Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.46.0-wmf.21
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
26 di marzu
0
1585
778094
778073
2026-03-30T11:48:22Z
GiovanniPen
22308
778094
wikitext
text/x-wiki
{{Marzu}}
== Abbinimenti ==
{{...}}
== Nasciuti ==
* [[1874]]: [[Luigi Einaudi]], òminu puliticu italianu (m. [[1961]])
* [[1911]]: [[Tennessee Williams]], scritturi e drammaturgu miricanu (m. [[1983]])
* [[1913]]: [[Paul Erdős]], matimaticu unghirisi (m. [[1996]])
* [[1935]]: [[Mahmud Abbas]], òmunu puliticu palistinisi
* [[1940]]: [[Nancy Pelosi]], pulìtica statunitenzi
== Morti ==
* [[1827]]: [[Ludwig van Beethoven]], cumpusituri tudiscu
* [[2006]]: [[Àncilu D'Arrigu]]
6eu8bku3yht0cpki51qvpoahamxtjor
Stigghiola
0
13803
778086
755164
2026-03-30T11:23:26Z
GiovanniPen
22308
/* Caratteristiche */ wikilink e br
778086
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
[[File:Stigghiole_alla_Pescheria_di_Catania.JPG|thumb|300px|Stigghioli.]]
La '''''stigghiola''''' è nu piattu tipicu dâ [[cucina siciliana]] ca havi comu ngridienti principali li vuredda, e n particulari li vuredda di [[agneddu]]. La stigghiola è arricanusciuta ufficiarmenti ntâ lista dê prudotti agrualimintari tradizziunali italiani dû Minsteru dî Pulìtichi Agriculi Alimintari e Furistali.
== Caratteristiche ==
È un piattu di cucina povira, ca veni gineralmenti priparatu e sirbutu pi strata dû ''stigghiularu''.
Cunsisti di [[Ntistinu|vuredda]] di [[agneddu]] (ma puru di [[capra]] o [[Gallus gallus domesticus|pollu]])<ref>Vincenzo Mortillaro (a cura di), ''[http://books.google.it/books?id=GrTUAAAAMAAJ&pg=PA330&lpg=PA330&dq=stigghiola#v=onepage&q=stige&f=false Nuovo dizionario siciliano-italiano, Volume 2]''.</ref>, lavati ntî l'acqua e [[sali]], cunzati cu [[puddrusinu]], cu o senza [[cipudda]], nfirzati ntî nu spiedinu, o arrutulati tornu tornu a nu [[porru]], e cucinati direttamenti supra la braci.
Si mancianu càuru, cu sali e [[lumia]]. Nu piatti simili esisti ntâ cucina greca.
==Noti==
<references/>
== Vuci currilati ==
*[[Pani câ meusa]]
[[Catigurìa:Cucina siciliana]]
jm9wd0cbs2sy7t0npe4oohvqa2b7zpc
778087
778086
2026-03-30T11:24:21Z
GiovanniPen
22308
778087
wikitext
text/x-wiki
[[File:Stigghiole_alla_Pescheria_di_Catania.JPG|thumb|Stigghioli.]]
La '''''stigghiola''''' è nu piattu tipicu dâ [[cucina siciliana]] ca havi comu ngridienti principali li vuredda, e n particulari li vuredda di [[agneddu]]. La stigghiola è arricanusciuta ufficiarmenti ntâ lista dê prudotti agrualimintari tradizziunali italiani dû Minsteru dî Pulìtichi Agriculi Alimintari e Furistali.
== Caratteristiche ==
È 'n piattu di cucina povira, ca veni gineralmenti priparatu e sirbutu pi strata dû ''stigghiularu''.
Cunsisti di [[Ntistinu|vuredda]] di [[agneddu]] (ma puru di [[capra]] o [[Gallus gallus domesticus|pollu]])<ref>Vincenzo Mortillaro (a cura di), ''[http://books.google.it/books?id=GrTUAAAAMAAJ&pg=PA330&lpg=PA330&dq=stigghiola#v=onepage&q=stige&f=false Nuovo dizionario siciliano-italiano, Volume 2]''.</ref>, lavati ntî l'acqua e [[sali]], cunzati cu [[puddrusinu]], cu o senza [[cipudda]], nfirzati ntî nu spiedinu, o arrutulati tornu tornu a nu [[porru]], e cucinati direttamenti supra la braci.
Si mancianu càuru, cu sali e [[lumia]]. Nu piatti simili esisti ntâ cucina greca.
== Noti ==
<references/>
== Vuci currilati ==
* [[Pani câ meusa]]
[[Catigurìa:Cucina siciliana]]
afe50m4w2bf9jz0cn4ee46qt7cs4570
778089
778087
2026-03-30T11:25:01Z
GiovanniPen
22308
Vuci currilati -> Talìa puru
778089
wikitext
text/x-wiki
[[File:Stigghiole_alla_Pescheria_di_Catania.JPG|thumb|Stigghioli.]]
La '''''stigghiola''''' è nu piattu tipicu dâ [[cucina siciliana]] ca havi comu ngridienti principali li vuredda, e n particulari li vuredda di [[agneddu]]. La stigghiola è arricanusciuta ufficiarmenti ntâ lista dê prudotti agrualimintari tradizziunali italiani dû Minsteru dî Pulìtichi Agriculi Alimintari e Furistali.
== Caratteristiche ==
È 'n piattu di cucina povira, ca veni gineralmenti priparatu e sirbutu pi strata dû ''stigghiularu''.
Cunsisti di [[Ntistinu|vuredda]] di [[agneddu]] (ma puru di [[capra]] o [[Gallus gallus domesticus|pollu]])<ref>Vincenzo Mortillaro (a cura di), ''[http://books.google.it/books?id=GrTUAAAAMAAJ&pg=PA330&lpg=PA330&dq=stigghiola#v=onepage&q=stige&f=false Nuovo dizionario siciliano-italiano, Volume 2]''.</ref>, lavati ntî l'acqua e [[sali]], cunzati cu [[puddrusinu]], cu o senza [[cipudda]], nfirzati ntî nu spiedinu, o arrutulati tornu tornu a nu [[porru]], e cucinati direttamenti supra la braci.
Si mancianu càuru, cu sali e [[lumia]]. Nu piatti simili esisti ntâ cucina greca.
== Noti ==
<references/>
== Talìa puru ==
* [[Pani câ meusa]]
[[Catigurìa:Cucina siciliana]]
0ea1mofmicwkqgwdjcy605d4wucjt37
Guastedda
0
15515
778090
81556
2026-03-30T11:39:36Z
GiovanniPen
22308
Distinazzioni di rinnirizzamentu canciata di [[Fuazza]] a [[Pani]]
778090
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT[[Pani]]
7skd9mo1j01h0m7yjzx9g3uxxdp8yqk
Fuazza
0
15516
778091
751230
2026-03-30T11:41:07Z
GiovanniPen
22308
Rinnirizzamentu â pàggina [[Pani]]
778091
wikitext
text/x-wiki
#redirect[[pani]]
8w1necndd36kk10f9rbljmrgaihuz5a
Vastedda
0
18005
778093
729387
2026-03-30T11:42:16Z
GiovanniPen
22308
Rinnirizzamentu â pàggina [[Pani]]
778093
wikitext
text/x-wiki
#redirect[[pani]]
8w1necndd36kk10f9rbljmrgaihuz5a
Pagnotta
0
18006
778092
752312
2026-03-30T11:42:14Z
GiovanniPen
22308
Rinnirizzamentu â pàggina [[Pani]]
778092
wikitext
text/x-wiki
#redirect[[pani]]
8w1necndd36kk10f9rbljmrgaihuz5a
Petroselinum crispum
0
21789
778085
729166
2026-03-30T11:23:15Z
GiovanniPen
22308
fix nome
778085
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
[[File:Petroselinum.jpg|thumb|Parti custituenti lu pitrusinu.]]
Lu '''Petroselinum crispum''' (chiamatu "pitrusinu" o puddrusinu 'n [[Sicilia]]) è na [[chianta]] ervàcia bienni cu fogghi virdi cupu, picciulati e trianculari, fustu erettu e ramusu, ciuri nichi giarnu–virdastri. St'[[erva]] arumàtica, spuntània o cultivata, è veru usata 'n cucina pi nzapuriri li cibbi e comu ngridienti di nummarusi cunnimenti e sàusi.
Ieni 'na pianta biennale, arumatica, co sapuri tanticchiedda amaru, ca veni de zoni do mediterraneo. Cresci spuntaneamente nei boschi e nei prati, ne zone co clima temperato; sa scanta, infatti, do friddu fotti.
[[Catigurìa:Chianti]]
pq67s092ol1jmbdfpxzu6lb1b913nep
Pani câ mèusa
0
56364
778088
732661
2026-03-30T11:24:40Z
GiovanniPen
22308
stigghiola
778088
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Pani ca meusa.jpg|thumb|300px|Pani câ meusa a Palermu.]]
Lu '''pani câ meusa''' (dittu '''''pani c'a mïævusa''''' n Palermu) è na speci di paninu cunzatu câ [[meusa]] di viteddu. È na tradizzioni tipicamenti [[Palermu|palirmitana]] e ghiè diffunnuta assai ancora ê jorna nostri. Si pensa ca urigginariamenti lu pani câ meusa fu mmintantu di l'[[ebbrei]] di [[Palermu]]. Oggi arresta n'alimentu assai pupulari ca s'attrova facirmenti ntê strati dâ citati.
Ci sunnu du speci di pani câ meusa:
* ''schiettu'', quannu ci lassanu sulu [[limiuni]] e pepe;
* ''maritatu'', quannu lu cunzanu cu tanticchia di tumazzu grattugîatu o [[ricotta]];
== Talìa puru ==
* [[Stigghiola]]
[[Catigurìa:Cucina siciliana]]
hfguhp8z9tmlkqdaxbl70schbzyn7un
Càrculu spartutu
0
65950
778084
777381
2026-03-30T11:04:45Z
GianAntonucci
46609
778084
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit]]: Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni]]: U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati]]: A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti]]: Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data''):''' U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data''):''' Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data''):''' Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data''):''' L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu '''un prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
pwozayervqpcnocs7fx30zqioayo52g