Wikipedia scnwiki https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali MediaWiki 1.45.0-wmf.3 first-letter Mèdia Spiciali Discussioni Utenti Discussioni utenti Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiutu Discussioni aiutu Catigurìa Discussioni catigurìa Purtali Discussioni purtali Pruggettu Discussioni pruggettu TimedText TimedText talk Mòdulu Discussioni mòdulu Luigi Pirandello 0 260 770132 770125 2025-06-07T14:48:46Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Luiggi Pirandellu]] nni [[Luigi Pirandello]] c'un rimannu: i nomi propri non si traducono 770125 wikitext text/x-wiki [[File:Luigi Pirandello 1936.jpg|thumb|Luiggi Pirandellu]] '''Luiggi Pirandellu''' ([[Girgenti]], [[28 di giugnu]] [[1867]] — [[Roma]], [[10 di dicèmmiru]] [[1936]]) fu nu scritturi, narraturi e drammaturgu [[sicilia]]nu. Nzèmmula a [[Salvaturi Quasimodu]] fu unu dî dui [[Premî Nobel siciliani]]. == Vita e òpiri == '''Luiggi Pirandellu''' nascìu a Girgenti nnû 1867. Scritturi narraturi e drammaturgu sicilianu, si furmau 'n Sicilia, friquintau l'Università di Roma e finìu li sò studi a Bonn cu na tesi, n tidiscu, supra lu sicilianu. La Sicilia fu sempri la spirazzioni di la sò pruduzzioni littiraria n talianu e sicilianu. Rapprisintau la ncapacità e li contraddizzioni di l'òmini di cunfruntàrisi câ propria pirsunalità, ntô dramma di na virità ca passa spissu la mmagginazioni. Dui anni prima di mòriri, nta lu [[1934]], vincìu lu [[premiu Nobel]] pi la littiratura. Li sò òpiri cchiù famusi sunnu ''Il fu Mattia Pascal'' (1904), ''[[Accussini eni (si vi pari)]]'' (1917), ''Uno nessuno e centomila'' (1926) e ''Novelle per un anno'' (1926). ''Liolà'' fu n'òpira ca Pirandellu scrissi n sicilianu. Pirandellu addivintau famusu cu lu sò tiatru comu ''Lumie di Sicilia'', ''Così è se vi pare'', ''Sei personaggi in cerca d'autore'', ''Enricu IV''. Appi crìtichi assai forti n Italia e a l'Èstiru. Tutta la sò produzzioni tiatrali fu traduciuta e rapprisintata nta tuttu lu munnu. Murìu a Roma nnû 1936. {{clear}} {{Nobel}} == Lijami di fora == * [https://web.archive.org/web/20080612064938/http://www.classicitaliani.it/pirandel/drammi/07_pira_liol%C3%A0_d.htm] La cummèdia "Liolà" 'n sicilianu. * [http://www.pirandelloweb.com] Purtali amaturiali didicatu a Pirandellu. Prisenti òpiri n furmatu ntigrali e stampàbbili. * [http://www.studiodiluigipirandello.it] Istitutu di studi pirandilliani - Roma * [http://www.liberliber.it/biblioteca/p/pirandello/index.htm] pi scarricàrisi certi òpiri di Pirandellu n vari furmati * [https://web.archive.org/web/20060425201310/http://www.crs4.it/Letteratura/FuMattia/FuMattia.html] lu testu ntigrali di "''Il fu Mattia Pascal''" * [http://nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1934/] Lu situ dî premi Nobel {{Littiratura Siciliana}} [[Catigurìa:Littirati siciliani]] [[Catigurìa:Premi Nobel]] [[Catigurìa:Tiatru sicilianu]] [[Catigurìa:Scrittura taliani]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1867|Pirandellu, Luiggi]] [[Catigurìa:Muruti ntô 1936|Pirandellu, Luiggi]] 0sfedku3yu0p4futwh2hypw0o1239bu Pirandellu 0 262 770160 8506 2025-06-07T23:31:11Z Xqbot 3501 Bot: Sistemo i reindirizzamenti doppi da [[Luiggi Pirandellu]] a [[Luigi Pirandello]] 770160 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Luigi Pirandello]] 7abzpnd0l57di6xy9rpmkcj0o0frz6z Luigi Pirandellu 0 277 770161 8521 2025-06-07T23:31:16Z Xqbot 3501 Bot: Sistemo i reindirizzamenti doppi da [[Luiggi Pirandellu]] a [[Luigi Pirandello]] 770161 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Luigi Pirandello]] 7abzpnd0l57di6xy9rpmkcj0o0frz6z Wikipedia:Vitrina 4 2047 770138 748902 2025-06-07T14:56:19Z GiovanniPen 22308 no multipagine varianti 770138 wikitext text/x-wiki Sta pàggina cunteni tutti l'artìculi dâ simana chi foru pubbricati ntâ pàggina principali nti l'appòsitu box. ===2017=== #[[Enceladu]] (R) #[[Carnalivari]] #[[Lamantinu]] (R) #[[Groenlannia]] #[[Giuseppi Pitrè]] (R) ===2015=== # [[Battagghia di Imera (480. a.C.)]] #[[Bicicletta di cursa]] ===2014=== # [[Archestratu]] # [[Vacca scinni e ntravacca]] ===2013=== #[[Sci]] #[[Dammusu]] ===2012=== #[[Meli]] #[[Abu Tahir Tamim ibn al-Muizz]] #[[Anapu]] #[[Artemisia Gentileschi]] #[[Mozzia]] ===2011=== #[[Abbassidi]] #[[Naca]] #[[Francu Battiatu]] #[[Libbia]] #[[Sunettu a bucca]] #[[Campu elettricu]] #[[Sceccu]] #[[Ebbraismu]] #[[Kiribati]] #[[Universu]] #[[Cucina siciliana]] #[[Lecca e la Mecca]] #[[Libbiralismu]] #[[Johann Gutenberg]] ===2010=== #[[Whisky]] #[[Unioni Europea]] #[[Palicu]] #[[Littiratura siciliana]] #[[Tiru ccu l'arcu]] #[[Britagna]] #[[Acitu]] #[[Compact Disc]] #[[Pianeta extrasulari]] ===2009=== #[[Petra pùmici]] #[[Astronàuta]] #[[Madonna dî milizzi]] #[[Fusioni nucliari]] #[[Thailandia]] #[[Vèniri di Willendorf]] #[[Campu elettricu]] #[[Alphonse Daudet]] #[[Simmulismu]] #[[Statutu d'autonumìa sicilianu]] #[[Urbanu II]] #[[Brasili]] #[[Micheli Amari]] #[[Francubbullu]] #[[Fibonacci]] #[[Pasta chî sardi]] #[[Jilatu]] #[[Arcu di Nuvè]] #[[Surrialismu]] #[[Megara Hyblaea]] #[[Carbuidrati]] #[[Iconuclastia]] #[[Würstel]] #[[Vettura euclideu]] #[[Russia]] #[[Parrucchettu dâ Carulina]] ===2008=== # [[Mattanza]] # [[Assediu]] # [[Srinivasa Ramanujan]] #[[Giuvanni Meli]] #[[Ìsula Firdinandèa]] #[[Rota]] #[[Purtedda dâ Ginestra]] #[[Spaccafurnu]] #[[Amenanu]] #[[Fisarmònica]] # Lu jocu dû [[Palluni (sport)|Palluni]] #[[Giorgiu di Antiochia]] #[[Tirrimotu dû 11 di jinnaru 1693]] #[[Camiddu]] #[[Cummerciu di nivi di l'Etna]] #[[Sunetti di Shakespeare]] #[[Vamparigghia]] #[[Castagnu dê Centu Cavaddi]] #[[Ferruvìa Circumetnea]] #[[Turri Cabrera]] #[[Large Hadron Collider]] #[[Ancilu Muscu]] #[[Lingua esperantu]] #[[Cintrali idroelèttrica]] #[[Liunardu Vigo]] ===2007=== # [[Antoon van Dick]] # [[Òpira dî pupi]] # [[Michail Bulgakov]] # [[Arancina]] # [[Mpiru bizzantinu]] # [[Ibn Zafar al Siqilli]] # [[Muòrica]] # [[Charles Darwin]] # [[Scarparu]] # [[Pablu Picassu]] # [[Marti (pianeta)]] # [[Papiru]] # [[Giufà]] # [[La Cubba]] # [[Elimi]] # [[Bùmmulu]] # [[Simetu]] # [[Ficu (fruttu)]] # [[Sicilia (èbbica àrabba)]] # [[Cioscu]] # [[Anidridi carbònica]] # [[Lapa (menzu di trasportu)]] # [[Zammù]] # [[Che Guevara]] # [[Sàtiru danzanti]] ===2006=== # [[Manfredi di Sicilia]] # [[Giovi]] # [[Marranzanu]] # [[Scola Siciliana]] # [[Jacques Cartier]] # [[Oceania]] # [[Pohjola]] # [[Klaipeda]] # [[Oradea]] # [[Muixeranga]] # [[Naru (AG)]] # [[Salintinu]] # [[Acqua (vìppita)]] # [[Vizzini]] # [[Moresnet]] # [[Pruvincia di Missina]] # [[Mari dû Nord]] # [[Marsala (TP)]] # [[US Palermu]] # [[Mustu]] # [[Antoniu Vinizzianu]] ===2005=== # [[Enceladu]] # [[Lamantinu]] # [[Giuseppi Pitrè]] # [[Ciumifriddu]] # [[Nadia Comaneci]] # [[Sicilia (pristoria)]] # [[Pippu Fava]] # [[Laos]] # [[Sedna]] # [[Quetzalcoatl]] # [[Cricket]] # [[Tri Regni dâ Corea]] # [[Missina]] # [[Turinu]] # [[Palermu]] # [[Ruggeru II di Sicilia]] # [[Pianeta]] # [[Antonellu di Missina]] # [[Rafael del Riego]] # [[Concorde]] # [[Carrettu sicilianu]] # [[Baroccu sicilianu]] ==Li candidati artìculi dâ simana== *[[Candidatura p'artìculu dâ simana]] [[Catigurìa:Wikipedia]] 2d14w3jwnjg6x2rj80vzc0uutxlzw4l Giofìsica 0 3011 770159 655511 2025-06-07T15:42:20Z GiovanniPen 22308 770159 wikitext text/x-wiki [[File:Kinemetrics seismograph.jpg|thumb|Nu sismografu usatu 'ntâ sismoluggìa.]] La '''giofìsica''' (macari ditta ''fìsica tirrestri'') 'n ginirali è l'appricazzioni di misuri e mètudi fìsici ô studiu dî prupitati fìsichi dû pianeta [[Terra]]. Uggettu di studiu di sta scienza è essinziarmenti la cumpunenti sòlita dâ Terra ([[Giofìsica dâ Terra sòlita]]), la cumpunenti lìquita ([[Fìsica di l'idrosfera]]), la cumpunenti gassusa ([[Scienza di l'Atmosfera|Fìsica di l'atmosfera]]). La '''giofìsica appricata''' studia la parti sòlita cchiù supirficiali dâ Terra e rivorci lu sò campu di ricerchi â nnividuazzioni di [[minirali]] e di strutturi idònii pi lu munzeddu d'idrocarvuri nunchì â risuluzzioni di prubbremi 'n campu ncignirìsticu civili, idràulicu, minirariu e a la nnividuazzioni di fonti d'enirgìa giotèrmica. La giofìsica è na scienza supratuttu di tipu spirimentali e cunnividi lu campu d'appricazzioni sia câ [[fìsica]] ca cu la [[gioluggìa]]; macari [[meteoroluggìa]] e l'[[oceanografìa]], utilizzannu mètudi di nnàggini spirimintali fìsici, ponnu èssiri ritinuti disciprini affirenti la giofìsica. == Giofìsica e gioluggìa == Li disciprini dâ giofìsica ca si ntirèssanu dâ cumpunenti sòlita dû globbu e pitantu sunnu di ritinìrisi inirenti la gioluggìa sunnu: * [[Tittonofìsica]] * [[Protoluggìa]] * [[Gravimetrìa]] * [[Giotermia]] * [[Sismoluggìa]] * [[Radiuattivitati]] La [[gioalittricitati]] e lu [[Magnitismu tirrestri|giomagnitismu]] sunnu inirenti sia la gioluggìa, sia la fìsica di l'atmusfera, sia la [[pianetoluggìa]] 'n quantu ntirèssanu macari la riggiuni di spazziu ca circunna lu pianeta nostru, ca veni diciuta [[magnetosfera]]. Li pruspizzioni giofìsichi (pruspizzioni sìsmichi, alèttrichi, alittromagnètichi, radiumètrichi, gravimètrichi) rapprisèntanu arcuni mètudi fìsici utilizzati ntô campu di l'esplurazzioni giològgica. La [[paleogiofìsica]] studia li stissi finòmini citati, ma rifiruti a lu passatu, p'asempiu lu [[paleomagnitismu]]. == Storia dâ giofìsica == La '''fìsica tirrestri''' è na scienza rilativamenti giùvini. Li principali studi supra li prupitati glubbali dâ Terra vìnniru svurciuti tra lu 1600 e lu 1900. Ntâ prima mitati dû novicentu vinni studiata la struttura nterna dâ Terra, grazzi a l'utilizzu dî primi [[sismoluggìa|riggistrazzioni sismogràfichi]]. Nfini, sulamenti ntâ secunna mitati dû novicentu s'accuminzaru a studiari li prucessi giodinàmici dâ supirfici tirrestri, vinni prupunuta la tiurìa dâ [[tittònica a zolli]] e ci si cuncintrau supra la surcenti sìsmica. == Talìa puru == * [[Scienzi dâ terra]] {{Fìsica}} [[Catigurìa:Fìsica|Giofisica]] [[Catigurìa:Scienzi dâ terra]] 6yvmzjvyfqrff1rllkpqnr2r4nmrk5v 4 di giugnu 0 3256 770162 770117 2025-06-07T23:35:03Z Dostojewskij 18849 /* Nasciuti */ + [[Luca Madonia]] 770162 wikitext text/x-wiki {{Giugnu}} == Abbinimenti == * [[1989]]: Na manifestazzioni pi la [[dimocrazzia]] veni riprimuta dî carri armati n Piazza Tienammen a [[Pechinu]]. Lu nùmmuru di morti è ncertu ma si parra di diversi cintinara == Nasciuti == * [[1957]]: [[Luca Madonia]], cantauturi sicilianu di musica lèggia * [[1972]]: [[Ninu Porzio]] * [[1975]]: [[Angelina Jolie]] == Morti == * [[1463]]: [[Flaviu Biunnu]] * [[1798]]: [[Giacumu Casanova]] * [[1941]]: [[Gugghiermu II di Girmania]] h5lztx1yxsauyurr6oa8flfi5scar2s 5 di giugnu 0 3257 770163 770116 2025-06-07T23:36:52Z Dostojewskij 18849 /* Nasciuti */ + [[Stefania Sandrelli]] + [[Jeff Garlin]] 770163 wikitext text/x-wiki {{Giugnu}} == Abbinimenti == * [[1224]]: [[Fidiricu II di Hohenstaufen|Fidiricu II]] di Svevia stabbilìu l'Univirsitati dî Studi di [[Nàpuli]] * [[2006]]: U contingenti talianu in [[Iraq]] subisci n'attentatu (un surdatu muortu e quattru feriti) == Nasciuti == * [[1723]]: [[Adam Smith]], econumista brittànnicu (m. [[1790]]) * [[1878]]: [[Pancho Villa]], rivuluzziunariu missicanu (m. [[1923]]) * [[1883]]: [[John Maynard Keynes]], econumista britànnicu (m. [[1946]]) * [[1946]]: [[Stefania Sandrelli]], attrici italiana * [[1962]]: [[Jeff Garlin]], atturi statunitenzi == Morti == * [[2004]]: [[Ronald Reagan]], prisidenti miricanu (n. [[1911]]) nqxeu0tp67wvrslb0hlwpcvyah8a5gh 6 di giugnu 0 3258 770164 770118 2025-06-07T23:39:44Z Dostojewskij 18849 [[Bjorn Borg]] 🡆 Nasciuti 770164 wikitext text/x-wiki {{Giugnu}} == Abbinimenti == {{...}} == Nasciuti == * [[1926]]: [[Adriano Emperado]], artista marziali * [[1956]]: [[Bjorn Borg]], jucaturi di [[tennis]] svidisi == Morti == * [[1961]]: [[Carl Jung]], [[pissichiatra]] cfvaa63i2qr63hzf3r1jb8o2244trms Lettunia 0 5720 770128 738586 2025-06-07T14:04:20Z 2001:4C4E:1D11:9E00:94E3:F26C:E68F:532B 770128 wikitext text/x-wiki {{Infobox statu|nomu=Lettunia|supirficiTutali=64 589|innu=Dievs, svētī Latviju [[File:Latvian_National_Anthem.ogg]]|targa=LV|tilèfunu=+371|tld=.lv, .eu|munita=Euru|urariu=UTC+2 UTC+3 (Cu l'urariu ligali)|cunfini=Estonia, Russia, Bielurussia, Lituania|cuntinenti=Europa|nomuAbbitanti=Lettuni|pupulazzioniCriscita=−0,50% (2015)|pupulazzioniDinsitati=30,759|pupulazzioniAnnu=2015|pupulazzioniTutali=1.986.705|supirficiAcqua=1,5|trasutaUE=1º Maiu 2004|linkBannera=Flag of Latvia.svg|trasutaONU=17 Sittèmmiru 1991|nnipinnenza=6 Sittèmmiru 1991|primuMinistru=[[Evika Siliņa]]|prisidenti=[[Edgars Rinkēvičs]]|cuvernu=Ripubbrìca Parlamintari|linkLucalizzazzioni=EU-Latvia.svg|capitaliAbbitantiAnnu=2017|capitaliAbbitanti=709.767|capitali=Riga|àutrilingui=Russu|lingua=Lettuni|nomuUfficiali=(LV) Latvijas Republika|nomuCumpretu=Ripubbrìca đđî Lettunia|linkStemma=Coat of arms of Latvia.svg|festa=18 Nuvèmmiru}} La '''Lettunia''' è nu statu [[Europa|europeu]] chi s'affaccia ntô [[mari Jancu]]. ==Giografìa== Cunfina cu l'[[Estonia]], la [[Russia]], la [[Bielorussia]], e la [[Lituania]]. La capitali è [[Riga]]. Havi 2.700.000 di abbitanti supra na supirfici di 64.000 chilòmitri quatrati (km<sup>2</sup>). ==Storia== La [[Svezzia]] occupu ntê [[1621]] nzinô [[1721]], doppu centunu anni pi la [[Guerra dû Nord]]. Ô [[6 di dicèmmiru]] [[1940]] nzinô [[5 di maiu]] [[1990]] la [[Ripùbbrica Sucialista Suvietica Lettuna]] suttu la duminazzioni di [[URSS]]. ==Ecunumìa== Ô [[1 di jinnaru]] [[2014]] la Lettunia si trasìu ntâ [[Euru]] zona. {{Europa}} [[Mmàggini:Kaart_Letland.jpg|thumb|right|La carta di la Lettunia]]{{Stati membri di l'Unioni Europea}} [[Catigurìa:Nazzioni]] [[Catigurìa:Europa]] 3tt1yl493bwm3g8of57wdgpcv5n86m8 Classificazzioni scintìfica 0 10123 770155 716084 2025-06-07T15:35:40Z GiovanniPen 22308 770155 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Classificazzioni scientìfica d'armali }} {{Taxobox_image | image = [[File:]]| caption = Tutti li catigurìi}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Armali|Animalia]]}} {{Taxobox super phylum | taxon = }} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = }} {{Taxobox subphylum entry | taxon = }} {{Taxobox_classis_entry | taxon = }} {{Taxobox_subclassis_entry | taxon = }} {{Taxobox_superordo_entry | taxon = }} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = }} {{Taxobox_subordo_entry | taxon = }} {{Taxobox_infraordo_entry | taxon = }} {{Taxobox_superfamilia_entry | taxon = }} {{Taxobox_familia_entry | taxon = }} {{Taxobox subfamilia entry | taxon = }} {{Taxobox_genus_entry | taxon = }} {{Taxobox_species_entry | taxon = }} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} La '''classificazzioni scintìfica''' o '''classificazzioni biològgica''' è comu li bioluggisti mentinu tutti li speci di l'organismi ntra gruppi e catigurî. Stu mudellu mudernu havi li soi radici ntrô sistema di [[Carolus Linnaeus]], chi usava li carattiristici fisici pi scegghiri li gruppi unni ogni organismi cci appartiniu. Stu mudellu s'havi statu rinuvatu nanticchi pi migghiurari l'accordu chî principî di [[Charles Darwin]] dâ discinnenza cumuni di l'armali. [[Sistimàtica moleculari]] chi usa l'analisi di [[DNA]], havi forzatu tanti canciamenti di stu mudellu l'urtimi anni, nu ndrizzu c'avissi a cuntinuari. La classificazzioni scintìfica apparteni â scienza di [[Tassinumìa|tassinumìa]]. ::Sta taula â manu dritta ammustra li varî gruppi e catigurî e puru si pò usari comu nu ''template'' pi custruiri li classificazzioni di tutti l'armali. == Talìa puru == * [[Regnu (bioluggìa)|Regnu]] * [[Filu (bioluggìa)|Filu]] * [[Classi (bioluggìa)|Classi]] * [[Òrdini (bioluggìa)|Òrdini]] * [[Famigghia (bioluggìa)|Famigghia]] * [[Gèniri (bioluggìa)|Gèniri]] * [[Speci (bioluggìa)|Speci]] * [[Classificazzioni dî mammìfiri]] [[Catigurìa:Bioluggìa]] [[Catigurìa:Armali]] [[Catigurìa:Zuoluggìa]] ecozs6apjmaysnezgi6oytqpdshuhqj Catigurìa:Strumenta musicali 14 12883 770148 756917 2025-06-07T15:08:08Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Catigurìa:Strumenta]] nni [[Catigurìa:Strumenta musicali]] 756917 wikitext text/x-wiki [[Catigurìa:Mùsica]] lavcrx1fkjug6ynpkc9hjnhemcxfb3p Chianuforti 0 17311 770143 738215 2025-06-07T15:00:05Z GiovanniPen 22308 770143 wikitext text/x-wiki [[File:Steinway Vienna 011.JPG|thumb|Nu pianu a cuda]] [[File:De Pianoles door Henriëtte Ronner-Knip.jpg|thumb|Henriëtte Ronner-Knip (1897)]] Lu '''chianuforti''', cchiù familiarmenti chiamatu '''pianu''' o '''pianuforti''' è nu strummentu a cordi chi vibbranu grazzi â di martidduzzi azziunati di na tastiera di 88 noti. Pò èssiri a cuda, a menza cuda, o drittu, secunnu la dispusizzioni dî cordi. L'urìggini dû nomu diriva dû fattu chi lu pianu, a diffirenza dû [[clavicèmmalu]], pirmetti di modulari lu vulumi di na nota facennu na prissioni cchiù o menu forti supra lu tastu. Cumpusizzioni pi pianu foru scritti di quasi tutti li musicisti cchiù cèlibbri, comu [[Beethoven]], [[Mozart]], o [[Chopin]]. Na cosa curiusa è ca [[Johann Sebastian Bach]], puru si canuscìa l'esistenza dû pianu, nun apprizzava assai la mùsica sunata cu stu strummentu, forsi pirchì all'èbbica, la tècnica di custruzzioni dû pianu nun era stata ancora pirfizziunata. == Tipi di mudulazzioni == A diffirenza dû clavicèmmalu, lu chianuforti pirmetti la mudulazzioni e misurazziuni dû sonu (dinàmica) 'n: * Chianìssimu (pianissimo) * Chianu (piano) * Menzu forti (mezzoforte) * Forti (forte) * Furtìssimu (fortissimo) == Tipi d chianuforti == Ci sunnu dui tipi mpurtanti di chianuforti: * urizzuntali: Lu chianuforti urizzuntali veni usatu principarmenti nta l'urchestri o pâ mùsica di càmmira e è mintutu pi urizzuntali. * virticali: lu chianuforti virticali (chiamatu macari "a muru") veni usatu principarmenti pô stùdiu, picchì lu sonu nun è pulitu comu a chiddu urizzuntali e è mintutu pi virticali [[Catigurìa:Mùsica]] kbpz11bljo1zrkkxbemi84w6m25uki2 Catigurìa:Attrezzi 14 17365 770146 250454 2025-06-07T15:07:01Z GiovanniPen 22308 Rinnirizzamentu â pàggina [[Catigurìa:Utènzili]] 770146 wikitext text/x-wiki #redirect[[Catigurìa:Utènzili]] jiiovet5rirzwa74w9xz2erpzior10c Bova Marina 0 25675 770152 749264 2025-06-07T15:11:28Z GiovanniPen 22308 770152 wikitext text/x-wiki {{Appellu a 'i calabrise}} {{Cumuni|nomucumuni = Bova Marina|nomuufficiali = Bova Marina |pruvincia = [[Pruvincia di Riggiu Calabbria|Riggiu Calabbria]] (RC) |riggiuni=Calabbria |superfici = 29 |abbitanti = 3.813 |dinsita = 131,4 |cumunilimitrofi = [[Bova (RC)|Bova]], [[Cundufuri]], [[Palizzi]] |cap = 89035 |prifissutelefonicu = 0965 }} ''' Bbova Marina ''' è nu cumuni 'i 3.813 abbitanti dâ [[pruvincia i' Rriggiu Calabbria]]. Bbova Marina 'a fundau Monsignor Dalmaziu D'Andrea, viscuvu î Rriggiu-Bbova, quandu cchiù o menu ntô 1870, 'ccattau du Demaniu du Rre 'na striscia 'i terra rasenti 'a hiumara Sideroni, 'ntô chinu da campagna serbaggia. D'Andrea spartìu 'u terrenu chi si 'ccattau, e 'nciu desi 'e contadini chi volivanu mi calanu da muntagna, e ficeru na speci 'i paiseddu. Bbova Marina 'a costruiru supra a restatini ebbrei, bizzantini e grecanici, chi ancora si ponnu vidiri 'ccà e ddà. 'Ntô 1908 cu nu Decretu du Rre 'a ficeru comuni. 'Ntâ ddu periudu 'rrivau puru 'a ferruvia. Comu 'a ficeru, già di tandu, a Bbova Marina cogghivanu ggenti pe' mi vindunu cosi: comu 'nfatti ogni misi 'nc'era na fera ggrossa undi si vindivanu 'nimali e atri cosi. Ntâ Sicunna Gguerra Mondiali Bbova Marina fu bbombardata ill'americani chi iettavanu bbumbi pe mi 'mmazzanu e' tedeschi 'mmucciati, ch'e 'ntantu fuivanu pe' munti. 'Ntô dopugguerra, 'nci fu l'alluvioni 'nta tutta a' zzona da Bbovesia e parecchi, assai cristiani 'i Roghudi Vecchiu, 'i Bbova Supra e dill'atri paisi, 'bbandunaru 'i so casi e scindiru pe' Bbova Marina, chi giustamenti 'i tandu 'ndeppi cchiù ggenti. 'Ntall'anni 60, zziccaru supra 'a Rrocca du Capu 'a statua da Madonna du Mari, fatta du scultori massciu Celestinu Petroni (chi tra l'atri cosi fici puru l'artari maggiori da Chiesa 'i Santa Maria di Grazi a San Giovanni Rrotondo), ch'esti assai sentuta. 'Ntô 2008 a Bova Marina festeggiaru 'i cent'anni di quandu 'a ficeru comuni. {{Purtalicalabbria}} [[Catigurìa:Cumuna dâ pruvincia di Riggiu Calabbria]] 4e9f4sh36g5d7aoiymsc6ls0zgieqqg Leonziu Pilatu 0 29028 770153 663369 2025-06-07T15:29:15Z GiovanniPen 22308 770153 wikitext text/x-wiki '''Leonziu Pilatu''' fu nu mònacu e tradutturi calabbrisi chi parrava la [[lingua greca]]. Nascìu a [[Siminara]] nun si sapi quannu esattamenti, ma nta l'inizzi dû [[XIV sèculu]]. Lu sò anzignanti fu [[Barlaam di Calabbria|Barlaam]], chi vuliva fari studiari n'àutra vota lu grecu nta l'[[Europa]]. Anzignau lu grecu a [[Giuvanni Boccacciu]] e fici la traduzzioni 'n latinu di [[Omeru]]. Murìu ntô [[1365]] nta nu naufraggiu. [[Catigurìa:Biografìi|Pilatu, Leonziu]] thlqku9kxshcwmsbtskisn42qqs3z1d Numinclatura binumiali 0 33130 770156 663649 2025-06-07T15:37:30Z GiovanniPen 22308 770156 wikitext text/x-wiki La '''numinclatura binumiali''', o numinclatura binomia, è na cumminzioni "standard" utilizzata ntâ [[Sistimàtica (bioluggìa)|sistimàtica]] pi dari lu nomu pi na speci. Comu suggirisci lu tèrmini ''binumiali'', lu '''nomu scintìficu''' di na speci veni fattu di na cumminazzioni di dù noma: * Lu nomu dû [[gèniri (tassonumìa)|gèniri]] a cu apparteni la speci * N'[[epitetu]] chi carattirizza e distingui dda speci di l'àutri appartinenti a ddu gèniri. Lu primu tèrmini (nomu ginèricu) porta sempri la nizziali maiùscula, mentri lu secunnu tèrmini (nomu spicìficu) veni scrittu n minùscula; tutti li dui noma vannu nortri scritti 'n cursivu (Asempiu ''Homo sapiens''). Quannu lu gèniri fu prima trattatu ntô testu o quannu foru già alencati quarchi speci di ddu gèniri, lu nomu ginèricu pò èssiri accurzatu câ sò littra nizziali (''H. sapiens'') ma nun havi mai a èssiri livatu. Sulu 'n rari accasioni st'abbriviazzioni veni usata cumunimenti ô postu dû nomu cumpretu. P'asempiu lu [[batteriu]] ''[[Escherichia coli]]'' veni spissu nnicatu sulu comu ''E. coli''. == Storia == L'usu dâ numinclatura binumiali asisti grazzi a [[Cariolus Linnaeus|Linneu]] ca l'aduttau pi lu sò sistema di [[Classificazzioni scintìfica (artìculu 'n calabrisi di Parmi)|classificazzioni scintìfica]], basatu supra l'ossirvazzioni dî diversi carattirìstichi dî speci viventi. Pi stu mutivu, è n'idìa cumuni crìdiri ca Linneu è lu nvinturi dâ numinclatura binumiali. 'N rialità, sta sìmprici ma granni idìa fu cunciputa di [[Gaspard Bauhin]], nu butànicu campatu ortri 100 anni prima di Linneu, chi l'aduttau pi na classificazzioni supra li chianti. == Lista dî tèrmini latini e greci cumuni ntî noma scintìfici == {| border=1 |- |'''Palori latini e grechi (o parti d'iddi)''' |'''lingua''' L=Latinu G=Grecu |'''Traduzzioni''' |- |''albus''||L||jancu |- |''arcticus''||L||àrticu |- |''argentatus''||L||argintatu |- |''australis''||L||miridiunali |- |''bengalensis''||L||[[Bengala]], [[Innia]] |- |''borealis''||L||buriali |- |''brachy''||G||curtu |- |''carbo''||L||carvuni |- |''caulos''||G||gambu, fustu |- |''caudatus''||L||cudatu, cu la cuda |- |''cephalus''||G||testa |- |''chloro''||G||vìridi |- |''-cola''||L||-geno, abbitanti |- |''cristatus''||L||cristatu, cu la crista |- |''cyano''||G||cianu, azzurru |- |''dactylus''||G||jìditu |- |''deca''||G||deci |- |''dermis''||G||pèddi |- |''diplo-''||G||dùbbulu |- |''dodeca''||G||dùdici |- |''dolicho-''||G||allungatu |- |''domesticus''||L||dumèsticu |- |''dorsalis''||L||dursali |- |''dukhunensis''||L||[[Deccan]], [[Innia]] |- |''echinus''||G||spini |- |''ennea''||G||novi |- |''ennea''||G||nuvanta |- |''erythro''||G||russu |- |''familiaris''||L||cumuni |- |''flora''||L||ciuri |- |''folius''||L||fogghia |- |''fuscus''||L||marruni scuru |- |''fulvus''||L||giarnu |- |''gaster''||G||stòmacu |- |''glycis''||G||dùci |- |''halo''||G||sali |- |''hecta''||G||centu |- |''hendeca''||G||ùnnici |- |''hepta''||G||setti |- |''heptacota''||G||sittanta |- |''hexa''||G||sei |- |''hexacota''||G||sissanta |- |''hibernicus''||L||[[Irlanda]] |- |''hortensis''||L||jardinu |- |''icosa''||G||vinti |- |''indicus''||L||Innianu |- |''lateralis''||L||latirali |- |''leucus''||G||jancu |- |''lineatus''||L||rigatu, a strisci |- |''ludovicani''||L||di Ludovicu |- |''maculatus''||L||maculatu |- |''major''||L||maiuri |- |''maximus''||L||màssimu |- |''melanus''||G||nìuru |- |''minimus''||L||mìnimu |- |''minor''||L||minuri |- |''montanus''||L||muntanu |- |''morphos''||G||furma |- |''morph-''||G||furma |- |''mauro-''||G||scuru |- |''niger''||L||nìuru |- |''nona''||L||novi |- |''nothos''||G||fintu |- |''notos''||G||miridiunali |- |''novaehollandiae''||L||[[Australia]] |- |''novaeselandiae''||L||[[Nova Zilanda]] |- |''noveboracensis''||L||[[Nova Jorca]] |- |''obscurus''||L||scuru |- |''occidentalis''||L||uccidintali |- |''octa''||G||ottu |- |''octaconta''||G||uttanta |- |''oeos-''||G||tubbulari |- |''officinalis''||L||midicinali |- |''orientalis''||L||urientali |- |''ortho-''||G||drittu |- |''pachys''||G||rubbustu |- |''parvus''||L||nicu |- |''pedi-''||L||pedi |- |''pelagius''||G||ociànicu |- |''penta-''||G||cincu |- |''pentaconta''||G||cinquanta |- |''petra''||G||petra |- |''phyllo''||G||fogghia |- |''phyton''||G||chianta |- |''platy''||G||chiattu |- |''protos''||G||primu |- |''pseudo-''||G||sìmili a |- |''pteron''||G||ala |- |''punctatus''||L||puntigghiatu |- |''repens''||L||striscianti |- |''rhiza''||G||ràdichi |- |''rhytis''||G||currugatu |- |''rubra''||L||russa |- |''-rostra-''||L||pizzu |- |''rufus''||L||russu |- |''sativus''||L||siminatu |- |''saurus''||G||lucèrtula |- |''sinensis''||L||[[Cina]] |- |''stoma''||G||vucca |- |''striatus''||L||striatu |- |''sylvi''||L||voscu |- |''tetra-''||G||quattru- |- |''tetraconta''||G||quaranta |- |''tinctorius''||L||cularanti |- |''tomentosus''||L||pilusu |- |''trich-, thrix''||G||capiddu |- |''triconta''||G||trenta |- |''-ura''||G||dâ cuda |- |''variabilis''||L||variàbbili |- |''variegatus''||L||varigatu |- |''ventrus''||L||panza |- |''verrucosus''||L||dâ peddi rugusa |- |''viridis''||L||vìridi |- |''volans''||L||vulanti |- |''vulgaris''||L||cumuni |} [[Catigurìa:Scienzi]] jjw5bjh0z7ksjum7acblaplij1qfdwk Metrònumu 0 33400 770150 736127 2025-06-07T15:09:53Z GiovanniPen 22308 770150 wikitext text/x-wiki [[File:Wittner metronome.jpg|thumb|Metrònumu miccànicu cu [[Battiti pe' minutu|bpm]] gàti]] Lu '''metrònumu''' è nu strumentu usatu ntâ [[musica]], chi servi pe' misurari lu tempu o 'a scansiuni ritmica. Fu 'nventatu dô tidiscu [[Johann Nepomuk Mälzel|Johann Mälzel]], 'ntô [[1816]], ma prima d'iddhu 'nci furu tanti chi 'mbentarunu diversi apparecchi pe' 'mi misuranu û tempu. 'Ntô [[1600]], a esempiu, 'nci fu [[Etienne Louliè]] e, poco prima î Mälzel, Winkel, pe' iddhu 'nc'èsti û testu fondamentali dâ so' scoperta. Supra 'a basi dâ terza lìggi îll'oscillazziuni pendolari fu costruitu û metrònumu, na sorta î pendulu capuvortu, cu' n'asta graduata 'ntra i frequenzi 40 e 208 ô minutu primu e nu pisu, diciutu lìnti, chi potimu spostari lungo st'asta selezzionandu i pulsazzioni pe' minutu (indicati comu MM - acronimu î Metrònumu Mälzel - o 'a sigla î derivazziuni anglosassoni ''bpm'', ovveru [[battiti pe' minutu]]). ==Lijami di fora== * [https://web.archive.org/web/20130121103057/http://bestmetronome.com/ Metrònumu virtuali miccànicu] [[Catigurìa:Mùsica]] 4so0v80o4xu3c7ey4oeyi4sy6qgg6no 770151 770150 2025-06-07T15:10:06Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Metrònumu/Calabbrisi-Parmi]] nta [[Metrònumu]] senza lassari un rimannu: norma ns0 770150 wikitext text/x-wiki [[File:Wittner metronome.jpg|thumb|Metrònumu miccànicu cu [[Battiti pe' minutu|bpm]] gàti]] Lu '''metrònumu''' è nu strumentu usatu ntâ [[musica]], chi servi pe' misurari lu tempu o 'a scansiuni ritmica. Fu 'nventatu dô tidiscu [[Johann Nepomuk Mälzel|Johann Mälzel]], 'ntô [[1816]], ma prima d'iddhu 'nci furu tanti chi 'mbentarunu diversi apparecchi pe' 'mi misuranu û tempu. 'Ntô [[1600]], a esempiu, 'nci fu [[Etienne Louliè]] e, poco prima î Mälzel, Winkel, pe' iddhu 'nc'èsti û testu fondamentali dâ so' scoperta. Supra 'a basi dâ terza lìggi îll'oscillazziuni pendolari fu costruitu û metrònumu, na sorta î pendulu capuvortu, cu' n'asta graduata 'ntra i frequenzi 40 e 208 ô minutu primu e nu pisu, diciutu lìnti, chi potimu spostari lungo st'asta selezzionandu i pulsazzioni pe' minutu (indicati comu MM - acronimu î Metrònumu Mälzel - o 'a sigla î derivazziuni anglosassoni ''bpm'', ovveru [[battiti pe' minutu]]). ==Lijami di fora== * [https://web.archive.org/web/20130121103057/http://bestmetronome.com/ Metrònumu virtuali miccànicu] [[Catigurìa:Mùsica]] 4so0v80o4xu3c7ey4oeyi4sy6qgg6no Fisarmònica 0 33434 770139 728263 2025-06-07T14:56:41Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Fisarmònica/Calabbrisi-Parmi]] nni [[Fisarmònica]]: norma ns0 728263 wikitext text/x-wiki {{Variantisub|2}} {{Strumentu Musicali |nome= Fisarmònica |immagine= Fisarmonica_nera_a_piano.png |classificazione= Airofuni a mantici |estensione= |relativi= Fisarmònica diatonica |costruttori= |musicisti= [[Fisarmonicisti]] |voci= }} 'A fisarmonica èsti nu strumentu chi fùngi cu l'aria, usatu pî [[canzuni]] tradizziunàli ([[tarantella]]) o pâ canzuni classica. 'Nci sunnu 'ddu tipi î fisarmonica: Una "a tastiera" e una "cromatica". 'Ntâ fisarmonica "a tastiera" 'a parti cantabbili èsti cu i tasti dû [[chianufòrti]]. 'Mbèci, ntâ fisarmonica "cromatica" 'a parti cantabbili èsti cu 'a buttunèra (puru 'ntâ parti 'mi s'accumpagna). Pâ canzuni tradizziunàli s'usa 'a fisarmonica diatonica, ditta organèttu. == Carattirìstichi == 'Ntâ fisarmònica 'nci sunnu 'ddu tastèri: una pe' sonari (pàrti cantabili) e una 'mi s'accumpagna (buttunèra) 'a pàrti cantabili. == Bassi == I bassi dâ fisarmonica ponnu essìri î 'ddu tipi: "Bassi Standard" e "Bassi Sciolti" e sunnu mentuti a distanza î quinta (Si♭♭...-Do-Sol-Re-La-Mi-...-La#) 'ntî "Bassi Standard". 'Nci sunnu vari tipi î fisarmònica cu diversu numeru î bassi: 12-24-36-48-80-96-120-160. Pe' facìri tuttu cchiù semplici si poti vidìri nu schema î na fisarmonica cu 48 bassi standard 'cca sutta: [[Mmàggini:Schema-Bassi-Fisarmonica-48-Bassi.png|800px]] Aundi: 'A prima fila èsti chidda dî "contrabbassi".<br /> 'A secunda fila èsti chidda dî "bassi".<br /> 'A quarta fila cu '''AM''' èsti chidda îll' '''Accordi Maggiori''' 'rriferuti ê noti dî "bassi".<br /> 'A quinta fila cu '''Am''' èsti chidda îll' '''Accordi Minori''' 'rriferuti ê noti dî "bassi".<br /> 'A sìsta fila cu '''A7''' èsti chidda îll' '''Accordi di Settima Dominante''' 'rriferuti ê noti dî "bassi".<br /> 'A sìttima fila cu '''Adim''' èsti chidda îll' '''Accordi di Settima Diminuita''' 'rriferuti ê noti dî "bassi".<br /> {{Artìculu dâ simana|28 di maiu| 2008}} [[Catigurìa:Strumenta (Cal)]] [[Catigurìa:Mùsica (Cal)]] t7lxb2kkhftbtitm81zz27gm2h7d60h 770145 770139 2025-06-07T15:03:15Z GiovanniPen 22308 770145 wikitext text/x-wiki {{Strumentu Musicali |nome= Fisarmònica |immagine= Fisarmonica_nera_a_piano.png |classificazione= Airofuni a mantici |estensione= |relativi= Fisarmònica diatonica |costruttori= |musicisti= [[Fisarmonicisti]] |voci= }} 'A fisarmonica èsti nu strumentu chi fùngi cu l'aria, usatu pî [[canzuni]] tradizziunàli ([[tarantella]]) o pâ canzuni classica. 'Nci sunnu 'ddu tipi î fisarmonica: Una "a tastiera" e una "cromatica". 'Ntâ fisarmonica "a tastiera" 'a parti cantabbili èsti cu i tasti dû [[chianufòrti]]. 'Mbèci, ntâ fisarmonica "cromatica" 'a parti cantabbili èsti cu 'a buttunèra (puru 'ntâ parti 'mi s'accumpagna). Pâ canzuni tradizziunàli s'usa 'a fisarmonica diatonica, ditta organèttu. == Carattirìstichi == 'Ntâ fisarmònica 'nci sunnu 'ddu tastèri: una pe' sonari (pàrti cantabili) e una 'mi s'accumpagna (buttunèra) 'a pàrti cantabili. == Bassi == I bassi dâ fisarmonica ponnu essìri î 'ddu tipi: "Bassi Standard" e "Bassi Sciolti" e sunnu mentuti a distanza î quinta (Si♭♭...-Do-Sol-Re-La-Mi-...-La#) 'ntî "Bassi Standard". 'Nci sunnu vari tipi î fisarmònica cu diversu numeru î bassi: 12-24-36-48-80-96-120-160. Pe' facìri tuttu cchiù semplici si poti vidìri nu schema î na fisarmonica cu 48 bassi standard 'cca sutta: [[File:Schema-Bassi-Fisarmonica-48-Bassi.png|thumb|left|I tasti]] Aundi: 'A prima fila èsti chidda dî "contrabbassi".<br /> 'A secunda fila èsti chidda dî "bassi".<br /> 'A quarta fila cu '''AM''' èsti chidda îll' '''Accordi Maggiori''' 'rriferuti ê noti dî "bassi".<br /> 'A quinta fila cu '''Am''' èsti chidda îll' '''Accordi Minori''' 'rriferuti ê noti dî "bassi".<br /> 'A sìsta fila cu '''A7''' èsti chidda îll' '''Accordi di Settima Dominante''' 'rriferuti ê noti dî "bassi".<br /> 'A sìttima fila cu '''Adim''' èsti chidda îll' '''Accordi di Settima Diminuita''' 'rriferuti ê noti dî "bassi".<br /> {{Artìculu dâ simana|28 di maiu|2008}} [[Catigurìa:Strumenta]] 1j6zdcsq0n8dsqkgqtcct5hg19lh3nv Discussioni:Fisarmònica 1 34439 770141 234951 2025-06-07T14:56:41Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Discussioni:Fisarmònica/Calabbrisi-Parmi]] nni [[Discussioni:Fisarmònica]]: norma ns0 234951 wikitext text/x-wiki {{Artìculu dâ simana|28 di maiu| 2008}} npc0zjch79ytbvb2bp8lvdyaptc37al Pentagramma 0 34812 770157 747558 2025-06-07T15:40:06Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Pentagramma/Calabbrisi-Parmi]] nta [[Pentagramma]] senza lassari un rimannu 747558 wikitext text/x-wiki {{O}} {{Variantisub|2}} Û '''Pentagramma''' (dô grecu ''penta'', cincu e ''gramma'', lìnia) èsti û '''rigu musicali''' aundi s'ascrivinu i [[Nota musicali|nota]]. 'A sò evoluzzioni parte dô IX secolu d.C. cu' passaggiu dâ notazione adiastematica. Û pentagramma èsti faciutu cu cincu linî paralleli e quattru spazi 'ntr'i linî. I linî e i spazi si cuntanu dô vasciu ò gatu. Û pentagramma poti essìri: *Semprici - vuce umana e pe' tutti i [[strumenti musicali]] î limitata estensiuni fonica, comu l'[[arco (musica)|archi]] e i [[aerofuni|fhiati]] ecc., pî quali 'a gamma (scala o estensiuni) avrazza o û rigistru acutu o cintrali o vasciu; *Doppiu - formatu î 'ddu pentagrammi semprici uniti î 'na graffa, usatu pô [[chianuforti]], l'[[arpa (strumentu)|arpa]], l'[[harmonium]] e 'a [[celesta]] 'noltri, pirmettinu î distinguìri i soni produciuti dâ manu destra (rigo superiori) e chiddi produciuti dâ manu sinistra (rigo inferiuri); *Triplu - [organu (musica)|organu]], due pentagrammi pâ [[tastiera (musica)|tastiera]] e nu pentagramma pî nota gravi 'ffidati â pedaliera; *Multiplo - Complessi strumentali, vocali strumentali e [[orchestra]]. dim3ryqkniz8n3gkciyonkooi9alque 770158 770157 2025-06-07T15:40:53Z GiovanniPen 22308 770158 wikitext text/x-wiki {{O}} Lu '''Pentagramma''' (dô grecu ''penta'', cincu e ''gramma'', lìnia) è nu '''rigu musicali''' unni s'ascrivinu i [[Nota musicali|nota]]. 'A sò evoluzzioni parte dô IX secolu d.C. cu' passaggiu dâ notazione adiastematica. Lu pentagramma èsti faciutu cu cincu linî paralleli e quattru spazi 'ntr'i linî. I linî e i spazi si cuntanu dô vasciu ò gatu. Lu pentagramma poti essìri: *Semprici - vuce umana e pe' tutti i [[strumenti musicali]] î limitata estensiuni fonica, comu l'[[arco (musica)|archi]] e i [[aerofuni|fhiati]] ecc., pî quali 'a gamma (scala o estensiuni) avrazza o û rigistru acutu o cintrali o vasciu; *Doppiu - formatu î 'ddu pentagrammi semprici uniti î 'na graffa, usatu pô [[chianuforti]], l'[[arpa (strumentu)|arpa]], l'[[harmonium]] e 'a [[celesta]] 'noltri, pirmettinu î distinguìri i soni produciuti dâ manu destra (rigo superiori) e chiddi produciuti dâ manu sinistra (rigo inferiuri); *Triplu - [organu (musica)|organu]], due pentagrammi pâ [[tastiera (musica)|tastiera]] e nu pentagramma pî nota gravi 'ffidati â pedaliera; *Multiplo - Complessi strumentali, vocali strumentali e [[orchestra]]. 3zyq0vl26jjmud33gw1rkfz4jomepo7 Carbuidrati 0 41309 770136 727821 2025-06-07T14:54:17Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Carbuidrati/Calabbrisi-CZ]] nni [[Carbuidrati]]: norma ns0 727821 wikitext text/x-wiki {{Appellu a 'i calabrise}} {{VariantiCalabbria|artìculu è scrittu 'n calabbrisi di Catanzaru (CZ), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard| [[carbuidrati]]}} [[File:Wheat products.jpg|thumb|250px|]] === Dehiniziuna === I '''carbuidrati''' (ditti puru '''zuccari''', '''glucidi''', '''saccaridi''' e '''glicidi''') sunnu 'nu gruppu 'e sostanzi ca cuntenanu 'e solitu [[carboniu]], [[idrogginu|idrogenu]] e [[ossigginu|ossigenu]] e sunnu ditti " '''idrati d'o carboniu''' " picchi hannu hormula bruta '''C<sub>n</sub>(H<sub>2</sub> O)<sub>n</sub>''' duva '''n''' esta 'nu numaru mai 'nferiura 'e tri, e raramenta superiura 'e setta. 'Sti sustanzi sunnu caratterizzati d'e 'nu sapura ducia, cchi 'on esta però esclusivu; infatti tenanu 'stu sapura ducia puru i precursuri d'e munusaccaridi, i '''pulialcool''', tra i quali esta presenta 'u '''ribitolu''' cchi caratterizza i dui cofatturi '''FAD''' e '''FMN'''. L'unità munusaccaridichi ditti '''glicusidi''' sunnu jungiuti tra iddhi tramita '''ligami glicusidici''' ppe hormara muleculi cchiu randi, ditti '''oligusaccaridi''', oppuru enormi, ditti '''pulisaccaridi'''. Si l'unità glicusidichi sunnu tutti uguali si parra 'e '''omupulisaccaridi''', s'invecia sunnu diversi si parra 'e '''eterupulisaccaridi'''. [[File:Aldehyde.png|100px|right|thumbnail| Gruppu aldunicu]] [[File:Ketone-general.png|left|100px|thumbnail| Gruppu chetunicu]] L'unità munusaccaridichi ponnu essara distinti in '''chetusi''' (si tenanu 'nu gruppu chetunicu) e '''aldusi''' (si tenanu 'nu gruppu aldunicu). === Isomari ottici === [[File:D-glucose color coded.png|160px|right|thumb|'''D-glucosio''']] I munusaccaridi tenanu armenu 'nu carboniu cchi esta ligatu a quattru sustituenti diversi e cchi 'ppe cchissu esta dittu '''asimmetricu''' oppuru '''chirala'''. L'atumi 'e carboniu chirala hannu 'a capacità ma hannu rotara 'u pianu d'a lucia polarizzata cchi attraversa 'a sustanza, 'ppe 'stu hattu si dicia ca i carbuidrati chetusi tenanu '''attività ottica''' e ca sidifferiscianu in diversi '''isomari ottici''' ('n particulara si parra 'e isomaru '''Destrugiru''' si 'u gruppu -OH, dittu '''ossidrilicu''' oppuru '''alcoolicu''', esta misu a destra; si parra d'e isomaru '''Levugiru''' s'invecia 'u gruppu alcoolicu esta a sinistra); si 'u pianu d'a lucia polarizzata rota a destra, 'u hattu vena 'ndicatu cc'u signu ('''+'''), si 'nbecia 'u pianu d'a lucia rota a sinistra, 'u hattu vena 'ndicatu cc'u signu ('''-''') . C'esta 'na relaziuna matematica hra 'u numaru d'e carbuni asimmetrici e 'u numaru d'e isomari ottici: 'ppe " n " carbuni chirali, ci sunnu " 2<sup>n</sup> " isomari ottici. 'Na coppia d'e isomari ottici sunnu ditti '''enantiumari''' s'i gruppi sustituenti sunnu rispettivamenta 'nbertuti, sunnu ditti 'nbecia '''diastereuisomari''' si dui oppuru 'cchiu centri chirali sunnu diversi tra i dui hormi d'e isomari, e 'nhina sunnu ditti '''epimari''' s'a coppia d'e isomari differiscianu 'ppe 'nu sulu gruppu alcolicu. === 'A mutarotaziuna === 'Ppe chiddhu cchi riguarda 'a struttura chimica d'e munusaccaridi, prevala 'a struttura ciclica. Subbatuttu esusi e pentusi tendanu a ciclizzara tramita 'nu ligama presenta tra 'u gruppu aldunicu o chetunicu e 'u gruppu ossidrilicu 'a la hina d'a catena glucidica; si horma daccussì 'na struttura ad aneddhu ditta '''simiacetalica''', e 'u henumenu c'a genera esta dittu '''mutarotaziuna'''. [[File:Glucose equilibrium.png|miniatur|700px|centre]] Cc'a hormaziuna dell'aneddhu semiacetalicu si horma 'nu novu cintru asimmetricu cchi genera dui isomari ditti '''anomaru <math>\alpha </math>''' e '''anomaru <math>\beta </math>''' ca sunnu in gradu ma varianu 'u pianu d'a lucia polarizzata 'ntra 'nu modu tuttu particulara. I dui anomari, presenti 'ntra 'na soluziona cchi esta suttaposta all'aziuna de 'nu raggiu 'e lucia polarizzata, s'interscambianu tra iddhi hacendu variara 'u pianu d'a lucia hinu a quandu 'on si giungia a 'n'equilibriuhra i dui hormi anomerichi. Si 'u centru cchi si horma 'nteressa 'u carboniu numaru cincu si parra de '''struttura piranusica''', s'invecia esta coinbortu 'u carboniu quattru si parra 'e '''struttura huranusica''' . 'A struttura piranusica prevala rispettu all'atra pecchi ci sunnu ligami chimici tra i carbuni simili d'o tuttu a chiddhi d'e strutturi lineari; 'ntra i chetusi prevala 'a struttura huranusica. I dui strutturi semiacetalichi venanu spessu rappresentati attraversu i '''schemi de Hawarts''' [* guarda 'a higura cchiu subba!! ] ca horniscianu 'nformaziuni subba 'a composiziuna chimica d'a sustanza, ma 'onda dannu subba 'a reala geumetria dei moleculi ca sunnu 'nbecia cchiu cumplessi ('a sruttura cchiu rappresentata 'ntra 'sti termini esta 'a '''struttura a seggia'''). Cchiu in generala 'a differenza hra anomari <math>\alpha </math> e <math>\beta </math> ava 'n'estrema 'mportanza 'ntra l'ambitu biologicu: pp' esempiu, 'u <math>\beta </math> - D - Glucosiu esta l'unità custitutiva d'a cellulosa cchi po essara digerita sulu d'a ruminanti cchi presentanu 'ntro 'u rumine i batteri 'ngradu ma trashormanu l'anomari <math>\beta </math> in anomari <math>\alpha </math>, mentra l'atri animali ponnu digerira sulu <math>\alpha </math> - D - Glucosiu. === Derivati d'e munusaccaridi === Hra i derivati d'e munusaccaridi ci sunnu: * i '''fosfurilati''' d'e pentusi e dell'esusi; * l' '''acidi aldonici''' cchi venanu hora dall'ossidaziuna d'o gruppu aldeidicu; * l' '''acidi uronici''' ca sunnu 'u prodottu dell'ossidaziuna d'o gruppu alcolicu ligatu a lu carboniu 'nta 'a posiziuna 6 ; * l' '''acidi -arici''' cchi venanu hora dall'ossidaziuna d'o gruppu aldonicu e d'o gruppu alcolicu primariu; * e l'amminuzuccari cchi cuntenanu 'nu gruppu amminicu ligatu a lu postu d'o gruppu ossidrila. === Vuci currelati === * [[Zùccaru]], * [[Lipidi]]. {{Artìculu dâ simana|29 di sittèmmiru| 2009}} [[Catigurìa:Bioluggìa]] hzzvt3e1hr5l7bs6amtyt37wdgyu9mm 770144 770136 2025-06-07T15:02:10Z GiovanniPen 22308 770144 wikitext text/x-wiki [[File:Wheat products.jpg|thumb]] === Definiziuna === I '''carbuidrati''' (ditti puru '''zuccari''', '''glucidi''', '''saccaridi''' e '''glicidi''') sunnu 'nu gruppu 'e sostanzi ca cuntenanu 'e solitu [[carboniu]], [[idrogginu|idrogenu]] e [[ossigginu|ossigenu]] e sunnu ditti " '''idrati d'o carboniu''' " picchi hannu hormula bruta '''C<sub>n</sub>(H<sub>2</sub> O)<sub>n</sub>''' duva '''n''' esta 'nu numaru mai 'nferiura 'e tri, e raramenta superiura 'e setta. 'Sti sustanzi sunnu caratterizzati d'e 'nu sapura ducia, cchi 'on esta però esclusivu; infatti tenanu 'stu sapura ducia puru i precursuri d'e munusaccaridi, i '''pulialcool''', tra i quali esta presenta 'u '''ribitolu''' cchi caratterizza i dui cofatturi '''FAD''' e '''FMN'''. L'unità munusaccaridichi ditti '''glicusidi''' sunnu jungiuti tra iddhi tramita '''ligami glicusidici''' ppe hormara muleculi cchiu randi, ditti '''oligusaccaridi''', oppuru enormi, ditti '''pulisaccaridi'''. Si l'unità glicusidichi sunnu tutti uguali si parra 'e '''omupulisaccaridi''', s'invecia sunnu diversi si parra 'e '''eterupulisaccaridi'''. [[File:Aldehyde.png|right|thumbnail| Gruppu aldunicu]] [[File:Ketone-general.png|left|thumbnail| Gruppu chetunicu]] L'unità munusaccaridichi ponnu essara distinti in '''chetusi''' (si tenanu 'nu gruppu chetunicu) e '''aldusi''' (si tenanu 'nu gruppu aldunicu). === Isomari ottici === [[File:D-glucose color coded.png|right|thumb|'''D-glucosio''']] I munusaccaridi tenanu armenu 'nu carboniu cchi esta ligatu a quattru sustituenti diversi e cchi 'ppe cchissu esta dittu '''asimmetricu''' oppuru '''chirala'''. L'atumi 'e carboniu chirala hannu 'a capacità ma hannu rotara 'u pianu d'a lucia polarizzata cchi attraversa 'a sustanza, 'ppe 'stu hattu si dicia ca i carbuidrati chetusi tenanu '''attività ottica''' e ca sidifferiscianu in diversi '''isomari ottici''' ('n particulara si parra 'e isomaru '''Destrugiru''' si 'u gruppu -OH, dittu '''ossidrilicu''' oppuru '''alcoolicu''', esta misu a destra; si parra d'e isomaru '''Levugiru''' s'invecia 'u gruppu alcoolicu esta a sinistra); si 'u pianu d'a lucia polarizzata rota a destra, 'u hattu vena 'ndicatu cc'u signu ('''+'''), si 'nbecia 'u pianu d'a lucia rota a sinistra, 'u hattu vena 'ndicatu cc'u signu ('''-''') . C'esta 'na relaziuna matematica hra 'u numaru d'e carbuni asimmetrici e 'u numaru d'e isomari ottici: 'ppe " n " carbuni chirali, ci sunnu " 2<sup>n</sup> " isomari ottici. 'Na coppia d'e isomari ottici sunnu ditti '''enantiumari''' s'i gruppi sustituenti sunnu rispettivamenta 'nbertuti, sunnu ditti 'nbecia '''diastereuisomari''' si dui oppuru 'cchiu centri chirali sunnu diversi tra i dui hormi d'e isomari, e 'nhina sunnu ditti '''epimari''' s'a coppia d'e isomari differiscianu 'ppe 'nu sulu gruppu alcolicu. === 'A mutarotaziuna === 'Ppe chiddhu cchi riguarda 'a struttura chimica d'e munusaccaridi, prevala 'a struttura ciclica. Subbatuttu esusi e pentusi tendanu a ciclizzara tramita 'nu ligama presenta tra 'u gruppu aldunicu o chetunicu e 'u gruppu ossidrilicu 'a la hina d'a catena glucidica; si horma daccussì 'na struttura ad aneddhu ditta '''simiacetalica''', e 'u henumenu c'a genera esta dittu '''mutarotaziuna'''. [[File:Glucose equilibrium.png|thumb|centre]] Cc'a hormaziuna dell'aneddhu semiacetalicu si horma 'nu novu cintru asimmetricu cchi genera dui isomari ditti '''anomaru <math>\alpha </math>''' e '''anomaru <math>\beta </math>''' ca sunnu in gradu ma varianu 'u pianu d'a lucia polarizzata 'ntra 'nu modu tuttu particulara. I dui anomari, presenti 'ntra 'na soluziona cchi esta suttaposta all'aziuna de 'nu raggiu 'e lucia polarizzata, s'interscambianu tra iddhi hacendu variara 'u pianu d'a lucia hinu a quandu 'on si giungia a 'n'equilibriuhra i dui hormi anomerichi. Si 'u centru cchi si horma 'nteressa 'u carboniu numaru cincu si parra de '''struttura piranusica''', s'invecia esta coinbortu 'u carboniu quattru si parra 'e '''struttura huranusica''' . 'A struttura piranusica prevala rispettu all'atra pecchi ci sunnu ligami chimici tra i carbuni simili d'o tuttu a chiddhi d'e strutturi lineari; 'ntra i chetusi prevala 'a struttura huranusica. I dui strutturi semiacetalichi venanu spessu rappresentati attraversu i '''schemi de Hawarts''' [* guarda 'a higura cchiu subba!! ] ca horniscianu 'nformaziuni subba 'a composiziuna chimica d'a sustanza, ma 'onda dannu subba 'a reala geumetria dei moleculi ca sunnu 'nbecia cchiu cumplessi ('a sruttura cchiu rappresentata 'ntra 'sti termini esta 'a '''struttura a seggia'''). Cchiu in generala 'a differenza hra anomari <math>\alpha </math> e <math>\beta </math> ava 'n'estrema 'mportanza 'ntra l'ambitu biologicu: pp' esempiu, 'u <math>\beta </math> - D - Glucosiu esta l'unità custitutiva d'a cellulosa cchi po essara digerita sulu d'a ruminanti cchi presentanu 'ntro 'u rumine i batteri 'ngradu ma trashormanu l'anomari <math>\beta </math> in anomari <math>\alpha </math>, mentra l'atri animali ponnu digerira sulu <math>\alpha </math> - D - Glucosiu. === Derivati d'e munusaccaridi === Hra i derivati d'e munusaccaridi ci sunnu: * i '''fosfurilati''' d'e pentusi e dell'esusi; * l' '''acidi aldonici''' cchi venanu hora dall'ossidaziuna d'o gruppu aldeidicu; * l' '''acidi uronici''' ca sunnu 'u prodottu dell'ossidaziuna d'o gruppu alcolicu ligatu a lu carboniu 'nta 'a posiziuna 6 ; * l' '''acidi -arici''' cchi venanu hora dall'ossidaziuna d'o gruppu aldonicu e d'o gruppu alcolicu primariu; * e l'amminuzuccari cchi cuntenanu 'nu gruppu amminicu ligatu a lu postu d'o gruppu ossidrila. === Vuci currelati === * [[Zùccaru]] * [[Lipidi]] {{Artìculu dâ simana|29 di sittèmmiru|2009}} [[Catigurìa:Bioluggìa]] n5osstdsnq3zg4cq56ub9896uik4iwb Discussioni:Luigi Pirandello 1 42411 770134 381502 2025-06-07T14:48:46Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Discussioni:Luiggi Pirandellu]] nni [[Discussioni:Luigi Pirandello]]: i nomi propri non si traducono 381502 wikitext text/x-wiki esiste un termine che traduce l'italiano "famoso" e non è "famusu" ma "ammintuatu". L'articolo rispetto ad altri è più pulito, manca solo un filino di coerenza ortografica. kuxy9rv35wtkrumvedjmdby6pyuuwb3 Ocèanu Antàrticu 0 45756 770154 756494 2025-06-07T15:33:59Z GiovanniPen 22308 Rinnirizzamentu â pàggina [[Ocèanu Miridiunali]] 770154 wikitext text/x-wiki #redirect[[Ocèanu Miridiunali]] e0ab2q03vmz90rmrbna2oxdvh9ujci5 Evika Siliņa 0 66445 770129 2025-06-07T14:10:10Z 2001:4C4E:1D11:9E00:94E3:F26C:E68F:532B Pàggina nova: '''Evika Siliņa''' ([[Riga]], 3 Austu 1975) jè nu puliticu lettuni, Primu Ministru dâ [[Lettunia]] dû 2010. Nascìu a [[Riga]], Siliņa sturiau Giurisprudenza all'[[Universitati di Riga]]. Si Lauriau nô 1997. Sturiau ppì picca tempu [[Scienzi Pulitichi]] au [[EuroFaculty]]. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1975|Siliņa, Evika]] 770129 wikitext text/x-wiki '''Evika Siliņa''' ([[Riga]], 3 Austu 1975) jè nu puliticu lettuni, Primu Ministru dâ [[Lettunia]] dû 2010. Nascìu a [[Riga]], Siliņa sturiau Giurisprudenza all'[[Universitati di Riga]]. Si Lauriau nô 1997. Sturiau ppì picca tempu [[Scienzi Pulitichi]] au [[EuroFaculty]]. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1975|Siliņa, Evika]] 62oyxdms22imxzx14axsubsph1rcup6 770130 770129 2025-06-07T14:10:35Z 2001:4C4E:1D11:9E00:94E3:F26C:E68F:532B 770130 wikitext text/x-wiki '''Evika Siliņa''' ([[Riga]], 3 Austu 1975) jè nu puliticu lettuni, Primu Ministru dâ [[Lettunia]] dû 2010. Nascìu a [[Riga]], Siliņa sturiau Giurisprudenza all'Universitati di Riga. Si Lauriau nô 1997. Sturiau ppì picca tempu [[Scienzi Pulitichi]] au [[EuroFaculty]]. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1975|Siliņa, Evika]] j6meyd62hy8qdtamvzj800xn2ddhb1o 770131 770130 2025-06-07T14:15:05Z 2001:4C4E:1D11:9E00:94E3:F26C:E68F:532B 770131 wikitext text/x-wiki {{Càrica pùbbrica|nomu=Evika Siliņa|partitu=[[Unità]]|prisidenti=[[Edgars Rinkēvičs]]|mannatuniziu=15 Sittèmiru 2023|càrica=[[Primu Ministru dâ Lettunia]]}} '''Evika Siliņa''' ([[Riga]], 3 Austu 1975) jè nu puliticu lettuni, Primu Ministru dâ [[Lettunia]] dû 2010. Nascìu a [[Riga]], Siliņa sturiau Giurisprudenza all'Universitati di Riga. Si Lauriau nô 1997. Sturiau ppì picca tempu [[Scienzi Pulitichi]] au [[EuroFaculty]]. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1975|Siliņa, Evika]] 8laa1j16een2eiqp2r02jp4kgnxlp15 Luiggi Pirandellu 0 66446 770133 2025-06-07T14:48:46Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Luiggi Pirandellu]] nni [[Luigi Pirandello]] c'un rimannu: i nomi propri non si traducono 770133 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Luigi Pirandello]] 7abzpnd0l57di6xy9rpmkcj0o0frz6z Discussioni:Luiggi Pirandellu 1 66447 770135 2025-06-07T14:48:46Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Discussioni:Luiggi Pirandellu]] nni [[Discussioni:Luigi Pirandello]]: i nomi propri non si traducono 770135 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Discussioni:Luigi Pirandello]] 3j89dxoc2i68zknlrme5v5sthmzti4j Catigurìa:Utenzili 14 66451 770147 2025-06-07T15:07:19Z GiovanniPen 22308 Rinnirizzamentu â pàggina [[Catigurìa:Utènzili]] 770147 wikitext text/x-wiki #redirect[[Catigurìa:Utènzili]] jiiovet5rirzwa74w9xz2erpzior10c Catigurìa:Strumenta 14 66452 770149 2025-06-07T15:08:08Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Catigurìa:Strumenta]] nni [[Catigurìa:Strumenta musicali]] 770149 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Catigurìa:Strumenta musicali]] a3mnuo353ny70yh68bu961fxtw4kitq