Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.46.0-wmf.21
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
Nancy
0
7872
778083
772004
2026-03-29T01:32:19Z
InternetArchiveBot
37902
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
778083
wikitext
text/x-wiki
'''Nancy''' è un cumuni [[Francia|francisi]] di circa 100.000 abbitanti capulocu dû dipartimentu dâ [[Meurthe-et-Moselle]] ntâa riggiuni dâ [[Lurena (riggiuni francisa)|Lurena]].
== Giografìa ==
<!--[[Image:Nancy-place-stanislas-sued.jpg|thumb|300px|Place Stanislas - Funtana d'Anfitriti]]-->
Nancy è situata ntô nord-est dâ [[Francia]], tra tanti cullini ca fòrmanu nichi autuchiani vuscusi, 'n na semi-conca senza apirtura a ovest e vagnata di lu cursu d'acqua minuri dâ [[Meurthe]]. Nancy nun havi quinni na pusizzioni particularmenti stratèggica comu capitali di ducatu quali fu.
Li cumuni limitrofi a Nancy, raggruppati ntâ Cumunitati urbana dâ Granni Nancy, còntanu cumplissivamenti circa 360.000 abbitanti. Di chisti ottu cunfìnanu câ citati e sunnu [[Vandœuvre-lès-Nancy]], sècunna citati di lu dipartimentu, [[Villers-lès-Nancy]], [[Laxou]], [[Maxéville]], [[Malzéville]], [[Saint-Max]], [[Tomblaine]] e [[Jarville-la-Malgrange]].
== Storia ==
[[File:54-Nancy-Place Stanislas-Grilles Jean Lamour-1914.JPG|thumb|right|300px|[http://www.laplusbelleplacedumonde.com/ Place Stanislas ntô 1914]]]
Lu situ nun pari aviri mai statu riarmenti accupatu sinu a l'èbbica [[Franchi#I Merovingi|merovingia]], versu la fini di lu [[X sèculu]]; s'arricorda sulamenti l'esistenza di un guadu supra la Meurthe nta l'[[VIII sèculu]].
Nancy addiventa la capitali dû [[ducatu di Lurena]] nta l'[[XI sèculu]].
Ntô [[1477]], duranti l'assediu/asseggiu dâ citati contra lu duca di Lurena [[Rinatu II]], [[Carlu lu Timirariu]] duca di [[Burgogna]] mori pressu lu stagnu di Saint-Jean (attuarmenti Chiazza Croix de Bourgogne; n'iscrizzioni ntô marciapedi dû viali arricorda lu locu unni foru pruvvisuriamenti diposti li spogghi di Carlu lu Timirariu).
Sutta li regni dî duchi Carlu III e Liupoldu, la citati subbisci nu nutèvuli anchiamentu (citati nova, cursu Léopold...) e havi na vita culturali senza pricidenti.
Dipostu dû tronu, [[Stanislao Leszczyński]], reghi di [[Pulonia]] e parrastru di [[Luiggi XV]], arricevi lu ducatu di Lurena nta lu [[1737]] ca cuverna comu munarca illuminatu, purtànnulu a lu sô apuggeu 'n chinu [[Illuminismu]]. 'N anuri a lu Reghi di Francia Stanislau crea na chiazza di priggèvuli prupurzioni ca va a pigghiari appoi lu sô nomu. Â sô morti ntô [[1766]], lu ducatu ritorna â cruna/curuna di Francia.
Ntô [[1778]] Nancy diveni nu viscuvatu.
A lu tèrmini dâ [[guerra franco-prussiana]]([[1871]]), la citati resta francisa a diffirenza di l'[[Alsazzia]] e dâ [[Musella]], chî citati di [[Strasburgu]] e [[Metz]], ca sunnu mmeci uniti â [[Prussia]]. Nancy canusci nu novu pirìudu di pruspiritati ecunòmica e culturali. Pi stu mutivu tanti di chiddi ca 'n [[Alsazzia]] e [[Musella]] ponnu acquisiri la nazziunalitati tudisca la rifiùtanu e prifirìscinu trasfirìrisi a Nancy; tra d'iddi nu gran nùmmaru di ndustriali e ntillittuali.
Ntornu ô [[1900]], è di Nancy ca parti, 'n Francia, lu muvimentu di l'[[Art Nouveau]] (Arti Novu) câ cèlibbri ''[[Scola di Nancy]]'' li cui capufila sunnu [[Émile Gallé]], [[Daum Frères|Antonin Daum]], [[Louis Majorelle]], [[Victor Prouvé]] e [[Eugène Vallin]].
Duranti la [[Prima Guerra munniali]], la citati subbisci un bummardamentu aereu e li corpi dû «Gros Max»: un cannuni di 380mm misu a 35km di distanza, ntâ cittadina di [[Hampont]] ntâ [[Musella]] annessa. Sti bummardamenti pruvucaru grossi dammaggi matiriali e vannu a causari la morti di 177 pirsuni.
== Dimugrafìa e statìstichi ==
La citati, nica e dinzamenti pupulata (1 501 ab, 6 902 abbitanti pi km²), di longu tempu si sviluppau 'n n'ùnicu agglumiratu chî cumuni vicini, nun putennu cchiù crìsciri lu centru.
{| rules="all" cellspacing="0" cellpadding="4" align="center" style="border: 1px solid #999; border-right: 2px solid #999; border-bottom: 2px solid #999"
|+ style="padding-bottom: 0.5em; margin-top; 1em"| '''Evuluzzioni dâ pupulazzioni di Nancy'''
|-----
! 1697
! 1790
! 1876
! 1936
! 1954
! 1962
! 1968
! 1975
! 1982
! 1990
! 1999
|-----
| 10 000 || 30 000 || 66 000
| 121 301 || 124 836
| 128 677 || 123 428 || 107 902
| 96 317 || 99 351 || 103 605
|}
Doppu lu [[1962]], la pupulazzioni dû cumuni scinnìu rapidamenti, ma fu cchiù un finòminu di spustamentu versu l'arei pirifèrichi ca dûn veru diclinu. Nfatti, la pupulazzioni di l'agglumiratu nun fici ca crìsciri, passannu di 270 000 abbitanti ntô 1962 a 330 000 ntô [[1999]]. Lu sviluppu di l'autumòbbili e la jisata dû tinuri di vita di l'abbitanti, ca prifirìscinu campari 'n ammienti più anchi, spièganu 'n parti stu dicintramentu. Di l'anni 90 la citati si sfurzau di sviluppari un prugramma di pulìtichi di l'[[alloggiu]] ca spiega la leggia criscita dimugràfica.
== Lochi di ntiressi ==
=== Riliggiusi ===
Lu viscuvatu dâ [[diucesi]] di Nancy e [[Toul]] s'attrova ntâ citati, ca tra l'àutru cunzerva:
* Turri dâ cummenna Saint-Jean du Vieil-Aître: [[XII sèculu]]
* Cresia dî Cordeliers (c'uspita nu museu d'arti e tradizzioni pupulari) [[XV sèculu]] e cappedda ducali dî Cordeliers [[XVII sèculu]]
* Cresia di San Vastianu: [[XVII sèculu]]
* Tempiu prutistanti: [[XVII sèculu]]
* Sinagoga: custruiuta ntô [[1787]] e cchiù voti anchiata
* Cattidrali di Notre-Dame: [[XVIII sèculu]]
* Cresia di Notre-Dame-de-Bonsecours: [[XVIII sèculu]]
* Basìlica di Saint-Epvre: [[XIX sèculu]]
=== Civili ===
[[File:Nancy Porte Here BW 2015-07-18 13-45-28.jpg|thumb|250px|Place Stanislas - Arcu di triunfu]]
[[File:Nancy Neptunbrunnen.jpg|thumb|250px|Place Stanislas - Funtana di Nèttunu]]
Rilativamenti prisirvati ntê sèculi, li diversi quarteri nn'hannu ancora n'architittura carattirìstica.
Li cchiù antichi custruzzioni dâ ''citati vecchia'', acchiànanu a lu Mediuevu. La Turri di la Commanderie Saint-Jean du Veil Aître dû [[XII sèculu]] è una dî custruzzioni cchiù antichi dâ citati. Si ponnu ancora vìdiri li vecchii furtificazzioni ca circunnavanu la citati, tra cui la porta di la Craffe dû [[XIV sèculu]]. Di signalari videmma li nummurusi edifici dû [[Rinascimentu]] (Hôtel de Lillebonne, Hôtel d'Haussonville...) e lu Palazzu Ducali, edificiu dû [[XVI sèculu]] cû purtali 'n stili [[gòticu]], c'uspita lu [[museu stòricu dâ Lurena]]. Abbisogna armenu citari macari la chiazza Saint-Epvre.
Lu quarteri Charles III è n'agglumiratu d'edifici dû [[XVII sèculu]] attravirsati di larghi vii rittilinei. Sta ''citati nova'', prisenta n'architittura tìpica di l'èbbica di [[Carlu III di Lurena]] ca ritruvamu ntê purtali dî furtificazzioni, ntâ Cattidrali e 'n tanti edifici pùbbrici e privati.
Vicinu â citati vecchia, nu nzemi dû [[XVIII sèculu]], cunzidiratu [[Patrimoniu di l'umanitati#Francia|patrimoniu munniali]] di l'[[UNESCO]], è custituiutu dâ [https://web.archive.org/web/20060901013453/http://laplusbelleplacedumonde.com/ Chiazza Stanislas], dâ chiazza Carrière e dâ chiazza di l'Alliance, chî sô edifici maistusi tra cui lu Municipiu, lu palazzu dû cuvirnaturi e l'Arcu di Triunfu. La chiazza Stanislas fisteggia ntô 2005 li sô 250 anni doppu un ristauru bon arrinisciutu.
Dû stissu pirìudu nummarusi ''[[hôtels particuliers]]'' custruiuti di [[Germain Boffrand]] e [[Emmanuel Héré]]. La chiazza duna supra lu parcu di la Pépinière, na supirfici di 18 ettari cu li jardina â ngrisa 'n chinu centru.
A ovest dâ citati, lu quarteri Saint-Léon edificatu a cavaddu tra lu [[XIX sèculu|XIX]] e lu [[XX sèculu]], conta tanti casi 'n stili [[Art Nouveau]] diffusi macari ntô quarteri di Saurupt.
Cchiù 'n ginirali la ''Scola di Nancy'' ni lassau tanti edifici pùbbrici ntô centru stòricu (Càmmara di Cummerciu, BNP, vitrata dû Crédit Lyonnais) e privati n'anticchia unnegghiè (ateliers d'[[Émile Gallé]] e d'Eugène Vallin, Immeuble France-Lanord, maison Bergeret...)
Lu quarteri di Haut-du-Lièvre è mmeci rapprisintativu di l'architittura dû doppuguerra: ci si pò attruvari chiddu ca a sô tempi era la cchiù longa schera di edifici d'Europa. Stu quarteri è attuarmenti (2005) 'n fasi di cumpreta risistimazzioni.
Oi (2005), câ ccizzioni di na ricenti spanzioni dû quarteri ndustriali dâ Meurthe, li novi edifici sunnu custruiuti essinziarmenti ntê citati ca fannu parti di l'agglumiratu urbanu, suprattuttu 'n dirizzioni Sud-Ovest.
== Pirsunaggi cèlibbri ==
Tra li nativi di Nancy s'arricòrdanu:
* [[Cristina, Granduchissa di Tuscana]] ([[1565]]-[[1637]])
* [[Jacques Callot]] (c.[[1592]]-[[1635]]), artista gràficu [[baroccu]], [[ncisuri]] e auturi di [[stampa|stampi]]
* [[Louis Maimbourg]] ([[1610]]-[[1686]]), [[Gisuiti|Gisuita]] e [[stòricu]]
* [[Franciscu I dû Sacru Rumanu Mperu]] ([[1708]]-[[1765]]), [[duca]] di Lurena appoi [[Sacru Rumanu Mperu|Mpiraturi dû Sacru Rumanu Mperu]]
* [[Jean François de Saint-Lambert]] ([[1716]]-[[1803]]), [[pueta]]
* [[Antoine Drouot]] ([[1774]]-[[1847]]), ginirali di [[Napuliuni I|Napuliuni]]
* [[Edmond de Goncourt]] ([[1822]]-[[1896]]), [[scritturi]], crìticu, edituri, funnaturi di l'[[Accademia Goncourt]]
* [[Marie Henri d'Arbois de Jubainville]] ([[1827]]-[[1910]]), [[stòricu]] e [[filòlugu]]
* [[Émile Gallé]] ([[1846]]-[[1904]]), artista di l'[[Art Nouveau]]
* [[René-Prosper Blondlot]] ([[1849]]-[[1930]]), [[fìsicu]], notu pâ sô errunea ntirpritazzioni dî [[raggi N]]
* [[Henri Poincaré]] ([[1854]]-[[1912]]), [[matimàticu]], [[scinzatu tiòricu]] e [[Filusufìa dâ scienza|filòsufu dâ scienza]]
* [[Louis Hubert Gonzalve Lyautey]] ([[1854]]-[[1934]]), [[Marasciallu di Francia]]
* [[Henri Cartan]] (n. [[1904]]), [[matimàticu]]
* [[Pierre Schaeffer]] ([[1910]]-[[1995]]), mminturi dâ [[Mùsica cuncreta]]
* [[François Jacob]] (n. [[1920]]), [[biolugu]]
* [[Pascal Dusapin]] (n. [[1955]]), [[cumpusituri]]
== Giamillaggi ==
* [[Newcastle Upon Tyne]] ([[Regnu Unitu]]), dû [[1954]]
* [[Lieggi]] ([[Belgiu]]), dû [[1954]]
* [[Karlsruhe]] ([[Girmania]]), dû [[1955]]
* [[Paduva]] ([[Italia]]), dû [[1964]]
* [[Kanazawa]] ([[Giappuni]]), dû [[1973]]
* [[Kyriat-Shmona]] ([[Israeli]]), dû [[1984]]
* [[Lublinu]] ([[Pulonia]]), ([[cuupirazzioni dicintralizzata]]), dû [[1988]]
* [[Cincinnati]] ([[Ohio]], [[Stati Uniti]]), dû [[1991]]
Lu giamillaggiu câ citati di [[Lu Pireu]] 'n [[Grecia]] fu annullatu pi l'arristàrisi di rilazzioni cumuni.
== Curiusitati ==
Ntâ squatra di cauciu di Nancy tra lu 1972 e lu 1979 criscìu e ragghiuncìu nuturitati lu cèlibbri cauciaturi [[Michel Platini]].
== Culligamenti sterni ==
{{commons|Nancy}}
* {{fr}} [https://web.archive.org/web/20060101041607/http://www.grand-nancy.org/ Situ ufficiali di l'agglumiratu di Nancy]
* {{fr}} [http://www.ot-nancy.fr/ Turismu a Nancy]
* {{fr}} [http://whc.unesco.org/fr/list/229 Patrimoniu Munniali di Nancy supra lu situ di l'UNESCO]
* {{fr}} [https://web.archive.org/web/20051230141227/http://www.nancy.fr/documents/html/xwebcambd.htm Webcam dâ Chiazza Stanislas]
* {{fr}} [https://web.archive.org/web/20130824104349/http://nancy20005.com/ Situ ufficiali dî fistivitati dû 250° annivirsariu dâ Chiazza Stanislas]
* {{fr}} [https://web.archive.org/web/20050914140236/http://www.spectacles-publications.com/spectacles-nancy.php Spittàculi a Nancy]
* {{fr}} [https://web.archive.org/web/20050914192315/http://www.estrepublicain.fr/regionlo/ Lu jurnali l'Est Républicain]
* {{fr}} [https://web.archive.org/web/20050831194724/http://www.toutnancy.com/index.php3 Guida cumpreta â citati]
* {{fr}} [https://web.archive.org/web/20050825085359/http://www.nancystan.com/ Guida di Nancy cu tutti li siti ca la riguàrdanu]
== Fonti ==
La fonti di st'artìculu è la Uichipidìa Taliana:
http://it.wikipedia.org/wiki/Nancy
[[Catigurìa:Citati dâ Francia]]
sgbo0nyy1ctj9zrx748o4lk7re32k1o
Barricada
0
21703
778082
754151
2026-03-28T23:39:37Z
InternetArchiveBot
37902
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
778082
wikitext
text/x-wiki
{{Mùsica}}
'''Barricada''' è nu gruppu [[rock]] di [[Pamplona]] ([[Spagna]]) furmatu ntô [[1982]]. Hà fattu 18 disca e nu granni nùmmiru di cuncerti, è unu dê gruppi ca di chiossai anni sunnu dintra lu panurama rock spagnolu.
== Stòria ==
Lu gruppu fu spummintatu di Enrique Villareal (''El Drogas''), vuci e bassu; José, battirìa; Sergio Osés, comu secunnu chitarrista; e Javier Hernàndez (''Boni''), vuci e chitarra.
Àppiru lu primu cuncertu ntî l'[[aprili]] dû [[1982]] ntâ chiazza dâ ''Txantrea'', a [[Pamplona]].
Vinni appressu lu cumpusizzioni dû primu discu cu Mikel Astrain comu battirìa. Stu primu discu, ''Noche de Rock and Roll'', vinni fattu dâ casa discugràfica nnipinnenti ''Soñua'' e ajutatu dâ pruduzzioni di Ramoncìn. Chistu è chiddu ca dissi El Drogas 'n capu stu discu: <<''el carajillo hecho disco''>> (''lu curagghiu fici lu discu'').
Doppu la jittata dû discu, Sergio Osés appi a fari lu sirvizziu militari, ma chistu nun firmau lu successu dû gruppu ca lu sustituìu cu Alfredo Piedrafita. Ntô [[1984]] Mikel Astrain morsi pi nu tràuma ciribbrali e Fernando Coronado addivinni lu novu battirista. La ncisioni dû secunnu discu, ''Barrio conflictivo'', câ canzuni ''Pon esa mùsica de nuevo'', fu nu sintutu umaggiu a Mikel.
Ntô [[1986]], pâ ncisioni dû terzu discu (''No hay tregua''), li Barricada firmaru nu cuntrattu câ multinazziunali RCA. Pirò li cuntrasti ntra lu gruppu e la casa discugràfica jìanu criscennu e accussì stu cuntrattu vinni rumputu prima d'abbijari lu discu, produciutu cu Rosendo Mercado.
Ntô [[1987]], p'abbijari lu discu ''No sé qué hacer contigo'', si junceru câ casa discugràfica Polygram Iberia. Cu tuttu dê prissioni dû gruppu, la casa discugràfica cinzurau la canzuna ''Bahìa de Pasaia'', c'arricorda li cuntruversi morti di 4 militanti dû [[Cumannu Autònumu Anticapitalista]] (''Comandos Autònomos Anticapitalistas''), essennu unu di chisti n'amicu di El Drogas.
Risicau la cinzura macari la canzuna ''En Nombre de Dios'', ntô [[1989]], dû discu ''Pasión por el ruido'', unni àppiru a canciari lu tìtulu. La canzuna è na crìtica a l'[[Opus Dei]].
Lu cuntrattu cu Polygram Iberia si finìu ntô [[2000]], firmànnuni n'àutru câ casa discugràfica nnipinnenti DRO, pi fari lu discu ''Bésame'', na svolta ô puru [[rock]] pô gruppu.
Doppu la jittata di stu discu, Fernando Coronado lassau lu gruppu e trasìu Ibi, ca avìa statu cumpagnu di Piedrafita ntî ''In Vitro''.
Ntô [[2003]] niscìu ntô mircatu n'umaggiu ô gruppu, ''Un camino de piedras'', furmatu di 13 canzuni dê Barricada ntâ virsioni di àutri amici ruckittari.
== Mèmmira ==
* Enrique Villareal «El Drogas»: vuci e bassu
* Javier Hernández «Boni»: vuci e chitarra
* Alfredo Piedrafita: chitarra e coru
* Ibon Sagarna «Ibi»: battirìa e coru
== Discografìa ==
* ''Noche de Rock&Roll'', [[1983]]
* ''Barrio conflictivo'', [[1985]]
* ''No hay tregua'', [[1986]]
* ''No sé qué hacer contigo'', [[1987]]
* ''Rojo'', [[1988]]
* ''Pasión por el ruido'', [[1989]]
* ''Barricada (Doble directo)'', [[1990]] ([[Discu di Oru]])
* ''Barricada 83–85'', [[1990]]
* ''Por instinto'', [[1991]] ([[Discu di Platinu]])
* ''Balas blancas'', [[1992]] ([[Discu di Platinu]])
* ''La araña'', [[1994]] ([[Discu di Oru]])
* ''Los singles'', [[1995]]
* ''Insolencia'', [[1996]]
* ''Salud y rocanrol'' (live), [[1997]]
* ''Acción directa'', [[2000]]
* ''Bésame'', [[2002]]
* ''Hombre mate hombre'', [[2004]]
* ''Latidos y mordiscos'' (duppiu live), [[2006]]
== Liami Esterni ==
* [https://web.archive.org/web/20070410012058/http://www.barricada.com.es/ Situ Ufficiali dû gruppu]
[[Catigurìa:Gruppi musicali]]
t25jdjc6z82bsm2umvukoqai31gjx6o