Wikipedia scnwiki https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali MediaWiki 1.45.0-wmf.3 first-letter Mèdia Spiciali Discussioni Utenti Discussioni utenti Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiutu Discussioni aiutu Catigurìa Discussioni catigurìa Purtali Discussioni purtali Pruggettu Discussioni pruggettu TimedText TimedText talk Mòdulu Discussioni mòdulu Puzzaddu 0 210 770179 755024 2025-06-11T10:25:05Z SamminoWikipidino 48039 io cancai accuni frasi o accune parole 770179 wikitext text/x-wiki {{Cumuni| nomucumuni=Puzzaddu| mmaggini=Pozzallo-Stemma.png| muttu=Secundis ventis &nbsp;| nomuufficiali=Pozzallo| pruvincia=[[Pruvincia di Rausa|Rausa]] (RG)| superfici=14,94| abbitanti=17.688| dinsita=1.263| cumunilimitrofi=[[Spaccafurnu]], [[Muòrica]]| cap=97016| prifissutelefonicu=+0932| situufficiali = | }} '''Puzzaddu''' (ca cetti voti veni chiamatu '''U Puzzaddu''', 'n talianu '''Pozzallo''') è nu paisi di 15000 abbitanti ca s'affaccia na costa sud ru [[mari Meditirràniu]], a 35 chilomecci di [[Rausa]] e 65 da [[Sarausa|Sirausa]]. Na vota era sulu nu paisi di piscatura, duminatu di na turri, a [[turri Cabrera]], pi l'avvistamentu dê [[saracini]], ca versu ô 1500 vìnniru spissu nnê costi siciliani pi mèttiri a ferru e [[focu]] î villaggi dâ costa. Oggi lu Puzzaddu è na cità ca si sviluppa principalmenti grazzi ô [[turismu]] e ô portu, ca è lu principali cullicamentu pi l'[[arcipèlacu]] di [[Malta]]. Nu pirsunnaggiu llustri dô Puzzaddu fu [[Giorgiu La Pira]]. [[Image:Pozzallo-TorreCabrera.JPG|thumb|left|400px|La [[Turri Cabrera]] ô Puzzaddu]] Na bedda assuciazzioni ca c'è ô Puzzaddu è â [[banna (musicali)|banna]] "[[Vincenzu Bellini]]" ca offri ê [[picciottu|picciuotti]] n'oppurtunità, chidda di sunari e capiri comu liegghiri e scriviri â [[musica]]. Ô Puzzaddu s'attrova unu dî principali centra italiani pi l'accuglienza di l'immigrati clannistini agghicati via mari. Ntâ costa puzzaddisa, a l'estremu sud di l'[[Italia]], sbarcunu ognui tantu barcuna di clannistini, ma puru li clannistini agghicati ntî tutta la costa tra Vittoria e Portupalu, vennu smistatu ntô centru d'accuglienza puzzaddisi. Au Puzzaddu sunu popolari i scacci ri [[Muòrica|Modica]]. Na cosa popolare e a sagra ru pesci ro puzzaddu che si fa ogni vota ri ferragosto.<ref>i rico io</ref> [[Catigurìa:Cità custeri]] [[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Rausa]] 4ceb6bv7vbwc8t1swc22q5av69bhiif Ursu 0 17912 770177 753521 2025-06-11T08:29:12Z Gmelfi 8 770177 wikitext text/x-wiki {{stub}} L' '''ursu''' è nu mammìfiru dû gèniri Ursus e dâ famigghia di l'Ursidi. Stu grossu mammìfiru dû corpu tozzu e dû pilu futu, cu ciampi e artigghi ribbusti, onnìvuru, ca campa speci ntê vòschira. Ci piaci li cosi duci (p'asempiu lu meli). ==Talìa puru== *[[Ursu pulari]] [[Catigurìa:Armali]] svx9udvoh0nr2ms5hea3xdvca06bsg5 770178 770177 2025-06-11T08:30:12Z Gmelfi 8 + pic 770178 wikitext text/x-wiki {{stub}} [[File:Kamchatka Brown Bear near Dvuhyurtochnoe on 2015-07-23.jpg|miniatura|N'ursu ntâ pinisula dû Kamchatka.]] L' '''ursu''' è nu mammìfiru dû gèniri Ursus e dâ famigghia di l'Ursidi. Stu grossu mammìfiru dû corpu tozzu e dû pilu futu, cu ciampi e artigghi ribbusti, onnìvuru, ca campa speci ntê vòschira. Ci piaci li cosi duci (p'asempiu lu meli). ==Talìa puru== *[[Ursu pulari]] [[Catigurìa:Armali]] i40u4ox5167iybqi9dbn7300k6bb3ij Svalbard 0 37756 770175 770166 2025-06-11T07:33:06Z Gmelfi 8 catiguria curriggiuta 770175 wikitext text/x-wiki [[File:LocationSvalbard.png|thumb|La pusizzioni di l'ìsuli Svalbard.]] Li ìsuli '''Svalbard''' (puru chiamati '''Spitzberg''') sunnu n'arcipèlacu appartinenti â [[Norvegia]], supra li [[cìrculu pulari àrticu]]. Abbitati di na pocu di culoni umani, sunnu unu dî picca posta dû munnu unni l'[[ursu pulari]] trova lu sò abbitat. ==Immagini== <gallery mode="packed"> File:Adventtoppen Hiorthfjellet from SE side of Adventfjorden Longyearbyen Svalbard on May 23 2025.jpg|Li muntagni Adventtoppen e Hiorthfjellet a Adventfjorden, giustu a nord di Longyearbyen, Svalbard File:Polar bear warning sign at north eastern perimeter of Longyearbyen Svalbard on May 23 2025.jpg|Nu cartellu d'allarme di l'ursu pulari ntô cunfini nord-urientali di Longyearbyen File:UNIS The university centre in Svalbard from S in distance Adventtoppen Hiorthfjellet May 23 2025.jpg|The University Centre in Svalbard (UNIS) </gallery> [[Catigurìa:Norveggia]] 3k2hwor0jbeuvy4por85zm6ba3ygm4a Joan Fuster 0 56465 770173 746730 2025-06-10T13:01:25Z Kapakoiva turkulainen 48029 770173 wikitext text/x-wiki {{O}} [[File:Joanfuster.jpg|thumb|250px|ritrattu di Joan Fuster (1984)]] '''Joan Fuster i Ortells''' ([[Sueca]], [[23 di nuvèmmiru]] [[1922]] - Sueca, [[21 di giugnu]] [[1992]]) fu scritturi [[Valenza (Spagna)|valenzanu]] di [[Catalanu|lingua catalana]]. == Opiri == === Saggiu === *''Antología del surrealismo español''. Alacant, Verbo, 1952. *''La poesia catalana fins a la Renaixença''. Mèxic, Edicions Catalanes de Mèxic, 1954. *''Pàgines escollides de sant Vicent Ferrer''. Barcelona, Barcino, 1955. *''El descrèdit de la realitat''. Ciutat de Mallorca, Moll, 1955. *''Antologia de la poesia valenciana''. Barcelona, Selecta, 1956. *''La poesia catalana''. Ciutat de Mallorca, Moll, 1956. 2 vol. *''Les originalitats''. Barcelona, Barcino, 1956. *''El món literari de sor Isabel de Villena''. València, Lo Rat Penat, 1957. *''Figures de temps''. Barcelona, Selecta, 1957. *''Indagacions possibles''. Palma de Mallorca, Moll, 1958. *''Recull de contes valencians''. Barcelona, Albertí, 1958. *''Ausiàs March. Antologia poètica''. Barcelona, Selecta, 1959. *''Un món per a infants''. València, 1959. *''Judicis finals''. Ciutat de Mallorca, Moll, 1960. *''Joan Serrallonga. Vida i mite del famós bandoler''. Barcelona, Aedos, 1961. *''Valencia''. Madrid, Dirección General de Turismo, 1961. *''[[Nosaltres, els valencians]]''. Barcelona, Edicions 62, 1962. *''El País Valenciano''. Barcelona, Destino, 1962. *''Poetes, moriscos i capellans''. València, L'Estel, 1962. *''Qüestió de noms''. Barcelona, Aportació Catalana, 1962. *''El bandolerisme català II. La llegenda''. Barcelona, Aymà, 1963. *''Raimon''. Barcelona, Alcides, 1964. *''[[Diccionari per a ociosos]]''. Barcelona, A. C., 1964. *''Alicante y la Costa Blanca''. Barcelona, Planeta, 1965. *''Causar-se d'esperar''. Barcelona, A. C., 1965. *''Combustible per a falles''. València, Garbí, 1967. *''L'home, mesura de totes les coses''. Barcelona, Edicions 62, 1967. *''Consells, proverbis i insolències''. Barcelona, A. C., 1968. *''Examen de consciència''. Barcelona, Edicions 62, 1968. *''Heretgies, revoltes i sermons''. Barcelona, Selecta, 1968. *''Obres completes I. Llengua, literatura, història''. Barcelona, Edicions 62, 1968. *''Abans que el sol no creme''. Barcelona, La Galera, 1969. *''Obres completes II. Diari 1952-1960''. Barcelona, Edicions 62, 1969. *"Hi ha més catalans encara", fascicle de Dolça Catalunya. Barcelona, Mateu, 1969. *''L'Albufera de València''. Barcelona, Les Edicions de la Rosa Vera, 1970. *''Obres completes III. Viatge pel País Valencià''. Barcelona, Edicions 62, 1971. *''Babels i babilònies''. Ciutat de Mallorca, Moll, 1972. *''Literatura catalana contemporània''. Barcelona, Curial, 1972. *''Rebeldes y heterodoxos''. Esplugues de Llobregat, Ariel, 1972. *''Contra Unamuno y los demás''. Barcelona, Península, 1975. *''Obres completes IV. Assaigs''. Barcelona, Edicions 62, 1975. *''La Decadència al País Valencià''. Barcelona, Curial, 1976. *''Un país sense política''. Barcelona, La Magrana, 1976. *''El blau en la senyera''. València, Tres i Quatre, 1977. *''Contra el noucentisme''. Barcelona, Crítica, 1977. *''Obres completes V. Literatura i llegenda''. Barcelona, Edicions 62. *''Destinat (sobretot) a valencians''. València, Tres i Quatre, 1979. *''Notes d'un desficiós''. València, Almudín, 1980. *''Ara o mai''. València, Tres i Quatre, 1981. *''Indagacions i propostes''. Barcelona, Edicions 62 i la Caixa, 1981. *''País Valencià, per què?''. València, Tres i Quatre, 1982. *''Veure el País Valencià''. Barcelona, Destino, 1983. *''Cultura nacional i cultures regionals dins els Països Catalans''. Barcelona, Departament de Cultura de la Generalitat de Catalunya, 1983. *''Sagitari''. València, Diputació de València, 1984. *''Pamflets polítics''. Barcelona, Empúries, 1985. *''Punts de meditació (Dubtes de la "Transición").'' València, Tres i Quatre, 1985. *''Llibres i problemes del Renaixement''. Barcelona, Publicacions de l'Abadia de Montserrat, 1989. *''Textos d'exili''. València, Generalitat Valenciana, 1991. *''Obres completes VI. Assaigs 2.'' Barcelona, Edicions 62, 1991. === Puesia === *''Sobre Narcís''. València, Torre, 1948. *''3 poemes''. Alacant, Verbo, 1949. *''Ales o mans''. València, Editorial Torre, 1949. *''Va morir tan bella''. València, 1951. *''Terra en la boca''. Barcelona, Barcino, 1953. *''Escrit per al silenci''. València, Institució Alfons el Magnànim, 1954. *''Set llibres de versos''. València, Tres i Quatre, 1987. mc8t0tvq6enwtq77lmku3v3exlojtr7 Saul Bellow 0 56673 770174 727743 2025-06-10T20:16:24Z Dostojewskij 18849 + Catigurìa:Nasciuti ntô 1915 + Catigurìa:Muruti ntô 2005 770174 wikitext text/x-wiki {{Nobel}} [[File:Saul Bellow.jpg|thumb|Saul Bellow]] '''Saul Bellow''' ([[Lachine]], [[10 di giugnu]] [[1915]] – [[Brookline (Massachussetts)|Brookline]], [[5 di aprili]] [[2005]]) fu nu scritturi [[Canadà|canadisi]] naturalizzatu [[Stati Uniti|statunitenzi]]. Ntô [[1976]] vincìu lu [[premiu Nobel pâ littiratura]]. [[Catigurìa:Biografìi|Bellow, Saul]] [[Catigurìa:Littiratura|Bellow, Saul]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1915|Bellow, Saul]] [[Catigurìa:Muruti ntô 2005|Bellow, Saul]] q589fweal74b7us2hls4iu41uut3ow9 Ursu pulari 0 66453 770176 2025-06-11T07:44:10Z Gmelfi 8 criazzioni dâ pàggina 770176 wikitext text/x-wiki [[File:Polar Bear - Alaska.jpg|miniatura|N'ursu pulari 'n Alaska.]] L''''ursu pulari''' (''Ursus maritimus'') è nu mammìfiru carnivuru c'apparteni â famigghia di l' ''Ursidae''. È unu di l'armali cchiù icònici dî riggiuni àrtichi e unu dî cchiù granni pridaturi tirrestri ca esistunu. == Distribbuzzioni e habitat == L'ursu pulari campa loncu li costi e dû [[Cìrculu pulari àrticu|Circulu Àrticu]] e dâ sò calotta, 'n particulari ntô [[Canadà]], l'[[Alaska]], la [[Groenlannia|Groenlandia]], la [[Norveggia|Nurveggia]] ([[Svalbard|Isuli Svalbard]]) e la [[Russia]]. Lu [[ghiacciu]] marinu è essinziali pâ sò supravvivenza, picchì è usatu comu basi pâ caccia, lu riposu e l'allevamentu. == Aspettu fìsicu == L'ursu pulari havi nu corpu massicciu, cu putenti zampi e artigghi adattati pi pigghiari lu ghiacciu. Lu sò mantellu jancu spissu, spissu cu toni giarnastri, lu renni ben camuffatu nta l'ambienti nivusu. La peḍḍi suttastanti è niura pi tratteniri lu caluri sulari. Li màsculi adurti ponnu agghicari a 2,5 metri di lunchizza e a nu pisu ca sùpira li 600 kg. == Dieta == È nu pridaturi spicializzatu, la cui dieta è custituuta suprattuttu di [[foca|fochi]], spiciarmenti la foca aneddata (''Pusa hispida''). Caccia usannu lu ghiacciu comu piattaforma pi vidiri la preda quannu nesci pi rispirari. == Riproduzzioni == La fìmmina parturisci 'n media 1-2 picciriḍḍi, giniralmenti ntra nuvèmmiru e jinnaru, dintra na tana scavata ntâ [[nivi]]. Li picciriḋḋi ristunu câ matri pi circa dui anni, duranti li quali 'mparanu li tecnichi di supravvivenza. == Cunzirbazzioni == L'ursu pulari è classificatu comu vulniràbbili di l'UICN, a causa dâ riduzzioni prugrissiva dû ghiacciu marinu causata dû mutamentu climàticu. Autri fatturi di rischiu sunu l'inquinamentu e l'interazzioni cu l'attività umani, comu l'estrazzioni dê risorsi e lu traficu dê [[navi]]. L'ursu pulari è cunsidiratu n'innicaturi mpurtanti dâ saluti di l'ecusistema àrticu e nu sìmmulu di l'effetti glubbali dû [[Scaudamentu climàticu|mutamentu climàticu]]. [[Catigurìa:Armali]] jw0ruai57oibakxqrk9p9zoahhtp40a