Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.45.0-wmf.8
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Event
Event talk
26 di giugnu
0
3278
770581
759740
2025-07-06T00:38:12Z
Dostojewskij
18849
/* Nasciuti */ + [[Pearl S. Buck]] + [[Katrin Heß]] + [[Cristian Llama]]
770581
wikitext
text/x-wiki
{{Giugnu}}
== Abbinimenti ==
* [[1977]]: L'ùrtimu cuncertu di [[Elvis Presley]].
== Nasciuti ==
* [[1892]]: [[Pearl S. Buck]], scrittrici miricana (m. [[1973]])
* [[1985]]: [[Katrin Heß]], attrici e mudella tudisca
* [[1986]]: [[Cristian Llama]], jucaturi argintinu dô [[Catania Football Club]]
== Morti ==
* [[363]]: Flaviu Claudiu [[Giulianu (mpiraturi rumanu)|Giulianu]], mpiraturi rumanu
[[Catigurìa:Giugnu]]
6a2v6m28gikyw3yv3n1cxbwswda3l76
Molière
0
6297
770580
713335
2025-07-05T16:54:05Z
Lesgles
27728
/* Òpira littiraria */ haiu livatu lu tìtulu longu sbagghiatu di L’Avare (talìa [[en:Talk:The Miser]])
770580
wikitext
text/x-wiki
[[File:Molière - Nicolas Mignard (1658).jpg|thumb|150px|right|''Ritrattu di Mòlière'' di Nicolas Mignard, 1658]]
'''Molière''' ([[Pariggi]] [[1622]] - [[1673]]), [[pseudònimu]] di '''Jean-Baptiste Poquelin''', fu nu maggistrali auturi tiatrali nunchî miràbbili [[Atturi (spittàculu)|atturi]] francisi.
== Biografia ==
Lu [[15 di jinnaru]] di [[1622]] vinni vattìatu a [[Pariggi]] Jean Poquelin, bonu prestu chiamatu Jean-Baptiste e sulu 'n siquutu, a vintidui anni, prinnìu lu pseudònimu di Molière. Sô patri era nu tappizzeri, n'artiggianu [[Aggiatizza|aggiatu]]. Sô matri [[Marie Cressé]], murìu quannu lu figghiu avìa sulamenti deci anni.
'N siquutu, ntô [[1633]], lu patri si maritau cu [[Catherine Fleurette]], la quali murìu ntô [[1636]]. L'infanzia dû picciddu fu signata di lutti e scueti, ca però spièganu sulu 'n parti lu funnu di tristizza dû sô umuri e la raritati dî roli materni ntô sô [[tiatru]]. Ntâ "fanciullizza" foru mmeci funnamintali la vivacitati pupulari, l'animazzioni, lu rumuri, l'accanutu travagghiu oltri ê spittàculi chî quali di nicu fu ogni jornu a cuntattu.
Ntô quarteri dî [[Halles]], unni campau, lu vivaci spìritu/spirtu/spirdu di Poquelin potti mprignàrisi dû senzu di na vita furmiculanti, dû babbiu/abbabbiu pitturescu e dâ varitati dâ rialtati umana. Lu patri ci pirmittìu scoli tantu cchiù pristiggiusi di chiddi distinati ê figghi di l'àutri cummircianti, nfatti cumpìu li sô studi dû [[1635]] ô [[1639]] ô [[Collège de Clermont]], lu megghiu dâ capitali. Ccà iddu mparau la [[Filusufìa|filusufìa sculàstica]], lu [[latinu]] e na pirfetta patrunanza dâ [[ritòrica]].
Supra li sô studi succissivi nun si sappi mai nudda di pricisu ma prubbabbirmenti, ntornu ô [[1640]], nizziau a studiari [[drittu]] e divinni abbucatu. Ôn certu puntu dâ sô vita nizziau na rilazzioni cu [[Madeleine Béjart]], n'attrici di quattru anni cchiù anziana d'iddu, cu già un figghiu, avutu dâ pricidenti rilazzioni cû [[Conti di Mudena]]. Cu l'ajutu di tali fimmina colta e capaci di cunnuciri cu ntilliggenza li propi affari, liali e divota, urganizzau na sô cumpagnia ca sirvìu a Molière pi capisciri la propia vucazzioni di [[Atturi (spittàculu)|atturi]] e, lu [[30 di giugnu]] [[1643]], firmau lu cuntrattu ca custituìu na "troupe" tiatrali di deci membra, l'[[Illustre Théâtre]].
La nica cumpagnia circau d'accanzàrisi di campari prima a [[Rouen]] e appoi ô [[Jeu de Paume des Métayers]] di [[Pariggi]], nscinannu spittàculi d'ogni tipu, dî traggèdii ê farsi. Ma lu pubblicu nun arrispunnìu a duviri e nizziaru a accumulàrisi dèbbiti nzinu a l'arrestu di Molière pi nzulvenza, quinni la cumpagnia si sciugghìu. Na vota libbiratu pû ntirissamentu dû patri e di Madeleine, iddu e arcuni membra dâ cumpagnia abbannunaru la capitali francisa.
Dû [[1645]] ô [[1658]] chî sô cumpagni travagghiau comu atturi ammulanti câ cumpagnia di [[Charles Dufresne]], rinumata e finanziata dû duca d' [[Epernon]], cuvirnaturi dâ [[Guienna]]. Ntô [[1650]] Molière uttinni la dirizzioni dâ "troupe" ca nizziau a faciri li sô rapprisintazzioni a [[Pézenas]], unni ogni annu si tinìanu li Stati dâ [[Francia|Linguadoca]].
A partiri dû [[1652]] la cumpagnia, oramai bonu affirmata, nizziau a aviri nu pubblicu rigulari a [[Liuni]] (Lyon 'n francisi).
Duranti stu giruvagari canuscìu bonu l'ammienti dâ pruvincia, ma suprattuttu mparau a faciri l'atturi e a capisciri li gusti di lu pubblicu e li sô riazzioni. 'N stu piriodu nizziau a scriviri arcuni farsi e dui cummèddii, ossia l'[[Etourdi]] - [[Lu Sturdutu]], cummèddia di ntrigu, rapprisintata a [[Liuni]] ntô [[1655]] e lu [[Dépit amoureux]] - [[Lu dispettu amurusu]], òpira nun ccizziunali, rapprisintata a [[Narbona]] ntô [[1656]]. Ntô [[1658]] turnau a [[Pariggi]] doppu un suggiornu a [[Rouen]] câ sô compagnia, la [[Troupe de Monsieur]], nomu accurdatoli di [[Filippu d'Orléans]].
A fini uttùviru ricitaru davanti a lu reghi lu quali, annujatusi duranti la rapprisintazzioni, s'entusiasmau sulu câ farsa [[Docteur amoureux]] ([[Lu dutturi amurusu]]), scrivuta di Molière (lu testu fu ritruvatu e pubblicatu ntô [[1960]]). La cumpagnia vinni auturizzata a accupari, altirnànnusi câ "troupe" dî ''Taliani'', lu tiatru dû [[Petit-Bourbon]], e quannu ntô [[1659]] li ''Taliani'' si nni jeru, lu stissu tiatru fu a sô cumpreta dispusizzioni. Nizziau accussì a mèttiri 'n scena dî traggèdii ma cu scarsu successu.
Scrivìu macari n'òpira ca nun fu né na traggèdia né na cummèddia, lu [[Don Garcia de Navarre]], ncintrata supra lu tema dâ gilusia, ma fu nu ciascu. Molière allura capiscìu ca la cummèddia era la sô aspirazzioni e 'n stu gèniri ccillìu già câ prima òpira [[Précieuses ridicules]] ([[Li prizziusi ridiculi]]), ntô [[1659]]. 'N sta farsa mittìu 'n luci l'effetti còmici di na pricisa rialtati cuntimpurània, li bizzarrii tìpichi dâ vita munnana e nni ridiculizzau li sprissioni e lu linguaggiu. Tuttu chistu pruvucau la ntirruzzioni dî rapprisintazzioni pi quarchi jornu, ma li mmiti a corti e ntê casi dî granni signuri si sussiquiru aguarmenti.
Ntô [[1660]] ci fu lu granni successu di [[Sganarelle ou le Cocu imaginaire]] ([[Sganarellu]]), e fu lu còmicu di ntrigu l'argumentu principali, cû ''qui pro quo'' ca rignava 'n n'ammienti unni ognidunu si priaccupava sulu e sclusivamenti dâ propia situazzioni. Ntô trattempu vinni dimulutu lu saluni [[Petit-Bourbon]], ma lu reghi fici pruntamenti assignari â cumpagnia la sala dû [[Palais Royal]] (Palazzu Riali), e 'n giugnu ci fu la prisintazzioni di l'[[Ecole des maris]], ([[La scola dî mariti]]). 'N sta cummèddia attraversu li buffunirìi, vinniru ancora prisintati prubblemi gravi e scuttanti comu l'aducazzioni dî figghi e la libbirtati di cuncidiri ê mugghieri.
'N anuri a na festa ufferta a [[Reghi|Luiggi XIV]], 'n quinnici jorna Molière scrivìu e mittìu 'n scena la cummèddia dî [[Fâcheux]] ([[Li mpurtuni]]). Lu [[20 di frivaru]] di [[1662]], si maritau cu [[Armande Béjart]] ufficiarmenti soru/sora, ma quasi sicuramenti figghia, di Madeleine, e pur'idda ntrasìu a faciri parti dâ "troupe". 'N dicèmmiru, vinni rapprisintata l'[[Ecole des femmes]] ([[La scola dî mugghieri]]) ca supirau 'n successu e 'n valuri tutti li cummèddii pricidenti. Tuttavia, l'òpira purtau però ô scontru chî riguristi cristiani, e ntô [[1663]], iddu fu ntiramenti accupatu dâ ''querelle'' dâ [[Scola dî mugghieri]], parallilamenti ô sô successu.
== Òpira littiraria ==
* ''Le Médecin volant'' ([[1645]])
* ''La Jalousie du barbouillé'' ([[1650]])
* ''L'Étourdi ou les Contretemps'' ([[1655]])
* ''Le Dépit amoureux'' (16 dicembre [[1656]])
* ''Le Docteur amoureux'' ([[1658]])
* ''Les Précieuses ridicules'' (18 novembre [[1659]])
* ''Sganarelle ou le Cocu imaginaire'' (28 maggio [[1660]])
* ''Dom Garcie de Navarre ou le Prince jaloux'' (4 febbraio [[1661]])
* ''L'École des maris'' (24 giugno [[1661]])
* ''Les Fâcheux'' (17 agosto [[1661]])
* ''L'École des femmes'' (26 dicembre [[1662]])
* ''La Jalousie du Gros-René'' (15 aprile [[1663]])
* ''La Critique de l'école des femmes'' (1 giugno [[1663]])
* ''L'Impromptu de Versailles'' (14 ottobre [[1663]])
* ''Le Mariage forcé'' (29 gennaio [[1664]])
* ''Gros-René, petit enfant'' 27 aprile 1664
* ''La Princesse d'Élide'' (8 maggio [[1664]])
* ''Le Tartuffe ou l'Imposteur'' (12 maggio [[1664]])
* ''Dom Juan ou le Festin de pierre'' (15 febbraio [[1665]])
* ''L'Amour médecin'' (15 settembre [[1665]])
* ''Le Misanthrope ou l'Atrabilaire amoureux'' ([[1666]])
* ''Le Médecin malgré lui'' (6 agosto [[1666]])
* ''Mélicerte'' (2 dicembre [[1666]])
* ''Pastorale comique'' (5 gennaio [[1667]])
* ''Le Sicilien ou l'Amour peintre'' (14 febbraio [[1667]])
* ''Amphitryon'' (13 gennaio [[1668]])
* ''George Dandin ou le Mari confondu'' (18 luglio [[1668]])
* ''L'Avare'' (9 settembre [[1668]])
* ''Monsieur de Pourceaugnac'' (6 ottobre [[1669]])
* ''Les Amants magnifiques'' (4 febbraio [[1670]])
* ''Le Bourgeois Gentilhomme'' (14 ottobre [[1670]])
* ''Psyché'' (17 gennaio [[1671]])
* ''Les Fourberies de Scapin'' (24 maggio [[1671]])
* ''La Comtesse d'Escarbagnas'' (2 dicembre [[1671]])
* ''Les Femmes Savantes'' (11 marzo [[1672]])
* ''Le Malade imaginaire'' ([[10 di fivaru]] [[1673]])
== Bibriugrafìa ==
* Molière - ''Commedie'' - A cura di [[Luigi Lunari]] - BUR Biblioteca Univ. [[Rizzoli]], 2006 ISBN 978-88-17-01098-6
* [[Michail Afanas'evič Bulgakov]] - ''Vita del signor de Molière'' - BUR Biblioteca Univ. [[Rizzoli]], 1992 ISBN 978-88-17-16861-8
* AA. VV., ''Molière, il comico'', in «Atti & Sipari», n. 1, ottobre 2007 (con contributi di Concetta D'Angeli, Guido Paduano, Francesco Orlando, Giacomo Magrini)
* Leontine Miglietti "Comme Moliere disait" - Spiridon - Aubagne 1949
* Molière, ''Il malato immaginario'', Garzanti, Milano 2011, p. 260
* Benedetta Montagni, ''Angelo consolatore e ammazzapazienti. La figura del medico nella letteratura italiana dell'Ottocento'', Quaderni Aldo Palazzeschi, Le Lettere 1999, p. 345
== Autri pruggetti ==
{| border="0" width="35%" cellpadding="5" style="font-weight:bold; float:right; border:solid #008 2px;margin-left:5px;margin-bottom:5px"
|[[File:Commons-logo.svg|50px|none|Commons|]]
| Nta '''[[Commons:Pagina principale|Commons]]''' s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a '''[[Commons:Category:Molière|Molière]]'''.
|}
[[Catigurìa:Biografìi]]
[[Catigurìa:Scrittura francisi]]
[[Catigurìa:Autura di tiatru francisi]]
[[Catigurìa:Littiratura francisi]]
h8xora0aaed6ziix2ytr6p12rtpn3b4
Siria
0
7304
770585
768816
2025-07-06T09:28:32Z
Yeagvr
19169
770585
wikitext
text/x-wiki
[[File:Emblem of Syria.svg|thumb|Lu stemma di Siria]]
[[File:Flag of Syria.svg|thumb|La bannera di Siria]]
[[File:Syria in its region (claimed).svg|thumb|La carta dâ Siria]]
La '''Siria''' è nu statu dû [[Mediu orienti]] di 185.180 km<sup>2</sup> e di circa 18 miliuna d'abbitanti. E' attravirsata dû ciumi [[Eufrati]] e cunfina a Nord cu la [[Turchia]], a est cu l'[[Iraq]], a sud cu la [[Giordania]], [[Israeli]] e lu [[Lìbbanu]], e a ovest s'affaccia ntô [[Mari Meditirraniu]]. La capitali è [[Damascu]]. Autri cità mpurtanti è [[Aleppu]], una dî cità cchiù antichi dû munnu.
==La pulitica==
La Siria è furmalmenti na ripùbbrica. È pirò cunsidirata nu paisi n cunflittu chî cchiossai dî sò vicini, pi la sò allianza cu l'[[Iran]] e la frangia estrimista dî mussurmani dû [[Libbanu]]. La Siria attraversa di lu 2011, câ cuminzatina dî rivuluzzioni àrabbi, na guerra civili. A diffirenza dâ Libbia, unni li rivurtusi foru appujati dî forasteri, la Siria godi pirò di l'appòju puliticu dâ [[Russia]] e dâ [[Cina]] ca chê sò vetu ô cunsigghiu di sicurezza dî [[Nazzioni Uniti]] rènnunu mpussibbili nu ntirventu militari ntirnazziunali di pacificazzioni.
==Lu cunflittu cu Israeli==
Parti dû tirritoriu sirianu dû [[Golan]], vicinu lu [[lacu di Tibberiadi]] è occupatu di [[Israeli]].
==La guerra civili siriana==
{{vidipuru1|Guerra civili siriana}}Cumminzata comu na rivuluzziuni cuntru lu riggimi di [[Bashar al-Assad|Assad]] ntô [[2011]], n cunsiquenza dî moti di libbirazzioni dâ [[primavera àrabba]], cô tempu canciuau natura pi addivintari na guerra civili ca dura nzinu ê jonra nostri e unni participanu assai fazzioni comu li tirruristi di [[al-Qaida]] cu lu [[Frunti al-Nusra]], lu frunti notu comu modiratu dâ [[Coalizzioni Nazziunali Siriana]] cu lu su asercitu, chiddu canusciutu comu [[Asercitu Sirianu Libbiru|ASL]].L'atri sugnu puru li [[Kurdistan Sirianu|rojava]] cumbattenti [[Kurdistan|curdi]] dû Nord, li cumbattenti cristiani [[assiri]], li cumbattenti dû [[Statu Islamicu]] ca vegnunu dî Iraq, e pi urtimu li cumbattenti dû riggimi comu [[Hezbollah]], li [[Gruppi Spiciali (Iraq)|Gruppi Spiciali]] e puru chiddi dû [[Asercitu Iranianu|Iran]].
La guerra causau già dicini di migghiara di morti e miliuna di pirsuni ca si ni àppiru a fujiri ntê campi profughi principarmenti n [[Turchia]] e [[Lìbbanu]].
== Bibbliugrafìa ==
* (IT) Mirella Galletti, ''Storia della Siria contemporanea. Popoli, istituzioni e cultura'', Bompiani, 2006
{{Asia}}
[[Catigurìa:Mediu Urienti]]
6vphgk73ntrjrzckws8ht13bh4eudvf
Giuseppi Vinizianu
0
45421
770582
746570
2025-07-06T00:41:08Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1933 + Catigurìa:Muruti ntô 1994
770582
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Giuseppi Vinizzianu''', muntuvatu '''Pinu''' nascìu a [[Riesi]] lu [[2 di giugnettu]] dû [[1933]], muriu a [[Castelvetrano]] lu [[3 di giugnettu]] dû [[1994]]. Fù un pueta e cantastori sicilianu, e ncisi un discu ntitulatu ''Lu patruni e' superchiu''.
== Liami ==
* [https://web.archive.org/web/20120308064049/http://pinoveneziano.altervista.org/index.html Pinu Venizianu]
[[Catigurìa:Littirati siciliani|Vinizzianu, Giuseppi]]
[[Catigurìa:Biografìi|Vinizzianu, Giuseppi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1933|Vinizianu, Giuseppi]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1994|Vinizianu, Giuseppi]]
iespuo78xy71bnroyrdifg07pp8gm3m
Mario Bardi
0
65063
770583
759338
2025-07-06T03:23:10Z
151.82.207.116
770583
wikitext
text/x-wiki
[[File:Mario Bardi.jpg|miniatura|Mario Bardi.]]
'''Mario Bardi''' ([[Palermu]], [[1922]] – [[Milanu]], [[7 sittèmmiru]] [[1998]]) fu nu pitturi e artista italianu.
Ntô [[1947]], abbandunò li studi di ingignieria e si niàccia all’Accademia di Belle Arti di Palermu, unni si laureò ntô [[1951]].
Nnî ultimi anni, Mario Bardi fu sempri cchiù rivalutatu dâ critica comu na figura autonoma e cunziguenti dîntra lu panorama pittòricu talianu dû secunnu Novecentu. La sò pittura, radicata prufunnamenti n Sicilia e nnô mmaginariu mediterraneu, mischia li radichi pupulari dû Sud cu na tensiuni espressiva china di dulura, viulenza e alliggurìa. Distanti tantu dû astrattismu quantu dû formalismu sculasticu, Bardi svilùppau nu linguaggiu originali, facìli a ricunòsciri pû usu teatrali dâ luci, li disturbi simbolichi dî figuri, e na visioni drammàtica chi arricorda lu teatru pupi e lu baroccu sicilianu.
Li sò temi — paisani, prucissioni, prigiuneri, giudici, mascarati — diventanu simbuli di n munnu anticchiu e crudeli, ma capaci di trasmettiricci verità univirsali supra la cundizioni umana. Appartenennu a na ligna autonoma dû realismu visionariu, Bardi è oggi cunsidiratu na di li vuci cchiù forti e originali dâ pittura taliana dô dopuguerra, ancora n'attisa di nu ricunuscimentu museali e storiogràficu cunsistenti.
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1922|Bardi, Mario]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1998|Bardi, Mario]]
idysjxt8z1kwlg1qc8lu9738ko3uvim
770584
770583
2025-07-06T04:05:38Z
Mtarch11
36393
Canciu narrè di 151.82.207.116 cu l'ùrtima virsioni di Dostojewskij.
759338
wikitext
text/x-wiki
[[File:Mario Bardi.jpg|miniatura|Mario Bardi.]]
'''Mario Bardi''' ([[Palermu]], [[1922]] – [[Milanu]], [[7 sittèmmiru]] [[1998]]) fu nu pitturi e artista italianu.
Ntô [[1947]], abbandunò li studi di ingignieria e si niàccia all’Accademia di Belle Arti di Palermu, unni si laureò ntô [[1951]].
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1922|Bardi, Mario]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1998|Bardi, Mario]]
h8ctd8u4iqgdzdiixmanwdystubo48e