Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.46.0-wmf.21
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
Festival di Sanremu
0
42429
778112
754435
2026-03-30T22:11:42Z
IvanScrooge98
20917
aggiorno
778112
wikitext
text/x-wiki
[[File:Esterno del teatro Ariston Festival di Sanremo 2026.jpg|thumb|Lu [[Tiatru Ariston]] di [[Sanremo|Sanremu]] 'a sicunna sira dû 2026]]
Lu '''Festival di Sanremu''' è na manifestazzioni di musica, canzuni e spittaculu, chi si svorgi ongi annu tra jinnaru e frivaru a [[Sanremu]] a pàrtiri dû [[1951]]. Trasittuta n diretta â [[televisioni]], ogni annu lu Festival di Sanremu rapprisenta una dî trasmissioni cchiù taliati.
La particularità dû Festival, chi si svorgi ntî l'[[Sanremu|omònima lucalitati]] dâ [[Liguria]] è ca li canzuni hannu a essiri cumplitamenti novi.
Ô cursu di l'anni diversi cantanti italiani si ficiru canusciri grazzi â nu primu successu uttinutu ô festival. Citamu tra l'autri cosi li cantanti siciliani [[Giuni Russu]], [[Girardina Truvatu]], [[Carmen Consoli]], [[Marcella Bella|Marcella]] e [[Gianni Bella]].
Ntî l'anni '50 [[Duminicu Modugnu]] cu la sò cèlibbri ''Nel blu dipinto di blu'' (ma cchiù canusciuta comu ''Volare''), addivintau una dî canzuni italiani cchiù canusciuti ntî tuttu lu munnu.
==Viditi puru==
* [[Summer Festival]]
[[Catigurìa:Festival di Sanremu]]
exe8ygqf0r0gbnc7xlgnnk3mo54o6v8
778113
778112
2026-03-30T22:12:05Z
IvanScrooge98
20917
778113
wikitext
text/x-wiki
[[File:Esterno del teatro Ariston Festival di Sanremo 2026.jpg|thumb|Lu [[Tiatru Ariston]] di [[Sanremo|Sanremu]] la sicunna sira dû 2026]]
Lu '''Festival di Sanremu''' è na manifestazzioni di musica, canzuni e spittaculu, chi si svorgi ongi annu tra jinnaru e frivaru a [[Sanremu]] a pàrtiri dû [[1951]]. Trasittuta n diretta â [[televisioni]], ogni annu lu Festival di Sanremu rapprisenta una dî trasmissioni cchiù taliati.
La particularità dû Festival, chi si svorgi ntî l'[[Sanremu|omònima lucalitati]] dâ [[Liguria]] è ca li canzuni hannu a essiri cumplitamenti novi.
Ô cursu di l'anni diversi cantanti italiani si ficiru canusciri grazzi â nu primu successu uttinutu ô festival. Citamu tra l'autri cosi li cantanti siciliani [[Giuni Russu]], [[Girardina Truvatu]], [[Carmen Consoli]], [[Marcella Bella|Marcella]] e [[Gianni Bella]].
Ntî l'anni '50 [[Duminicu Modugnu]] cu la sò cèlibbri ''Nel blu dipinto di blu'' (ma cchiù canusciuta comu ''Volare''), addivintau una dî canzuni italiani cchiù canusciuti ntî tuttu lu munnu.
==Viditi puru==
* [[Summer Festival]]
[[Catigurìa:Festival di Sanremu]]
jyq55vdxeiwuwjcda0nqnnvbiavqdvf
Marcu Mengoni
0
54531
778111
704489
2026-03-30T20:19:34Z
IvanScrooge98
20917
mmàggini
778111
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Daniele Magro con Marco Mengoni in studio nel 2021 (cropped).jpg|thumb|200px|Marcu Mengoni ntô 2021.]]
'''Marcu Mengoni''' ([[Ronciglioni]], [[25 di dicèmmiru]] [[1988]]) è un [[Cantanti taliani|cantanti]] talianu. Ntô [[2013]] e ntô [[2023]] vincìu lu [[festival di Sanremu]].
[[Catigurìa:Biografìi]]
t4yhu0r4xro3l8fxyffmj1av364qkms
Càrculu spartutu
0
65950
778098
778084
2026-03-30T14:34:15Z
GianAntonucci
46609
778098
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit]]: Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni]]: U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati]]: A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti]]: Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
== Hardware ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
* '''Mimoria spartuta''': Tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria.
* '''Mimoria distribbujuta''': Ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu '''un prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
7452dzp01hmyuz5vcy0bj7dnesm5wk1
778099
778098
2026-03-30T14:35:32Z
GianAntonucci
46609
/* Hardware */
778099
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit]]: Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni]]: U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati]]: A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti]]: Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
* '''Mimoria spartuta''': Tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria.
* '''Mimoria distribbujuta''': Ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu '''un prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
7u5rrltkg674263utyhrusq7bcj5ids
778100
778099
2026-03-30T14:51:06Z
GianAntonucci
46609
778100
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit]]: Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni]]: U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati]]: A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti]]: Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
* '''Mimoria spartuta''': Tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria.
* '''Mimoria distribbujuta''': Ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu '''un prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
me9n1vk6e7rfxxsub8ia90q44ac8e4f
778101
778100
2026-03-30T15:08:24Z
GianAntonucci
46609
/* Mudeḍḍi di prugrammazzioni */
778101
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit]]: Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni]]: U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati]]: A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti]]: Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
* '''Mimoria spartuta''': Tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria.
* '''Mimoria distribbujuta''': Ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
* '''Sdicumpusizzioni giumètrica''': U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
* '''Pipeline''': I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
* '''Mudeḍḍu a attura:''' Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu '''un prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
6hzlricitbsb2sh7l9tvfb84evfhhpu
778102
778101
2026-03-30T15:40:18Z
GianAntonucci
46609
778102
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit]]: Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni]]: U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati]]: A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
* [[Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti]]: Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
* '''Mimoria spartuta''': Tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
* '''Mimoria distribbujuta''': Ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
* '''Sdicumpusizzioni giumètrica''': U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
* '''Pipeline''': I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
* '''Mudeḍḍu a attura:''' Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
hsdc9ruxo1ngprlj91uvi44dr9ff3oe
778103
778102
2026-03-30T15:47:08Z
GianAntonucci
46609
/* Liveḍḍi dû parallillìsimu */
778103
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
* '''Mimoria spartuta''': Tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
* '''Mimoria distribbujuta''': Ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
* '''Sdicumpusizzioni giumètrica''': U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
* '''Pipeline''': I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
* '''Mudeḍḍu a attura:''' Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
i4r530b915ka3527q2d3hlkd0shdog6
778104
778103
2026-03-30T15:48:04Z
GianAntonucci
46609
/* Mimoria */
778104
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
* '''Sdicumpusizzioni giumètrica''': U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
* '''Pipeline''': I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
* '''Mudeḍḍu a attura:''' Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
nw0krcg4hquf8a1o7d5vih1ksmzeq94
778105
778104
2026-03-30T15:48:32Z
GianAntonucci
46609
/* Mudeḍḍi di disignu */
778105
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
==== Sdicumpusizzioni giumètrica ====
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
==== Pipeline ====
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
==== Mudeḍḍu a attura ====
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
rxpubqyln8hive7wwnkm7edfdi8ko5k
778106
778105
2026-03-30T15:51:46Z
GianAntonucci
46609
778106
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
==== Sdicumpusizzioni giumètrica ====
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
==== Pipeline ====
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
==== Mudeḍḍu a attura ====
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
patjzoi6xipclng4h2uzzu36zspa21y
778107
778106
2026-03-30T15:57:31Z
GianAntonucci
46609
/* Cuntestu */
778107
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer. U muturi mastru chi ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA (''protein folding'') addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità chi nu prucissuri sulu nun cci àvi mai.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
==== Sdicumpusizzioni giumètrica ====
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
==== Pipeline ====
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
==== Mudeḍḍu a attura ====
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
7iw74w72pg6mllcu652ocfearudwtcf
778108
778107
2026-03-30T19:21:37Z
GianAntonucci
46609
/* Lìmmiti */
778108
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di firrijari ḍḍi prugrammi unni i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] si manìjanu <nowiki/>'n parallelu, zuè tutti nzèmmula e nta na vota, cu dui o cchiôssai prucissura.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a firrijari <nowiki/>'n filera, ca veni a diri chi sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi chi si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, chi i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer. U muturi mastru chi ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA (''protein folding'') addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità chi nu prucissuri sulu nun cci àvi mai.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza chi si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma chi s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici chi po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti chi mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, chi voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
=== Lìmmiti fìsici ===
Sparti dî lìmmiti matimàtichi, cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu.
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni chi cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
==== Sdicumpusizzioni giumètrica ====
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
==== Pipeline ====
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
==== Mudeḍḍu a attura ====
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
5uv1ndn117wtrhmqt1smy7au0mtujvx
778109
778108
2026-03-30T19:44:19Z
GianAntonucci
46609
778109
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di fari firrijari ḍḍi prugrammi ca manìjanu i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] '''â parallela''', cu dui o cchiôssai prucissura, tutti nzèmmula e nta na vota.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a fari firrijari '''a ringu''', ca veni a diri ca sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi ca si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, ch'i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
Oji u càrculu spartutu è ô pidamentu di tutti cosi: dî smartphone nzin'ê supercomputer. U muturi mastru c'ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu u canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità ca nu prucissuri sulu nun cci po.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
=== Lìmmiti fìsici ===
Sparti dî lìmmiti matimàtichi, cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu.
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
==== Sdicumpusizzioni giumètrica ====
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
==== Pipeline ====
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
==== Mudeḍḍu a attura ====
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
9zz93okon71njr3oxyg6pw2o6iw8jj1
778110
778109
2026-03-30T19:53:32Z
GianAntonucci
46609
/* Cuntestu */
778110
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di fari firrijari ḍḍi prugrammi ca manìjanu i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] '''â parallela''', cu dui o cchiôssai prucissura, tutti nzèmmula e nta na vota.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a fari firrijari '''a ringu''', ca veni a diri ca sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi ca si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, ch'i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
U muturi mastru c'ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu u canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità ca nu prucissuri sulu nun cci po.
Ma pirò oji u càrculu spartutu nun è na cosa arrisirbata sulu ê supercomputer; è ô pidamentu di tutti cosi, dî smartphone nzin'ê chiattafurmi di cloud computing.
== Lìmmiti ==
L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
=== Lìmmiti fìsici ===
Sparti dî lìmmiti matimàtichi, cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu.
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
==== Sdicumpusizzioni giumètrica ====
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
==== Pipeline ====
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
==== Mudeḍḍu a attura ====
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
72jf5ocjviulszks2hkmdc7bnfmc3tc
778114
778110
2026-03-31T08:12:18Z
GianAntonucci
46609
/* Lìmmiti */
778114
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di fari firrijari ḍḍi prugrammi ca manìjanu i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] '''â parallela''', cu dui o cchiôssai prucissura, tutti nzèmmula e nta na vota.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a fari firrijari '''a ringu''', ca veni a diri ca sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi ca si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, ch'i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
U muturi mastru c'ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu u canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità ca nu prucissuri sulu nun cci po.
Ma pirò oji u càrculu spartutu nun è na cosa arrisirbata sulu ê supercomputer; è ô pidamentu di tutti cosi, dî smartphone nzin'ê chiattafurmi di cloud computing.
== Liggi di scalabbilità ==
L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
=== Liggi di Amdahl ===
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
=== Liggi di Gustafson ===
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Lìmmiti ==
Sparti dî lìmmiti matimàtichi, cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu.
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
==== Sdicumpusizzioni giumètrica ====
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
==== Pipeline ====
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
==== Mudeḍḍu a attura ====
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
8t2mfy7up2kdp2m8y7pxo5i5gth2w4k
778115
778114
2026-03-31T08:14:16Z
GianAntonucci
46609
778115
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di fari firrijari ḍḍi prugrammi ca manìjanu i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] '''â parallela''', cu dui o cchiôssai prucissura, tutti nzèmmula e nta na vota.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a fari firrijari '''a ringu''', ca veni a diri ca sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi ca si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, ch'i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
U muturi mastru c'ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu u canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità ca nu prucissuri sulu nun cci po.
Ma pirò oji u càrculu spartutu nun è na cosa arrisirbata sulu ê supercomputer; è ô pidamentu di tutti cosi, dî smartphone nzin'ê chiattafurmi di cloud computing.
== Liggi di scalabbilità ==
L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
=== Liggi di Amdahl ===
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
=== Liggi di Gustafson ===
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Lìmmiti ==
Cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu.
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Maniju dâ mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Mudeḍḍi di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
=== Mudeḍḍi di disignu ===
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
==== Sdicumpusizzioni giumètrica ====
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
==== Pipeline ====
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
==== Mudeḍḍu a attura ====
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
h37ncdpf2rq2fadbozur9ox2w4kaevw
778116
778115
2026-03-31T08:15:35Z
GianAntonucci
46609
/* Mudeḍḍi di prugrammazzioni */
778116
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di fari firrijari ḍḍi prugrammi ca manìjanu i càrculi o i [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] '''â parallela''', cu dui o cchiôssai prucissura, tutti nzèmmula e nta na vota.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a fari firrijari '''a ringu''', ca veni a diri ca sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi ca si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, ch'i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
U muturi mastru c'ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu u canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità ca nu prucissuri sulu nun cci po.
Ma pirò oji u càrculu spartutu nun è na cosa arrisirbata sulu ê supercomputer; è ô pidamentu di tutti cosi, dî smartphone nzin'ê chiattafurmi di cloud computing.
== Liggi di scalabbilità ==
L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
=== Liggi di Amdahl ===
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
=== Liggi di Gustafson ===
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Lìmmiti ==
Cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu.
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Maniju dâ mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Standard di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
== Mudeḍḍi di disignu ==
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
=== Sdicumpusizzioni giumètrica ===
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
=== Pipeline ===
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
=== Mudeḍḍu a attura ===
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
l60ijcix3vmg9fsvqacrjzu0rnxcciq
778117
778116
2026-03-31T09:03:11Z
GianAntonucci
46609
778117
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di elabburari i dati '''â parallela''', zuè unni si sparti nu prugramma nta cchiôssai struzzioni o [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] ca dui o cchiôssai unità di càrculu diversi firrìjanu tutti nzèmmula e nta na vota. Serbi a risòrbiri prubblemi diffìcili â mprescia.
Nascìu pi supirari i lìmmita fìsici dî prucissura ôn ''core'' sulu. A diffirenza dû càrculu '''a ringu''' tradizziunali, unni i cunti si fannu unu appressu a n'autru, cca cchiôssai unità di càrculu travàgghianu nzèmmula. Chisti ponnu èssiri i ''core'' d'un ''chip'' sulu o i gruppa di nu ''cluster'', pi diri.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a fari firrijari a ringu, ca veni a diri ca sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi ca si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, ch'i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
U muturi mastru c'ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu u canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità ca nu prucissuri sulu nun cci po.
Ma pirò oji u càrculu spartutu nun è na cosa arrisirbata sulu ê supercomputer; è ô pidamentu di tutti cosi, dî smartphone nzin'ê chiattafurmi di cloud computing.
== Liggi di scalabbilità ==
L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
=== Liggi di Amdahl ===
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
=== Liggi di Gustafson ===
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Lìmmiti ==
Cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu.
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Maniju dâ mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Standard di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
== Mudeḍḍi di disignu ==
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
=== Sdicumpusizzioni giumètrica ===
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
=== Pipeline ===
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
=== Mudeḍḍu a attura ===
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
jy8p2igrnx89odm2vrclsbt216z22qr
778118
778117
2026-03-31T09:10:07Z
GianAntonucci
46609
778118
wikitext
text/x-wiki
{{DOS}}
[[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]]
Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di elabburari i dati '''â parallela''', zuè unni si sparti nu prugramma nta cchiôssai struzzioni o [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] ca dui o cchiôssai unità di càrculu firrìjanu tutti nzèmmula e nta na vota. Serbi a risòrbiri prubblemi diffìcili â mprescia.
Nascìu pi supirari i lìmmita fìsici dî prucissura ôn ''core'' sulu. A diffirenza dû càrculu '''a ringu''' tradizziunali, unni i cunti si fannu unu appressu a n'autru, cca cchiôssai unità di càrculu travàgghianu nzèmmula. Chisti ponnu èssiri i ''core'' d'un ''chip'' sulu o i gruppa di nu ''cluster'', pi diri.
== Cuntestu ==
Na vota, nu prugramma era na rètina longa di struzzioni ca na [[CPU]] sula avìa a fari firrijari a ringu, ca veni a diri ca sti struzzioni s'avìanu a spèddiri una a una.
U càrculu spartutu, mmeci, fa travagghiari cchiôssai unità di elabburazzioni nzèmmula. Funziona bonu pi ḍḍi prubblemi ca si ponnu spàrtiri nta cchiôssai parti, nnipinnenti una cu n'autra, ch'i prucissura vari ponnu arrisòrbiri spartuti. U scopu è fari caminari cchiù lesti ḍḍi còdici c'abbisògnanu d'assai putenza di càrculu.
U muturi mastru c'ammutta a pràttica dî supercomputer e dû càrculu spartutu sunnu i simulazzioni scintìfichi. Prubblemi comu u canùsciri u tempu, a fluidudinàmica o u studìu di comu si fòrmanu i prutiini ntô DNA addumànnanu miliardi di cunti ô sicunnu, na capacità ca nu prucissuri sulu nun cci po.
Ma pirò oji u càrculu spartutu nun è na cosa arrisirbata sulu ê supercomputer; è ô pidamentu di tutti cosi, dî smartphone nzin'ê chiattafurmi di cloud computing.
== Liggi di scalabbilità ==
L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi.
=== Liggi di Amdahl ===
A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è
<math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math>
Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura.
=== Liggi di Gustafson ===
A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa
<math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math>
== Lìmmiti ==
Cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu.
== Liveḍḍi dû parallillìsimu ==
Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala:
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit ===
Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni ===
U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati ===
A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning.
=== Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti ===
Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi.
== Tassunumìa di Flynn ==
[[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati:
* '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati.
* '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica.
* '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu.
* '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi.
Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti.
== Maniju dâ mimoria ==
I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura.
Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache).
Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru.
I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali.
== Standard di prugrammazzioni ==
Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition'').
Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock'').
Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard:
* '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali.
* '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti.
== Mudeḍḍi di disignu ==
Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu:
=== Sdicumpusizzioni giumètrica ===
U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica.
=== Pipeline ===
I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi.
=== Mudeḍḍu a attura ===
Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline.
== Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti ==
L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''.
== Bibbliugrafìa ==
* {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }}
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }}
* {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }}
* {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }}
[[Catigurìa:Nfurmàtica]]
[[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]]
m7oyoheuqbn72c8yrt11y6hbk5m6zit
Claire Holt
0
67085
778095
2026-03-30T12:41:35Z
Cla1106
50294
Creata dalla traduzione della pagina "[[:it:Special:Redirect/revision/149013523|Claire Holt]]"
778095
wikitext
text/x-wiki
[[File:Claire Holt 2012 (2).jpg|miniatura|Claire Holt 2012]]
'''Claire Rhiannon Holt''' (Brisbane, 11 di giugnu 1988) è n'attrici e mudedda australiana naturalizzata statunitènsi. Arrivintàu fama ntirnazziunali grazzi ê roli ntê seri tilivisivi ''H2O'', ''Li diari dî vampiri'' e ''L'urigginali'' e ntâ pillìcula ''47 metri giù'' .<ref name="doc"><cite class="citation web" style="font-style:normal">(<span style="font-weight:bolder; font-size:80%"><abbr title="inglese">EN</abbr></span>) [http://www.docstoc.com/docs/35872400/Questions-for-Claire-Holt <span style="font-style:italic;">Question for Claire Holt</span>], su <span style="font-style:italic;">docstoc.com</span>. <small>URL consultato il 7 novembre 2011</small>.</cite></ref>
=== Carrera ===
Otteni u sò primu rolu interpretannu Emma Gilbert in ''H2O'', dû 2006 ô 2009. Nô 2008 è mpignata nî riprisi dû film ''Messengers 2 - L'iniziu dâ fini'' di Martin Barnewitz, sèquitu dû film ''The Messengers'', unni interpreta a prutagunista. Nta l'estati dû 2010 gira u film pi la televisiuni ''Mean Girls 2'', sèquitu di ''Mean Girls'', mentri nô 2011 interpreta u rolu ricurrenti di Samara Cook in ''Pretty Little Liars''. Duranti u casting pi la seri televisiva ''The Secret Circle'', veni scritturata pi appariri nni li panni dâ vampira Rebekah Mikaelson in ''The Vampire Diaries<ref>{{Cita news|url=http://www.badtv.it/2011/08/the-vampire-diaries-claire-holt-comparira-nella-terza-stagione/|titolo=The Vampire Diaries: Claire Holt comparirà nella terza stagione|data=11 agosto 2011|accesso=15 settembre 2011}}</ref>''<ref>{{Cita news|url=http://blog.zap2it.com/frominsidethebox/2011/08/the-vampire-diaries-claire-holt-cast-as-stefans-ex-becky.html|titolo='The Vampire Diaries': Claire Holt cast as Stefan's vampire ex, Bex|autore=Carina Adly MacKenzie|data=9 agosto 2011|accesso=22 dicembre 2011|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20111231003352/http://blog.zap2it.com/frominsidethebox/2011/08/the-vampire-diaries-claire-holt-cast-as-stefans-ex-becky.html|lingua=en}}</ref>, rolu ca ricopri macari nta la prima staggiuni dû spin-off dâ seri e nta chiddi appressu, ntitulatu ''The Originals''.<ref>{{Cita web|url=https://www.hollywoodreporter.com/live-feed/vampire-diaries-spinoff-originals-claire-holt-421332|titolo='Vampire Diaries' Spinoff 'The Originals' Adds Claire Holt|autore=Lesley Goldberg|editore=The Hollywood Reporter|data=13 febbraio 2013|lingua=en|accesso=27 aprile 2013}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|titolo=Claire Holt dice addio a The Originals|accesso=13 marzo 2014|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140313171056/http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|urlmorto=sì}}</ref>
[[File:Claire_Holt_at_PaleyFest_2014.jpg|miniatura|Claire Holt 2014]]
== Privacy ==
Lu 3 dicèmmiru 2017, annunciàu lu sò fidanzamentu cû sviluppaturi immubbiliari Andrew Joblon<ref>{{cita web|url=https://www.yahoo.com/entertainment/articles/claire-holt-husband-andrew-joblon-085856416.html|titolo=Who Is Claire Holt’s Husband, Andrew Joblon & How Many Kids Do They Have|autore=|data=23 aprile 2025|lingua=en|accesso=17 maggio 2025}}</ref>. Lu 4 marzu 2018, annunciàu ca avìa avutu n'abortu spuntàniu. La coppia si maritàu lu 18 austu 2018<ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/Bf66AdbFiEh/?ig_mid=W_SU9gABAAG_2TJLLDkkTcPFwXzp|titolo=I to I took this photo 10 days ago, as I waited for surgery after my sweet little baby lost its heartbeat. [...]|autore=Claire Holt|sito=[[Instagram]]|data=5 marzo 2018|lingua=en}}</ref>. Hanu tri figghi: James, natu lu 28 marzu 2019; Elle Madeline, nata lu 12 sittèmmiru 2020; e Ford Matthew, natu lu 9 nuvèmmiru 2021.<ref>{{cita web|url=https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/|titolo='The Originals' Claire Holt Marries Andrew Joblon: See Her Wedding Dress|autore=Kathy Campbell|data=18 agosto 2018|lingua=en|accesso=19 maggio 2025|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200805105431/https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/ajoblon/p/BvnAJ-Yg3gs/?igshid=44l3t40n93cf|titolo=Claire - you are my hero. Thanks for doing such a good job cooking this sweet little boy. Baby James Joblon 3.28.19 - 10:23pm ❤️|autore=Andrew Joblon|sito=Instagram|data=29 marzo 2019|lingua=en}}</ref><ref>{{cita web|url=https://pagesix.com/2023/11/10/parents/claire-holt-gives-birth-to-third-baby-with-husband-andrew-joblon/|titolo=Claire Holt gives birth to third baby with husband Andrew Joblon|autore=View Author Archive, Get author RSS feed|data=10 novembre 2023|lingua=en|accesso=11 novembre 2023}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/CFFu-jrpwD4/|titolo=She’s here. Our sweet girl, Elle. After 27.5 hours of labor, she flew into the world and expanded our hearts. We are so grateful for our healthy baby and cannot wait for her to meet her big brother.|autore=Claire Holt|sito=Instagram|data=13 settembre 2020|lingua=en}}</ref>
== Filmugrafìa ==
=== Cinima ===
* ''Messengers 2: Lu Spaventapasseri'' (2009), riggìa di Martin Barnewitz
* ''Blue Like Jazz'' (2012), riggìa di Steve Taylor
* ''47 Meters Down'' (2017), riggìa di Johannes Roberts
=== Telivisioni ===
* ''H2O'' (''H2O: Just Add Water'') – seri TV, 52 episodi (2006-2008)
* ''Mean Girls 2'', riggìa di Melanie Mayron – film pi la TV (2011)
* ''Pretty Little Liars'' – seri TV, 5 episodi (2011)
* ''The Vampire Diaries'' – seri TV, 38 episodi (2011-2015)
* ''The Originals'' – seri TV, 38 episodi (2013-2018)
* ''Aquarius'' – seri TV, 22 episodi (2015-2016)
* ''Legacies'' – seri TV, episodi 4x05-4x15 (2021-2022)
* ''Based on a True Story'' – seri TV, episodio 1x05 (2023)
[[Catigurìa:BioBot]]
[[Catigurìa:Cristiani viventi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1988]]
e3grty6x2wngewwcnt7woe6qjzym4xc
778096
778095
2026-03-30T12:43:13Z
Cla1106
50294
778096
wikitext
text/x-wiki
[[File:Claire Holt 2012 (2).jpg|miniatura|Claire Holt 2012]]
'''Claire Rhiannon Holt''' (Brisbane, 11 di giugnu 1988) è n'attrici e mudedda australiana naturalizzata statunitènsi. Arrivintàu fama ntirnazziunali grazzi ê roli ntê seri tilivisivi ''H2O'', ''Li diari dî vampiri'' e ''L'urigginali'' e ntâ pillìcula ''47 metri giù'' .<ref name="doc"><cite class="citation web" style="font-style:normal">(<span style="font-weight:bolder; font-size:80%"><abbr title="inglese">EN</abbr></span>) [http://www.docstoc.com/docs/35872400/Questions-for-Claire-Holt <span style="font-style:italic;">Question for Claire Holt</span>], su <span style="font-style:italic;">docstoc.com</span>. <small>URL consultato il 7 novembre 2011</small>.</cite></ref>
=== Carrera ===
Otteni u sò primu rolu interpretannu Emma Gilbert in ''H2O'', dû 2006 ô 2009. Nô 2008 è mpignata nî riprisi dû film ''Messengers 2 - L'iniziu dâ fini'' di Martin Barnewitz, sèquitu dû film ''The Messengers'', unni interpreta a prutagunista. Nta l'estati dû 2010 gira u film pi la televisiuni ''Mean Girls 2'', sèquitu di ''Mean Girls'', mentri nô 2011 interpreta u rolu ricurrenti di Samara Cook in ''Pretty Little Liars''. Duranti u casting pi la seri televisiva ''The Secret Circle'', veni scritturata pi appariri nni li panni dâ vampira Rebekah Mikaelson in ''The Vampire Diaries''<ref>{{Cita web|url=https://www.comingsoon.it/serietv/news/un-altra-attrice-di-the-vampire-diaries-si-unisce-allo-spin-off/n20507/|titolo=Un'altra attrice di The Vampire Diaries si unisce allo spin-off|sito=ComingSoon.it|data=2013-02-14|lingua=it|accesso=2026-03-30}}</ref>, rolu ca ricopri macari nta la prima staggiuni dû spin-off dâ seri e nta chiddi appressu, ntitulatu ''The Originals''.<ref>{{Cita web|url=https://www.hollywoodreporter.com/live-feed/vampire-diaries-spinoff-originals-claire-holt-421332|titolo='Vampire Diaries' Spinoff 'The Originals' Adds Claire Holt|autore=Lesley Goldberg|editore=The Hollywood Reporter|data=13 febbraio 2013|lingua=en|accesso=27 aprile 2013}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|titolo=Claire Holt dice addio a The Originals|accesso=13 marzo 2014|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140313171056/http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|urlmorto=sì}}</ref>
[[File:Claire_Holt_at_PaleyFest_2014.jpg|miniatura|Claire Holt 2014]]
== Privacy ==
Lu 3 dicèmmiru 2017, annunciàu lu sò fidanzamentu cû sviluppaturi immubbiliari Andrew Joblon<ref>{{cita web|url=https://www.yahoo.com/entertainment/articles/claire-holt-husband-andrew-joblon-085856416.html|titolo=Who Is Claire Holt’s Husband, Andrew Joblon & How Many Kids Do They Have|autore=|data=23 aprile 2025|lingua=en|accesso=17 maggio 2025}}</ref>. Lu 4 marzu 2018, annunciàu ca avìa avutu n'abortu spuntàniu. La coppia si maritàu lu 18 austu 2018<ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/Bf66AdbFiEh/?ig_mid=W_SU9gABAAG_2TJLLDkkTcPFwXzp|titolo=I to I took this photo 10 days ago, as I waited for surgery after my sweet little baby lost its heartbeat. [...]|autore=Claire Holt|sito=[[Instagram]]|data=5 marzo 2018|lingua=en}}</ref>. Hanu tri figghi: James, natu lu 28 marzu 2019; Elle Madeline, nata lu 12 sittèmmiru 2020; e Ford Matthew, natu lu 9 nuvèmmiru 2021.<ref>{{cita web|url=https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/|titolo='The Originals' Claire Holt Marries Andrew Joblon: See Her Wedding Dress|autore=Kathy Campbell|data=18 agosto 2018|lingua=en|accesso=19 maggio 2025|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200805105431/https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/ajoblon/p/BvnAJ-Yg3gs/?igshid=44l3t40n93cf|titolo=Claire - you are my hero. Thanks for doing such a good job cooking this sweet little boy. Baby James Joblon 3.28.19 - 10:23pm ❤️|autore=Andrew Joblon|sito=Instagram|data=29 marzo 2019|lingua=en}}</ref><ref>{{cita web|url=https://pagesix.com/2023/11/10/parents/claire-holt-gives-birth-to-third-baby-with-husband-andrew-joblon/|titolo=Claire Holt gives birth to third baby with husband Andrew Joblon|autore=View Author Archive, Get author RSS feed|data=10 novembre 2023|lingua=en|accesso=11 novembre 2023}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/CFFu-jrpwD4/|titolo=She’s here. Our sweet girl, Elle. After 27.5 hours of labor, she flew into the world and expanded our hearts. We are so grateful for our healthy baby and cannot wait for her to meet her big brother.|autore=Claire Holt|sito=Instagram|data=13 settembre 2020|lingua=en}}</ref>
== Filmugrafìa ==
=== Cinima ===
* ''Messengers 2: Lu Spaventapasseri'' (2009), riggìa di Martin Barnewitz
* ''Blue Like Jazz'' (2012), riggìa di Steve Taylor
* ''47 Meters Down'' (2017), riggìa di Johannes Roberts
=== Telivisioni ===
* ''H2O'' (''H2O: Just Add Water'') – seri TV, 52 episodi (2006-2008)
* ''Mean Girls 2'', riggìa di Melanie Mayron – film pi la TV (2011)
* ''Pretty Little Liars'' – seri TV, 5 episodi (2011)
* ''The Vampire Diaries'' – seri TV, 38 episodi (2011-2015)
* ''The Originals'' – seri TV, 38 episodi (2013-2018)
* ''Aquarius'' – seri TV, 22 episodi (2015-2016)
* ''Legacies'' – seri TV, episodi 4x05-4x15 (2021-2022)
* ''Based on a True Story'' – seri TV, episodio 1x05 (2023)
[[Catigurìa:BioBot]]
[[Catigurìa:Cristiani viventi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1988]]
gz36b2kmk18mwfrt3aqun6wnd06gr86
778097
778096
2026-03-30T12:45:04Z
Cla1106
50294
778097
wikitext
text/x-wiki
[[File:Claire Holt 2012 (2).jpg|miniatura|Claire Holt 2012]]
'''Claire Rhiannon Holt''' (Brisbane, 11 di giugnu 1988) è n'attrici e mudedda australiana naturalizzata statunitènsi. Arrivintàu fama ntirnazziunali grazzi ê roli ntê seri tilivisivi ''H2O'', ''Li diari dî vampiri'' e ''L'urigginali'' e ntâ pillìcula ''47 metri giù'' .<ref>{{Cita web|url=https://www.comingsoon.it/personaggi/claire-holt/239601/biografia/|titolo=Claire Holt biografia|sito=ComingSoon.it|lingua=it|accesso=2026-03-30}}</ref>
=== Carrera ===
Otteni u sò primu rolu interpretannu Emma Gilbert in ''H2O'', dû 2006 ô 2009. Nô 2008 è mpignata nî riprisi dû film ''Messengers 2 - L'iniziu dâ fini'' di Martin Barnewitz, sèquitu dû film ''The Messengers'', unni interpreta a prutagunista. Nta l'estati dû 2010 gira u film pi la televisiuni ''Mean Girls 2'', sèquitu di ''Mean Girls'', mentri nô 2011 interpreta u rolu ricurrenti di Samara Cook in ''Pretty Little Liars''. Duranti u casting pi la seri televisiva ''The Secret Circle'', veni scritturata pi appariri nni li panni dâ vampira Rebekah Mikaelson in ''The Vampire Diaries''<ref>{{Cita web|url=https://www.comingsoon.it/serietv/news/un-altra-attrice-di-the-vampire-diaries-si-unisce-allo-spin-off/n20507/|titolo=Un'altra attrice di The Vampire Diaries si unisce allo spin-off|sito=ComingSoon.it|data=2013-02-14|lingua=it|accesso=2026-03-30}}</ref>, rolu ca ricopri macari nta la prima staggiuni dû spin-off dâ seri e nta chiddi appressu, ntitulatu ''The Originals''.<ref>{{Cita web|url=https://www.hollywoodreporter.com/live-feed/vampire-diaries-spinoff-originals-claire-holt-421332|titolo='Vampire Diaries' Spinoff 'The Originals' Adds Claire Holt|autore=Lesley Goldberg|editore=The Hollywood Reporter|data=13 febbraio 2013|lingua=en|accesso=27 aprile 2013}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|titolo=Claire Holt dice addio a The Originals|accesso=13 marzo 2014|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140313171056/http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|urlmorto=sì}}</ref>
[[File:Claire_Holt_at_PaleyFest_2014.jpg|miniatura|Claire Holt 2014]]
== Privacy ==
Lu 3 dicèmmiru 2017, annunciàu lu sò fidanzamentu cû sviluppaturi immubbiliari Andrew Joblon<ref>{{cita web|url=https://www.yahoo.com/entertainment/articles/claire-holt-husband-andrew-joblon-085856416.html|titolo=Who Is Claire Holt’s Husband, Andrew Joblon & How Many Kids Do They Have|autore=|data=23 aprile 2025|lingua=en|accesso=17 maggio 2025}}</ref>. Lu 4 marzu 2018, annunciàu ca avìa avutu n'abortu spuntàniu. La coppia si maritàu lu 18 austu 2018<ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/Bf66AdbFiEh/?ig_mid=W_SU9gABAAG_2TJLLDkkTcPFwXzp|titolo=I to I took this photo 10 days ago, as I waited for surgery after my sweet little baby lost its heartbeat. [...]|autore=Claire Holt|sito=[[Instagram]]|data=5 marzo 2018|lingua=en}}</ref>. Hanu tri figghi: James, natu lu 28 marzu 2019; Elle Madeline, nata lu 12 sittèmmiru 2020; e Ford Matthew, natu lu 9 nuvèmmiru 2021.<ref>{{cita web|url=https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/|titolo='The Originals' Claire Holt Marries Andrew Joblon: See Her Wedding Dress|autore=Kathy Campbell|data=18 agosto 2018|lingua=en|accesso=19 maggio 2025|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200805105431/https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/ajoblon/p/BvnAJ-Yg3gs/?igshid=44l3t40n93cf|titolo=Claire - you are my hero. Thanks for doing such a good job cooking this sweet little boy. Baby James Joblon 3.28.19 - 10:23pm ❤️|autore=Andrew Joblon|sito=Instagram|data=29 marzo 2019|lingua=en}}</ref><ref>{{cita web|url=https://pagesix.com/2023/11/10/parents/claire-holt-gives-birth-to-third-baby-with-husband-andrew-joblon/|titolo=Claire Holt gives birth to third baby with husband Andrew Joblon|autore=View Author Archive, Get author RSS feed|data=10 novembre 2023|lingua=en|accesso=11 novembre 2023}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/CFFu-jrpwD4/|titolo=She’s here. Our sweet girl, Elle. After 27.5 hours of labor, she flew into the world and expanded our hearts. We are so grateful for our healthy baby and cannot wait for her to meet her big brother.|autore=Claire Holt|sito=Instagram|data=13 settembre 2020|lingua=en}}</ref>
== Filmugrafìa ==
=== Cinima ===
* ''Messengers 2: Lu Spaventapasseri'' (2009), riggìa di Martin Barnewitz
* ''Blue Like Jazz'' (2012), riggìa di Steve Taylor
* ''47 Meters Down'' (2017), riggìa di Johannes Roberts
=== Telivisioni ===
* ''H2O'' (''H2O: Just Add Water'') – seri TV, 52 episodi (2006-2008)
* ''Mean Girls 2'', riggìa di Melanie Mayron – film pi la TV (2011)
* ''Pretty Little Liars'' – seri TV, 5 episodi (2011)
* ''The Vampire Diaries'' – seri TV, 38 episodi (2011-2015)
* ''The Originals'' – seri TV, 38 episodi (2013-2018)
* ''Aquarius'' – seri TV, 22 episodi (2015-2016)
* ''Legacies'' – seri TV, episodi 4x05-4x15 (2021-2022)
* ''Based on a True Story'' – seri TV, episodio 1x05 (2023)
[[Catigurìa:BioBot]]
[[Catigurìa:Cristiani viventi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1988]]
5f66nwdoi22o1fbrwuttx2q15whinmu