametru opțional pentru afișarea cuvintelor-model într-un balon de informații ''(tooltip)'' lângă de șirul afișat. Opțiunile sunt: ** <code>on</code> ** (default). === Idem bară === {{f|Idem bară}} se folosește atunci când întreg cuvântul trebuie înlocuit cu o linie orizontală lungă. ==== Parametri ==== * {{parametru|ghilimele}}: dacă în mijlocul barei orizontale să apară semnul ghilimele (opțional; dezactivat implicit) ==== Exemple ==== {{exemplu doc|titlu=Implicit| <pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo}} rustica </pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo}} rustica }} {{exemplu doc|titlu=Cu opțiunea de ghilimele activată| <pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo|ghilimele=da}} rustica </pre> * Hirundo fluvicola * {{idem bară|Hirundo|ghilimele=da}} rustica }} === Vezi și === * {{f|0}} * {{f|interval}} * {{f|text ascuns}} * {{f|idem}} * {{f|idem bară}} * {{f|bară}} <includeonly> <!-- VĂ RUGĂM ADĂUGAȚI CATEGORII SUB ACEASTĂ LINIE ȘI LEGĂTURILE INTERWIKI LA WIKIDATA. MULȚUMIM --> [[Category:Formate pentru efecte speciale]] </includeonly> 73qslxyrrmyv5ic3cv8koq79zjyd75t 10 50734 151440 2026-08-15T17:25:30Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{subpagină documentație}} {{TemplateStyles|Format:Bară/styles.css}} ==Utilizare== Formatul produce o linie dreaptă de tip ''inline'', care poate fi folosită în opera originală pentru a marca un pasaj cenzurat, text lipsă sau continuarea unui fragment. Nu ar trebui să folosiți ''o succesiune de liniuțe de pauză'' pentru a obține acest efect, deoarece în unele navigatoare sau cu anumite fonturi acestea apar în mod punctat. Acest format nu este potrivit pentru... 151440 wikitext text/x-wiki {{subpagină documentație}} {{TemplateStyles|Format:Bară/styles.css}} ==Utilizare== Formatul produce o linie dreaptă de tip ''inline'', care poate fi folosită în opera originală pentru a marca un pasaj cenzurat, text lipsă sau continuarea unui fragment. Nu ar trebui să folosiți ''o succesiune de liniuțe de pauză'' pentru a obține acest efect, deoarece în unele navigatoare sau cu anumite fonturi acestea apar în mod punctat. Acest format nu este potrivit pentru o linie de separare centrată – pentru aceasta se folosește formatul {{f|separator}}. Există un singur parametru, lungimea liniei, exprimată în unități „em”, care, dacă nu este specificat, are o valoare implicită de 6. ===Exemple=== {{exemplu doc |<pre>{{bară}}{{lorem ipsum}}</pre> {{bară}}{{lorem ipsum}} }} {{exemplu doc |<pre><poem> {{bară|3}}continuat aici un rând întreg aici, care continuă până la încă o jumătate de rând{{bară|3}} </poem> </pre> <poem> {{bară|3}}continuat aici un rând întreg aici, care continuă până la încă o jumătate de rând{{bară|3}} </poem> }} ===Aspecte tehnice=== Acest format utilizează două etichete „span”, una pentru a aplica efectul de tăiere și alta, în interiorul primei, care conține liniuțe lungi invizibile. Acest lucru prezintă următoarele avantaje: * nu utilizează elementul învechit (în HTML 4.01) și redefinit (în HTML 5) <nowiki><s></nowiki> * se copiază și se lipește sub formă de liniuțe lungi (—) în loc de spațiu * afișează liniuțe lungi dacă CSS-ul este dezactivat sau nu este disponibil ==Vezi și== * {{f|separator}} * {{f|idem bară}} <!-- categorii de șabloane și legături interwiki --> <includeonly> [[Categorie:Formate pentru formatare|{{PAGENAME}}]] </includeonly> c0h3ltrj55rsy6h7aa0tpixdl002mur 10 50735 151441 2026-08-15T17:32:37Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: —<noinclude> {{documentație}}</noinclude> 151441 wikitext text/x-wiki —<noinclude> {{documentație}}</noinclude> hgbo1n8flcpgbtxzzbocbr11qz2a8ds 10 50736 151442 2026-08-15T17:34:43Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <onlyinclude>{{culoare|culoare=#00008B;|text={{{1|{{{text}}}}}}}}</onlyinclude> {{documentație}} 151442 wikitext text/x-wiki <onlyinclude>{{culoare|culoare=#00008B;|text={{{1|{{{text}}}}}}}}</onlyinclude> {{documentație}} di3faub73fzgc11h64bgo6jtscv9i48 10 50737 151445 2026-08-15T17:42:37Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <onlyinclude>{{culoare|culoare=green;|text={{{1|{{{text}}}}}}}}</onlyinclude> {{documentație|Format:Albastru/doc}} [[Categorie:Formate pentru formatare]] 151445 wikitext text/x-wiki <onlyinclude>{{culoare|culoare=green;|text={{{1|{{{text}}}}}}}}</onlyinclude> {{documentație|Format:Albastru/doc}} [[Categorie:Formate pentru formatare]] b528h4mh72es31y0uwts2ykwoovmz96 104 50738 151446 2026-08-15T17:53:39Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151446 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{dhr}} {{c| '''{{A+|Câteva din câștigurile industriei cartelate}}''' }} Datele de mai jos sunt menite să slujească doar ca ilustrare pentru beneficiile deosebite pe care industria cartelată le-a putut realiza, prin ridicarea prețurilor pe piața internă. Cartelul cimentului — unul din cele mai vechi din țară — (funcționează din 1902), grupa în 1939, un număr de opt fabrici. Prețul stabilit la vagonul de ciment pentru anii 1939/40 era de 32.000 de lei, ''în timp ce statul, pentru nevoile lui, cumpăra din Serbia, plătind 6.000 lei vagonul.'' Nouă carteluri metalurgice, reduse apoi prin contopiri la șase, înglobând 45 de întreprinderi, au înființat un oficiu unic de vânzare, ''„Socometul”.'' În anul 1939, acest oficiu impunea pieții românești un preț de vânzare la fier de 12—25 de lei kg., ''după ce principalele întreprinderi, în frunte cu Reșița, cumpăraseră fier vechiu cu 0,75 kg.; din 5 kg. fier vechiu rezulta 4 kg. fier nou.'' Peste graniță, în același timp, kilogramul de fier era ''numai de 4—6 lei.'' Cartelul geamurilor înființat în 1926 ajunge până la sfârșitul anului 1936, să absoarbă toate marile fabrici de geamuri din țară. În cursul a doi ani, cartelul dublează prețul geamurilor. Piața internă devine însă insuficientă. „Cartelul merge în plin, câștigă enorm, iar acum se prepară pentru export prin noua societate formată „Vitrex Export”, cu un capital de 1 milion de lei să cucerească piața orientului” (Ion P. Ion). În sfârșit, n’au întârziat să apară și unele instituții bancare, specializate în materie de cartelări. Astfel, a luat naștere „Banca de Control a Industriei și Comerțului din București”, care controla 10 carteluri, însumând 63 de întreprinderi. (Apariția unor asemenea instituții nu micșorează cu nimic rolul pe care marile bănci îl joacă în grăbirea cartelării marei industrii dela noi). {{nop}}<noinclude>{{rh|||41}}</noinclude> pl0t3rsfvz0gg080un08lc06eyvehjk 104 50739 151447 2026-08-15T17:57:01Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151447 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Importanța pe care cartelurile o joacă în economia românească îndreptățește pe deplin concluzia lui V. Madgearu atunci când afirmă că „piața românească se află stăpânită de o rețea de carteluri”, care a avut drept rezultat „posibilitatea dictării prețurilor pentru aproape integritatea bunurilor de consum industrializate și a unui număr covârșitor de bunuri, mijloace de producție”. În timpul războiului, tendințele de cartelare a industriei au progresat, găsind încurajare din partea Statului și a regimului dictatorial. {{dhr}} {{C| '''{{A+|Efectele monopolului}}''' }} Apariția capitalismului monopolist, ca rezultat al rolului important pe care îl joacă formațiunile cu acest caracter, este fără îndoială una din trăsăturile principale ale evoluției economiei românești, în ultimele două decade, premergătoare începerii războiului. Capitalul monopolist nu constitue o problemă singulară, așa cum a fost tratată de aproape toți acei care s’au ocupat de ea. (Campania din anii 1936/37 a publiciștilor național-țărăniști împotriva cartelurilor, încercarea de stampilare a cartelării ca o „invenție ovreiască”, din partea publiciștilor de extremă dreaptă, etc.). Rezultat al concentrării și al centralizării, efect al unei legi care este imanentă regimului capitalist, apariția monopolurilor în faza post-belică a fost la noi normală, deoarece corespunde stadiului atins de evoluția, nu mai puțin normală, a întregului nostru regim economic actual. Nu deslipită de problema capitalismului poate fi cercetată și rezolvată problema formațiunilor monopoliste. Încercări făcute de a soluționa problema dincolo de cadrul natural, în care această problemă s’a născut, sunt insuficiente și au un caracter pronunțat diversionist {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=12 | etichetă=(12) }}. Dar efectele directe ale predominării formelor capitalismului monopolist n’au întârziat să apară în alte domenii,<noinclude>{{rh|42||}}</noinclude> s2vul3jplpr8t98z1k7ik95013fwoh6 104 50740 151448 2026-08-15T18:00:57Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151448 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>altele decât cele legate de piața de desfacere. Anume, în domeniul producției propriu zise. Unul din rezultatele centralizării este „lărgirea și grăbirea transformărilor tehnice în structura capitalului, a cărui parte constantă crește pe socoteala celei variabile” (Marx). Adică o creștere a utilajului în raport cu mâna de lucru întrebuințată. Creșterea producției, în volum, cu o mână de lucru din ce în ce mai redusă, contribue la crearea unei „armate de rezervă”, condamnând la șomaj forțat o parte din muncitorime. Aceasta este latura negativă a evoluției. Dar pentru moment nu acest aspect interesează. Întâlnim însă în România un proces asemănător, în ceea ce privește îmbunătățirile tehnice și ridicarea productivității muncii, ca urmare a centralizării capitaliste? Câteva date ne vor da răspunsul căutat. Între 1929 și 1939, forța motrice utilizată în marea industrie transformatoare a crescut pe unitate de întreprindere cu 63%, sau în cifre absolute dela 133 H.P. la 209 H.P. În același interval de timp, numărul muncitorilor ocupați a crescut, — tot pe unitate de întreprindere — cu 65,9% sau în cifre absolute, dela 54 la 82. Dar și mai caracteristic, în 1929 la un salariat din marea industrie transformatoare revenea 2,41 H.P., iar în 1939 această medie este de 2,53 H.P. În sfârșit, în privința volumului producției: în 1938, indexul arată o creștere de 56,3%. Proportional deci inferioară creșterii forței motrice și numărului muncitorilor întrebuințați! (63% în primul caz, 65,9% în cel de al doilea). Cât de elocvente sunt aceste cifre pentru nivelul coborît al productivității muncii în România, tocmai în momentul unei intense centralizări, ne putem da seama comparându-le cu evoluția unei economii, tot capitaliste, care cunoaște și ea procesul masiv al centralizării. „Este caracteristic pentru epoca post-belică a industriei Statelor-Unite că între anii 1919 și 1929, producția a crescut cu 42%, pe când numărul lucrătorilor ocupați a scăzut cu 6%, aceasta ca urmare a ra-<noinclude>{{rh|||43}}</noinclude> 2yt378y9av7nt9nzf49armmia6bccnp 104 50741 151449 2026-08-15T18:04:04Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151449 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>ționalizării și tehnizării producției”. {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=13 | etichetă=(13) }} {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=14 | etichetă=(14) }}. Termenul de comparație pare hazardat. Limitând însă comparația la fenomenul centralizării, concluziile sunt perfect valabile. Monopolul ca impediment al progresului tehnic este unul din subiectele care și-au găsit o largă tratare în literatura economică. Dacă însă în țările capitalismului avansat tendințele monopoliste duc la o stagnare relativă a producției, în raport cu posibilitățile ei reale de creștere, în România întâlnim un regres absolut și nu doar o rămânere pe loc. Acest lucru îl dovedesc cifrele de mai sus. Având asigurată stăpânirea pieței interne, în condiții optime, și dispunând de o mână de lucru ieftină, marea industrie din România n’a îmbunătățit cu nimic utilajul și n’a raționalizat producția, în scopul ridicării randamentului muncii. Un efect tot atât de direct și tot atât de păgubitor al stăpânirii monopoliste în economia industrială românească îl întâlnim însă nu numai în producție, ci și în domeniul consumului. {{dhr}} {{C| '''{{A+|Producția și consumul maselor, sub capitalism}}''' }} Marx a arătat că puterea de consum, în cadrul „capitalismului este determinată nu de forța de producție absolută, nici de puterea de consum absolută, ci de puterea de consum pe baza unor raporturi de distribuție antagonice, care reduc consumul marei mase a societății la un minimum variabil, ale cărei limite sunt mai mult sau mai puțin, restrânse”. Pe de altă parte, puterea de consum este direct legată de veniturile de care masele pot dispune, variind în raport cu aceste venituri. ''Restrângerea mjloacelor de întreținere a maselor este însă una din condițiile existenței capitalismului.'' Căci numai în măsura în care muncitorul primește o parte cât mai limitată din echivalentul valorii pe care o creează, prin munca sa,<noinclude>{{rh|44||}}</noinclude> 9etl8q6fq2m4ysvryi8x7pure2a0pws 151457 151449 2026-08-15T18:54:00Z TiberiuFr25 11409 151457 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>ționalizării și tehnizării producției”. {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=13 | etichetă=(13—14) }}. Termenul de comparație pare hazardat. Limitând însă comparația la fenomenul centralizării, concluziile sunt perfect valabile. Monopolul ca impediment al progresului tehnic este unul din subiectele care și-au găsit o largă tratare în literatura economică. Dacă însă în țările capitalismului avansat tendințele monopoliste duc la o stagnare relativă a producției, în raport cu posibilitățile ei reale de creștere, în România întâlnim un regres absolut și nu doar o rămânere pe loc. Acest lucru îl dovedesc cifrele de mai sus. Având asigurată stăpânirea pieței interne, în condiții optime, și dispunând de o mână de lucru ieftină, marea industrie din România n’a îmbunătățit cu nimic utilajul și n’a raționalizat producția, în scopul ridicării randamentului muncii. Un efect tot atât de direct și tot atât de păgubitor al stăpânirii monopoliste în economia industrială românească îl întâlnim însă nu numai în producție, ci și în domeniul consumului. {{dhr}} {{C| '''{{A+|Producția și consumul maselor, sub capitalism}}''' }} Marx a arătat că puterea de consum, în cadrul „capitalismului este determinată nu de forța de producție absolută, nici de puterea de consum absolută, ci de puterea de consum pe baza unor raporturi de distribuție antagonice, care reduc consumul marei mase a societății la un minimum variabil, ale cărei limite sunt mai mult sau mai puțin, restrânse”. Pe de altă parte, puterea de consum este direct legată de veniturile de care masele pot dispune, variind în raport cu aceste venituri. ''Restrângerea mjloacelor de întreținere a maselor este însă una din condițiile existenței capitalismului.'' Căci numai în măsura în care muncitorul primește o parte cât mai limitată din echivalentul valorii pe care o creează, prin munca sa,<noinclude>{{rh|44||}}</noinclude> bdnhrt36f4sv02vqvwh34s8diwcutu3 104 50742 151450 2026-08-15T18:12:41Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151450 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>capitalul poate ridica rata plus-valorii și, în anumite condiții, însăși masa plus-valorii. Adică, numai în măsura în care salariul este scăzut și este menținut scăzut, capitalistul individual, precum și întreaga clasă capitalistă pot la rândul lor acumula. Acumularea pe scară lărgită este însă una din condițiile de bază ale existenței întregului regim economic actual. Acest fenomen are loc în procesul producției. În circulație, o parte din veniturile producătorilor independenți este și ea apropriată de către capital și de către clasa capitalistă, prin mijlocirea comerțului și a creditului. Capitalul comercial și cel cămătăresc își întind sfera de influență și asupra acestor categorii, pe care capitalul industrial nu le poate exploata direct. Prin tendințele inerente capitalului industrial, alături și împreună cu capitalul comercial și cel bancar, se limitează puterea de consum a maselor, se îngustează piața de desfacere, deși putința de progres a capitalismului este permanent legată tocmai de lărgirea ei. Aceasta este una din contrazicerile fundamentale ale regimului actual; soluționarea ei este căutată în expansiuni coloniale, în războaie imperialiste, etc. A existat și o încercare inversă, menită să răstoarne caracteristica dată de Marx în ceea ce privește raportul între producție și consumul maselor sub capitalism. Este experiența americană, făcută după rețeta lui Ford: transformarea producției în producție de masă, prin ridicarea puterii de cumpărare a muncitorimii. Cum s’a terminat și această experiență, se știe. Criza din 1929, tocmai în Statele-Unite, și-a avut aici una din originele sale. Ceea ce a constitut încă odată dovada că „soluții” menite să tranșeze contrazicerile fundamentale ale capitalismului sunt imposibile în cadrul și pe baza raporturilor existente. (Asupra experienței americane, Ed. A. Filone, în „Persönliche Erfolge in unserem Zeitalter”, dă o privire de ansamblu și o analiză care nu fac decât să întărească susținerile de mai sus). {{nop}}<noinclude>{{rh|||45}}</noinclude> 717lvj2pffg1l9go6p53oy8cvphnzho 104 50743 151451 2026-08-15T18:35:45Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151451 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{dhr}} {{C| '''{{A+|Îngustarea pieții interne românești}}''' }} Dacă în țările apusului, muncitorimea, printr’o luptă organizată, și-a ridicat standardul de viață și a limitat tendințele capitalului de a-i înrăutăți condițiile de viață așa încât asistăm numai la o relativă îngrădire a pieții interne, în România are loc o continuă descreștere a puterii de consum a păturilor populare. Piața internă românească suferă o permanentă și progresivă contracție. Fenomenul acesta se poate observa urmărind consumul pe cap de locuitor al unor bunuri de largă întrebuințare. Vom da câteva exemple {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=15 | etichetă=(15) }}. În România mică, consumul de bumbac pe cap de locuitor era în media anilor 1912—1914 de 2,6 kg.; ''în media anilor 1936—1938 acest consum era numai de 1,70 kg.'' S’ar putea crede că s’a trecut la întrebuințarea altor țesături. Dar scăderea se observă la toate articolele textile. Consumul de in, cânepă și iută a scăzut dela 1,070 kg. pe cap de locuitor, în 1913, la 0,546 kg. ''Această ultimă cifră este constantă dela 1926.'' Consumul țesăturilor de lână marchează o creștere în 1937. În anul 1913 se consuma 0,440 kg. lână pe cap de locuitor și 0,509 kg. în 1937. Dar trebue să adăugăm că această cifră este excepțională pentru anul 1937, ''pentrucă dela 1927 și până la 1936, consumul țesăturilor de lână este permanent inferior mediei dinaintea anului 1913.'' Singur consumul de mătase naturală și artificială a crescut în acest răstimp, dar cantitatea infimă consumată răpește orice semnificație acestei creșteri. În adevăr, în 1913 se consuma 0,054 kg. mătase artificială și naturală pe cap de locuitor; în 1937 cantitatea se ridică la 0,096 kg. Consumul articolelor de piele a scăzut dela 0,758 kg. pe cap de locuitor în 1927, la 0,537 în 1937. Consumul de zahăr dela 6 kg. la 5,37 kg. în același răstimp. Consumul de tutun dela 1 kg. pe cap de locuitor la 0,550 kg., iar cel al chibriturilor dela 1000 de bucăți la 350, între anii 1913-1938. {{nop}}<noinclude>{{rh|46||}}</noinclude> gw5ilkncgjvnyj9jb4n3byzd5fgyetk 104 50744 151452 2026-08-15T18:38:55Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151452 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Toate aceste cifre care pot caracteriza întregul consum al bunurilor de întrebuințare, dovedesc că în România nu poate fi vorba numai de o relativă scădere a puterii de consum a maselor, ci de una absolută. Puterea lor de consum nu numai că nu însoțește creșterea forțelor de producție, dar este în continuu regres. {{dhr}} {{C| '''{{A+|Scăderea puterii de cumpărare a muncitorimii}}''' }} Explicația acestei stări de lucruri trebuește căutată în felul în care a evoluat, în primul rând, puterea de cumpărare a maselor orășenești {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=16 | etichetă=(16) }}. Din totalul bunurilor industriale consumate în 1936—37, orașele și populația urbană consumau 89—90%. Populația sătească abia 10—12%. (În apusul Europei, acest ultim procent este între 25 și 35%, deși procentual populația agricolă este mai puțin numeroasă acolo). În populația orășenească predomină — după datele recensământului din 1930 — masa salariaților. Avem putința să urmărim cum a evoluat puterea de cumpărare a acestei importante categorii de consumatori, urmărind salarizarea muncitorimii din marea industrie transformatoare. De altfel, muncitorimea ocupată aici reprezintă 50% din totalitatea salarizaților urbani. Deci datele care se referă la situația ei sunt concludente pentru întreaga categorie considerată. Salariile plătite în marea industrie transformatoare, în 1929, erau de 7,7 miliarde lei sau de cca. 38.000 lei pe cap de salariat. În 1939, suma totală plătită în salarii era de 9.4 miliarde lei. Raportată însă la numărul crescut al salariaților, revine numai 30.900 pe cap de salariat. Mai elocvent este felul în care au evoluat salariile în raport cu scumpetea. Indexul salariilor care în 1929 era de 2.764, având ca bază cele din 1916 = 100, scade în 1938 la<noinclude>{{rh|||47}}</noinclude> qxrpsey6i7fxtb6l4t2dnnyxzptwgx2 104 50745 151453 2026-08-15T18:42:11Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151453 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>1.853. În anul 1939 indexul de scumpete era de 4.045 (costul vieții fiind calculat tot plecând dela nivelul din 1916 = 100). Cu alte cuvinte, pe când costul vieții în 1939 era de 40 de ori mai mare decât în 1916, salariile cresc numai de 18,5 în acest interval. Tocmai în anii care au precedat începerea actualului războiu, găsim o evoluție cât se poate de caracteristică. Din 1933 până în 1938, indexul de scumpete crește cu 28,6%, impozitele pe salarii cu 23%, ''dar salariile numai cu 5,9%.'' Și în timpul războiului? Toate condițiile de muncă au fost înrăutățite: ziua de opt ore desființată și înlocuită cu ziua de zece și douăsprezece ore, s’a introdus munca în zilele de sărbătoare și dumineca, numai cu un spor de 25% asupra salariului, concediile de odihnă au fost suprimate, ocrotirea muncii femeilor și copiilor desființată, greva pedepsită cu până la douăzeci ani temniță grea, etc. Pe lângă toate acestea iată „paraleleismul” între scumpirea rapidă a vieții și salariile plătite muncitorimii: În Ianuarie 1941, indexul general al prețurilor era de 6.050 (1916 = 100). În Septemvrie 1942, indexul s’a ridicat la 12.560. În acest răstimp, ''după declarațile oficiale,'' salariile au fost majorate cu 30%! Față de nivelul din Septemvrie 1940, salariile au crescut între 60% și 120%, ''pe când tot în acest interval, viața s’a scumpit cu 220%.'' Toate aceste date privesc salariile nominale. Iată acum și evoluția salariului real, adică aceea ce muncitorul primește ca putere de cumpărare reală. Luând ca bază indicele generale din 1929 = 100, pentru anul 1942, avem: salariile nominale au crescut la 58%, costul vieții cu 124%, iar ''salariile reale au scăzut la 30%!'' Deci salariile reale sunt de trei ori și jumătate mai mici decât costul vieții! Aceeași disproportie continuă să se mențină în tot cursul anului 1943. {{nop}}<noinclude>{{rh|48||}}</noinclude> n6ql8ubns9mdybwcrlbt4m88vvtdtif 104 50746 151454 2026-08-15T18:45:04Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151454 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>Calculând veniturile diferitelor categorii sociale, d-l Roman Moldovan ajunge la concluzia că salariații industriali se plasează printre categoriile cu cea mai scăzută putere de cumpărare. „Creșterea mai mică a veniturilor din salarii, față de sporul valorii bunurilor oferite, a dus la atingerea plafonului puterii de cumpărare a maselor, cu venituri mici și mijlocii” („Excelsior”, 3 August 1943). {{dhr}} {{C| '''{{A+|Câștigurile capitaliste în România}}''' }} Să cercetăm acum și cel de al doilea termen al „raporturilor de distribuție antagonice” de care vorbește Marx: anume, câștigurile clasei capitaliste în România {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=17 | etichetă=(17) }}. Cercetând profitul realizat de întreprinderile industriale în epoca celor 12 ani premergători începerii războiului — după bilanțurile publicate — media este numai de 9,7%. Mai mult decât modest! Dar tot atât de ireal. Căci adevăratele câștiguri sunt ascunse în bilanțurile date publicității. În adevăr, amortizările capitalului învestit în marea industrie a marcat, mai ales după 1933, un procent care, după ramuri industriale, a variat între 50% și 78,3%. Numai în timp de nouă ani, dela 1931 până la 1939, societățile industriale și-au mărit capitalul cu 10 miliarde lei. Pe o perioadă de 12 ani, adică între 1925 și 1938, fondurile proprii ale industriei, adică aceea ce marea industrie a investit din beneficiile reale încasate, s’au triplat. Însemnând cu 100 volumul lor în 1925, în 1938 găsim cifra index de 314,3! Nu există nicio exagerare în afirmația lui V. Madgearu că în toată această epocă acumularea capitalistă a oscilat între 50% și 250% față de capitalul inițial. În timpul războiului câștigurile capitaliste nu numai că nu s’au micșorat, ci dimpotrivă au crescut. Cercetând bilanțurile a 1.500 de societăți anonime pe anul 1941, al căror capital însumează 52,2 miliarde lei, s’a ajuns la rezultatul<noinclude>{{rh|||49}}</noinclude> qihh925g4wp8d1xa1uqea0mdwalnzbo 104 50747 151455 2026-08-15T18:47:43Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151455 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>că rezervele, plus fondurile de amortisment, însumează cifra de 62 miliarde lei. Deci cu 10,4 miliarde lei mai mult decât capitalul investit. Beneficiul net, în primul an de războiu este numai de 10,2%. Dar beneficiul brut este de 46,6 miliarde lei sau 93,5%! În petrol, câștigul brut a atins procentul de 176% față de capitalul investit, în metalurgie de 106%, pe când în industria extractivă numai 50%, iar în textile abia 35,9%. Autorul articolului din care luăm aceste date s’a simțit obligat să adauge: „Trebue accentuat în mod deosebit că suma globală a câștigului brut real este mult mai ridicat decât cel arătat…” Deci chiar și aceste câștiguri sunt inferioare celor adevărate. Deși fabuloase, sunt numai parțial redate în bilanțurile publicate. {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=18 | etichetă=(18) }}. {{***}} Ne sunt acuma cunoscuți ambii termeni ai raporturilor de care vorbeam mai sus. Este fără îndoială o tendință inerentă a capitalismului de a menține masa salariaților la un nivel de viață cât mai scăzut, pentru a putea astfel realiza beneficii maxime. ''Dar sub dominația capitalului monopolist, tendința aceasta se adâncește, se amplifică și capătă o largă posibilitate de a se realiza cât mai desăvârșit.'' ''În România, unde capitalului monopolist i s’au creat condiții de existență deosebit de favorabile, unde acest capital deține pozițiile-cheie ale economiei naționale, rezultatele concrete au trebuit să fie un standard și mai scăzut pentru masele muncitorești, câștiguri și mai ridicate pentru clasa capitalistă.'' {{dhr}} {{C| '''{{A+|Apariția și rolul capitalului financiar}}''' }} Cea de a doua trăsătură caracteristică a evoluției economiei românești — în special în sectorul ei industrial — este rolul din ce în ce mai important pe care îl joacă capi-<noinclude>{{rh|50||}}</noinclude> pld4zo552f5iut0dlcw4uy953cs1rlw 104 50748 151456 2026-08-15T18:51:46Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151456 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>talul bancar. Încă dela sfârșitul secolului trecut, capitalul bancar străin a început să se intereseze de o serie de industrii românești (a zahărului, a lemnului, a petrolului etc.). Odată cu apariția primelor bănci românești, după 1900, capitalul autohton participă și el intens în industrie. De aceea putem afirma că apariția capitalului financiar este un fenomen timpuriu în economia țării. Totuși, numai în ultimul sfert de secol — adică după 1918 — capitalul financiar își întinde și în România sfera lui de influență și devine unul din factorii determinanți în desvoltarea economiei noastre. (Numim capital financiar — după definiția lui Hilferding — capitalul aflat la dispoziția băncilor și pus la îndemâna industriei. Sau „este capital financiar, capitalul bancar, adică un capital în forma sa bănească care în realitate se transformă în capital industrial”. R. Hilferding, „Das Finanzkapital” pag. 301). Înainte de a arăta pozițiile pe care le ocupă capitalul financiar în momentul de față în România, este necesar să ne oprim puțin asupra crizei de credit din 1931 și a urmărilor ei. Căci efectele acestei crize s’au manifestat puternic tocmai în domeniul care ne interesează. Criza de credit din 1931 a fost urmarea directă a crizei industriale și agrare atât la noi în țară, cât și în celelalte țări europene și extra-europene. O serie de mari bănci având investite în industrie o parte din capitalurile proprii și din cele împrumutate, n’au putut face față plăților curente și restitui depozitele, ceea ce a dus la câteva răsunătoare falimente și concordate (B-ca Marmorosch & Blank, B-ca Bercovici, etc.). Mai importante sunt însă efectele crizei, decât criza în sine. O primă urmare a acestei crize a fost o concentrare puternică. Ca în orice criză în cadrul capitalismului, întreprinderile bancare mici și mijlocii au avut de suportat tot greul ei. Numărul total al băncilor scade dela 1.048, în 1929, la 458, în 1939. În același răstimp scade și capitalul bancar, dela<noinclude>{{rh|||51}}</noinclude> tl4d9chd8lt21snid98tfztwxvd0euk 104 50749 151458 2026-08-15T19:03:08Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151458 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>11,4 miliarde lei la 6,5 miliarde. În Septemvrie 1942, la noi în țară funcționau numai 264 de întreprinderi bancare. După 1940, scăderea întrece cu mult numărul băncilor rămase în teritoriile cedate. În schimb, capitalul social bancar este în necontenită creștere. Astfel, capitalul celor optsprezece mari bănci (cu peste 60 de milioane lei capital), era la sfârșitul anului 1940 de 2.6 miliarde lei, iar la sfârșitul anului 1942 — de 3 miliarde. Deci procesul de concentrare a întreprinderilor bancare continuă și după 1939. ''Gradul de concentrare a capitalului bancar ne este dat de următoarele cifre procentuale: în timp de 10 ani, adică dela 1929 până la 1939, numărul băncilor scade cu 56%, pe când capitalul bancar numai cu 47%. Din 1939 până la sfârșitul anului 1942, numărul băncilor scade cu 40,6%, pe când capitalul numai cu 21%. În ultimii patru ani, rezervele cresc continuu și absolut'' {{Notă de final | titlu=Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf | pagină=320 | notă=19 | etichetă=(19) }}. Dar concentrarea poate fi constatată și în ceea ce privește activitatea întreprinderilor bancare. În anul 1939, marile bănci dețineau 75% din totalul mijloacelor străine față de 50% în 1929. Este adevărat că volumul depozitelor a scăzut masiv între acești doi ani — dela 68,7 miliarde lei la 29,4 miliarde în 1938. Dar aceasta nu face decât să accentueze rolul preponderent pe care marile bănci îl joacă în noua situație creată. Considerând cifrele bilanțului total bancar, vedem că la începutul anului 1943 cele șase mari bănci cu peste 100 de milioane capital social, care stăpânesc 25% din totalul capitalului și a rezervelor bancare, însumau ele singure 50% din acest bilanț, crescut dela 39,6 miliarde lei în 1939 la 56,6 miliarde în 1942. Băncile cu peste 60 milioane lei capital la un loc, în 1934, însumau 78,7% din totalitatea bilanțurilor bancare față de numai 66,3% în 1939. Ca urmare a pierderilor suferite după 1929 și a dispozițiilor legale, participațiile industriale descresc, până în 1939, cu 69% față de nivelul lor din 1930. După 1940, încep din<noinclude>{{rh|52||}}</noinclude> llvp5v1blvm7ulqn5ax5ffkvsetxf4h 104 50750 151459 2026-08-15T19:05:54Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151459 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude>{{C| {{uc|Capitolul II}} {{mai mare|{{uc|Aspecte vechi și noi ale problemei agrare}}}} {{dhr}} '''{{A+|O inegală desvoltare}}''' }} Evoluția sectorului agricol al economiei românești în ultimul sfert de veac este caracterizată printr’o linie de mișcare discontinuă. Un progres încet în unele direcții, un regres evident în altele, o prelungită stagnare la un nivel scoborit în cea mai mare parte, acesta este tabloul care se desprinde din cercetarea acestei evoluții. În măsura în care se constată un progres real, el apare în primul rând, ca un rezultat al crizei agrare din 1929/1933 și se face simțit abia după 1934, adică după anii în care agricultura românească a cunoscut o adevărată degradare. Până în ajunul războiului, acest progres păstrează un caracter limitat. Perfecționarea utilajului, specializarea culturii și intensificarea lucrării pământului, înlăturarea sau, mai exact spus, îngrădirea relațiilor de producție pre-capitaliste, etc., păstrează și după lichidarea crizei un ritm destul de lent. Mai adânci și mai puternice au fost efectele crizei pe tărâm social. Transformările și diferențierile intervenite în lumea satelor au fost grăbite, fără să corespundă însă nici aici violenței și duratei crizei. {{nop}}<noinclude>{{rh|62||}}</noinclude> 03kf5ltgv70pkd6spo8b9wia34iwv3o 0 50751 151460 2026-08-15T19:06:58Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Capitolul 2: Aspecte vechi și noi ale problemei agrare | anterior = [[../Capitolul 1/]] | următor = [[../Capitolul 3/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="62-116" /> {{ppb}} {{Referințe mici}} 151460 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Capitolul 2: Aspecte vechi și noi ale problemei agrare | anterior = [[../Capitolul 1/]] | următor = [[../Capitolul 3/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="62-116" /> {{ppb}} {{Referințe mici}} dj0sk201wd7lk20y6p8e9drhnk1ikla 151463 151460 2026-08-15T19:07:41Z TiberiuFr25 11409 151463 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Problemele de bază ale României | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | traducător = | secțiune = Capitolul 2 | anterior = [[../Capitolul 1/]] | următor = [[../Capitolul 3/]] | an = 1944 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Problemele de bază ale României (Pătrășcanu, 1944).pdf" include="62-116" /> {{ppb}} {{Referințe mici}} 0yollsjmdjjiwknpdvalusrznhz3pcf 104 50752 151465 2026-08-16T06:38:58Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151465 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />314 IONEL TEODOREANU</noinclude>talonii pijamalei erau cei dintâi pantaloni lungi ai copilăriei lui. Îi pipăia mereu, cu o nedeslușită teamă să nu-i simtă desprinzându-se brusc de deasupra genunchilor — acolo unde era vechiul hotar al pantalonilor — și să rămâe scurți și aceștia. Aveau și dungă: omagiul spălătoresei. Grația obraznicuțâ a genunchilor și a pulpelor se mistuise în rigiditatea dungii. Dănuț era mândru. Așa de mândru că ar fi dorit spectatori, - chiar pe cei din dormitorul internatului. — Nu te tae, Dănuț? — urmă doamna Deleanu cu întrebările care făceau din cea mai desăvârșită haină un provizorat. Dănuț scutură capul și picioarele în acelaș timp. — Nu, mamă! Pantalonii cei vechi mă tăiau! – îi învinui el postum. — Să-i porți sănătos. De-acuma desbracă-te. – Mamă, lasă-mă să rămân azi cu pijamaua… Mi-i frig la picioare. - Bine, Dănuț. Cum vrei tu! Doamna Deleanu eși repede. Alba hăinuță de flanelă era grea pentru sufletul ei. - Olguța! — Ce vrei? - Ai uitat cartușele la mine. — Bine. Adă-le 'ncoace. Monica se îndreptă spre fereastră, ștergându-și ochii ca și cum glasul lui Dănuț pătrunzînd prin ușa închisă, ar fi putut s'o vadă.<noinclude><references/></noinclude> g3jyb2hl00aefghgy22czsddud12y2x 104 50753 151466 2026-08-16T06:43:59Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151466 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />LA MEDELENI 315</noinclude>Dănuț făcu un actoricesc popas în fața ușii. Îi venea mereu să râdă. Compunându-și o seriozitate demnă, intră, întinzând Olguței cutia cu cartușe. – Dacă o vedea mama! Noroc c'am ascuns-o eu! – De ce te lauzi? Mama nu pune mâna pe cartușe!… Cum îi cu pantalonii lungi? – Im! – Diseară am să-i încerc și eu. – Tuu! se mue Dănuț. – Eu. De ce te miri? –…Fetele nu poartă pantaloni! – Eu am să port. Eu am și pantaloni de călărie! – De ce nu vrei tu să porți kimonoul? — se jertfi Monica. — Fiindcă am poftă de pantaloni! - Nu mai împuști ciori? — cercă Dănuț s'o abată spre alte victime. – Nu… Nu vreau s'o sperii pe mama. – Atunci ce facem? — se desnădăjdui Dănuț. – Știți ce? Vouă vi-i frig? — Da ,răspunseră intr'un glas Monica și Dănuț. — Vreți să stați la foc? — La ce foc? - se miră Dănuț. — Nu te privește! Vrei? — Vreau. — Veniți după mine… Și 'ncet să n'audă nimeni!<noinclude><references/></noinclude> o2ate578364v91l39nb3556xxps689l 104 50754 151467 2026-08-16T06:52:03Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151467 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />316 IONEL TEODOREANU</noinclude>Cu umbletul de taină al celor care merg să se închine unor zei prigoniți, Monica și Dănuț, unul după altul, urmară pașii călăuzei în papuci. Uitaseră necazurile și amărăciunile posomorîtei după-amieze de toamnă. Dănuț zâmbia fiindcă-și plimba pijamaua, și fiindcă împreună cu Olguța se îndrepta spre o ispravă nouă. Monica zâmbia fiindcă eră 'mpreună cu Dănuț. Zâmbea și Olguța, fiindcă misteriosul foc la care îi ducea să se încălzească era, pur și simplu, focul din bucătărie. <center>* ^* *</center> Venirea copiilor în bucătărie schimbase înfățișarea plitei. În locul meditativelor oale de toate mărimile — înghesuite acuma în fund — izbucneau râsetele albe ale grăunțelor de păpușoi, preschimbate în ''cucoșei''. Pe marginea plitei, trei mere domnești se coceau, priveghiate de baba, ca o trinitate bosumflată de repetente, strunită de ochii profesoarei, și zeflemisită de colegele mărunte. La gura sobei, pe trei scăunele joase, Olguța, Monica și Dănuț își rumeneau obrajii în bătaia flăcărilor, ronțăind cucoșei fierbinți. — Ii! Tă-te Dumnezeu! Acuși!… — se răsti baba la oala nervoasă care-și strâmbase capacul bufnind. Tustrei bufniră de râs.<noinclude><references/></noinclude> lehws394bg76s7iufb93rwpvh7zsxhv 104 50755 151468 2026-08-16T07:02:26Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151468 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />LA MEDELENI 317</noinclude>Baba se sfădea cu oalele, cu tingirile, cu muștele, necontenit. Așa că cineva care ar fi ascultat din odaia de alături și-ar fi închipuit că bucătăria-i plină de bărbați muți, dresați de o matronă cu glas bărbătesc. Si 'ntr'adevăr, în bucătărie baba era stăpână peste tot ce era înăuntru. Zeloasă și harnică stăpână ca vara în livezi. Și groasă! Atât de groasă că părea supranatural dospită în cuptorul vast din care cozonacii eșeau opulenți și falnici ca Pașalele dela Sultan. Trăgând cu coada ochiului la mere, baba crăpă portița rolei, aruncă înăuntru o privire savantă, și repede o închise la loc. Dintr'acolo, căldura se revărsă purfumată. – Miroase a turtă dulce, babo! — se stropși Olguța râzând. – Are cine-o mânca! – oftă baba răsucind un măr. Pe plită, merele îmbătrâneau văzând cu ochii. Feciorelnicul lor ten, se 'ntuneca zbârcindu-se. Suspinau înădușit și lăcrimau somnoros. În schimb, aroma lor creștea mai văratică, mai îmbătătoare, ca sufletul spre cer purces al mucenicelor arse pe rug. Olguța ședea la mijloc, drept în fața flăcărilor care-i îmbrăcau fața în aur și aramă fluidă; Monica și Dănuț ședeau la dreapta și la stânga ei. Pe jos, dealungul cuptorului, motanii și pisicile, numai puf și arabescuri, torceau de lene și de cald ce le era. Mai la o parte de pisici — prudență sau demnitate — dormea Ali. Mai toate muștele<noinclude><references/></noinclude> ssc0ery66o92lorynw4o83ex7672grt 104 50756 151469 2026-08-16T07:08:51Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151469 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />318 IONEL TEODOREANU</noinclude>ațipiseră amorțite. Totuși se găseau destule să-l necăjească. Urechile lui Ali — veșnic atente – pălmuiau și trăgeau sfărle Subt cuptor, într'un paneraș plin de fân, o cloșcă își dospea puișorii de aur. Un greer, cine știe subt ce grindă ascuns – ținea ison subtil, corului primăvăratec. Și soba duduia de flăcări și de vânt, ca o horă. Intrând în bucătărie domnul Deleanu dădu cu ochii de copii stând în jurul unei mesuțe rotunde. Mâncau mere coapte, cu mânile. Pe mesuță, în loc de mămăligă, se răcorea o turtă dulce tăiată felii. — Aici îmi erai Olguța? — Da' tu ce cauți aici, papa? — Mamă Mărie, spune te rog lui Ion să pue caii la trăsură… Ei! – ș'acum să vă răfuesc eu! – se încruntă domnul Deleanu frecându-și mânile. — Rămâi cu noi, papa! – se rugă Olguța urmată de Monica și Dănut — N'am loc, Olguța! — Uite-aici, lângă mine. Când se întoarse, baba găsi patru oaspeți grămădiți pe trei scaune în jurul mesuței. Își acoperi râsul cu mânile. — Mamă Mărie, da' pe mine nu mă cinstești cu nimica? — D'apoi cu ce conașule? — Ei!… c'o cafeluță… D'a nu de-a noastră, de-a dumitale.<noinclude><references/></noinclude> 21bygzpyblsfwej218do7kqsuhpio7e 104 50757 151470 2026-08-16T07:14:21Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151470 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />LA MEDELENI 319</noinclude>– Lasă că are baba! — se făli ea făcând cu ochiul. – Mușcă, papa. Domnul Deleanu mușcă din mărul întins de Olguța. – Pii! Grozav de bun!… Așa ceva n'am mâncat de când eram copil! – Papa, știi ce? Povestește-ne ceva de când erai tu mic. – Hai, papa, se rugă și Dănuț. – Și eu te rog, Moșu Iorgu. – De când eram eu mic… Hei! – Mai mușcă odată, papa. Așa ai să-ți aduci aminte! Aroma merelor coapte, parfumul cald de turtă dulce, flăcările sobei, și trei chipuri de copii care-ți sunt dragi, — nu sunt numai îndemn, ci chiar izvor de basm și amintiri. În jurul mesuței erau patru copii. Afară, ploia curgea cenușie, bătând în geamuri. Peste sate, șesuri, codri, dealuri și orașe, cădeă ursuzul potop al tristeței, mucezind frunzele, sporind glodul, întețind tusa, alungând zâmbetele. Dar bucătăria rumenă de flăcări, plină de copii, pisici, pui de găină și povești, — plutea prin ploae și prin toamnă ca o nouă Arcă a lui Noe. Și umbra babei pe zidurile albe, avea o amploare biblică.<noinclude><references/></noinclude> p0e7l1t7kuxacz1u45f4vbyakj7t62j 104 50758 151472 2026-08-16T09:53:17Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151472 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />LA MEDELENI 321</noinclude>nuț își umplu plămânii de libertate, și repede bătu din cap o mătanie berbecească, din pricina plafonului grăbit. Presiunea psihologică sporea necontenit, ca într'un submarin naufragiat, pe măsură ce se scufundă. Din antret venea svon de glasuri. Acolo, subt diriguirea doamnei Deleanu, Anica și Profira umpleau celălalt cufăr: cel cu așternutul. Profira icnea îndesând salteaua, ca Ion la frământatul cozonacilor. Treaba o făcea Anica; Profira trudea numai verbal. Alături de cufăr, Monica, îmbrăcată cu rochiță și bluză de postav albastru, se uita în gol… Apucând deodată, ca prin somn, mâna doamnei Deleanu, o strânse tare. – Ce-i, Monica? — Nu… Nimic, tante Alice! tresări ea. Își încleștă pumnii. Ochii i se 'năspriră de mânie împotriva ei. Vroise să și-l închipue pe Dănuț și nu izbutise. Și doar îl știa mai bine decât se știa pe ea! Și doar acuma îl văzuse!… Atunci? După ce va pleca Dănuț – mai era o noapte numai — să nu-l mai vadă deloc? „Nu-i adevărat!“ Cum eră Dănuț?… Avea ochi verzui-aurii, bucle castanii, nasul în sus. Purta hăinuțe de catifea gris care-i veneau așa de bine. — Da' unde-i Dănuț?… întrebă doamna Deleanu încuind lacata. Monica își scutură cozile și întoarse capul spre<noinclude>Ionel Teodoreanu, La Medeleni. Voi. I 21 <references/></noinclude> 0gb69xffurw40lyffckixllws4u87p8 104 50759 151473 2026-08-16T09:59:17Z Gdeaconu 22625 /* Neverificat */ Pagină nouă: usa de teamă, să nu vadă tante Alice că Dănuț se juca de-a ascunselea în sufletul ei. – Dănuț! Olguța! Unde sunteți? – … – Vezi, nu-s dincolo, Monica? – Nu-s, tante Alice! Monica se uită subt patul lui Dănuț: Doamna Deleanu scotoci prin dulap. – Sărut mâna, coniță. – Ce-i, mamă Mario? – Am venit să iau poruncă dela stăpânul meu – zâmbi ea, clipind – ce dulciu să-i fac de rămas bun? — Auzi, Dănuț! — îl ispiti deamna... 151473 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Gdeaconu" />322 IONEL TEODOREANU</noinclude>usa de teamă, să nu vadă tante Alice că Dănuț se juca de-a ascunselea în sufletul ei. – Dănuț! Olguța! Unde sunteți? – … – Vezi, nu-s dincolo, Monica? – Nu-s, tante Alice! Monica se uită subt patul lui Dănuț: Doamna Deleanu scotoci prin dulap. – Sărut mâna, coniță. – Ce-i, mamă Mario? – Am venit să iau poruncă dela stăpânul meu – zâmbi ea, clipind – ce dulciu să-i fac de rămas bun? — Auzi, Dănuț! — îl ispiti deamna Deleanu ca pe un duh mâncăcios. – Eu es, Olguța! — explodă Dănuț, îmbrâncind capacul. Zburlit, congestionat, buimăcit de lumină, stăpânul bucătăreisei și-al Monicăi încalecă marginea cufărului — Aii! — se schimonosi el, mușcânduși limba. – Ce-i, Dănuț ? – M'a pișcat de picior! – Să te 'nveți minte să privești unde calci! – tună Olguța, căutându-și nou-născutul cucui pe frunte. – Bată-i norocul să-i bată copii! — chioti bucătăreasa ajutând Olguței să iasă. — Babo, să faci bezele. — Lasă, Olguța. Azi poruncește Dănuț. — Nu vezi că tace, mamă dragă! Până ce se hotărăște el, vine masa!<noinclude><references/></noinclude> guc4lvefeorlgthddszytgy7n0j9ho0 151474 151473 2026-08-16T10:00:13Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151474 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />322 IONEL TEODOREANU</noinclude>usa de teamă, să nu vadă tante Alice că Dănuț se juca de-a ascunselea în sufletul ei. – Dănuț! Olguța! Unde sunteți? – … – Vezi, nu-s dincolo, Monica? – Nu-s, tante Alice! Monica se uită subt patul lui Dănuț: Doamna Deleanu scotoci prin dulap. – Sărut mâna, coniță. – Ce-i, mamă Mario? – Am venit să iau poruncă dela stăpânul meu – zâmbi ea, clipind – ce dulciu să-i fac de rămas bun? — Auzi, Dănuț! — îl ispiti deamna Deleanu ca pe un duh mâncăcios. – Eu es, Olguța! — explodă Dănuț, îmbrâncind capacul. Zburlit, congestionat, buimăcit de lumină, stăpânul bucătăreisei și-al Monicăi încalecă marginea cufărului — Aii! — se schimonosi el, mușcânduși limba. – Ce-i, Dănuț ? – M'a pișcat de picior! – Să te 'nveți minte să privești unde calci! – tună Olguța, căutându-și nou-născutul cucui pe frunte. – Bată-i norocul să-i bată copii! — chioti bucătăreasa ajutând Olguței să iasă. — Babo, să faci bezele. — Lasă, Olguța. Azi poruncește Dănuț. — Nu vezi că tace, mamă dragă! Până ce se hotărăște el, vine masa!<noinclude><references/></noinclude> 2mu94293lk2sc4eewt4fwrthvf2m2yf 104 50760 151475 2026-08-16T10:07:20Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151475 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />LA MEDELENI 323</noinclude>– Eu nu tac…: spun… să… facă… – Ce să facă? Bezele. Uite: nu poți spune nimic! – îi porunci Olguța, țintindu-l cu ochi de hipnotizator. – Spune, Dănuț, îl încurajă doamna Deleanu: ce-ți place ție mai mult? O cremă de vanilie? Clătite cu dulceață de căpșune? Niște crafle?… – Bezele-s cele mai bune. Eu vreau bezele cu frișcă. – Cu frișcă? Cataif cu frișcă, o contrazise Danuț inspirat. – Bezele, sfidă Olguța. – Văd eu că am doi stăpâni! Face baba și cataif cu frișcă și bezele cu frișcă. …La fereastră, mărul despuiat de frnze, clocotea de vrăbii. Gălăgia lor subțire și destrăbălată semăna atât de mult cu întâia recreație a unei școli primare după sfârșitul vacanței, că te-așteptai mereu să răsune clopoțelul de intrare în clasă, curmând-o <center>* ^* *</center> Întrecerea la fuga pornea din față ogrăzii. Monica își înoda cozile subt bărbie. Întinzându-și brațele și îndoindu-și trupul, Dănuț își verifica elasticitatea mușchilor greu încercați în cufăr. Ali latra, gudurându-se pe lângă ei. Cu muchia tălpii, Olguța trase o linie pe șosea; în dreptul pietrei care marca locul Olguței, linia era dreaptă, – se strâmba însă cotind îndărăt pe măsură ce se apropia de piatra lui Dănuț.<noinclude><references/></noinclude> mtjhpxehete6aj7b2yasb72fzb1kic8 104 50761 151476 2026-08-16T10:12:43Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151476 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />324 IONEL TEODOREANU</noinclude>– Nu mă țin! protestă Dănut privind pieziș linia vicleană. – Tare-i prost! Fă-o tu, Monica. Monica-și cruță tălpile. Luă o piatră ascuțită și zgârie conștiincios pe șoseaua jilavă o linie tremurătoare. — Un… doi, murmură Olguța, istovitor de rar, încordându-și pulpele. – Trei, țipă Dănuț, pripindu-se. — 'Napoi. Eu număr. Dănuț își reluă locul, încruntat — Un, doi… trei. Porniră în pas alergător cu Ali în frunte; Monica în rând cu Dănuț, Olguța în urmă. Dănuț privea casa lui Moș Gheorghe, spe care alergau, Monica trăgea cu coada ochiului la Dănuț cu care alerga: Olguța-i urma calm, ca și cum amândoi ar fi fost înhamați la goana ei. Cozile Monicăi se desfăcură: și le 'nodă la loc întorcând capul spre Dănuț. Ce bine ar fi fost să alerge cu cozile în mânile lui prin frigul de aur! Nimeni nu i-ar fi întrecut! Dănuț gâfâia. Întoarse capul îndărăt; Olguța și-l plecă în jos, zâmbind. Adunându-și puterile, Dănuț își dădu drumul. Se 'mpiedică. Oprindu-se, Monica-l ajută să se ridice. – Din cauza ta am căzut! Olguța trecu pe lângă el in goana mare, cu ochii la Moș Gheorghe care-i aștepta în pragul porții. – Buftea, acuma te ții?<noinclude><references/></noinclude> ml022obmavg6rjcvcqj14vepqh7wnv6 104 50762 151477 2026-08-16T10:18:01Z Gdeaconu 22625 /* Proofread */ 151477 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Gdeaconu" />LA MEDELENI 325</noinclude>Dănuț suspină. Monica-și încetini goana jertfindu-se pentru Dănuț. – Ai văzut, Moș Gheorghe? – Ca o rândunică, duduița moșului! – Cine-i al doilea? — se interesă distrat Olguța. – Dănuț, triumfă Monica. Danuț nu mai putea vorbi: respira. Aruncând din treacăt o privire haină învinsei, întră pe poartă înaintea ei, dimpreună cu Olguța: așa-s biruitorii. Cine merge cu mine la scrânciob? întrebă Olguța umplându-și gura cu vișine uscate. Monica așteptă răspunsul lui Dănuț. Moș Gheorghe își scutură luleaua pregătindu-se de plecare. Dănuț tăcu. Ședea întins pe laviță, în fața vetrei. Îi era așa de lene că-i venea să râdă și nu putea. – Tu nu mergi, Monica? – Mi-i frig. – Atunci mă duc singură. – Da' pe moșu nu-l ei? Olguța zâmbi. –Da' casa cine-o păzește? – Hei! Moșnegii care stau la foc. Noi tinerii ne dăm huță în scrânciob. Singură cu Dănuț!… Necutezând să se așeze pe laviță, alături de el, Monica se așeză pe un scăunel, lângă laviță ,cu fața la foc. Dacă flăcările vetrei ar fi putut străbate prin sufletul Monicăi, deasupra lui Dănuț ar fi lucit un curcubeu…<noinclude><references/></noinclude> ghj3rtny0p6tx8buysarijy16xm5igv