Wikipedia scnwiki https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali MediaWiki 1.46.0-wmf.21 first-letter Mèdia Spiciali Discussioni Utenti Discussioni utenti Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiutu Discussioni aiutu Catigurìa Discussioni catigurìa Purtali Discussioni purtali Pruggettu Discussioni pruggettu TimedText TimedText talk Mòdulu Discussioni mòdulu Evento Discussioni evento 1901 0 1251 778173 762492 2026-03-31T21:35:16Z Mistico Dois 39418 778173 wikitext text/x-wiki {{annu}} {| align=right cellpadding=3 id=toc style="margin-left: 15px;" |- | align="center" colspan=2 | <small>'''Anni:'''</small><br />[[1898]] - [[1899]] - [[1900]] - '''1901''' - [[1902]] - [[1903]] - [[1904]] |- | align="center" colspan=2 | <small>'''[[Dicini]]:'''</small> <br />[[1880ini]] [[1890ini]] - '''[[1900ini]]''' - [[1910ini]] - [[1920ini]] |- | align="center" | <small>'''[[Sèculi]]:'''</small> <br /> [[Sèculu XIX]] - '''[[Sèculu XX]]''' - [[Sèculu XXI]] |} == Abbinimenti == * [[10 di dicèmmiru]]: Vennu assignasciuti li primi [[Premiu Nobel|Premî Nobel]]. [[File:Giuseppe Verdi by Giovanni Boldini.jpg|150px|thumb|right|Giuseppi Verdi]] == Nasciuti == * [[7 di giugnettu]]: [[Vittoriu De Sica]], reggista italianu * [[31 di giugnettu]]: [[Jean Dubuffet]], pitturi francisi * [[4 di austu]]: [[Louis Armstrong]], musicista miricanu di [[jazz]] * [[20 di austu]]: [[Salvatore Quasimodo]], pueta sicilianu * [[10 di uttùviru]]: [[Albertu Giacumetti]], sculturi * [[5 di dicèmmiru]]: [[Walt Disney]], riggista miricanu dî pilliculi e dî caricaturi == Morti == * [[22 di jinnaru]]: La riggina [[Vittoria dû Regnu Unitu]]. * [[27 di jinnaru]]: [[Giuseppi Verdi]], cumpusituri talianu. ==[[Premiu Nobel]]== {{Nobel}} * [[Premiu Nobel pâ paci]]: [[Jean Henri Dunant]], [[Frederic Passy]] * [[Premiu Nobel pâ littiratura]]: [[Sully Prudhomme]] * [[Premiu Nobel pâ midicina]]: [[Emil Adolf Von Behring]] * [[Premiu Nobel pâ fìsica]]: [[Wilhelm Conrad Roentgen]] * [[Premiu Nobel pâ chìmica]]: [[Jacobus Henricus Van't Hoff]] [[Catigurìa:Sèculu XX]] spnzq7ftbkjcg9dszqp2or753cmbs9o Fabrizio De André 0 1346 778138 768132 2026-03-31T12:24:28Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778138 wikitext text/x-wiki [[File:Fabrizio De Andrè.jpg|miniatura|Fabbrizziu de André]] '''Fabrizziu De André''' ([[Gènuva]] [[18 di frivaru]], [[1940]] – [[Milanu]] [[11 di jinnaru]], [[1999]]) era nu cantanti ginuvisi. Fu auturi di canzuni ca marcaru la storia dâ mùsica liggira italiana nta secunna parti dû [[sèculu XX]]. Ricurdamu tra chisti ''La Guerra di Piero'' e ''Bocca di Rosa''. Iddu nascìu di na bona famigghia dâ burghisìa prufissiunali; lu patri era, nfatti, avvucatu. Si 'nzignau a sunari la chitarra a quìnnici anni; a vintisei fici lu su primu discu. [[Catigurìa:Cantanti taliani|De André Fabrizio]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1940|De André, Fabrizio]] [[Catigurìa:Muruti ntô 1999|De André, Fabrizio]] i5msji6wolpda72klb81w07rwpuxmmk 24 di frivaru 0 1644 778156 777081 2026-03-31T12:28:29Z GiovanniPen 22308 778156 wikitext text/x-wiki {{Frivaru}} == Abbinimenti == * [[1582]]: Papa [[Grigoriu XIII]] annunza lu [[calannariu grigurianu]] * [[2022]]: La [[Russia]] attacca lu tirritoriu di l'[[Ucraina]] mittennu fora usu l'aviazzioni ucraina e accuminzannu na [[guerra]] lonca pi lu cuntrollu di na parti sustanziusa di l'est di l'Ucraina == Nasciuti == * [[1500]]: [[Carlu V, Sacru Rumanu Mpiraturi|Carlu V]], mpiraturi du [[Sacru Rumanu Mperu]] (m. [[1558]]) * [[1536]]: [[Climenti VIII]], 231èsimu papa dâ chiesia cattolica (m. 1605) * [[1613]]: [[Mattia Preti]], pitturi attivu 'n Italia e a Malta (m. [[1699]]) * [[1944]]: [[David Wineland]], fìsicu miricanu * [[1945]]: [[Barry Bostwick]], atturi statunitenzi * [[1951]]: [[Enzu Biancu]], omu pulìticu sicilianu * [[1955]]: [[Steve Jobs]], funnaturi dâ Apple (m. [[2011]]) * [[1962]]: [[Antonino Pulvirenti]], mprinnituri talianu * [[1967]]: [[Gigi D'Alessio]], cantanti napulitanu == Morti == * [[1990]]: [[Sandru Pertini]], prisidenti dâ ripùbbrica italianu (n. [[1896]]) hk7gavclwx82ijulmh4r4j0hsd1soar 12 di maiu 0 2077 778174 769435 2026-03-31T21:35:54Z Mistico Dois 39418 778174 wikitext text/x-wiki {{Maiu}} == Abbinimenti == * [[1986]]: La prima tappa dû Giru d'Italia (cronometru) fu n [[Palermu]]. == Nasciuti == * [[1590]]: [[Cosimu II dî Medici]] († [[1621]]) * [[1743]]: [[Giuseppi Gioeni d'Angiò]], naturalista e vulcanòluggu catanisi († [[1822]]) * [[1962]]: [[Emilio Estevez]], atturi statunitenzi * [[1982]]: [[Nieves Pascuzzi Miglierini]], economista italo-argentina. == Morti == * [[1863]]: [[Ruggeru Sèttimu]] * [[1985]]: [[Jean Dubuffet]], pitturi francisi * [[1995]]: [[Mia Martini]], cantanti calabbrisa pcineake58jp1tl5x1bcairkgxezg1h 31 di giugnettu 0 3314 778172 759714 2026-03-31T21:34:23Z Mistico Dois 39418 778172 wikitext text/x-wiki {{Giugnettu}} == Abbinimenti == * [[1498]]: Duranti lu sò terzu viaggiu nta l'emisferu punenti, [[Cristòfuru Colombu]] addiventa lu primu europeu a scupriri l'ìsula di [[Trinidad]]. == Nasciuti == * [[1697]]: [[Pietru Paulu Vasta]], pitturi sicilianu (m. [[1760]]) * [[1901]]: [[Jean Dubuffet]], pitturi francisi (m. [[1985]]) * [[1965]]: [[J. K. Rowling]], scrittrici ngrisi cuntempuranea == Morti == * [[1784]]: [[Denis Diderot]], filòsufu e nciclupidista francisi [[Catigurìa:Giugnettu]] {{stub}} 9x9e25wt78ichidcomf0exu6scdcev8 Claudio Baglioni 0 3496 778154 759502 2026-03-31T12:25:44Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778154 wikitext text/x-wiki '''Claudio Baglioni''', un cantanti. Nasciu ntô [[1951]] a [[Roma]], [[Italia]]. Cantante abbanniatu pi aviri scritto brani comu ''Questo piccolo grande amore'', ''E tu come stai'', ''Strada facendo'', ''Avrai'', ''Io sono qui'', ''Cuore di aliante'', ''Niente più''. Jè conosciutu soprattutto pi tutta Italia pi u disco ''La vita è adesso'' (1985), l’album cchiù vinnuto ri tutti i tempi. 'na di li soi canzoni cchiù amate jè ''Mille giorni di te e di me'' (1990), du disco ''Oltre'', puntu ri partenza pri la musica Italiana. Fici molti concerti pi Sicilia, ntra cui u cchiù abbanniatu du 2003 a Catania allo stadio Cibali. == Pi sapìrinni chiossai == *[https://web.archive.org/web/20070928001100/http://www.patapan.it/ Lu situ ufficiali di Claudio Baglioni] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Baglioni, Claudio]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1951|Baglioni, Claudio]] d81hp1071gi3xd31bzihx0okmrmjw29 1985 0 4432 778175 762594 2026-03-31T21:39:17Z Mistico Dois 39418 778175 wikitext text/x-wiki {{annu}} {| align=right cellpadding=3 id=toc style="margin-left: 15px;" |- | align="center" colspan=2 | <small>'''Anni:'''</small><br /> [[1982]] - [[1983]] - [[1984]] - '''1985''' - [[1986]] - [[1987]] - [[1988]] |- | align="center" colspan=2 | <small>'''[[Dicini]]:'''</small> <br /> [[1960ini]] - [[1970ini]] - '''[[1980ini]]''' - [[1990ini]] - [[anni 2000]] |- | align="center" | <small>'''[[Seculi]]:'''</small> <br /> [[Sèculu XIX]] - '''[[Sèculu XX]]''' - [[Sèculu XXI]] |} == Abbinimenti == [[File:Reagan and Gorbachev (1985).jpg|thumb|300px|Reagan e Gorbaciov a Ginevra.]] * [[19 di nuvèmmiru]]: A [[Ginevra]] ci fu lu primu incontru tra [[Ronald Reagan]] e [[Michail Gorbaciov]] == Nasciuti == * [[28 di marzu]]: [[Stanislas Wawrinka]], tinnista svìzziru. * [[14 di aprili]]: [[Miriam Leone]], siciliana, Miss Italia 2008 * [[12 di maiu]]: [[Jean Dubuffet]], pitturi francisi * [[3 di dicèmmiru]]: [[Melissa Panarello]], scrittrici [[catania|catanisi]] == Morti == * [[28 di marzu]]: [[Marc Chagall]], pitturi * [[10 di uttùviru]]: [[Orson Welles]], riggista ==[[Premiu Nobel]]== {{Nobel}} * [[Premiu Nobel pâ paci]]: * [[Premiu Nobel pâ littiratura]]: * [[Premiu Nobel pâ midicina]]: * [[Premiu Nobel pâ fisica]]: * [[Premiu Nobel pâ chimica]]: [[Catigurìa:Sèculu XX]] 6k0wdmpua2ozl8ia7rrxag8o9s2n7v7 778176 778175 2026-03-31T21:39:31Z Mistico Dois 39418 778176 wikitext text/x-wiki {{annu}} {| align=right cellpadding=3 id=toc style="margin-left: 15px;" |- | align="center" colspan=2 | <small>'''Anni:'''</small><br /> [[1982]] - [[1983]] - [[1984]] - '''1985''' - [[1986]] - [[1987]] - [[1988]] |- | align="center" colspan=2 | <small>'''[[Dicini]]:'''</small> <br /> [[1960ini]] - [[1970ini]] - '''[[1980ini]]''' - [[1990ini]] - [[anni 2000]] |- | align="center" | <small>'''[[Seculi]]:'''</small> <br /> [[Sèculu XIX]] - '''[[Sèculu XX]]''' - [[Sèculu XXI]] |} == Abbinimenti == [[File:Reagan and Gorbachev (1985).jpg|thumb|300px|Reagan e Gorbaciov a Ginevra.]] * [[19 di nuvèmmiru]]: A [[Ginevra]] ci fu lu primu incontru tra [[Ronald Reagan]] e [[Michail Gorbaciov]] == Nasciuti == * [[28 di marzu]]: [[Stanislas Wawrinka]], tinnista svìzziru. * [[14 di aprili]]: [[Miriam Leone]], siciliana, Miss Italia 2008 * [[12 di maiu]]: [[Jean Dubuffet]], pitturi francisi * [[3 di dicèmmiru]]: [[Melissa Panarello]], scrittrici [[catania|catanisi]] == Morti == * [[28 di marzu]]: [[Marc Chagall]], pitturi * [[10 di uttùviru]]: [[Orson Welles]], riggista ==[[Premiu Nobel]]== * [[Premiu Nobel pâ paci]]: * [[Premiu Nobel pâ littiratura]]: * [[Premiu Nobel pâ midicina]]: * [[Premiu Nobel pâ fisica]]: * [[Premiu Nobel pâ chimica]]: [[Catigurìa:Sèculu XX]] cxafq8nxtsyfdrgu7h1zqv2srpfgq39 Francu Battiatu 0 11325 778152 757363 2026-03-31T12:25:29Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778152 wikitext text/x-wiki {{quote|Cerco un centro di gravità permanente<br />che non mi faccia mai cambiare idea sulle cose, sulla gente|''Centro di gravità permanente'', ''La voce del Padrone [[1981]]''}} '''Francu Battiatu''' (o ''Franco Battiato'' n talianu) nascìu a [[Jonia]] (ca ora si chiama [[Ripostu]]) ca s'attrova ntâ [[pruvincia di Catania]], lu [[23 di marzu]] dû [[1945]] e murìu lu [[18 di maiu]] dû [[2021]], fu nu cantanti, nu musicista e macari nu pitturi (quannu tinci tili si frimma ''Suphan Barzani''). Ntâ l'ùrtimi anni si misi a fari lu riggista. [[File:F Battiato.jpg|thumb|200px|right|Francu Battiatu ntô 2005]] Iddu è unu dî cchiù eclèttici artisti ca cci sù nta lu munnu: nta l'anni hà canciatu tutta la sò [[mùsica]] e ogni vota nta na manera diversa.<br /> Musicau òpiri e balletti ca hannu fattu lu giru d'[[Italia]]; misi na mùsica macari ntâ missa chî paroli di na vota 'n [[latinu]], ca fici lu giru di na picca di [[Cresia|cresi]]; scrissi puru na para di canzuni 'n sicilianu: ''Stranizza d'amuri'', ca s'attrova nta l'àrbum "L'era del cinghiale bianco", ''Veni l'autunnu'' (nta l'àrbum "Fisiognomica"), e '''U Cuntu'', nta l'àrbum ''Inneres Auge'', mentri ca ''Il cammino interminabile'' (nta l'àrbum "Ferro battuto") lu tìtulu e li primi strofi sunu 'n talianu e lu restu 'n sicilianu.<br />Ntâ canzuna ''Strade Parallele (Aria Siciliana)'', scritta di [[Giuni Russu]] e ca s'attrova nta l'àrbum "Se fossi più simpatica sarei meno antipatica", truvamu Battiatu ca canta cu idda 'n sicilianu. È cchiù famusu e canusciutu pâ mùsica liggera, ca apprima era spirimintali e appoi addivintò pop, doppu canciò pû rock, pi finiri cu sunuritati ca pàrrunu nu pocu tecnu. Cu tutti ssi canciamenti, arriniscìu a tiniri sempri na furma tutta sò ca nuddu arriniscìu a imitari.<br /> Cu la sò mùsica, foru tanti chiddi ca ci cantaru di supra e ci fu macari n'amiricanu ca pigghiò li sò noti e fici na mùsica tutta sò. Francu Battiatu cullabburau cu [[Giustu Piu]], [[Manliu Sgalambru]], [[Giuni Russu]], [[Alici]] e àutri. L'ùrtimu arbum, ca niscìu nta lu misi di nuvemmiru dû [[2009]], si chiama "''Inneres Auge''". == La pittura == Comu pitturi li sò teli si fannu nutari pirchì di sòlitu usa nu sfunnu tuttu duratu, cu suggetti ca spissu pàrunu urientali, casi e iconi bizzantini. Usau nu ritrattu pû librettu di n'òpira sò, Gilgamesh. Vidiri li sò quatri nun è fàcili: quannu nun li rigala a l'amici, si l'appenni ntâ sò casa ca è china di ssi quatri, oppuru li vinni ppi quarchi 2.000 èuru. == Lu [[cìnima]] == Accuminciò a fari lu riggista pî sò videoclip ntô [[1979]], appoi pirò ntô [[2003]] girò nu firm, ''Perduto Amor'', canciannu tutti li règuli dû cìnima, e pi chistu si pò diri ca è n'òpira d'arti dû cìnima, pirò nun s'avissi a chiamari firm. Ntô [[2006]] niscìu ''Musikanten'', nu firm supra lu mùsicu frammassoni [[Ludwig van Beethoven]] ca parra macari di ipnosi. "''Niente è come sembra''" (Nenti è comu pari, [[2007]]) è la terza pruduzzioni fìrmica di Battiatu. Si tratta di nu firm filusòficu, ntô quali si discurri di l'esistenza di Diu e di la natura umana. L'iniziu havi lu stissu tema dâ ''Divina Commedia'' di [[Danti Aligheri]], unni lu prutagunista (''Giulio'') si perdi nta nu voscu scanusciutu. Ntô [[2010]] Battiatu fa nèsciri nu curtumitraggiu biugràficu didicatu a lu granni scritturi [[Gisuardu Bufalinu]] ntitulatu ''Auguri Don Gesualdo''. Ntô firm/ducumentariu, ntra l'àutri, cumpàrunu lu filòsufu [[Manliu Sgalambru]] (amicu e cullaburaturi di Battiatu di lu [[1994]]), l'artista Pieru Guccioni, Matteo Collura e rari vidiu di ripirtoriu ccu [[Liunardu Sciascia]], lu scritturi di cui Bufalinu avìa veru granni rispettu. == La sò vita == Nta l’ùrtimi dicenni, stu cristianu s’avvicinau a la disciprina di li “sufi” e nta tutti li sò òpiri, chini di spiritualitati, si nni senti la nfruenza. Mportanti la scuperta, versu la fini di l'anni '70, di [[Gurdjieff]], [[filusufìa|filòsufu]] [[Armenia|armenu]] cripticu e veru urigginali. Lu tìtulu di l'assai famusa canzuni ''Centro di gravità permanente'' è pigghiatu di na tiurìa propiu di Gurdjieff. A chistu filòsufu è ispiratu lu discu di lu [[1978]] ''L'Egitto prima delle sabbie'' cca vincìu lu premiu ntirnazziunali ''Stockhausen'' pi pianuforti. == Lijami nterni == * [[Cantanti e gruppi musicali siciliani]] {{Artìculu dâ simana|21 di austu|2011}} [[Catigurìa:Mùsica|Battiatu, Francu]] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Battiatu, Francu]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1945|Battiatu, Francu]] [[Catigurìa:Muruti ntô 2021|Battiatu, Francu]] 1zym2kzhkchu0tq9nqnptj3pbblpo5o 778153 778152 2026-03-31T12:25:36Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Mùsica]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778153 wikitext text/x-wiki {{quote|Cerco un centro di gravità permanente<br />che non mi faccia mai cambiare idea sulle cose, sulla gente|''Centro di gravità permanente'', ''La voce del Padrone [[1981]]''}} '''Francu Battiatu''' (o ''Franco Battiato'' n talianu) nascìu a [[Jonia]] (ca ora si chiama [[Ripostu]]) ca s'attrova ntâ [[pruvincia di Catania]], lu [[23 di marzu]] dû [[1945]] e murìu lu [[18 di maiu]] dû [[2021]], fu nu cantanti, nu musicista e macari nu pitturi (quannu tinci tili si frimma ''Suphan Barzani''). Ntâ l'ùrtimi anni si misi a fari lu riggista. [[File:F Battiato.jpg|thumb|200px|right|Francu Battiatu ntô 2005]] Iddu è unu dî cchiù eclèttici artisti ca cci sù nta lu munnu: nta l'anni hà canciatu tutta la sò [[mùsica]] e ogni vota nta na manera diversa.<br /> Musicau òpiri e balletti ca hannu fattu lu giru d'[[Italia]]; misi na mùsica macari ntâ missa chî paroli di na vota 'n [[latinu]], ca fici lu giru di na picca di [[Cresia|cresi]]; scrissi puru na para di canzuni 'n sicilianu: ''Stranizza d'amuri'', ca s'attrova nta l'àrbum "L'era del cinghiale bianco", ''Veni l'autunnu'' (nta l'àrbum "Fisiognomica"), e '''U Cuntu'', nta l'àrbum ''Inneres Auge'', mentri ca ''Il cammino interminabile'' (nta l'àrbum "Ferro battuto") lu tìtulu e li primi strofi sunu 'n talianu e lu restu 'n sicilianu.<br />Ntâ canzuna ''Strade Parallele (Aria Siciliana)'', scritta di [[Giuni Russu]] e ca s'attrova nta l'àrbum "Se fossi più simpatica sarei meno antipatica", truvamu Battiatu ca canta cu idda 'n sicilianu. È cchiù famusu e canusciutu pâ mùsica liggera, ca apprima era spirimintali e appoi addivintò pop, doppu canciò pû rock, pi finiri cu sunuritati ca pàrrunu nu pocu tecnu. Cu tutti ssi canciamenti, arriniscìu a tiniri sempri na furma tutta sò ca nuddu arriniscìu a imitari.<br /> Cu la sò mùsica, foru tanti chiddi ca ci cantaru di supra e ci fu macari n'amiricanu ca pigghiò li sò noti e fici na mùsica tutta sò. Francu Battiatu cullabburau cu [[Giustu Piu]], [[Manliu Sgalambru]], [[Giuni Russu]], [[Alici]] e àutri. L'ùrtimu arbum, ca niscìu nta lu misi di nuvemmiru dû [[2009]], si chiama "''Inneres Auge''". == La pittura == Comu pitturi li sò teli si fannu nutari pirchì di sòlitu usa nu sfunnu tuttu duratu, cu suggetti ca spissu pàrunu urientali, casi e iconi bizzantini. Usau nu ritrattu pû librettu di n'òpira sò, Gilgamesh. Vidiri li sò quatri nun è fàcili: quannu nun li rigala a l'amici, si l'appenni ntâ sò casa ca è china di ssi quatri, oppuru li vinni ppi quarchi 2.000 èuru. == Lu [[cìnima]] == Accuminciò a fari lu riggista pî sò videoclip ntô [[1979]], appoi pirò ntô [[2003]] girò nu firm, ''Perduto Amor'', canciannu tutti li règuli dû cìnima, e pi chistu si pò diri ca è n'òpira d'arti dû cìnima, pirò nun s'avissi a chiamari firm. Ntô [[2006]] niscìu ''Musikanten'', nu firm supra lu mùsicu frammassoni [[Ludwig van Beethoven]] ca parra macari di ipnosi. "''Niente è come sembra''" (Nenti è comu pari, [[2007]]) è la terza pruduzzioni fìrmica di Battiatu. Si tratta di nu firm filusòficu, ntô quali si discurri di l'esistenza di Diu e di la natura umana. L'iniziu havi lu stissu tema dâ ''Divina Commedia'' di [[Danti Aligheri]], unni lu prutagunista (''Giulio'') si perdi nta nu voscu scanusciutu. Ntô [[2010]] Battiatu fa nèsciri nu curtumitraggiu biugràficu didicatu a lu granni scritturi [[Gisuardu Bufalinu]] ntitulatu ''Auguri Don Gesualdo''. Ntô firm/ducumentariu, ntra l'àutri, cumpàrunu lu filòsufu [[Manliu Sgalambru]] (amicu e cullaburaturi di Battiatu di lu [[1994]]), l'artista Pieru Guccioni, Matteo Collura e rari vidiu di ripirtoriu ccu [[Liunardu Sciascia]], lu scritturi di cui Bufalinu avìa veru granni rispettu. == La sò vita == Nta l’ùrtimi dicenni, stu cristianu s’avvicinau a la disciprina di li “sufi” e nta tutti li sò òpiri, chini di spiritualitati, si nni senti la nfruenza. Mportanti la scuperta, versu la fini di l'anni '70, di [[Gurdjieff]], [[filusufìa|filòsufu]] [[Armenia|armenu]] cripticu e veru urigginali. Lu tìtulu di l'assai famusa canzuni ''Centro di gravità permanente'' è pigghiatu di na tiurìa propiu di Gurdjieff. A chistu filòsufu è ispiratu lu discu di lu [[1978]] ''L'Egitto prima delle sabbie'' cca vincìu lu premiu ntirnazziunali ''Stockhausen'' pi pianuforti. == Lijami nterni == * [[Cantanti e gruppi musicali siciliani]] {{Artìculu dâ simana|21 di austu|2011}} [[Catigurìa:Cantanti taliani|Battiatu, Francu]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1945|Battiatu, Francu]] [[Catigurìa:Muruti ntô 2021|Battiatu, Francu]] gidpat9g8v9x4t0jjoxobyn9f2g6ikl Fuata 0 15514 778166 81555 2026-03-31T20:29:20Z EmausBot 7110 Bot: Sistemo i reindirizzamenti doppi da [[Fuazza]] a [[Pani]] 778166 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pani]] 1j5m3lwxwjqmln28hczwjwe7lx7f39f Carmen Consoli 0 15782 778145 757379 2026-03-31T12:24:59Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778145 wikitext text/x-wiki '''Carmen Carla Consoli''' ([[4 di sittèmmiru]] [[1974]]) è na cantanti o, comu ama difinìrisi, cantantissa. Cèlibbri doppu la sò prima participazzioni ô [[festival di Sanremu]], sta [[Catania|catanisa]] è oi arricanusciuta comu una dî cantanti [[Italia|taliani]] cchiù rapprisintativi. == Biografia == Lu nomu estisu è Carmen Carla, di li nòmura dî sò dù nanni. Lis ò primi ricordi appartèninu â villetta rùstica di S.Giovanni La punta, paiseddu a picca chilòmitri di [[Catania]]. Crisci circunnata di l’armali e dâ mùsica ca curtiva Lu patri: mannulini, chianuforti, tammureddi, banjo e na chitarra appartinuta a Modugno. Lu patri, Giuseppi Consoli, ci trasmetti l'amuri pi la mùsica blues e la mùsica nìura grazzi a li disca di B.B King o di Creedence Clearwater Revival. La sò carrera di musicista parti dâ citati etnea unni l'artista s’esibbisci nta vari pub cu la cover-band Moon Dogs's Party unni esèquinu brani di [[Otis Redding]], [[Aretha Franklin]] e [[Janis Joplin]] (granni amuri di Carmen). Doppu brevi apparizzioni televisivi pressu emittenti lucali e nazziunali (participau â trasmissioni tribbutu pi [[Mia Martini]], cunnutta di [[Michele Santoro]]), lu ncontru filici cu lu prudutturi [[Franciscu Virlinzi]] e lu cuntirràniu [[Mariu Venuti]] la fannu sbarcari supra lu palcu di lu [[Festival di Sanremu 1996]] cu la canzuna ''Amore di plastica'' cuntinuta nta l'album d'esordiu ''[[Due parole]]''. Òttimu successu pi la crìtica, la grinta di sta picciuttedda ca mbrazza la chitarra e sussurra urli a mitati tra [[Dolores O'Riordan]] (vuci di li [[Cranberries]]) e [[Janis Joplin]] la pòrtanu direttamenti ‘n finali, cunfirènnucci lu tìtulu di Big nta l'edizzioni di lu [[1997]] â quali s’apprisenta cu lu sìngulu ''Confusa e felice'' nclusa nta l'[[Confusa e felice|omònimu album]]. Accumenza un novu tour ‘n giru pi l'[[Italia]], doppu la spirienza ‘n vesti di supporter a li cuncerti di [[Raf]] duranti lu mmernu. Ntô [[1998]] canta ‘n duettu cu l'amicu [[Mariu Venuti]] ntô branu "''Mai come ieri''", c’utteni n’òttimu successu di vìnniti, pirmittènnucci d‘accrìsciri la sò [[frama]].Lu novu rock talianu fa prusilitismu. È l'autunnu di lu [[1998]] quannu nesci n’album travurgenti e di li toni stridenti: ''[[Mediamente isterica]]''. Lu successu a lu granni pùbbricu junci ntô [[2000]] quannu torna a [[Festival di Sanremu 2000|Sanremu]] cu un look tuttu novu, tagghiu curtu e culuratu, prisintannu la canzuna "''In bianco e nero''" (ispirata â matri d’una sò fan ca scappa di casa e si reca di Carmen p’un certu pirìudu) c’antìcipa la nisciuta nta li stissi jorna di lu quartu album: ''[[Stato di necessità (album)|Stato di necessità]]'' cuntinenti l’accussidditta "triluggìa di l'erotismu" ("''Bambina impertinente''", "''Stato di necessità''" e "''Il sultano''"). È cu canzuni comu "''Parole di burro''" e "''L'ultimo bacio''" (già culunna sunora di l'[[L'ultimo bacio|omònimu film]] di [[Gabriele Muccino]]) ca cattura l'attinzioni di lu pùbbricu talianu. Hà scrivutu pi [[Paola Turci]] lu testu di "''Saluto l'inverno''", prisintatu a lu [[Festival di Sanremu 2001|Festival di Sanremu dû 2001]]. Nta l’astati dû stissu annu è siquitu un tour cu [[Max Gazzè]] e cu la stissa Turci. [[Mmàggini:Carmen Consoli a Cortemaggiore 2004-12-12.jpg|thumb|230px|Carmen Consoli ntô 2004 a Cortemaggiore.]] Ntô [[2002]] pùbbrica na raccolta live, fruttu d’un tour acùsticu pi li triatri taliani, ''[[L'anfiteatro e la bambina impertinente]]'' riggistratu ‘n CD e DVD pressu lu [[Triatru Grecu]] di [[Taurmina]]. Sound soft e milòdicu puru pi lu quintu discu di nèditi ''[[L'eccezione]]'', succisivamenti pubbricatu cu lu nomu "''[[Carmen Consoli (album)|Carmen Consoli]]''" pi lu mircatu straneru, cu arcuni brani tradutti ‘n ngrisi e cu l'agghiunta dâ cover ‘n chiavi rock di "''Can't get you out of my head''" di [[Kylie Minogue]]. Lu [[2003]] arriggistra lu primu showcase talianu di [[MTV]], ca nesci appoi cu lu tìtulu ''[[Un sorso in più]]''. Lu 12 di maiu di [[2006]] pùbbrica "''[[Eva contro Eva (album)|Eva contro Eva]]''" anticipatu di lu sìngulu ''Signor tentenna''. A l'album partècipanu noma ccillenti tra cui la cantanti africana [[Angelique Kidjo]] ca duetta ntô branu ''Madre terra''. Ntô sittèmmiru di lu [[2006]] nesci lu secunnu sìngulu ''Tutto su Eva''. N cuncumitanza cu la nisciuta di ''[[Eva contro Eva (album)|Eva contro Eva]]'' Carmen parti n tour, ''Dal Simeto al Tamigi'' è lu tìtulu. Un viaggiu, ‘n autobus, ca parti dâ ''sò'' Sicilia (lu [[Simetu]] è un ciumi sicilianu c’attraversa [[Catania]]), acchiana tutta la pinìsula pi appoi passari la fruntera e fàciri tappa macari nta arcuni capitali europei. Li dati sunnu aperti di lu gruppu di li ''[[Lautari]]'', gruppu folk sicilianu pruduttu dâ stissa cantantissa e cu cui Carmen s’esibbisci puru nta lu cursu di li cuncerti, nzèmmula càntanu la canzuna ''Ciuri di campo'', na puisìa di [[Pippinu Mpastatu]] musicata di li Lautari stissi. Lu tour veni nterruttu a lu nizziu di lu sittèmmiru di [[2006]] pi la primatura, quantu tràggica, scumparsa d’unu dî musicisti di Carmen, [[Liandru Misuriellu]], bassista ca di tanti anni sunava câ cantantissa. Nta l'austu di 2006 havi statu òspiti dû Festival [[Notte della Taranta]], duranti lu quali cantau canzuni pupulari salentini ‘n [[griko]] e ‘n [[dialettu salentinu]]. Lu18 sittèmmiru di [[2006]], ci veni assignatu lu "Premio Carosone alla Carriera", lu ricanuscimentu voli primiari la svota miditirrània di l'artista catanisa la quali, si leggi nta li mutivazzioni, nta l'album "''[[Eva contro Eva (album)|Eva contro Eva]]''", havi rializzatu cu grazzia, irunìia e passioni un pircursu `n eculibbriu pirfettu tra tradizzioni e mudirnitati, evitannu accuratamenti qualisiasi ncirenza, d'oltralpi e d'oltreocèanu, pi sèquiri na ricerca musicali e puètica urigginali ca la cunferma quali artista di rifirimentu di lupop d'auturi talianu. Lu 21 di sittèmmiru di [[2006]] ntraprenni un mini tour d’ottu dati tra [[Stati Uniti d'Amèrica|Stati Uniti]] e [[Canada]] ca s’havi cunchiudutu lu 2 d’ottùviru. Ntô [[jinnaru]] di [[2007]] parti cu un novu tour triatrali ‘n giru pi l'Italia ca vidi la participazzioni dâ riggista siciliana [[Emma Dante]], la quale scrivi di li testi supra arcuni di li pirsunaggi tratti dî canzuni di Carmen (nterpritati supra lu palcu di l'attrici [[Simona Malato]]).<br/> Ntô [[frivaru]] dû stissu annu nesci lu film ''[[Saturno Contro]]'' di [[Ferzan Ozpetek]], la cui [[Saturno contro (culunna sunora)|colonna sonora]] cunteni la [[cover]] di ''Je suis venue te dire que je m'en vais'' di [[Serge Gainsbourg]] nterpritata di Carmen, già nziruta nta l'album ''[[État de necessité]]''. == Canzuni n sicilianu == Havi scrivutu na pocu di [[canzuna|canzuni]] n [[lingua siciliana|sicilianu]]: ''Masinu'', '''A Finestra'', ''Focu di Raggia'' (nzèmmula a Goran Bregovich). Havi cantatu puru canzuni tradizziunali siciliani comu ''Malarazza'' e "Stranizza d'amuri" di [[Francu Battiatu]]. == Curiusitati == * Ntô [[2000]] lu riggista [[Gabriele Muccino]] ntìtula un sò film, ''[[L'ultimo bacio]]'', cu lu tìtulu di na canzuna di Carmen Consoli ca scegghi puru comu culunna sunora di lu film. La cantanti partècipa midemma a li riprisi di lu film cu un camèu nicu e na batuta ùnica: ''Minchia l'Africa, mi ci porti?'' (ricitata cu nflissioni sìcula). L'ex muggheri di lu stissu riggista era nortri una dî viulinisti ca sunau pi la cantanti nta lu cuncertu a lu triatru grecu di [[Taurmina]] ntô [[2001]] * È notu l'eculibbriu pricariu dâ cantanti durante li cuncerti. Nta numurusi accasioni s’havi arritruvatu n terra doppu aviri truppicatu supra quarchi cavu, e ci havi oramai l'abbitùtini d’irunizzari supra la cosa accinnannu lu cantu d’una sò canzuna, ''[[Confusa e felice]]'', parudiata ‘n ''Contusa e felice''. * Â trasmissioni di [[Santoro]], Carmen vinni apprisintata a [[Loredana Berté]], la quali, rifirènnusi a la diffìcili carrera ca s’appristava a ntraprènniri la jòvini artista, ci dissi "cunnugghianzi", lassannu tutti di stuccu. Appoi parò si cumprimintau cu la Consoli pi la sò abbilitati comu cantautrici e musicista e li dù addivintaru amichi. * Lu 3 di sittèmmiru di 2006 travotu di n'autumòbbili davanti a na discuteca di [[Santa Margherita di Pula]] a [[Cagliari]], mori lu bassista dâ band di Carmen Consoli, [[Leandro Misuriello]] picca uri doppu lu concertu dâ cantanti a l'Anfitriatru Rumanu di Cagliari. Scummurciuta pi la pèrdita di l'amicu e cullega, Carmen dicidi d’annullari lu sò tour estivu e li mpegni prufissiunali ca prividìanu la sò participazzioni a lu [[Festivalbar]], a lu [[Premio Carosone]], a l'[[Mtv]] Day e a lu cuncertu di Via Asiago di [[Radio1]]. == Discugrafìa == === Album === [[Immagine:Carmen_Consoli_a_Cuneo_2000-06-18_nr1.jpg|thumb|200px|Carmen Consoli ntô 2000 a Cuneo.]] * [[1996]] - ''[[Due parole]]'' (10.000 copi vinnuti) * [[1997]] - ''[[Confusa e felice]]'' (130.000 copi vinnuti, #6) * [[1998]] - ''[[Mediamente isterica]]'' (80.000 copi vinnuti, #4) * [[2000]] - ''[[Stato di necessità (album)|Stato di necessità]]'' (300.000 copi vinnuti, #4) * [[2001]] - ''[[État de necessité]]'' (pubbricatu ntâ Francia) * [[2001]] - ''[[L'anfiteatro e la bambina impertinente]]'' (dû vivu cu orchestra) (200.000 copi vinnuti, #7) * [[2002]] - ''[[L'eccezione]]'' (#1) * [[2002]] - ''[[Carmen Consoli (album)|Carmen Consoli]]'' (virsioni ngrisa di ''L'eccezione'') * [[2003]] - ''[[Un sorso in più]]'' (dû vivu a MTV Supersonic) (#20) * [[2006]] - ''[[Eva contro Eva (album)|Eva contro Eva]]'' (#1) * [[2009]] - ''[[Elettra]]'' === Sìnguli === * [[1995]] - ''Quello che sento'' * [[1996]] - ''Questa notte una lucciola illumina la mia finestra'' * [[1996]] - ''Amore di plastica'' * [[1996]] - ''Lingua a sonagli'' * [[1996]] - ''Quello che sento - The Remixes'' * [[1997]] - ''Confusa e felice'' (#3) * [[1997]] - ''Venere'' * [[1997]] - ''Uguale a ieri'' * [[1998]] - ''Besame Giuda'' * [[1998]] - ''Besame Giuda II'' * [[1998]] - ''Puramente casuale'' * [[1998]] - ''Eco di sirene'' * [[1998]] - ''Autunno dolciastro'' * [[2000]] - ''In bianco e nero'' (#10) * [[2000]] - ''Parole di burro'' * [[2000]] - ''Orfeo'' * [[2000]] - ''Parole di burro'' (remix) (#4) * [[2000]] - ''L'ultimo bacio'' * [[2000]] - ''Gamine impertinente'' (pubbricatu ‘n Francia) * [[2002]] - ''L'eccezione'' (#4) * [[2003]] - ''Pioggia d'Aprile'' * [[2003]] - ''April Showers'' (pubbricatu ‘n Spagna e Girmania) * [[2003]] - ''Fiori d'arancio'' * [[2006]] - ''Signor Tentenna'' * [[2006]] - ''Tutto su Eva'' === Dvd === * [[2001]] - ''[[L'anfiteatro e la bambina impertinente]]'' (virsioni firmata ntigrali dû cuncertu dû vivu cu orchestra) === Cullabburazzioni === * [[1991]] - [[Caftua]] - vuci nta lu branu ''One day'' * [[1995]] - [[Lula (gruppo musicale)|Lula]] - vuci agghiuntiva ntô branu ''Nihil laudamus'' * [[1995]] - [[Lula (gruppo musicale)|Lula]] - cori ntô branu ''Non capisci, è distante'' * [[1996]] - [[Nuovi Briganti]] - vuci ntô branu ''Lascia che sia così'' * [[1997]] - [[Marco Di Mauro]] - duettu ntô branu '' Cantico all'amore'' * [[1997]] - [[Francesca Lago]] - autrici di lu branu ''Sognatrice'' * [[1997]] - [[Marco Parente]] - duettu ntô branu ''Oio'' * [[1998]] - [[Nathalie Merchant]] - parratu nta lu branu ''Ophelia'' * [[1998]] - [[Mario Venuti]] - duettu ntô branu '' Mai come ieri'' * [[1999]] - [[Irene Lamedica]] - chitarra ntô branu ''7 giorni su 7'' * [[1999]] - [[La Crus]] - vuci ntô branu ''Anche tu come me'' * [[2000]] - [[Paola Turci]] - autrici dû branu ''Sabbia bagnata'' * [[2001]] - [[Paola Turci]] - autrici dû branu ''Saluto d'inverno'' * [[2001]] - [[Ron]] - autrici dû branu ''Cambio stagione'' * [[2001]] - [[Lucio Dalla]] - parratu ntô branu ''Siciliano'' * [[2001]] - [[Max Gazzè]] - duettu ntô branu ''Il motore degli eventi'' * [[2002]] - [[Luca Madonia]] - duettu ntô branu ''Meravigliandomi del mondo'' * [[2004]] - [[Gianni Maroccolo]] - autrici e ntèrpriti di lu branu ''Carezza d'autunno'' * [[2007]] - [[Goran Bregovic]] – ntèrpriti di lu branu ''Focu di Raggia'' === Band === * [[Massimo Roccaforte]] - [[chitarrista]] ca di sempri accumpagna a la cantanti * [[Santi Pulvirenti]] - chitarrista * [[Puccio Panettieri]] - [[battarista]] dûl [[1999]] * [[Enzo Ruggiero]] - [[bassista]] nzinu a lu 1998 * [[Leandro Misuriello]] - [[bassista]] di lu 1999 scumparsu lu [[3 di sittèmmiru]] di [[2006]] * [[Leif Searcy]] - battarista dâ band nzinu al [[1999]] == Liami nterni == *[[Cantanti e gruppi musicali siciliani]] == Culligamenti sterni == *[http://www.carmenconsoli.it Situ officiali di Carmen Consoli] *[http://consoliwebsite.altervista.org/new_home/index.php Fan Site] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Consoli, Carmen]] [[Catigurìa:Gruppi e musicisti dâ Sicilia|Consoli, Carmen]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1974|Consoli, Carmen]] hndx0aqct2t7finxfris728su9v07oz Gigi Finizio 0 17325 778136 777920 2026-03-31T12:24:20Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778136 wikitext text/x-wiki {{mùsica}} '''Gigi Finizio''' ([[Napuli]], [[31 di maiu]] [[1965]]) è nu cantanti, cumpusituri e atturi [[Nàpuli|napulitanu]]. Lu sò nomu di battèsimu è "'''Luigi'''". Forsi hà statu la cchiù giùvini rivilazzioni dâ mùsica, Gigi Finizio accuminciau a scrìviri canzuni nzinu di carusiddu, purtatu ô studiu dô [[chianuforti]] a l'itati di cincu annuzzi, a novi anni già avìa passatu l'esami di ammissioni ô [[SIAE]]. Finizio è nu cantanti chi n tanti anni hà cugghiutu li frutti dû travagghiu di quannu era ancora picciriddu e chi lu purtau assai voti nnâ televisioni: ''Argento e oro''; ''Tandem'' e ancora macari nnô mentri dû [[Carnaluari di Viareggiu]], nzinu a jùnciri nni l'anni [[1990ini]] quannu pigghiau lu sò primu cuntrattu discugràficu ccà [[Fonit Cetra]]. Nnô [[Nuvèmmiru]] [[1994]] Finizio participau â silizzioni dû [[Festival di Sanremo Giovani]] câ canzuna ''Lo specchio dei pensieri'' classificànnusi ô primu postu nnâ sizzioni "Cantautura". Nnô [[Marzu]] [[2006]] participau ô [[Festival di Sanremo]] nzèmmula ê "Ragazzi di Scampìa" cô sìngulu ''Musica e speranza'' arruvànnu 3° nnâ sizzioni "Gruppi". La canzuna, appoi, fu trasmittuta cû successu dê radiu napulitani pi cchiù assai di dui misi. [[Catigurìa:Cantanti taliani|Finizio, Gigi]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1965|Finizio, Gigi]] rdrxqmynwxpkrk5fyhgpv68pgm3o0lh Elisa 0 18170 778137 764698 2026-03-31T12:24:24Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778137 wikitext text/x-wiki [[File:Elisa-5292-Adriana.Tedeschi.jpg | thumb | 220x124px | right]] '''Elisa Toffoli''', canusciuta di tutti pari comu Elisa, ([[Monfalcone]] (Go) 19 Dicèmmiru 1977) è na cantautrici. Li sò canzuni nun sunnu sempri li stissi ma sunnu nfluinzati di tanti gèniri diversi comu lu [[rock]], lu [[blues]], lu [[soul]] e li sunurità [[new age]]. Si dici ca è una dê cchiù beddi e àbbili vuci dô panurama dâ mùsica taliana e s'arricanusci nnanzituttu pô farsettu cu tunalità iàuti e, picchì è l'ùnica cantautrici taliana ca scrivi quasi sulu nnâ lingua nglisa. == Biografìa == Elisa Toffoli nasci a [[Trieste]] lu 19 Dicèmmiru dô 1977. Già picciridda havi na sinzibbilità artìstica ca si fa nutari: ama dipìnciri, abballari, cantari e macari ricitari. Lu sò amuri pi l'arti aumenta chê puisìi di Kipling e chê lìrichi di [[Jim Morrison]], ma lu sò talentu si esprimi cchiù assai nnâ mùsica. A 11 anni scrivi la sò prima canzuna, “Anthea”, didicata a sò niputi. Finiti li scoli medi si metti a travagghiari comu parrucchiera cu sò mamma e sò soru, ma la mùsica resta p'idda la cchiù bedda e mpurtanti passioni e forma nu gruppu, “ 7 roads”, n cui sona lu bassu, e ntô mentri pigghia lezzioni di pianu e vuci e fa pianobar p'accattàrisi la strumintazzioni ca ci servi. A 16 anni trasi comu cantanti nna “Blue swing Orchestra”, ca sona nna tuttu lu Friuli. La mùsica addiventa lu sò travagghiu quannu a Sittèmmiru dô 1995 fa nu pruvinu cu [[Caterina Caselli]] ca s'accorgi sùbbutu dô sò talentu. L'annu doppu Elisa firma lu cuntrattu câ casa discogràfica Sugar e parti pâ Mèrica a Berkley, unni cô prudutturi Corrado Rustici travagghia a li canzuni dô sò primu album “Pipes&Flowers”, ‘ca nesci lu 22 Sittèmmiru 1991 anticipatu dô sìngulu “ Sleeping in your hand”. Tra lu primu e lu secunnu ciddì (CD), Elisa si pigghia na pàusa pi capiri quali strata dari â sò mùsica. Va a l'èstiru e canusci tanti pruduttura e musicisti ca vòlinu sunari nnô sò secunnu album. Lu 5 Maggiu 2000, nesci “Asile’s world”, lu munnu di Asile, ca liggiutu a riversa è Elisa, tìtulu ca suttulìnia la ntiriurità di stu discu. Veni anticipatu di “Gift”, canzuna scritta pi sò matri. == A Sanremo == La cantanti riggistra la sò prima canzuna n talianu, “Luce (Tramonti a nord-est)”, ca è la virsioni taliana di “Come speak to me” scritta câ cullabburazzioni di [[Zucchero]]. Cu sta canzuna Elisa dicidi di participari ô festival di [[Sanremo]] dô 2001 e lu vinci. Asile’s world veni ristampatu câ canzuna vincitrici e la virsioni nglisa “Come speak to me” . Doppu la vittoria dicidi di turnari n Amèrica pi travagghiari ô sò terzu album, “Then Comes The Sun”, sempri cu Corrado Rustici, ca nesci lu 9 Nuvèmmiru 2001, pricidutu di “Heaven out of hell”, na canzuna duci scritta sempri pi sò matri e, la sira stissa veni prucramata la megghiu artista taliana a l' Mtv Music Awards. Lu stissu annu, veni pubbricatu “Elisa” nna cchiù di 20 nazzioni, comu [[Regnu Unitu]], [[Francia]], [[Girmania]], [[Spagna]] e [[Ulanna]], na raccolta chê megghiu canzuni dê primi 3 album. Nna l’Uttùviru 2002 debutta ô Teatro Massimo di [[Palermu]] comu protagunista di “Ellis Island”, òpira musicali chê mùsichi di Giovanni Sollima e câ reggìa di Marco Baliani. Nnô 2003 torna a cantari n talianu, ripruponi cu dilicatizza la famusìssima “Almeno tu nell’universo” di [[Mia Martini]], tema principali dô film “Ricordati di me” di [[Gabriele Muccino]]. == Dô 2004 n poi == Nnâ primavera 2004 Elisa parti pi [[Los Angeles]], p'accuminciari lu travagghiu di studiu cô famusìssimu prudutturi amiricanu Glen Ballard, cuu cui idda avìa sempri sugnatu di cullaburari. Lu risultatu è lu novu ciddì “Pearl days” ca nesci lu 15 Uttùviru anticipatu di “Together”, canzuna accumpagnata dô vìdiu pruvucatoriu e cu nu [[missaggiu]] d'allerta nnê cunfronti dô putiri e dê sordi. Lu 15 Aprili 2005 , “Pearl Days” veni ristampatu câ canzuna “Una poesia anche per te”, rivisitazzioni taliana di “Life goes on”. A Giugnu nveci fa nu duettu câ ligginnaria [[Tina Turner]], la canzuna “Teach me again”, nun sulu veni scritta di Elisa, ma veni macari prudotta di idda stissa p'addivintari la culonna sunora dô film “All the invisible children”, ca parra dê dritti viulati dê picciriddi. Lu 17 Nuvèmmiru 2006 nesci “Soundtrack ’96-’06”, raccolta dê megghiu canzuni dê sò 10 anni di carrera, cu 4 brani nèditi tra cui “Gli Ostacoli del cuore” scrittu di [[Luciano Ligabue]] e macari “Eppure sentire”, la culonna sunora dô film “Manuale d’amore 2 – Capitoli Successivi”. == Discografìa == === Li disca === * [[1997]] - Pipes & Flowers (Tubbi & Ciuri) * [[2000]] - Asile’s World (Lu Munnu di Asile) * [[2001]] - Then Comes The Sun (Appoi Veni Lu Suli) * [[2002]] - Elisa * [[2003]] - Lotus * [[2004]] - Pearl Days (Jorna Di Perli) * [[2006]] - Soundtrack ’96-’06 – Greatest Hits (Li cchiù muntuati) === Li sìnguli === * Da Pipes & Flowes ** Sleeping In Your Hand (Durmennu nnâ tò manu) ** Labyrinth (Labbirintu) ** Mr. Want (Lu signò Vogghiu) ** Cure me (Cùrimi) * Da Asile’s world: ** Gift (Rialu) ** Gift (the remixes) ** Happiness Is Home (La filicità è â casa) ** Happiness Is Home (the remixes) ** Asile’s World ** Luce (Tramonti A Nord – Est) – Luci (Tramunti a Nord-Est) * Da Then Comes The Sun ** Rainbow ([[Arcubbalenu]]) ** Time (Tempu) * Da Elisa: ** Come Speak to me (Veni a parràrimi) * Da Lotus: ** Broken (Ruttu) * Da Pearl Days: ** Together (sulu on-line) (Nzèmmula) ** Una poesia anche per te (Na puisìa macari pi tia) == Videografìa == * Da Pipes & Flowers: ** Sleeping In Your Hand ** Labyrinth (Dui virsioni) ** A Feast For Me (Na festa pi mia) ** Cure me * Da Asile’s World: ** Gift ** Asile’s World ** Luce (Tramonti A Nord – Est) (dui virsioni) ** Come speak to me * Da Then Comes The Sun: ** Heaven Out Of Hell (Dô nfernu ô paradisu) ** Rainbow ** Dancing (Abballannu) * Dâ culonna sunora dô film “Ricordati Di Me” di Gabriele Muccino Almeno Tu Nell’Universo (Armenu tu nna l'universu) * Da Lotus: ** Broken ** Electricity (Elittricità) * Da Pearl Days: ** Together ** The Waves (L'unni) ** Una Poesia Anche Per Te * Dâ culonna sunora dô film “Melissa P.” di Luca Guadagnino Swan (Cignu) * Dâ culonna sunora dô film “All The Invisible Children”, di riggisti vari. Teach Me Again (Mparàmillu n'àutra vota) * Da Soundtrack ’96-’06 – Greatest Hits: ** Gli Ostacoli Del Cuore (L'ustàculi dô cori) ** Eppure Sentire (Macari sèntiri – culonna sunora dô film “Manuale D’Amore 2 – Capitoli Successivi di Giovanni Veronesi) == Li premi vinciuti == * nnô 1998 ** ''Premio Tenco'' *** La megghiu rivilazzioni taliana ** ''P.I.M.'' Premiu Italianu dâ Mùsica *** la megghiu rivilazzioni taliana * nnô 2001 ** ''51° Festival di Sanremo'' *** 1° Premio per “Luce (tramonti a nord est)” *** la megghiu ntèrpriti *** premiu dâ Crìtica “Mia Martini” *** premiu Radio/Tv Private ** ''MTV - European Music Awards'' *** la megghiu artista italiana ** ''Italian Music Awards'' *** la megghiu artista fimminili *** lu megghiu sìngulu: Luce (tramonti a nord est) *** la megghiu cumpusizzioni musicali: Luce (tramonti a nord est) * no’ 2002 ** ''P.I.M. '' Premiu Italianu dâ Mùsica: *** la megghiu artista fimminili *** lu megghiu sìngulu: Luce (tramonti a nord est) * nnô 2004 ** ''M.E.I.'' Meeting delle Etichette Indipendenti *** lu megghiu video di cuntaminazzioni artìstica: Together * nnô 2005 ** ''XIII Tributo ad Augusto D’Aolio'' pi lu mpegnu cu l'assuciazzioni ECPAT(End Child Prostitution, Pornography and Traffiking) ** ''Premio Lunezia Autrice dell’Anno'' pô valuri musical-littirariu dô branu Una poesia anche per te ** ''P.V.I. '' Premio Videoclip Italiano *** lu megghiu vìdiu di l'annu nnâ catigurìa donna: Una poesia anche per te - Elisa * nnô 2006 ** ''Premio Anima'' pâ mùsica a canzuna "Teach Me Again", a culonna sunora dô film All The Invisible Children ** ''Premio per la Pace'', assignatu a l'artisti mpignati nnâ sulidarietà e nnê pruggetti umanitari == Lijami sterni == * [https://web.archive.org/web/20080913170130/http://www.elisaweb.net/ Situ ufficiali] * [https://web.archive.org/web/20190110033517/http://www.elisafunclub.it/ Funclub di Elisa] * [https://web.archive.org/web/20070225133659/http://www.elisatalk.com/ Forum supra Elisa] {{Musica}} [[Catigurìa:Cantanti taliani]] [[Catigurìa:Vincitura dû Festival di Sanremo]] [[Catigurìa:Gruppi e musicisti dû Friuli-Venezzia Giulia]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1977]] 8p8xm1ly1t68x63i1e5gtgh6426osft 778155 778137 2026-03-31T12:27:01Z GiovanniPen 22308 778155 wikitext text/x-wiki [[File:Elisa-5292-Adriana.Tedeschi.jpg |thumb]] '''Elisa Toffoli''', canusciuta di tutti pari comu Elisa, ([[Monfalcone]] 19 dicèmmiru [[1977]]) è na cantautrici. Li sò canzuni nun sunnu sempri li stissi ma sunnu nfluinzati di tanti gèniri diversi comu lu [[rock]], lu [[blues]], lu [[soul]] e li sunurità [[new age]]. Si dici ca è una dê cchiù beddi e àbbili vuci dô panurama dâ mùsica taliana e s'arricanusci nnanzituttu pô farsettu cu tunalità iàuti e, picchì è l'ùnica cantautrici taliana ca scrivi quasi sulu nnâ lingua nglisa. == Biografìa == Elisa Toffoli nasci a [[Trieste]] lu 19 Dicèmmiru dô 1977. Già picciridda havi na sinzibbilità artìstica ca si fa nutari: ama dipìnciri, abballari, cantari e macari ricitari. Lu sò amuri pi l'arti aumenta chê puisìi di Kipling e chê lìrichi di [[Jim Morrison]], ma lu sò talentu si esprimi cchiù assai nnâ mùsica. A 11 anni scrivi la sò prima canzuna, “Anthea”, didicata a sò niputi. Finiti li scoli medi si metti a travagghiari comu parrucchiera cu sò mamma e sò soru, ma la mùsica resta p'idda la cchiù bedda e mpurtanti passioni e forma nu gruppu, “ 7 roads”, n cui sona lu bassu, e ntô mentri pigghia lezzioni di pianu e vuci e fa pianobar p'accattàrisi la strumintazzioni ca ci servi. A 16 anni trasi comu cantanti nna “Blue swing Orchestra”, ca sona nna tuttu lu Friuli. La mùsica addiventa lu sò travagghiu quannu a Sittèmmiru dô 1995 fa nu pruvinu cu [[Caterina Caselli]] ca s'accorgi sùbbutu dô sò talentu. L'annu doppu Elisa firma lu cuntrattu câ casa discogràfica Sugar e parti pâ Mèrica a Berkley, unni cô prudutturi Corrado Rustici travagghia a li canzuni dô sò primu album “Pipes&Flowers”, ‘ca nesci lu 22 Sittèmmiru 1991 anticipatu dô sìngulu “ Sleeping in your hand”. Tra lu primu e lu secunnu ciddì (CD), Elisa si pigghia na pàusa pi capiri quali strata dari â sò mùsica. Va a l'èstiru e canusci tanti pruduttura e musicisti ca vòlinu sunari nnô sò secunnu album. Lu 5 Maggiu 2000, nesci “Asile’s world”, lu munnu di Asile, ca liggiutu a riversa è Elisa, tìtulu ca suttulìnia la ntiriurità di stu discu. Veni anticipatu di “Gift”, canzuna scritta pi sò matri. == A Sanremo == La cantanti riggistra la sò prima canzuna n talianu, “Luce (Tramonti a nord-est)”, ca è la virsioni taliana di “Come speak to me” scritta câ cullabburazzioni di [[Zucchero]]. Cu sta canzuna Elisa dicidi di participari ô festival di [[Sanremo]] dô 2001 e lu vinci. Asile’s world veni ristampatu câ canzuna vincitrici e la virsioni nglisa “Come speak to me” . Doppu la vittoria dicidi di turnari n Amèrica pi travagghiari ô sò terzu album, “Then Comes The Sun”, sempri cu Corrado Rustici, ca nesci lu 9 Nuvèmmiru 2001, pricidutu di “Heaven out of hell”, na canzuna duci scritta sempri pi sò matri e, la sira stissa veni prucramata la megghiu artista taliana a l' Mtv Music Awards. Lu stissu annu, veni pubbricatu “Elisa” nna cchiù di 20 nazzioni, comu [[Regnu Unitu]], [[Francia]], [[Girmania]], [[Spagna]] e [[Ulanna]], na raccolta chê megghiu canzuni dê primi 3 album. Nna l’Uttùviru 2002 debutta ô Teatro Massimo di [[Palermu]] comu protagunista di “Ellis Island”, òpira musicali chê mùsichi di Giovanni Sollima e câ reggìa di Marco Baliani. Nnô 2003 torna a cantari n talianu, ripruponi cu dilicatizza la famusìssima “Almeno tu nell’universo” di [[Mia Martini]], tema principali dô film “Ricordati di me” di [[Gabriele Muccino]]. == Dô 2004 n poi == Nnâ primavera 2004 Elisa parti pi [[Los Angeles]], p'accuminciari lu travagghiu di studiu cô famusìssimu prudutturi amiricanu Glen Ballard, cuu cui idda avìa sempri sugnatu di cullaburari. Lu risultatu è lu novu ciddì “Pearl days” ca nesci lu 15 Uttùviru anticipatu di “Together”, canzuna accumpagnata dô vìdiu pruvucatoriu e cu nu [[missaggiu]] d'allerta nnê cunfronti dô putiri e dê sordi. Lu 15 Aprili 2005 , “Pearl Days” veni ristampatu câ canzuna “Una poesia anche per te”, rivisitazzioni taliana di “Life goes on”. A Giugnu nveci fa nu duettu câ ligginnaria [[Tina Turner]], la canzuna “Teach me again”, nun sulu veni scritta di Elisa, ma veni macari prudotta di idda stissa p'addivintari la culonna sunora dô film “All the invisible children”, ca parra dê dritti viulati dê picciriddi. Lu 17 Nuvèmmiru 2006 nesci “Soundtrack ’96-’06”, raccolta dê megghiu canzuni dê sò 10 anni di carrera, cu 4 brani nèditi tra cui “Gli Ostacoli del cuore” scrittu di [[Luciano Ligabue]] e macari “Eppure sentire”, la culonna sunora dô film “Manuale d’amore 2 – Capitoli Successivi”. == Discografìa == === Li disca === * [[1997]] - Pipes & Flowers (Tubbi & Ciuri) * [[2000]] - Asile’s World (Lu Munnu di Asile) * [[2001]] - Then Comes The Sun (Appoi Veni Lu Suli) * [[2002]] - Elisa * [[2003]] - Lotus * [[2004]] - Pearl Days (Jorna Di Perli) * [[2006]] - Soundtrack ’96-’06 – Greatest Hits (Li cchiù muntuati) === Li sìnguli === * Da Pipes & Flowes ** Sleeping In Your Hand (Durmennu nnâ tò manu) ** Labyrinth (Labbirintu) ** Mr. Want (Lu signò Vogghiu) ** Cure me (Cùrimi) * Da Asile’s world: ** Gift (Rialu) ** Gift (the remixes) ** Happiness Is Home (La filicità è â casa) ** Happiness Is Home (the remixes) ** Asile’s World ** Luce (Tramonti A Nord – Est) – Luci (Tramunti a Nord-Est) * Da Then Comes The Sun ** Rainbow ([[Arcubbalenu]]) ** Time (Tempu) * Da Elisa: ** Come Speak to me (Veni a parràrimi) * Da Lotus: ** Broken (Ruttu) * Da Pearl Days: ** Together (sulu on-line) (Nzèmmula) ** Una poesia anche per te (Na puisìa macari pi tia) == Videografìa == * Da Pipes & Flowers: ** Sleeping In Your Hand ** Labyrinth (Dui virsioni) ** A Feast For Me (Na festa pi mia) ** Cure me * Da Asile’s World: ** Gift ** Asile’s World ** Luce (Tramonti A Nord – Est) (dui virsioni) ** Come speak to me * Da Then Comes The Sun: ** Heaven Out Of Hell (Dô nfernu ô paradisu) ** Rainbow ** Dancing (Abballannu) * Dâ culonna sunora dô film “Ricordati Di Me” di Gabriele Muccino Almeno Tu Nell’Universo (Armenu tu nna l'universu) * Da Lotus: ** Broken ** Electricity (Elittricità) * Da Pearl Days: ** Together ** The Waves (L'unni) ** Una Poesia Anche Per Te * Dâ culonna sunora dô film “Melissa P.” di Luca Guadagnino Swan (Cignu) * Dâ culonna sunora dô film “All The Invisible Children”, di riggisti vari. Teach Me Again (Mparàmillu n'àutra vota) * Da Soundtrack ’96-’06 – Greatest Hits: ** Gli Ostacoli Del Cuore (L'ustàculi dô cori) ** Eppure Sentire (Macari sèntiri – culonna sunora dô film “Manuale D’Amore 2 – Capitoli Successivi di Giovanni Veronesi) == Li premi vinciuti == * nnô 1998 ** ''Premio Tenco'' *** La megghiu rivilazzioni taliana ** ''P.I.M.'' Premiu Italianu dâ Mùsica *** la megghiu rivilazzioni taliana * nnô 2001 ** ''51° Festival di Sanremo'' *** 1° Premio per “Luce (tramonti a nord est)” *** la megghiu ntèrpriti *** premiu dâ Crìtica “Mia Martini” *** premiu Radio/Tv Private ** ''MTV - European Music Awards'' *** la megghiu artista italiana ** ''Italian Music Awards'' *** la megghiu artista fimminili *** lu megghiu sìngulu: Luce (tramonti a nord est) *** la megghiu cumpusizzioni musicali: Luce (tramonti a nord est) * no’ 2002 ** ''P.I.M. '' Premiu Italianu dâ Mùsica: *** la megghiu artista fimminili *** lu megghiu sìngulu: Luce (tramonti a nord est) * nnô 2004 ** ''M.E.I.'' Meeting delle Etichette Indipendenti *** lu megghiu video di cuntaminazzioni artìstica: Together * nnô 2005 ** ''XIII Tributo ad Augusto D’Aolio'' pi lu mpegnu cu l'assuciazzioni ECPAT(End Child Prostitution, Pornography and Traffiking) ** ''Premio Lunezia Autrice dell’Anno'' pô valuri musical-littirariu dô branu Una poesia anche per te ** ''P.V.I. '' Premio Videoclip Italiano *** lu megghiu vìdiu di l'annu nnâ catigurìa donna: Una poesia anche per te - Elisa * nnô 2006 ** ''Premio Anima'' pâ mùsica a canzuna "Teach Me Again", a culonna sunora dô film All The Invisible Children ** ''Premio per la Pace'', assignatu a l'artisti mpignati nnâ sulidarietà e nnê pruggetti umanitari == Lijami di fora == * [https://web.archive.org/web/20080913170130/http://www.elisaweb.net/ Situ ufficiali] * [https://web.archive.org/web/20190110033517/http://www.elisafunclub.it/ Funclub di Elisa] * [https://web.archive.org/web/20070225133659/http://www.elisatalk.com/ Forum supra Elisa] {{commonscat}} {{Musica}} [[Catigurìa:Cantanti taliani]] [[Catigurìa:Vincitura dû Festival di Sanremo]] [[Catigurìa:Gruppi e musicisti dû Friuli-Venezzia Giulia]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1977]] 3l9vw229n25rfczm8abziob5pc2cnas Gerardina Truvatu 0 18872 778122 751297 2026-03-31T12:20:28Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]]; added [[Category:Cantanti taliani]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778122 wikitext text/x-wiki '''Gerardina Truvatu''' ([[Catania]], [[27 di maiu]] [[1967]]) è na cantautrici siciliana di successu. == Biografìa == Figghia di nu famusu dutturi catanisi e di na casalinga, cunzequi a 19 anni lu diproma di raggiunarìa e si trasfirisci quasi sùbbutu a Roma, ntô ntentu di tràsiri a fari parti di lu munnu dâ mùsica. Doppu arcuni spirienzi comu curista, grazzi a l'amicu jurnalista Piero Vivarelli arrinesci a fari ascutari na sò cassetta-demo a Caterina Caselli, prupitaria nzèmmula a lu maritu di l'etichetta discugràfica Sugar; la ex cantanti taliana arresta furgurata dâ vuci di Gerardina e ci affida lu prudutturi Mauro Malavasi pi priparari lu sò primu album [[Girardina Truvatu (album)|''Girardina Truvatu'']]. Debbutta davanti a lu granni pùbbricu ô [[Festival di Sanremu]] ntô [[1993]] cu la canzuni '' Ma Non ho più la mia città'', chiazzànnusi secunna ntâ sizzioni ''Pruposti novi''. Sequi la pubbricazzioni di l'album e, ntâ stati, lu successu dû sìngulu ''Sognare Sognare''. Ntô [[1994]] è di novu a lu [[Festival di Sanremu|Festival]] cu ''Non è un film'', na canzuna mpignata ca dinunza l’urruri dâ guerra ‘n Bosnia. La canzuna si classìfica a lu quartu postu ntâ catigurìa "Big" e veni succissivamenti suppurtata di un vìdiu giratu di [[Oliviero Toscani]], ntô quali a Girardina, appujata a nu muru jancu, vèninu prujittati ncoddu dî cruenti mmàggini di guerra. Lu stissu annu ntèrprita ''Vivere'' nzèmmula a [[Andrea Bocelli]] (branu ca finisci, ntô 1995, ntô cd best-seller di Bocelli "Romanza", album c’havi vinnutu cchiù di 25 miliuna di copi nta tuttu lu munnu). Tutti li dui canzuni fannu parti di lu secunnu discu di Girardina, ''Non è un film'', nisciutu a ridossu dâ kermesse musicali e vincituri d’un discu di plàtinu pi li vìnniti (100 mila copi). Ntô [[1996]] pùbbrica lu sò terzu album,''Ho trovato Gerardina'', lu cui primu sìngulu è ''Piccoli già grandi'', un granni successu di la [[stati]] 1996.E' na Girardina liggermenti cchiù "duci" e riflissiva supra l'amuri chidda ca s’apprisenta nta dd'annu, senza pirò rinunzari a trattari timàtichi veru pirsunali comu ‘n "Voglio di più" e "Amori amori". Nortri, nta stu disco è nclusu un biddìssimu duettu cu [[Renato Zero]], dû tìtulu ''E già''. Ntô 1997 veni pubbricatu lu primu Greatest Hits di Girardina, ntitulatu "Il sole dentro", comu unu di li dui nèditi facenti parti di la ricota:"Il sole dentro", appuntu, canzuna scritta di [[Enzo Gragnaniello]], e "Nascerai". Doppu 2 anni di vera assenza dû granni pùbbricu, Gerardina si riprisenta ntô [[2000]] ô [[Festival di Sanremu]] cu la canzuna autubiogràfica ''Gechi e vampiri''. Lu pezzu utteni sùbbutu n’òttimu riscontru, chiazzànnusi a lu 1o postu nta la classìfica di la giurìa pupulari, ma veni purtroppu pinalizzatu di li voti di la giurìa di qualitati, la quali lu riliga a lu 10o postu. Ntâ classìfica finali di dd'edizzioni,"Gechi e vampiri" si classìfica a lu 6o postu. Doppu lu Festival veni pubbricatu lu secunnu Greatest Hits di Girardina,"Gechi,vampiri e altre storie", lu quali utteni lu disco d’oru pi li vìnniti. Ntô 2003 si riaffaccia supra la scena musicali duittannu cu li VerbaVolant ntô branu "M'ama non m'ama". Ntô [[2005]] lu ritornu a lu granni pùbbricu, participannu a lu reality show [[Music Farm]] cunnuttu di [[Simona Ventura]], ntô quali arresta pi dù simani. Nta la stati di lu [[2006]] torna cu un novu sìngulu di lu tìtulu ''Un'altra estate''. == Discugrafìa essinziali == * [[1993]] ''[[Gerardina Trovato (album)|Gerardina Trovato]]'' * [[1994]] ''[[Non è un film]]'' * [[1996]] ''[[Ho trovato Gerardina]]'' * [[1996]] ''[[Ho trovato Gerardina]]'' (edizzioni ulannisa cu cupirtina diffirenti) * [[1996]] ''[[Gerardina Trovato (album)|Gerardina Trovato]]'' (riedizzioni OLANDESE di lu primu album cu cupirtina diffirenti) * [[1997]] ''[[Ho trovato Gerardina]]'' (edizzioni ca cunteni PICCOLI GIA' GRANDI-Remix) * [[1997]] ''[[Il sole dentro]]'' (ricota cu nèditi) * [[2000]] ''[[Gechi e vampiri]]'' (ricota cu nèditi) * [[2003]] ''[[M'ama non m'ama]]'' (cd sìngulu cu li VERBAVOLANT) * [[2006]] ''[[Un'altra estate]]'' (cd sìngulu) == Liami nterni == *[[Cantanti e gruppi musicali siciliani]] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Truvatu]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1967|Truvatu, Gerardina]] aq95v3b59p7npyjcqat1xxs6s522xab Dumènicu Modugnu 0 25075 778132 736976 2026-03-31T12:21:08Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778132 wikitext text/x-wiki {{quote|...pi chi da ogni ricciu / ti caccia 'nu capricciu, / la donna riccia nun la vogghiu, no!|''La donna riccia'', 1954}} [[File:Modugno.gif|right]] '''Domenico Modugno''' ([[Polignano a Mare]], [[Bari]], [[9 di jinnaru]] [[1928]] - [[Lampidusa (ìsula)|Lampidusa]], [[6 di austu]] [[1994]]), hà statu un [[Cantautura|cantauturi]] vincituri di 2 [[Grammy Award|Premi Grammy]], cumpusituri, chitarrista e atturi talianu. È cunziddiratu lu patri dî cantautura taliani e comu auturi e ntrèpriti tra li chiù granni d'[[Europa]]. == Biografìa == Nascìu lu [[9 di jinnaru]] [[1928]], d'orìggini mudesti, a [[Polignano a Mare]] (unni ora ci fu didicata 'na vìa) 'n [[pruvincia di Bari]] 'n piazza Minerva 5, 'nta 'nu paisiddu dî casi bianchi vicinu lu mari. Dû patri Vito Cosimo Modugno cumannanti dû corpu dî Guardi Municipali a [[San Pietro Vernotico]] (BR), si nzignò già di picciriddu a sunari 'a chitarra e 'a fisarmònica e eriditò na granni passiuni pâ mùsica, cumpunennu la sò prima canzuna a 15 annu. Sò matri si chiamò Pasqua Lorusso e Domenico aviva du frati di nomu Vito Antonio, dittu Tonino e Giovanni, dittu Giannino, mentri diddru stissu vinni chiamatu affettosamenti ''Mimì''. Ntô 1935 lu patri fu trasfiritu a San Pietro Vernotico, 'n provincia di Brindisi (unni furunu sipolti li ginitura di Modugno): Mimmo ncuminzò a ghjiri â scola e cuntempuranamenti si nzignò 'u dialettu vernacolu sanpietranu ca, comu tanti dialetti dô brindisinu (p'asempiu lu sanvitesi di San Vito dei Normanni), po' arricurdari 'u sicilianu; ntâ chistu dialettu scrissi li sò primi canzuni. {{mùsica}} Amariggiatu dâ vita di paisi, a 19 annu scappò di casa e si nni jìu a [[Turinu]], unni s'adattò a fari 'u gommista 'n fàbbrica. Turnatu ô paisi pi fari lu sirvizziu militari, ripartìu pi Roma unni p'accuminzari la sò carrera artìstica si misi a fari ancora na vota li chjù ùmili travagghî. Participò ntô [[1951]] ô cuncursu p'attura ô Centru Spirimintali di Cinimatugrafìa, unni fu ammissu e unni, doppu, vincìu la bursa di studiu comu migghjuri scolaru dâ sizzioni di ricitazzioni. Ntâ dru tempu già avitti parti 'n film comu p'asempiu avitti parti nâ virsiuni cinimatugràfica di ''Filumena Marturano'' di [[Eduardo De Filippo]]. Doppu l'apparizzioni televisiva ntâ ''Il Mantello Rosso'' ntô [[1955]], ncumìnza la carrera comu cantanti. Modugno addivintò unu dî protagunisti dâ mùsica liggèra nternazzionali quannu, cu' ''[[Nel blu dipinto di blu]]'' (chjù nota comu ''Volare'') triunfò ô [[Festival di Sanremo]] dô [[1958]] nzemi a [[Johnny Dorelli]]. La canzuna arrivò terza ô [[Eurofestival]] e vincìu ntô 1958 du [[Grammy Award]] (fu pi tant'annu l'ùnicu a vìnciri un talu premiu pi na canzuna taliana), unu comu discu di l'annu e unu comu canzuna di l'annu 1958. Puru lu Cash Box Billboard ci detti l'Oscar pâ migghjuri canzuna di l'annu e arricivitti 'n donu dî nnustri musicali tri disca d'oru, unu pû migghjuri cantanti, unu pâ migghjuri canzuna e unu pû discu chjù vinnùtu. Modugno hà participatu a 11 [[Festival di Sanremo]] vincennu quattru voti (record ca teni assem'a [[Claudio Villa]]): nô [[1958]] cu' ''Nel blu dipinto di blu'', nô [[1959]] cu' ''Piove'' sempri 'n coppia cu' [[Johnny Dorelli]], nô [[1962]] 'n coppia cu' [[Claudio Villa]] cu' ''Addio... addio...'' e nô [[1966]] cu' ''[[Dio, come ti amo]]'' assem'a [[Gigliola Cinquetti]]. Nô [[1960]] si classificò sicunnu assem'a [[Teddy Reno]] cu' ''Libero''. Hà participatu a tri idizziona di l'[[Eurofestival]] ([[1958]], [[1959]] e [[1966]]) classificànnusi, ch'i stissi canzuni purtati a [[Festival di Sanremo|Sanremo]], arrispittivamenti terzu, sestu e diciassettìsimu (ùrtimu). Ntô [[1964]] hà vinciutu lu [[Festival di Napoli]] cu' [[Ornella Vanoni]] câ canzuna ''Tu si' 'na cosa grande''. Atturi tiatràli e cinimatugràficu, ricitò ntâ cumedia musicali ''Rinaldo in campo'' (1961), di [[Garinei e Giovannini]], e 'n ''Liolà'', tratta dâ cèlibbri òpira di [[Luigi Pirandello]]. Pû cìnima rializzò comu auturi-atturi 'u film autubiogràficu [[Tutto è musica]] ([[1963]]), mentri dû [[1973]] ô [[1976]] fu Mackie Messer 'n l'[[Opera da tre soldi]] di [[Weill-Brecht]], diretta di [[Giorgio Strehler]]. Ntô [[1974]] vincì lu [[Premio Tenco]], ca è la prima rassigna dâ canzuna d'auturi di Sanremo. Artista notìssimu e di granni prisenza scìnica, ci fu attribuìtu midenna 'u nomu ''Mister Volare'', rifirènnusi â sò canzuna. Tra li àutri canzuni s'arricòrdanu ''Piove'', ''Vecchio frack'', ''Resta cu' mme'' ('n [[napulitanu]]), ''Dio, come ti amo'' e ''Lu pisci spada''. 'N rialtà la sò capacità di cantari 'n sicilianu cci diriva da l'aviri vissutu dintru l'anni dâ giuvintù a San Pietro Vernotico, cumuni pugghisi dâ pruvincia di Brìndisi, unni, comu 'n tuttu lu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]], lu dialettu è assai similari ô sicilianu. Domenico Modugno fù curpitu di un [[ictus]] ntô [[1984]] nnî provi dâ trasmissioni di Canale 5 ''La Luna del Pozzo'' e fù custrittu a lassari l'attività artìstica. Si didicò â pulìtica e vinni elettu parlamintari nnî listi dû [[Partitu Radicali]] dû [[1987]] ô [[1992]]. Morsi dintr'â so casa di Lampidusa ntô [[1994]], struncatu di nu mprovvisu e, sta vota, fatali novu ictus. == Mùsica == === Successi === * ''Musetto'' (1956) * ''Lu minaturi'' (1956) * ''Lazzarella'' (1957) * ''Strada 'nfosa'' (1957) * ''[[Nel blu dipinto di blu]]'' (popularmenti puru ''Volare'') (1958) * ''Io'' - (faciuta puru comu ''Ask me'' 'n lingua 'ngrisi da [[Elvis Presley]]) (1958) * ''Vecchio frack'' (o ''L'uomo in frack'') (puru 'n spagnolu ''Viejo frack'' e 'n francisi ''L'homme en habit'') (1958) * ''Piove'' (popularmenti puru ''Ciao, ciao bambina'') (puru 'n spagnolu ''Llueve'') (1959) * ''Le farfalle'' - (1959) * ''Tu non sei più la mia bambina'' (1959) * ''Libero'' (1960) * ''Notte di luna calante'' (1960) * ''Giovane amore'' (1961) * ''Dalla mia finestra sul cortile'' (1961) * ''La novia'' (1962) * ''Stasera pago io'' (1962) * ''Addio... addio...'' (1962) * ''Notte chiara'' (1962) * ''Selene'' (1962) * ''Se Dio vorrà'' (1962) * ''Lettera di un soldato'' (1963) * ''Tu si' 'na cosa grande'' (1964) * ''Che me ne importa... a me'' (o ''Il tango d'Armando'') (1964) * ''Un pagliaccio in paradiso'' (1964) * ''L'avventura'' (1965) * ''Dio, come ti amo'' (puru 'n spagnolu ''Dios, como te amo'' e ''Dios mío, como te quiero'') (1966) * ''Sopra i tetti azzurri del mio pazzo amore'' (1967) * ''Meraviglioso'' (1968) * ''Il posto mio'' (1968) * ''Come hai fatto'' (puru 'n spagnolu ''Como has hecho'') (1970) * ''La lontananza'' (puru 'n spagnolu ''La distancia es como el viento'') (1970) * ''Come stai?'' (puru 'n spagnolu ''¿Cómo estás?'') (1971) * ''Un calcio alla città'' (puru 'n spagnolu ''Un puntapié a la ciudad'') (1972) * ''Dopo lei'' (1972) * ''Amara terra mia'' (1973) * ''Questa è la mia vita'' (1974) * ''Piange ...il telefono'' (cu' [[Francesca Guadagno]]) (puru 'n spagnolu ''Llora el teléfono'') (1975) * ''Il maestro di violino'' (puru 'n spagnolu ''El maestro del violín'') (1975) * ''L'anniversario'' (1976) * ''Il vecchietto'' (1977) * ''Delfini (Sai che c'è)'' (cû figghiu [[Massimo Modugno]]) (1992) * ''La donna riccia'' * ''La sveglietta'' * ''Io, mammeta e tu'' (puru 'n francisi ''Moi, ta mère et toi'') * '''O ccafè'' * ''Pasqualino maragià'' * ''Marinai, donne e guai'' * ''Sole, sole, sole'' * ''Tre briganti e tre somari'' (cu [[Franco Franchi]] e [[Ciccio Ingrassia]]) * ''Resta cu' mme'' * ''Sole malato'' * ''Lu pisci spada'' * ''Malarazza'' * ''I cadetti di Guascogna'' * ''Buon Natale a tutto il mondo'' * ''Viva l'America'' * ''O' Vesuvio'' * ''Che cosa sono le nuvole'' * ''Santo Valentino'' * ''Appendi un nastro giallo'' * ''Mariti in città'' * ''No, bambina mia'' * ''Nisciuno po' sapé'' * ''Oceano (Infinito mare)'' * ''Scioscia popolo'' * '''O sole mio'' * ''Sogno di mezza estate'' * ''Una tromba d'argento'' * ''Sì sì sì'' === [[Festival di Sanremo]] === * 1956 ''Musetto'' (scritta, nun cantata) * 1958 ''[[Nel blu dipinto di blu|Nel blu dipinto di blu (Volare)]]'' (cu Johnny Dorelli) * 1959 ''Piove (Ciao, ciao, bambina)'' (cu Johnny Dorelli) * 1960 ''Libero'' * 1962 ''Addio... addio...'' (cu Claudio Villa) * 1964 ''Che me ne importa a me'' * 1966 ''Dio, come ti amo'' (cu Gigliola Cinquetti) * 1967 ''Sopra i tetti azzurri del mio pazzo amore'' * 1968 ''Il posto mio ''(cantata, nun scritta) * 1971 ''Come stai?'' * 1972 ''Un calcio alla città'' * 1974 ''Questa è la mia vita'' === [[Festival di Napoli]] === * 1957 ''Lazzarella'' (scritta, nun cantata) * 1964 ''Tu si' 'na cosa grande'' (cun [[Ornella Vanoni]]) === [[Eurofestival]] === * 1958 ''[[Nel blu dipinto di blu|Nel blu dipinto di blu (Volare)]]'' * 1959 ''Piove (Ciao, ciao, bambina)'' * 1966 ''Dio, come ti amo'' == Filmugrafìa == === Atturi cinimatugraficu === * [[1949]] ''[[I pompieri di Viggiù]]'' * [[1951]] ''[[Filumena Marturano]]'' * 1951 ''[[Destino (film 1951)|Destino]]'' * 15 Febbraio [[1952]] ''[[La carovana del peccato]]'' * 1952 ''[[Carica eroica]]'' * [[1953]] ''[[Anni facili]]'' * 29 Dicembre [[1954]] ''[[I cavalieri della regina]]'' * 1954 ''[[Questa è la vita]]'' * [[1955]] ''[[Da qui all'eredità]]'' * 1955 ''[[Vacanze d'amore]]'' (Origginali 'n Francia ''Village magique'') * [[1956]] ''[[Accade di notte]]'' * [[1957]] ''[[Lazzarella]]'' * 1957 ''[[Le avventure dei tre moschettieri]]'' * 27 Novembre [[1958]] ''[[Mogli pericolose]]'' (Sulu comu cumpusituri) * 1958 ''[[Io, mammeta e tu]]'' * 1958 ''[[Nel blu dipinto di blu]]'' * 26 Febbraio [[1959]] ''[[Europa di notte]]'' * 16 Aprile 1959 ''[[Destinazione Sanremo]]'' * 10 Settembre 1959 ''[[Esterina]]'' * 1959 ''[[Nel blu dipinto di blu]]'' * 1959 ''[[Napoli è tutta una canzone]]'' * 16 Settembre [[1960]] ''[[Adua e le compagne]]'' * 20 Dicembre [[1960]] ''[[Vacanze in Argentina]]'' * 1960 ''[[Appuntamento a Ischia]]'' * 1960 ''[[Sanremo, la grande sfida]]'' * 26 Ottobre [[1961]] ''[[Il giudizio universale]]'' * 1961 ''[[L'onorata società]]'' (Puru comu cumpusituri) * [[1963]] ''[[Tutto è musica]]'' (Puru comu riggista, produtturi, sceniggiaturi e cumpusituri) * [[1964]] ''[[Carrusel nocturno]]'' * [[1966]] ''[[Uccellacci e uccellini]]'' (Sulu comu cumpusituri) * [[1967]] ''[[Tre morsi nella mela]]'' (Origginali 'nta li U.S.A. ''Three Bites of the Apple'') * 13 Aprile [[1968]] ''[[Capriccio all'italiana]]'' (Nell'episodio ''[[Che cosa sono le nuvole?]]'') (Puru comu cumpusituri) * [[1972]] ''[[Lo scopone scientifico]]'' (Participazzioni straurdinaria, Righetto, amurusu d'Antonia) * [[1973]] ''[[Piange... il telefono]]'' * [[1974]] ''[[La sbandata]]'' * [[1976]] ''[[Il maestro di violino]]'' === Atturi televisivu === * [[1955]] ''[[Il mantello rosso]]'' (Puru comu cumpusituri) * [[1956]] ''[[I tre moschettieri]]'' (o ''The Three Musketeers'') ([[Serie televisiva|Serie]]) * [[1965]] ''[[Scaramouche]]'' * [[1969]] ''[[Un colpo di fortuna]]'' * [[1972]] ''[[Il marchese di Roccarverdina]]'' * [[1977]] ''[[Don Giovanni in Sicilia]]'' * [[1984]] ''[[Western di Cose nostre]]'' == Tiatrugrafìa == === Atturi tiatrali === * 1952 ''[[Il borghese gentiluomo]]'' * 1954 ''[[Controcorrente]]'' * 1956 ''[[Il diluvio]]'' * 1958 ''[[La rosa di zolfo]]'' * 1961 ''[[Rinaldo in campo]]'' * 1963 ''[[Tommaso d'Amalfi]]'' * 1965 ''[[L'isola delle capre]]'' * 1968 ''[[Liolà]]'' * 1969 ''[[Mi è cascata una ragazza nel piatto]]'' * 1971 ''[[Non svegliate la signora]]'' * 1973 ''[[L'opera da tre soldi]]'' * 1979 ''[[Cyrano]]'' * 1981 ''[[L'uomo che incontrò se stesso]]'' == Culligamentu a situ sternu == * [http://www.domenicomodugno.it Situ officiali] * [http://www.musicalstore.it/INTERPRETI/MODUGNO-%20BIOGRAFIA%20.htm Biografìa cu' fotu] * [https://web.archive.org/web/20070402210604/http://www.italica.rai.it/monografie/canzone_italiana/pionieri/modugno/index.htm Varî 'nformazzioni cu' biografìa] * [https://web.archive.org/web/20071123052423/http://testimania.leonardo.it/artistatutti/testi_domenico_modugno_3507.html Varî testi di canzuni] * [https://web.archive.org/web/20070929202850/http://www.caggiani.it/blog/2007/07/06/50-anni-di-volare-analisi-di-una-canzone-rivoluzionaria/ Anàlisi di "Nel blu, dipinto di blu"] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Modugno, Domenico]] [[Catigurìa:Attura taliani|Modugno, Domenico]] [[Catigurìa:Vincitura dû Festival di Sanremo|Modugno, Domenico]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1928|Modugnu, Dumènicu]] [[Catigurìa:Muruti ntô 1994|Modugnu, Dumènicu]] j7xylzmefx36lhbwy090oqbt71xvgos Gianni Bella 0 26773 778151 751315 2026-03-31T12:25:26Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]]; added [[Category:Cantanti taliani]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778151 wikitext text/x-wiki [[Gianni Bella]] (ca nascìu a [[Catania]], lu [[14 di marzu]] di [[1946]]) è un cantauturi [[Sicilia|sicilianu]]. Doppu aviri guidatu comu cantanti e chitarrista arcuni gruppi catanisi, â fini di l’anni '60, Gianni Bella si trasfirisci a lu nord a lu sèquitu di la juvinìssima soru Marcella, c’havi ammizzioni comu cantanti e partècipa a lu Cantagiro '70. Ntô 1972 'Montagne verdi', firmata di Bella nzèmmula a Giancarlo Bigazzi, partècipa a lu [[Festival di Sanremu]] e scala li classìfichi. Mentri la soru si mponi comu una dî cantanti taliani di maiuri successu, Gianni accumenza la propia carrera sulista, sempri cu l'aiutu di lu paruleri Bigazzi, e sùbbitu utteni un bon èsitu cu 'Più ci penso' (c’arresta dû [[3 d’austu]] a lu [[23 di nuvèmmiru]] di [[1974]] ntâ top ten taliana). Dui anni doppu, l'exploit: Bella dòmina li classìfichi estivi cu 'Non si può morire dentro', vincitrici di lu Festivalbar. Ntô 1978 si mponi novamenti ntâ manifistazzioni di Vittorio Salvetti, cantannu 'No'. Nta l’anni '80, a l'attivitati di sulista e d’auturi pâ soru (pi la quali scrivi tra l'àutru 'Nell'aria' e 'Il mio cielo puro'), accumenza la cullabburazzioni cu Mogol, c’addiventa sò paruleri e prudutturi. Â fini di l’anni '90, firma unu dî maiuri successi dâ carrera d’ [[Adriano Celentano]], 'L'emozione non ha voce', grazzi â quali l'arbum 'Io non so parlar d'amore' arresta pi dù anni circa ntâ top 50 taliana. Ntô 2001 partècipa a lu Festival di Sanremu, prisintannu 'Il profumo del mare'. == Li successi == *[[1974]] Più ci penso *[[1976]] Non si può morire dentro *[[1977]] Io canto e tu *[[1978]] No *[[1979]] Toc toc *[[1980]] Dolce uragano *[[1981]] Questo amore non si tocca *[[1983]] Il patto *[[1985]] L'ultima poesia (cu [[Marcella Bella]]) *[[1988]] Due cuori rossi di vergogna *[[1990]] Verso l'ignoto (cu [[Marcella Bella]]) *[[1991]] La fila degli oleandri *[[2001]] Il profumo del mare *[[2007]] Forever per sempre (cu [[Marcella Bella]]) == Liami nterni == *[[Cantanti e gruppi musicali siciliani]] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Bella, Gianni]] [[Catigurìa:Gruppi e musicisti dâ Sicilia|Bella, Gianni]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1946|Bella, Gianni]] cksep1y9auz5i43vvo7mbrq7trifw7x Marcella Bella 0 26776 778150 751865 2026-03-31T12:25:22Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]]; added [[Category:Cantanti taliani]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778150 wikitext text/x-wiki '''Giuseppa Marcella Bella''', o cchiù simpricimenti '''Marcedda''' ([[Catania]], [[18 di giugnu]] di [[1952]]) è na [[cantanti]] [[Sicilia|siciliana]], soru dû cantauturi [[Gianni Bella]] e di li musicisti [[Antonio Bella]] e [[Salvatore Bella]]. == Biografìa == Ntô [[1972]], doppu anni di gavetta c’avìa accuminzatu picca cchiù ca bammina e doppu la pubbricazzioni di quarchi 45 giri ca passa nussirvatu, junci â ntrasatta na granni pupularitati participannu a lu [[Festival di Sanremu]] cu ''Montagne verdi''. Lu branu è pubbricatu dâ Cgd e eni scrittu dû binomiu [[Giancarlo Bigazzi]]-[[Gianni Bella]] (frati dâ cantanti), ca firma appoi tutti li granni successi anni Settanta di Marcedda. Sequi na furtunatìssima participazzioni a [[Canzonissima]], unni apprisenta àutri dui 45 giri di successu, ''Sole che nasce, sole che muore'' e supratuttu ''Un sorriso e poi perdonami'', cu cui agghica a lu primu postu ‘n hit-parade. Veni pubbricatu un primu album dû tìtulu ''Tu non hai la più pallida idea dell'amore'', ca la jòvini cantanti dèdica a lu sò prudutturi Ivo Callegari. Ntê noti nterni, [[Renzo Arbore]] eloggia a Marcedda pi la grinta e la prufissiunalitati addimustrata già ô sò primu successu. Nta lu [[1973]] idda utteni n’àutra granni affirmazzioni cu ''Io domani'', ca ci rigala la vittoria ô [[Festivalbar]] (ex-aequo cu [[Mia Martini]] e la sò splènnida ''Minuetto''). Partècipa â Mostra Internazionale di Musica Leggera di Venezia cu ''Mi fa morire cantando'', cover dâ cèlibbri ''Killing me softly with his song'' di [[Roberta Flack]]. Nta l’autunnu lanza, nortri, un novu sìngulu di successu e zoè ''Mi... ti... amo'', ca fà parti di lu novu, omònimu arbum (300.000 copi vinnuti). Ntô [[1974]] ncidi lu primu asempiu di "disco music" taliana, cû branu ''Nessuno mai'', vinnennu ortri 400.00 copi. Nta l’autunnu, lu novu sìngulu ''L'avvenire'', veni scigghiutu di Arbore e Boncompagni pi la trasmissioni radiufònica "Alto gradimento". Cuntimpuraniamenti nesci ''Metamorfosi'', unu dî sò travagghi cchiù beddi ‘n assulutu (Gondola D'Oro per le vendite), nta cui spìccanu ''Soggetto umano'' e ''Venezia nella mente'' tra l’àutri, mentri ''Piccoli diavoli'' è lu retru di na nova, splènnida canzuna lanzata supra 45 giri dû tìtulu “E quando” ([[1975]]). Sempri ntô [[1975]], pricisamenti lu [[7 di giugnu]], Marcedda arriggistra â Bussola di [[Viareggio]] lu sò primu arbum dû vivu, ca cuntrariamenti a li live cumminziunali, è cumpostu di canzuni quasi tutti nèditi. Pùbbrica lu sìngulu ''Negro'', àutru branu dî attimusferi disco ca pirò nun arrinesci a mpunìrisi comu ''Nessuno mai'', puru mantinènnusi ‘n classìfica pi tanti simani. Ntô [[1976]] ripruponi cu granni successu, e sempri ‘n chiavi dance, lu branu ''Resta cu'mme'', clàssicu di [[Domenico Modugno]]. Utteni na discreta nuturitati macari lu retru dû sìngulu, ''Impazzire ti farò'', una dî megghi provi ‘n assulutu di Marcedda. Tutti li dui brani vèninu nclusi ntô novu album ''Bella'': nfatti, a pàrtiri di stu mumentu, Marcedda accianca a lu sò nomo videmma lu cugnomu, speci doppu ca puru lu frati Gianni havi cunquistatu na granni nuturità, ortri ca un grossu successu discugràficu. A ogni modu, l'arbum ''Bella'' è n’àutru dî sò megghi: [[Umberto Tozzi]], ancora quasi dû tuttu scanusciutu, cumponi ''Mi manca'', mentri digni di nota sunnu midemmi ''Rendimi il cuore'' e ''Parli parli'', nterpritati cû cunzuetu pathos. Â fini di l'annu nesci supra 45 giri un novu branu firmatu di [[Umberto Tozzi]] e ntitulatu ''Abbracciati'', ca Marcedda prisenta ‘n qualitati d’òspiti ô [[Festival di Sanremu]] [[Festival di Sanremu 1977|1977]]. Sempri ntô [[1977]], quinni a pàrtiri di l'album ''Femmina'', accumenza na fasi d’un canciamentu ca si cumpreta ntê primi anni Uttanta: la vuci dâ cantanti acquisici na maiuri carnalitati, li sò nterpritazzioni addivèntanu cchiù sinzuali e li testi cchiù ammiccanti. Pruponi pi l'ùrtima vota n’àutru sìngulu di discretu successu mpruntatu â disco e zoè ''Non m'iporta più'', mentri ntô [[1978]] si cuncedi un pirìudu d’abbentu, fatta eccizzioni pi la nisciuta d’un biddìssumu branu dûl tìtulu ''Mi vuoi'' e scrittu di [[Ivano Fossati]]. Ntô [[1979]] lassa la Cgd e approda â Cbs, e pùbbrica l'arbum ''Camminando e cantando'', ca s’avvali dâ cullabburazzioni di [[Gianni Bella]], [[Mario Lavezzi]], [[Dario Baldan Bembo]], [[Beppe Cantarelli]], e supratuttu d’[[Amedeo Minghi]], puru iddu a l'èbbuca ca scanusciutu, ca firma arcuni testi. Nunustanti chistu, l'arbum nun utteni lu successu privistu. Ntô [[1980]] nasci lu sò primugènitu Giacomo e lanza lu sìngulu pop ''Baciami'', cu un retru midemmi cchiù ntirissanti dû tìtulu ''Rio De Janeiro''. Ntô [[1981]] partècipa a lu [[Festival di Sanremu]] cu ''Pensa per te'', ca Marcedda ìnnica anni doppu comu lu sò pezzu peiu. Lu rilanzu avveni cu la nisciuta, ntô stissu annu, d’un novu arbum ntitulatu simpricimenti ''Marcella Bella'', comu a vuliri mèttiri a puntu lu novu cursu artìsticu, sancitu dû successu di lu branu ''Canto straniero''. Nta l’autunnu nesci un novu 45 giri di successu, ''Mi mancherai'' (cover di ''Don't walk away'' cu testu di Giorgio Calabrese), sigla finali di Domenica In. Ntô [[1982]] nesci l'arbum ''Problemi'', ca nun sùscita granni ntusiasmi margradu lu discretu successu dû sìngulu omònimu. Ntô [[1983]] Mogol scrivi l'arbum ''Nell'aria'', sempri supra mùsichi di Gianni Bella. Pi Marcedda è pratticamenti unu spartiacqua ntâ carrera: lu granni successu di ''Nell'aria'' addiventa sìmmulu di na difinitiva e furtunata svota sexy. Ancora oi ''Nell'aria'' cuntìnua a èssiri riprupostu ntê discutechi comu un cult, un veru sìmmulu di l’anni Uttanta. Ntô [[1984]], supra l'unna di ''Nell'aria'', Mogol cuntìnua a cullabburari nta l'arbum ''Nel mio cielo puro'', ca picca si discosta di lu pricidenti uttinennu un bon successu. Ntô [[1985]] Marcedda e Gianni ncìdinu ''L'ultima poesia'', addivintatu un clàssicu nicu nta l'arcu dâ staggiuni estiva. Ntô [[1986]] Marcedda torna ô [[Festival di Sanremu]] cu una dî sò canzuni cchiù beddi di sempri, ''Senza un briciolo di testa'', arriniscennu a vìnciri cu strema simplicitati "la guerra delle dive" nta l'àmmitu dâ kermesse ([[Anna Oxa]], [[Loredana Berté]], [[Rettore]]...) cu un beddu terzu postu. Succissivamenti nesci l'omònimu arbum ''Senza un briciolo di testa'', ammizziusamenti rializzatu a [[Londra]] cu l’arranciamenti di [[Geoff Westly]]. Stu sàutu di qualitati cuincidi prubbabbirmenti cu l'àpici dâ carrera di Marcedda, ora apprizzata di pùbbricu e crìtica. Ntô [[1987]] scadi lu cuntrattu cu la Cbs, ca dicidi di mannari la cantanti ancora una vota ô Festival di Sanremu cû branu ''Tanti auguri'', scritta di Gianni Bella, supra testu di [[Gino Paoli]] (ca a l'èpica nun si rivilau p’arristari estràniu ô Festival). Si classìfica ô sestu postu, prima tra li fìmmini, uttinennu un bon successu. Nesci macari l'omònimu arbum ''Tanti auguri'', ariggistratu ancora una vota a Londra cu li straurdinari arranciamenti di [[Westly]], ca risèntinu di nfruenzi vagamenti jazz. A li disca di Marcedda hannu cullabburatu àutri granni arranciatura comu [[Celso Valli]] e [[Phil Palmer]], st'ùrtumu prufissiunista di frama nternazziunali. Ntô [[1988]] firma pi la Ricordi e è ancora a Sanremu cu ''Dopo la tempesta'', l'ennèsimu, lusinghieru successu, ca fà di tràinu a l'Lp ''Marcella '88''. La cantanti riggistra a Londra cu lu stissu team di l’arbum pricidenti, ma puru ‘n [[Girmania]]. Ntô [[1990]] partècipa pi l'ennèsima vota ô Festival di Sanremu, ‘n cucchia cû frati Gianni, uttinennu un dignitusu riscontru cû branu ''Verso l'ignoto'' e cu l'omònimu arbum. Dû [[1991]] è lu sò primu veru nzuccessu, puru siddu si tratta di n’àutru bedd’Lp, ''Sotto il vulcano'', ca pirò nun godi d’arcuna prumuzzioni a càusa di nzanàbbili ncumprinzioni cu l'etichetta discugràfica. Ntô stissu annu nasci Carolina, la sò secunnugènita e ntô [[1993]] è la vota di Tommaso. Tra la fini dû [[1993]] e lu nizziu dû [[1994]] nesci l'album ''Tommaso'', nta cui Marcedda ricanta li sò principali successi, unitamenti a ''Io credo'', c’avvanta la participazzioni straurdinaria di [[Remo Girone]] e ca veni nspigabbirmenti bucciatu dâ cummissioni ascuti dû [[Festival di Sanremu]] [[Festival di Sanremu 1994|1994]]. Ntô [[1995]] pùbbrica pi la Cgd l'arbum ''Anni dorati'', ntô quali ntèrprita li cchiù beddi miludìi di l’anni Quaranta e Cinquanta. Lu discu è cunfizziunatu di Gianni Bella, cu la cullabburazzioni di Geoff Westly, ma forsi nun è ancora lu mumentu pi stu tipu di’upirazzioni, ca mmeci veni lanzata nta l’anni succissivi di artisti taliani e nternazziunali, cu granni riscontru. La brevi tournèe primavirili ntraprisa di Marcedda cu na granni archestra, si rivela un successu nicu, ma di stu mumentu l'attivitati musicali dâ cantanti s’arriduci cunzidirevurmenti, sia dû puntu di vista discugràficu, sia dû puntu di vista dî participazzioni televisivi, spissu nùtili e nun rilivanti. Abberi la fini di l’anni Nuvanta arriggistra cû frati Gianni un paru di canzuni ca stèntanu a dicullari. Dinnanzi ê cuntìnui difficurtati di na discugrafìa ‘n mutamentu, la cantanti prifirisci didicàrisi â famigghia. Ntô [[2002]], doppu aviri firmatu un novu cuntrattu cu la Sony Music, rializza un novu cd dûl tìtulu ''Passato e presente'', nta cui rintèrprita ô megghiu parti dî successi stòrici, e àutri vecchi brani di lu sò ripirtoriu. Pi zoccu riguarda li nèditi, lu primu sìngulu è l'irònica e abballabbilìssima ''Fa chic'', scritta di Gianni e di [[Giancarlo Bigazzi]], mentri ''La regina del silenzio'', scritta di Gianni e [[Renato Zero]] avìa statu cantitata pi gariggiari a lu [[Festival di Sanremu]] [[Festival di Sanremu 2002|2002]], unni Marcedda vinni bucciata pi l'ennèsima vota. Ntô [[2004]] la cantanti partècipa ‘n vesti d’òspiti a lu [[Festival di Sanremu]], direttu dd'annu di [[Tony Renis]], nterpritannu dui granni clàssici dâ canzuna taliana comu "E se domani" di [[Mina]] e "Ancora" di [[Eduardo De Crescenzo]]. La sirata dî "vecchie glorie" si rivilau la cchiù siquita di dd'edizzioni. Ntô stissu annu si càntita a l’elezzioni europei cu Alleanza Nazionale a l’elezzioni europei, nun vinennu pirò eletta. Ntô [[2005]] lu branu ''Uomo bastardo'' vidi lu ritornu di Marcedda di novu ‘n gara ô [[Festival di Sanremu]]. Nun ammàncanu li pulèmichi pi li scritti audaci ca rimànnanu ô tìtulu dû branu, cusuti direttamenti supra li vistiti (ntâ prima sirata ‘n particulari, la cantanti sfoggia la scritta "Uomo bastardo" supra lu funnuschina). Nunustanti chistu, Marcedda agghica ‘n finali nterpritannu lu branu cu la grinta e la passioni di li tèmpira megghi, addimustrannu d’aviri arristatu n’òttima cantanti e na bravìssima ntèrpriti, ô di ddà di certi testi ca nun sempri ci hannu rinnutu giustizzia. L'omònimu cd cunteni armenu àutri dui brani chiuttostu vàlidi comu ''Medusa'' (scrittu di Mogol), e ''Tempo mio'' (cu testu di [[Pasquale Panella]]). Ntô [[2007]] havi pigghiatu parti ô [[Festival di Sanremu 2007|57° Festival di Sanremu]], cu un branu dû tìtulu ''Forever per sempre'', cantatu ancora una vota ‘n cucchia cû frati e auturi dû pezzu, [[Gianni Bella]]. Duranti la sirata finali la canzuna havi arricivutu na vutazzioni particularmenti bascia di parti dâ c.d. giurìa di qualitati: li dui hannu dichiaratu d’aviri statu pinalizzati pi nun aviri mai ammucciatu la propia pusizzioni pulìtica. == Discugrafìa taliana == === 45 giri-sìnguli === *[[1969]] ''Un ragazzo nel cuore '' *[[1970]] ''Bocca dolce '' *[[1971]] ''Hai ragione tu '' *[[1972]] ''Montagne verdi'' [[Festival di Sanremu]] *[[1972]] ''Sole che nasce sole che muore '' *[[1972]] ''Un Sorriso e poi perdonami '' *[[1973]] ''Io domani '' *[[1973]] ''Mi ti amo '' *[[1974]] ''Nessuno mai'' *[[1974]] ''L'Avvenire '' *[[1975]] ''E quando *[[1975]] ''Negro '' *[[1976]] ''Resta cu 'mme '' *[[1977]] ''Abbracciati '' *[[1977]] ''Non m'importa più '' *[[1978]] ''Mi vuoi '' *[[1979]] ''Lady Anima'' *[[1979]] ''Camminando e cantando '' *[[1980]] ''Baciami '' *[[1981]] ''Pensa per te'' [[Festival di Sanremu]] *[[1981]] ''Canto straniero '' *[[1982]] ''Mi mancherai '' *[[1982]] ''Problemi '' *[[1983]] ''Nell'aria '' *[[1984]] ''Nel mio cielo puro '' *[[1985]] ''L'ultima poesia'' (cu [[Gianni Bella]]) *[[1986]] ''Senza un briciolo di testa'' [[Festival di Sanremu]] *[[1987]] ''Tanti auguri'' [[Festival di Sanremu]] *[[1988]] ''Dopo la tempesta'' [[Festival di Sanremu]] *[[1990]] ''Verso l'ignoto'' (cu [[Gianni Bella]]) [[Festival di Sanremu]] *[[1998]] ''E'un miracolo'' (cu [[Gianni Bella]]) *[[2002]] ''La regina del silenzio'' *[[2007]] ''Forever per sempre'' === Arbum === *[[1972]] ''Tu non hai la più pallida idea dell'amore'' *[[1973]] ''Mi..ti..amo'' *[[1974]] ''Metamorfosi'' *[[1975]] ''L'anima dei matti'' (mità studiu mità live) *[[1976]] ''Bella'' *[[1977]] ''Femmina'' *[[1979]] ''Camminando e cantando'' *[[1981]] ''Marcella Bella'' *[[1982]] ''Problemi'' *[[1983]] ''Nell'aria'' *[[1984]] ''Nel mio cielo puro'' *[[1986]] ''Senza un briciolo di testa'' *[[1987]] ''[[Tanti auguri (album)|Tanti auguri]]'' *[[1988]] ''Marcella '88'' *[[1990]] ''Marcella Bella canta Battisti'' *[[1990]] ''Verso l'ignoto'' *[[1991]] ''Sotto il vulcano'' *[[1993]] ''Tommaso'' *[[1995]] ''Anni dorati'' *[[2002]] ''Passato e presente'' *[[2005]] ''Uomo bastardo'' *[[2007]] ''Per sempre Forever'' (cu [[Gianni Bella]]) == Liami nterni == *[[Cantanti e gruppi musicali siciliani]] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Bella, Marcella]] [[Catigurìa:Gruppi e musicisti dâ Sicilia|Bella, Marcella]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1952|Bella, Marcella]] qmpij4a1dh4xonz3j5zqn323y322cw9 Silvia Salemi 0 26791 778126 753108 2026-03-31T12:20:47Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]]; added [[Category:Cantanti taliani]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778126 wikitext text/x-wiki '''Silvia Salemi''', nata a [[Palazzolu Acreidi]] (SR), lu [[2 di aprili]] di [[1978]], è na [[cantanti]] [[sicilia]]na. == Biografía == Ntô [[1995]] vinci lu [[Festival di Castrocaro]] cu ''Con questo sentimento''. Nta l'autunnu dû midèsimu annu partècipa a chiddu di Sanremo Giovani prupunennu na cover dâ canzuna ''Nessuno mi può giudicare'' di [[Caterina Caselli]]. Ntèrprita stu branu nta na virsioni muderna e urigginali, ca ci pirmetti di participari ntô 1996 a lu [[Festival di Sanremu]] ntâ sezzioni Nuove Proposte cû branu ''Quando il cuore''. Utteni un sudisfacenti quintu postu e pùbbrica lu sò primu arbum, ntitulatu smpricimenti ''Silvia Salemi''. Ntô [[1997]] è di novu a Sanremu apprudannu tra li Big cu la canzuna ''A casa di Luca''; chista riscoti un bon successu di crìtica e di pùbbricu. Ntô stissu annu agghica secunna a [[Un disco per l'estate]] cu ''Stai con me stanotte'' e ci havi l'onuri di fari di supporter â data rumana dû gruppu scuzzisi [[Simple Minds]]. Torna a lu [[Festival di Sanremu]] ntô [[1998]] cu ''Pathos'', branu nta cui si fùnninu sunuritati urientali e dû megghiu rock talianu, scritta doppu un viaggiu ‘n [[Tibet]]. Accianca nortri ntô stissu annu Pippo Baudo ntâ cunnuzzioni dâ trasmissioni ''Il gran ballo delle debuttanti''. Ntô [[2000]] nesci lu quartu album ''[[L'arancia]]'', ntroduttu dû sìngulu ''La parola amore'', lu cui vìdiu la vidi nta na nèdita svota sexy. Ntô [[2003]] partècipa pi la terza vota ô [[Festival di Sanremu]] cu ''Nel cuore delle donne'', canzuna ‘n puru stili [[Fiorella Mannoia]], fatta di palori veri sintuti supra la sò peddi e custruiuta supra na miludìa sìmprici, cu picca accordi. Ntô [[2004]] havi participatu a lu reality show [[Music Farm]]. Lu [[4 di maiu]] di [[2007]] è privista la nisciuta dû novu album di nèditi, lu sestu dâ sò carrera, anticipatu dû sìngulu ''Il Mutevole Abitante Del Mio Solito Involucro'' lu cui vìdiu havi statu giratu a [[Orvieto]] di [[Giuseppe Fiorello]]. == Discugrafìa == * [[1996]] - ''Silvia Salemi'' * [[1997]] - ''Caotica'' * [[1998]] - ''Pathos'' * [[2000]] - ''L`arancia'' * [[2003]] - ''Gioco del Duende'' * [[2007]] - ''Il mutevole abitante del mio solito involucro'' == Liami nterni == *[[Cantanti e gruppi musicali siciliani]] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Salemi, Silvia]] [[Catigurìa:Gruppi e musicisti dâ Sicilia|Salemi, Silvia]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1978|Salemi, Silvia]] k0rkivloyfvyriom8xg0purzwronf94 Catigurìa:Cantanti siciliani 14 26808 778162 757464 2026-03-31T15:23:51Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Nasciuti 'n Sicilia]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778162 wikitext text/x-wiki [[Catigurìa:Mùsica siciliana]] [[Catigurìa:Cantanti taliani]] bn73yxek81k5jirduf6jqmsdp5pbc43 Giuni Russu 0 33173 778127 776011 2026-03-31T12:20:50Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778127 wikitext text/x-wiki [[File:Giuni Russo aka Giusy Romeo.jpg|miniatura|Giuni Russu.]] '''Giuni Russo''' pseudonimu di '''Giuseppa Romeo''' ([[Palermu]], [[10 di sittèmmiru]] [[1951]] - [[Milanu]], [[14 di sittèmmiru]] [[2004]]), fu na cantanti e autrici siciliana di musica liggèra in [[lingua italiana|italianu]]. Divinni famusa pa sò vuci, chi raggiungia cincu ottavi, n'ta cui si evinci n'te canzuni: ''L'addio'' ([[1981]]), ''Il sole di Austerlitz'' ([[1981]]), ''Crisi metropolitana'' ([[1981]]), ''Un'estate al mare'' ([[1982]]), ''Oltre il muro'' ([[1983]]), ''Gabbiano'' ([[1997]]), e tanti autri ancora. Cullabburò cu alcuni di cchiù ranni auturi italiani comu: [[Francu Battiatu]], Albertu Radius, Cristiano Malgiogghiu, Paulu Cunti, Giustu Piu, Maria Antunietta Sisini, Juri Camisasca. == Biografia == Nasciu a [[Palermu]] u [[10 di sittèmmiru]] [[1951]], pinultima di novi figghi, a musica era di famigghia, so matri e so nonna eranu dui suprani liggeri e so patri, piscaturi, era nu baritunu. N'to [[1967]] partecipa e vinci u "Festival di Castrocaro" ca canzuni ''A chi'' di Faustu Leali, so ranni successu du stissu annu. A vittoria, a faci partecipari drettamente o "Festival di Sanremu 1968" ca canzuni "No amore" scritta da Vitu Pallavicini ed Enricu Intra. A canzuni, veni pubblicata supra nu 45 giri, e n'to stissu annu nesci n'autru 45 giri cu titulu ''L'onda''. N'to stissu annu, partecipa a varie manifestazioni canore comu u "Festivalbar", u "Cantagiru", u "Discu pi l'estati", unni presenta u branu "L'onda", scrittu da Albanu. N'to [[1969]] pubblica nu 45 giri chi cuntinia u branu "Fumo negli occhi", na cover di nu famusu branu di Aretha Franklin. N'to [[1972]] e [[1973]] era n'te cori dill'album ''I mali del secolo'' di Adrianu Celentanu e ''YS'' du U Ballettu d Bronzu. N'to [[1974]] firma nu cuntrattu ca casa discografica tedesca "Basf" ca quali n'to [[1975]] pubblicherà l'album ''Love is a woman'' tuttu in lingua inglesi. U noi cancia da Giusy Romeo, a '''Junie Russo'''. L'album non avi tantu successu picchì a casa discografica non u promovi e non u distribuisci in bona manera. Sempri n'to [[1975]] incidi nu nuovu 45 giri ''In trappola'', scritta da Cristiano Malgiogghiu. N'to [[1976]] incidi nu nuovu 45 giri ''Che mi succede adesso'' chi cuntinia comu u pricidenti 45 giri, canzuna scritti da Cristianu Malgiogghiu. U [[1978]] eni nu annu importanti, picchì cancia u so nomi in '''Giuni Russo'''. N'to stissu annu incidi u so primu discu cu stu nomi, ed eni nu 45 giri ''Soli noi'', scritta ancora da Malgiogghiu. N'to [[1979]], canusci [[Francu Battiatu]], Albertu Radius e Giusto Pio, n'ta nu studiu di registrazioni. [[Francu Battiatu]] ci faci aviri nu novu cuntrattu cu na nova casa discografica: a CGD. N'to [[1981]] incidi u so secunnu 33 giri, ma u primo sutta u nomi di Giuni Russo: ''Energie'', unu di so cchiù importanti da carriera, e cuntinia ''L'addio'', ''Una vipera sarò'', ''Crisi metropolitana'', tra i brani cchiù famusi di stu album. N'to [[1982]] arriva a canzuni cchiù famusa e impurtanti da sò carriera: ''Un'estate al mare'' scritta da [[Francu Battiatu]] e Giustu Piu. Vinci u "Festivalbar" e "Vuta la vuci" cu sta canzuni. A canzuni raggiungi i vetti dill'Hit Parade d'Italia, unni resta pi molti simani e misi. Ca CGD, segunu l'album ''Vox'' ([[1983]]) cu canzuna di successu comu: ''Good Good Bye'' e ''Sere d'agosto''; poi ''Mediterranea'' ([[1984]]) cu canzuna di successu comu: ''Mediterranea'' e ''Limonata Cha Cha''; poi ''Giuni'' ([[1986]]) ca canzuna di successu ''Alghero'', e ''ALBUM'' ([[1987]]) ca canzuna di successu ''Adrenalina'' in duettu ca Retturi e ''Mangu Papaia''. L'annu [[1988]] è l'annu da svolta da carriera e di canciu di generi musicali, cu l'album ''A casa di Ida Rubinstein'' cu arie di [[Vincenzu Bellini]], [[Gaetanu Donizzetti]] e [[Giuseppi Verdi]]. N'to [[1992]] incidi ca Wea, ex casa discografica CGD, na raccolta di successi chiù dui canzuni inediti ''Amala'' con musiche arabeggianti e ''Alla spiaggia dell'amore''. N'to [[1994]] incidi nu nuovo album, tuttu ineditu, che avi nu discretu successu ''Se fossi più simpatica sarei meno antipatica'', tra i brani cchiù impurtanti sunu: u branu omonimu, ''La sua figura'', ''Strade parallele'', canzuna in sicilianu in duettu cu [[Francu Battiatu]] e ''La sposa''. N'to [[1997]] nescio, nu nuovo CD singulu, ''Gabbiano'' che duvia venire incisu, comu antiprima di nu novu album ''Gelsomini d'Arabia'', che pi problemi chi prudutturi non poti veniri incisu. U [[27 di nuvèmmiru]] [[1998]] pubblica u so primo album du vivu, ''Voce prigioniera Live'', ca NAR. U [[23 di nuvèmmiru]] [[2002]] nesci nu sicundu album du vivu ''Signorina Romeo Live''. N’to [[2003]] partecipa pa sicunda vota, dopu 35 anni, o "Festival du Sanremo 2003", ca so nova canzuna ''Morirò d'amore'', c’arriva o settimu postu n’ta gara. Veni pubblicatu u novu album ''Morirò d’amore'' cu quattru inediti e canzuna di l’album ''Signorina Romeo Live''. Supra l'unda du successu di Sanremo, a NAR, pubblica u [[3 di aprili]] [[2003]], na raccolta di successi ''Irradiazioni'' cu unu ineditu, a canzuna ''Voce che grida''. U [[28 di nuvèmmiru]] [[2003]] nesci nu nuovu album ''Demo de midi'' chi cunteni canzuni demo inediti risalenti all’anni uttanta e nuvanta. U [[2 di aprili]] [[2004]] nesci u novu CD e DVD ''Napoli che canta'' na suite musicali du film omonimu mutu, cu canzuna comu ''O sole mio'', ''Torna a Surrientu'', ''Santa Lucia Luntana'' e ''A cchiù bella'', na poesia di [[Totò]], musicata di Giuni e Maria Antonietta Sisini. N'ta notti fra u [[13 di sittèmmiru|13]] e u [[14 di sittèmmiru]] Giuni mori pi un tumori a suli 53 anni, fatti quattru ionna prima. Giuni adessu ripusa n'to "Cimiteru Maggiori" di [[Milanu]], fra i Carmelitani scalzi. [[Catigurìa:Cantanti siciliani|Russo]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1951|Russo, Giuni]] [[Catigurìa:Muruti ntô 2004|Russo, Giuni]] cgsbiumo3m9clkuj2136qbgx3dzvv6g Luiggi Tencu 0 33534 778125 757419 2026-03-31T12:20:41Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778125 wikitext text/x-wiki [[File:Luigi_tenco.jpg|thumb|right|180px|Luiggi Tencu]] '''Luiggi Tencu''' (o ''Luigi Tenco'' n talianu) nascìu a [[Cassine]] lu [[21 di marzu]] dû [[1938]] e murìu a [[Sanremu]] lu [[27 di jinnaru]] dû [[1967]]. Fu un [[Cantautura|cantauturi]] [[Italia|talianu]], ma iddu prifiriva chiamàrisi cumpusituri. Hà avutu midenna n'espirienza ùnica cumu atturi cinematugràficu. La sò morti, attribbuita giniralmenti a suicìdiu mentri s'attruvava a [[Sanremu]] pi participari ô Festival dâ canzuni taliana, fu pi tantu tempu avvolta d'un vilu di misteru. È sipultu nnû cimiteru di [[Ricaldone]]. == Biografìa == === Li nizzî === Nun canuscìu mai lu patri, Giuseppi, ca morsi 'n circustanzi mai chinamenti chiariti prima ca iddu nascissi. Arcuni vucìa<ref>Aldo Fegatelli Colonna, ''Luigi Tenco. Vita breve e morte di un genio musicale'', ISBN 88-04-50087-5, pag. 23-25</ref> affìrmanu ca Giuseppi nun era comunqui sò patri, e ca Luiggi fussi lu fruttu di 'na rilazzioni extracuniugali dâ matri, Tresa. Trascursi la prima nfanzia tra [[Cassine]] e [[Ricaldone]] (paisi origginariu dâ matri) finu ca, nnû [[1948]], la famigghia si trasfirìu 'n [[Liguria]], 'n prima a [[Nervi (quartieri di Gènuva)|Nervi]] e poi a [[Gènuva]], unni la matri aprìu un nigozziu di vini. Friquintò, cû discritu profittu, prima lu [[liceu clàssicu]] pi poi trasfirìrisi ô [[liceu scintìficu]]. Duranti dd'anni funnò un gruppu musicali, la Jerry Roll Boys Jazz band (cumposta di [[Danilo Dègipo]] â battirìa, [[Brunu Lauzi]] ô banjo, [[Alfred Gerard]] â chitarra e iddu stissu ô clarinettu). Siguìu la custituzzioni dû gruppu li [[Diavoli del Rock]] cu [[Roy Grassi]] e [[Ginu Paoli]]. Iscrìttusi â facultà di Ncignirìa, passò poi a chidda di Scenzi Pulìtichi. 'N stu pirìudu trasìu a faciri parti dû [[Modern Jazz Group]] di [[Mariu De Sanctis]]. Cu [[Marcellu Minerbi]] e [[Luiggi Coppola]] funnò un trìu, difinìtu schirzusamenti [[Trio Garibaldi]], ca durò sulu na vintina di jorna. Lu sò esordiu discugràficu cû gruppu [[I Cavalieri]] risali ô [[1959]]. Lu gruppu - dû quali facìvanu parti [[Gianfrancu Reverberi]], [[Pàulu Tomelleri]], [[Enzu Jannacci]] e [[Nandu De Luca]] - ncidìu lu 45 giri Mai, siguìtu di n'àutru sìngulu, Mi chiedi solo amore. Fù 'n stu pirìudu ca Tencu aduttò lu psiudònimu di Gigi Mai. ==Noti=={{Mùsica}} <References/> == Culligamenti a siti sterni == * [http://www.myspace.com/luigitencoofficialspace MySpace - SpaceTributo Ufficiali dû Cantauturi] * [http://www.luigitenco60s.it TV TENCO] * [https://web.archive.org/web/20080506115510/http://www.laverdeisola.net/ Luigi Tenco 60's - La verde isola - Situ fattu di suli amici] * [https://web.archive.org/web/20190821115533/http://testi.luigitenco60s.it/ Testi dî canzuni] * [https://web.archive.org/web/20080514035709/http://binario21.forumup.it/ "Il Binario" di l'amici di Luiggi Tencu] * [http://luigi-tenco.tripod.com/ Situ amatoriali - Apprufunnimentu] * [http://www.ilmioregno.it/ Il mio regno - Apprufunnimentu] * [https://web.archive.org/web/20080218075350/http://www.tencott.it/ ''Tenco a Tempo di Tango''] - 'U Musical di [[Carlu Lucarelli]] cu [[Adorfu Margiotta]] e [[Mascia Foschi]] * [https://web.archive.org/web/20071120010332/http://biografie.leonardo.it/biografia.htm?BioID=472&biografia=Luigi%20Tenco Na biografìa di Luiggi Tencu] * [https://web.archive.org/web/20080313121536/http://www.jazzitalia.net/recensioni/danzadiunaninfa.asp Ricinzioni dû discu Danza di una ninfa sul sito Jazzitalia] * [http://www.lifegate.it/lg_radio/programma.php?id_programma=26 Prugramma Stanza dello Scirocco] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Tenco, Luigi]] [[Catigurìa:Attura taliani|Tenco, Luigi]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1938|Tenco, Luigi]] [[Catigurìa:Muruti ntô 1967|Tencu, Luiggi]] pd5nh7fqwg4odmlzf2unkc50n52qjzn Mia Martini 0 34761 778133 761940 2026-03-31T12:21:10Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778133 wikitext text/x-wiki [[Mmàggini:MiaMartini21.jpg|thumb|Mia Martini tra la fini di l'anni '70 e l'inizziu di l'anni '80.]] '''Mia Martini''' nomu d'arti di '''Domenica Berté''' ([[Bagnara Calabra]], [[20 di sittèmmiru]] [[1947]] – [[Cardano al Campo]], [[12 di maiu]] [[1995]]) fu 'na cantanti e cantautrici italiana. Vincitrici di diversi disca d'oru, è canusciuta pi canzuni comu ''Almeno tu nell'universo'' o ''Gli uomini non cambiano'', canzuni chi la cunsacraru comu una dî megghiu cantanti italiani. [[Catigurìa:Cantanti taliani|Martini, Mia]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1947|Martini, Mia]] [[Catigurìa:Muruti ntô 1995|Martini, Mia]] 5xipmekkz2l66f02ep6yh9pkqthdluv Vascu Rossi 0 38996 778128 740360 2026-03-31T12:20:52Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778128 wikitext text/x-wiki {{Mùsica}} {{Artista musicali |Artista=Vasco Rossi |Fotografia = |Dimensione Fotografia = |Didascalia = |Nazziuni artista=Italia |Gèniri musicali=[[Rock pop]], [[Pop rap]] |Anni d'attivitati=1980 - 2017 |Strumentu=[[Cantu mùsica|Vuci]], [[Sassofono]], [[Chitarra elettrica]], [[Tastiera elettronica]] |Gruppi= [[Albatros]] |Bullu=[[Corosello records]], [[EMI]] |Nùmmiru tutali album nisciuti=20 |Nùmmiru album studiu=16 |Nùmmiru album live =1 |Nùmmiru raccolti =4 |Situ Web= |Fotugrafia= }} [[Catigurìa:Cantanti taliani]] '''Vascu Rossi''' ([[Zocca]], [[7 di frivaru]] [[1952]]) è nu cantauturi [[italia]]nu, tra li cchiù pupulari di l'inizziu di l'anni 80 a oggi. Tra li sò canzuna cchiù famusi ''Albachiara'', ''Vado al Massimo''. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1952|Rossi, Vascu]] glvyei1x4p44a3jmlqv0v2yjruqofpt 30 Seconds to Mars 0 40010 778164 738323 2026-03-31T15:26:20Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Mùsica]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778164 wikitext text/x-wiki {{gruppu cu fotu |Nomu Gruppu = 30 Seconds to Mars |Fotografia = 30 Seconds to Mars - 2009 Buzz Bake Sale.jpg |Dimensione Fotografia = 250 |Didascalia = 30 Seconds to Mars |Nazzioni gruppu = [[Stati Uniti]] |Mmàggini bannera nazzioni = Mmàggini:Flag of the United States.svg |Gèniri musicali = [[Grunge]], [[Hard rock]], [[Heavy metal]] |Anni d'attivitati = [[1998]] - òi |Bullu = [[Virgin Records]]/[[EMI]]; Immortal Records |Nùmmiru tutali album nisciuti= 3 |Nùmmiru album studiu= 3 |Nùmmiru album live=0 |Nùmmiru raccolti=0 <!-- quelli indicati sotto --> |Situ Web = [http://www.30secondstomars.com/ 30SecondsToMars.com] |Fotugrafia = Thirty Seconds to Mars, Moscow (3).jpg |Dimensione Fotugrafia = 250 |Didascalìa = c. 2014 }} '''''30 Seconds to Mars''''' è nu gruppu [[hard rock]] [[Stati Uniti|miricanu]] natu nna [[1998]]. Nasceru pi mèritu di [[Shannon Leto]], lu batterista, e di sò frati [[Jared Leto]], lu cantanti. Poi ngaggiaru a [[Kevin Drake]], e [[Matt Wachter]], e poi [[Solon Bixler]]. Dopu quarchi demu chi riggistraru, fìciru lu primu album, [[30 Seconds to Mars (album)|30 Seconds to Mars]], chi è nu concept album. Poi ngaggiaru a [[Tomo Miličević]]. Poi riggistarru puru [[A Beautiful Lie]] chi è cunzidiratu nu album [[hardcore]]. Ntô [[2009]], a [[uttùviru]], avissi a nèsciri nu novu album, chi si titula [[This Is War]]. == Discugrafìa studiu == * [[2002]] - ''[[30 Seconds to Mars (album)|30 Seconds to Mars]]'' * [[2002]] - ''[[A Beautiful Lie]]'' * [[2009]] - ''[[This Is War]]'' * [[2013]] - ''Love, Lust, Faith and Dreams'' * [[2018]] - ''America'' * [[2023]] - ''It's the End of the World but It's a Beautiful Day'' <br clear=all> {{musica}} [[Catigurìa:Gruppi musicali|30 Seconds to mars]] egltfhlwcqoxqx93frp4lc967iydxph Andrea Bocelli 0 43372 778147 772076 2026-03-31T12:25:06Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778147 wikitext text/x-wiki [[File:Bocelli.jpg|thumb|'''Andrea Bocelli''' (2006).]] '''Andrea Bocelli''' (Lajatico, [[Tuscana]], [[22 di sittèmmiru]] [[1958]]), tinuri e [[cantanti lìrici|cantanti lìricu]] [[italia|talianu]]. La canzone siciliana "[[...E vui durmiti ancora!]]" fu cantatu per Bocelli ni l'album ''Incanto'' dû [[2008]]<ref>Ccà s'aggrapiri 'na parentìsi nica: lu bravu liricu tuscano inzirìu 'nu branu Sicilianu intra 'nu ddiscu appiddatu "omaggio alla musica Napoletana" (umaggiu a la musica Napulitana), sinza 'na ragìuni cà lu lija cu' li autri brani</ref>. == Discugrafìa == === Album === {{Mùsica}} * [[1994]]: ''Il Mare Calmo della Sera'' * [[1995]]: ''Bocelli'' * [[1995]]: ''Viaggio Italiano'' * [[1997]]: ''Romanza'' * [[1997]]: ''Aria - the opera album'' * [[1999]]: ''Sogno'' * [[1999]]: ''Sacred Arias'' * [[2000]]: ''Verdi'' * [[2001]]: ''Cieli di Toscana'' * [[2002]]: ''Sentimento'' * [[2004]]: ''Andrea'' * [[2006]]: ''Amore'' * [[2007]]: ''The Best of Andrea Bocelli: Vivere'' * [[2008]]: ''Incanto'' * [[2009]]: ''My Christmas'' === DVD === * [[1998]]: ''A Night in Tuscany'' * [[2000]]: ''Sacred Arias: The Home Video'' * [[2001]]: ''Tuscan Skies (Cieli di Toscana)'' * [[2006]]: ''Credo: John Paul II'' * [[2006]]: ''Under the Desert Sky'' * [[2008]]: ''Vivere Live in Tuscany'' * [[2008]]: ''Incanto The Documentary'' * [[2009]]: ''My Christmas Special'' === Оpera === * [[2000]]: ''La Bohème'' * [[2003]]: ''Tosca'' * [[2004]]: ''Il Trovatore'' * [[2005]]: ''Werther'' * [[2006]]: ''Pagliacci'' * [[2007]]: ''[[Cavalleria Rusticana]]'' * [[2008]]: ''Carmen'' * [[2010]]: ''Andrea Chénier'' == Note == <references/> == Talìa puru == * [[Cantanti taliani]] * [[Cantanti lìrici]] == Lijami esterni == * [http://www.andreabocelli.com/ Lu situ ufficiali di Andrea Bocelli] {{Commons|category:Andrea Bocelli}} {{DEFAULTSORT:Bocelli, Andrea}} [[Catigurìa:Cantanti taliani|Bocelli, Andrea]] [[Catigurìa:Mùsica|Bocelli, Andrea]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1958]] n4lasnf5j8v1y4jjr7bj4d7iwre7b0z 778148 778147 2026-03-31T12:25:11Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Mùsica]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778148 wikitext text/x-wiki [[File:Bocelli.jpg|thumb|'''Andrea Bocelli''' (2006).]] '''Andrea Bocelli''' (Lajatico, [[Tuscana]], [[22 di sittèmmiru]] [[1958]]), tinuri e [[cantanti lìrici|cantanti lìricu]] [[italia|talianu]]. La canzone siciliana "[[...E vui durmiti ancora!]]" fu cantatu per Bocelli ni l'album ''Incanto'' dû [[2008]]<ref>Ccà s'aggrapiri 'na parentìsi nica: lu bravu liricu tuscano inzirìu 'nu branu Sicilianu intra 'nu ddiscu appiddatu "omaggio alla musica Napoletana" (umaggiu a la musica Napulitana), sinza 'na ragìuni cà lu lija cu' li autri brani</ref>. == Discugrafìa == === Album === {{Mùsica}} * [[1994]]: ''Il Mare Calmo della Sera'' * [[1995]]: ''Bocelli'' * [[1995]]: ''Viaggio Italiano'' * [[1997]]: ''Romanza'' * [[1997]]: ''Aria - the opera album'' * [[1999]]: ''Sogno'' * [[1999]]: ''Sacred Arias'' * [[2000]]: ''Verdi'' * [[2001]]: ''Cieli di Toscana'' * [[2002]]: ''Sentimento'' * [[2004]]: ''Andrea'' * [[2006]]: ''Amore'' * [[2007]]: ''The Best of Andrea Bocelli: Vivere'' * [[2008]]: ''Incanto'' * [[2009]]: ''My Christmas'' === DVD === * [[1998]]: ''A Night in Tuscany'' * [[2000]]: ''Sacred Arias: The Home Video'' * [[2001]]: ''Tuscan Skies (Cieli di Toscana)'' * [[2006]]: ''Credo: John Paul II'' * [[2006]]: ''Under the Desert Sky'' * [[2008]]: ''Vivere Live in Tuscany'' * [[2008]]: ''Incanto The Documentary'' * [[2009]]: ''My Christmas Special'' === Оpera === * [[2000]]: ''La Bohème'' * [[2003]]: ''Tosca'' * [[2004]]: ''Il Trovatore'' * [[2005]]: ''Werther'' * [[2006]]: ''Pagliacci'' * [[2007]]: ''[[Cavalleria Rusticana]]'' * [[2008]]: ''Carmen'' * [[2010]]: ''Andrea Chénier'' == Note == <references/> == Talìa puru == * [[Cantanti taliani]] * [[Cantanti lìrici]] == Lijami esterni == * [http://www.andreabocelli.com/ Lu situ ufficiali di Andrea Bocelli] {{Commons|category:Andrea Bocelli}} {{DEFAULTSORT:Bocelli, Andrea}} [[Catigurìa:Cantanti taliani|Bocelli, Andrea]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1958]] j6878ia4m69g32dsweu9w0fp5zz4uc8 Mario Trevi 0 44098 778123 768225 2026-03-31T12:20:31Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778123 wikitext text/x-wiki '''Mario Trevi''', nomu d'arti di '''Agostino Capozzi''' ([[Militu di Nàpuli]], [[2 di nuvèmmiru]] [[1941]]) è n'atturi e cantanti talianu. [[File:Mario Trevi 2010.jpg|thumb|Mario Trevi (Agostino Capozzi).]] == Carriera == [[File:Mario Trevi Luna Bianca in concerto.JPG|thumb|left|''MARIO TREVI Luna Bianca in concerto'']] Vivi a so nfanzia na miseria ri l'[[Italia]] ru secunnu ruopuguierra. All'età ri reci anni inizia a cantari ne spettacoli ri uopiri ri pupi ca si tiniavanu ne cantini ru so paisi; u facievanu trasiri gratis picchi cantassi pi ntrattiniri u pubblicu. Duranti a so nfanzia fici vari travagghi, cuamu u muraturi e l'aiutanti no negoziu ri tessuti a [[Napuli]], ma unna abbannunò mai a so passiuni pu cantu, nmodo particolari pu u cantanti [[Sergio Bruni]]. All'età ri quattuordici anni accuminciò a sturiari cantu cu u maestru Attilio Staffetti, prufissuri ru conservatorio ri San Pietru a Marjella ri Napuli. No [[1960]] ributta no Festival ri Napuli, unni partecipa pi dieci vuoti, finu o [[1970]]. Una ri canzuna chiu mputtanti, puittati o Festival i Napuli, fu ''Indifferentemente'', cantata cu [[Mario Abbate]] no [[1963]]. Divintò na canzuna classica mundiali, traruotta na diviess lingue e cantata ri cantanti cuamu [[Mina]], [[Frank Sinatra]] e [[Amii Stewart]]. [[File:Bruno Sammartino Mario Trevi a New York.jpg|thumb|right|200px|Mario Trevi e Bruno Sammartino]] Ru [[1973]] o [[1981]] si dedicò, nziemmula a [[Mario Merola]] e [[Pino Mauro]], a rinata sceneggiata napulitana. Ri vinti sceneggiati puittati no teatru è i ricuiddari '''A paggella'', del [[1977]], divintata film no [[1980]] con u nuami ''La pagella''. No cuorsu ra so carriera (ru [[1956]]) ncidiù chiu assai ri 800 canzuna, e fici tournée in varie parti ru munnu, cuamu n'[[Europa]], n'[[Canada]], e ne [[Stati Uniti]], esibbiennusi o Madison Square Garden ri [[New York]], e all'Accademia ra Musica ri [[Brucclinu|Brooklyn]]. U [[26 di nuvèmmiru]] ru [[2005]] viene numinatu Cavaliere ri l'[[Cavaleri Uspitaleri|Uordini ri Malta]]. [[File:Mario Trevi.jpg|thumb|right|250px|[[Mario Trevi]] (2005)]] U [[17 di aprili]] ru [[2010]] ribbutta cu u spettaculu ''MARIO TREVI Luna Bianca in concerto'', cu a rivisitazioni ri canzuna classichi napulitana, attraviersu arrangiamienti all'avanguaiddia cumuosti i ritmi accellerat cumminati cu u fulkluri ra Canzuna napulitana. <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=kSlBkQfVlZ8&list=PL6AC0754F55778448&index=1&feature=plpp_video ''MARIO TREVI Lunabianca in concerto'']</ref> [[File:Nino D'Angelo, Alberto Amato, Mario Trevi 1992.jpg|thumb|right|300px|[[Ninu D'Angilu]] - [[Alberto Amato]] - Mario Trevi (1992)]] == Discografia == *[[1961]]: ''Senti Napoli e poi...'' *[[1964]]: ''Indifferentemente'' *[[1965]]: ''Canzoni napoletane classiche'' *[[1966]]: ''Canzoni napoletane moderne'' *[[1975]]: ''Mario Trevi - vol.1'' *[[1975]]: ''Mario Trevi - vol.2'' *[[1975]]: ''Mario Trevi - vol.3'' *[[1975]]: ''Mario Trevi'' *[[1975]]: ''Si me sonno Napule'' *[[1975]]: ''Papà'' *[[1975]]: '' 'Nu telegramma'' *[[1975]]: ''Mario Trevi'' *[[1976]]: ''Mario Trevi recita le sue sceneggiate nel ruolo di 1° attore'' *[[1976]]: '' 'O presepio'' *[[1977]]: '' 'A paggella'' *[[1978]]: '' 'A befana'' *[[1978]]: ''Mario Trevi - 12° volume'' *[[1979]]: ''La sceneggiata napoletana'' *[[1979]]: '' 'E candeline'' *[[1981]]: ''Mario Trevi - 14° volume'' *[[1982]]: ''Mario Trevi - 15° volume'' *[[1983]]: ''Mario Trevi - 18° volume'' *[[1984]]: ''Mario Trevi - 19° volume'' *[[1985]]: '' 'Nfizzo 'nfizzo'' *[[1986]]: ''Nun è 'nu tradimento'' *[[1986]]: ''Ancora io'' *[[1989]]: ''I miei successi di ieri... cantati oggi'' *[[1991]]: ''Tu si importante'' *[[1992]]: ''Cento canzoni da ricordare - vol.1'' *[[1992]]: ''Cento canzoni da ricordare - vol.2'' *[[1992]]: ''Cento canzoni da ricordare - vol.3'' *[[1992]]: ''Cento canzoni da ricordare - vol.4'' *[[1994]]: ''Cento canzoni da ricordare - vol.5'' *[[1994]]: ''Cento canzoni da ricordare - vol.6'' *[[1994]]: ''Carezze d'autore'' *[[1995]]: ''...Pecché te voglio bene'' *[[1995]]: ''...Niente - Trevi canta Daniele'' *[[1996]]: ''Nustalgia'' *[[2008]]: ''Il capitano e il marinaio'' *[[2011]]: ''Napoli Turbo Folk'' == Festival == *[[1958]]- ''Nuvole d'ammore'' (Sacchi-Acampora) *[[1959]]- ''Viento'' (Zanfragna-Benedetto) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=oD0D24EaXmM]</ref> *[[1959]]- '''O tramonto 'e ll'ammore'' (Fiorini-Genta) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=sOUBDcD5K7I]</ref> *[[1959]]- ''Si ce lassammo'' (Ruocco-De Mura) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=SNrXj2mAERQ]</ref> *[[1959]]- ''Feneste e fenestelle'' (D'Alessio-Ruocco) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=gNl8Xth4bi0]</ref> *[[1959]]- '''Nnammuratella 'e maggio'' (De Gregorio-Acampora) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=kiBQsOGM3Cc]</ref> *[[1960]]- ''O sfaticato'' (Riccardi-Acampora) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=q9pRF98c1r0]</ref> *[[1960]]- ''L'urdime parole'' (Iervolino-Pennella-Acampora) *[[1960]]- ''L'urdema nustalgia'' (Pereila-Acampora-La Commara-Fiorelli)<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=0Wz2JePiS94]</ref> *[[1960]]- ''Canzone all'antica'' (S.Gaetani - A.Minervini) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=K2AbOywjGWc]</ref> *[[1961]]- ''E' desiderio'' (Barrucci-Sasso-Esposito) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=9msOsvZ-PZg]</ref> *[[1961]]- ''Mare Verde'' (G.Marotta - S.Mazzocco) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=EGCcOdJ0Lnc]</ref> *[[1961]]- ''É napulitana'' (M. Di Luito - G.Cioffi) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=anIgLJb0A8k]</ref> *[[1961]]- ''Cunto 'e Lampare'' (L.Bonagura - Recca) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=EJ9zBxXIoeE]</ref> *[[1961]]- ''Settembre Cu Me'' (R.Fiore - A.Vian) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=XQw4xEecB3Y]</ref> *[[1962]]- ''Mandulinata blu'' (U.Martucci - S.Mazzocco) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=683Xf2y8u5g]</ref> *[[1962]]- ''Era Settembre'' (L.Cioffi - Gaiano) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=PTe3pGnMtS8]</ref> *[[1962]]- ''Brigantella'' (Mennillo - Di Paola - Fanciulli) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=AwUctpIR0mY]</ref> *[[1963]]- ''Indifferentemente'' (U.Martucci - S.Mazzocco) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=WinNaahPlZk]</ref> *[[1963]]- ''Catena d'Ammore'' (U.Martucci - S.Mazzocco) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=D8-RSvVmrdk]</ref> *[[1964]]- ''Me Parlano e Te'' (S.Palomba - A.Vian) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=icyF0Z7JZkw]</ref> *[[1964]]- ''Sole 'e Luglio'' (De Gregorio - Scuotto - Acampora) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=xMNqqEYbZFM]</ref> *[[1965]]- ''É frennesia!'' (G.Pisano - F.Albano) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=ZlvsAFzlPTY&list=PLAC10EDFE6511CF00]</ref> *[[1965]]- ''Niente Cchiù'' (C.Della Gatta - E.Alfieri) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=Z2S9XFjgGAQ]</ref> *[[1966]]- ''Che chiagne a ffà!'' (Annona - Acampora - Donadio) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=b6H5GCOevgA]</ref> *[[1966]]- ''Rose d'o Mese e Maggio'' (Ippolito - S.Mazzocco) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=zQGvw_fb97I]</ref> *[[1966]]- ''Tutti vanno via'' (T.Cucchiara) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=4IGiyCVd8hY]</ref> *[[1967]]- ''Casarella 'e Piscatore'' (L.Cioffi - Marigliano - Buonafede) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=SCqGiDDuvvA]</ref> *[[1967]]- ''Biancaneve''(Annona - Acampora - Manetta) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=tB1G3nnk6fg]</ref> *[[1968]]- ''Lacrema'' (S.Palomba - E.Alfieri) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=Gkg9VA8Pzw0&index=4&list=PLAC10EDFE6511CF00]</ref> *[[1968]]- ''Comme a 'nu Sciummo'' (Barrucci - Gregoretti - C.Esposito) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=-IeSG4r0erk]</ref> *[[1969]]- ''Cara Busciarda'' (Fiore - Festa) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=9juThWlII10&index=5&list=PLAC10EDFE6511CF00]</ref> *[[1969]]- ''L'ultima sera'' (Barile - Pisano) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=UNVaqa50Rg8]</ref> *[[1970]]- ''Ricorde 'e 'Nnammurato'' (Annona - Campassi) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=fxRPkXPhX-Y&index=8&list=PLAC10EDFE6511CF00]</ref> *[[1970]]- ''Malacatena'' (Fiore - Festa - T.Iglio) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=dAr0tDKKEoA&index=7&list=PLAC10EDFE6511CF00]</ref> *[[1970]]- ''Sulitario'' (Di Domenico - Marigliano) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=dSLC3ACVJIA]</ref> *[[1981]]- '' 'O tesoro'' (Langella - T.Iglio) <ref>[http://www.youtube.com/watch?v=8rn6s17sO7Y&index=10&list=PLAC10EDFE6511CF00]</ref> == Film == *[[1980]]- '''''La pagella''''' *[[2025]]- '''''Indiffentemente... Mario Trevi''''' <ref>[https://www.lagazzettadellospettacolo.it/costume/122410-mario-trevi-docufilm-carriera/ Mario Trevi: 65 Anni di Canzone Napoletana in un docufilm]</ref><ref>[https://napolimagazine.com/cultura-gossip/articolo/musica-indifferentemente-mario-trevi-un-docufilm-di-salvatore-architravo-02-04-2025 MUSICA - "Indifferentemente... Mario Trevi", un docufilm di Salvatore Architravo]</ref><ref>[https://www.mariotrevi.com/tef_.html Mariotrevi.com]</ref><ref>[https://www.youtube.com/watch?v=yGIqmWYq-EM&t=10s INDIFFERENTEMENTE... MARIO TREVI (Docufilm 2025)]</ref> <ref>[https://www.primevideo.com/-/it/detail/Indifferentemente-Mario-Trevi/0GSZUSZDVBYER8L3W3YVNWF9SR Indifferentemente... Mario Trevi]</ref> == Sciniggiati == *''Cunfiette 'e sposa'' (1969) *''Sulitario'' (1970) *'''O carabiniere'' (1972) *'''A mano nera'' (1973) *'''O cammurrista'' (1973) *''Cella 17'' (1974) *'''O mariuolo'' (1975) *'''O fuggiasco'' (1975) *'''O rre d’è magliare'' (1976) *'''Nu telegramma'' (1976) *'''O presepio'' (1976) *'''O professore'' (1977) *'''A paggella'' (1977) *'''A Befana'' (1978) *'''O metronotte'' (1979) *'''O diario'' (1979) *''Papà'' (1980) *''Astrignete 'a 'mme'' (1980) *'''O tesoro'' (1981) *'''O carabiniere'' (1981) == Bibliografia == *Ettore De Mura, ''[[Enciclopedia della Canzone Napoletana]]'', [[Napoli]], Il Torchio, [[1969]] (''Trevi Mario'', pag. 380). *Pietro Gargano - Gianni Cesarini, ''La Canzone Napoletana'', [[Milano]], [[Rizzoli]] editore, [[1984]]. *''Annuario del cinema italiano'', editore: Centro studi di cultura, promozione e diffusione del cinema, [[1986]]. *''Annuario del cinema italiano'', editore: Centro studi di cultura, promozione e diffusione del cinema, [[1990]]. * Gino Castaldo, ''Dizionario della canzone italiana'', Armando Curcio Editore, 1990 *Vittorio Paliotti, ''Storia della canzone napoletana: i primi canti popolari, le antiche villanelle, le melodie celebri in tutto il mondo...'', Newton Compton, [[1992]]. *Pino Farinotti, ''Dizionario degli attori, tutti gli attori e i loro film'', [[Varese]], Sugarco Edizioni, [[1993]]. *Salvatore Tolino, ''Mostra storica permanente della Poesia, del Teatro e della Canzone Napoletana'', Istituto Grafico Editoriale Italiano, [[1999]]. *Joe Vitale, ''Viaggio nell'etnomusica: Manuale di musica popolare'', ILA Palma, [[2000]]. *Giovanni Alfano, ''Napule è 'na canzone, Antologia della canzone napoletana'', [[Salerno]], Palladio Editrice, [[2001]]. *Pasquale Scialò, ''La Sceneggiata, rappresentazione di un genere popolare'', [[Napoli]], Guida, [[2002]]. *Mario Merola - Geo Nocchetti, ''Napoli solo andata...il mio lungo viaggio'', Sperling & Kupfer, [[2005]]. *Enrico Careri - Pasquale Scialò, ''Studi sulla canzone napoletana classica'', Libreria musicale italiana, [[2008]]. *Tiziano Tarli e Pierpaolo De Iulis, ''Vesuvio Pop, la nuova canzone melodica napoletana'', [[Roma]], [[Arcana Editore]], [[2009]]. *Salvatore Palomba - Stefano Fedele, ''Le Canzoni di Napoli'', [[Napoli]], ''L'Ancora del Mediterraneo'', [[2009]]. *Pasquale Scialò, ''Storie di musica'', [[Napoli]], Guida, [[2010]]. *Antonio Sciotti, ''Cantanapoli. Enciclopedia del Festival della Canzone Napoletana 1952-1981'', [[Napoli]], Luca Torre editore, [[2011]]. == Noti == <references/> == Lijami di fora == {{Commons|Mario Trevi}} *[http://www.mariotrevi.com situ ufficiali di Mario Trevi] *[http://www.youtube.com/user/MarioTreviUfficiale canali YouTube] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Trevi, Mario]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1941|Trevi, Mario]] caxs6ibi58kr4tonuxe0zv3v9ngsslj Gigi D'Alessio 0 44609 778141 757473 2026-03-31T12:24:36Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778141 wikitext text/x-wiki [[File:GigiD'Alessio MarioTrevi AurelioFierro 1998.jpg|thumb|[[Gigi D'Alessio]], [[Mario Trevi]], [[Aurelio Fierro]] ([[1998]])]] '''Gigi D'Alessio''' ([[Napuli]], [[24 di frivaru]] [[1967]]) è un cantanti [[napulitanu]]. Ntô cursu di la so' carrera vinnìu cchiossai di 20miliuna di [[Discu|dischi]], vinciù lu discu di [[diamanti]] e cchiù di 100 dischi di [[platinu]], cu àutri assai nummira di prèmi. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1967|D’Alessio, Gigi]] [[Catigurìa:Cantanti taliani]] eclhwasxv3s3l64fz98z9dzyoa17yil 778142 778141 2026-03-31T12:24:50Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Gigi D’Alessio]] nni [[Gigi D'Alessio]] c'un rimannu: apostrofo 778141 wikitext text/x-wiki [[File:GigiD'Alessio MarioTrevi AurelioFierro 1998.jpg|thumb|[[Gigi D'Alessio]], [[Mario Trevi]], [[Aurelio Fierro]] ([[1998]])]] '''Gigi D'Alessio''' ([[Napuli]], [[24 di frivaru]] [[1967]]) è un cantanti [[napulitanu]]. Ntô cursu di la so' carrera vinnìu cchiossai di 20miliuna di [[Discu|dischi]], vinciù lu discu di [[diamanti]] e cchiù di 100 dischi di [[platinu]], cu àutri assai nummira di prèmi. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1967|D’Alessio, Gigi]] [[Catigurìa:Cantanti taliani]] eclhwasxv3s3l64fz98z9dzyoa17yil Fiorellu 0 45596 778135 777919 2026-03-31T12:24:18Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]]; added [[Category:Cantanti taliani]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778135 wikitext text/x-wiki '''Rosariu Tindaru Fiorellu''', canusciutu simpricimenti comu '''Fiorellu''' ([[Catania]], [[16 di maiu]] [[1960]]), è nu cunnutturi di [[radiu]], [[showman]], cantanti, imitaturi, còmicu e duppiaturi [[sicilia]]nu. Uttenni la celebbrità cunnucennu nu programma di [[karaoke]] chi facia lu giru di dicini di cità ntî tutta l'Italia. Appi successu comu one-man show ntî diversi pruduzzioni dâ [[Rai]]. N coppia cu àutri cunnuttura ha avutu successu n particulari cu [[Mike Bongiornu]] e [[Pippu Baudu]]. Comu cantanti ha puru participatu ô [[Festival di San Remu]]. [[Catigurìa:Cantanti taliani|Fiorellu, Rosariu Tindaru]] [[Catigurìa:Televisioni|Fiorellu, Rosariu Tindaru]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1960]] 2lon0zk3cu013g0onnpynlu1mot2onq Adriano Celentano 0 45769 778146 731606 2026-03-31T12:25:01Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778146 wikitext text/x-wiki [[File:Adriano Celentano Verona 1.jpg|miniatura|Celentano 'n cuncertu ntâ [[Russia]].]] '''Adriano Celentano''' è un cèlibbri cantanti di successu e musicista [[Italia|talianu]]. ==Biografia== [[File:Alberto Lupo with Adriano Celentano.jpg|miniatura|Celentano a Verone]] '''Adrianu Celentano''' nascíu a [[Milanu]] lu [[6 di jinnaru]] dû [[1938]], lu [[1959]] ncuminzau la so carrera di cantanti, poi lu [[1982]] doppu la vitturia dû [[Festival di Sanremo]] cu [[Susanna]]. Compiú u 6 ginnaiu 2017, i 79 anni. ==Vuci Currilati== [[Toto Cutugno]] cantanti e musicant talianu. [[Al Bano]] cantanti talianu. [[Gianni Murandi]] cèlibbri cantanti talianu [[Fabio Rovazzi]] youtube e rapper talianu [[Catigurìa:Cantanti taliani]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1938|Celentano, Adriano]] ljl8cpxv06t03waj42lv1z0qae98fok Eduardu Binnatu 0 47132 778149 757475 2026-03-31T12:25:15Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778149 wikitext text/x-wiki [[File:Edoardo Bennato.jpg|thumb|Binnatu n cuncertu.]] '''Eduardu Binnatu''' ([[Nàpuli]], [[23 di giugnettu]] [[1946]]) è nu cantauturi [[italia]]tanu. Agghicau ô successu ntî l'Anni '80 cu canzuni in [[lingua italiana|italianu]] comu ''Sono solo canzonette'', ''L'isola che non c'è'' e ''Un giorno credi''. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1946|Binnatu, Eduardu]] [[Catigurìa:Cantanti taliani|Binnatu, Eduardu]] 1gmv6p9wdnj8k6s7pxdzbmtrei7nwt2 Marcu Mengoni 0 54531 778121 778111 2026-03-31T12:20:12Z GiovanniPen 22308 778121 wikitext text/x-wiki [[File:Daniele Magro con Marco Mengoni in studio nel 2021 (cropped).jpg|thumb|Marcu Mengoni ntô 2021.]] '''Marcu Mengoni''' ([[Ronciglioni]], [[25 di dicèmmiru]] [[1988]]) è nu cantanti talianu. Ntô [[2013]] e ntô [[2023]] vincìu lu [[festival di Sanremu]]. [[Catigurìa:Cantanti taliani]] e96vk21lu88rxr0k2xxryfogevpo35g Little Tony 0 55066 778124 739563 2026-03-31T12:20:37Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]]; added [[Category:Cantanti taliani]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778124 wikitext text/x-wiki '''Little Tony''' ([[Tivoli]], [[9 di frivaru]] [[1941]] – [[Roma]], [[27 di maiu]] [[2013]]) fu nu cantanti [[san Marinu|sanmarinisi]]. Canusciutu n tutta Italia pi sò successi ggià a pàrtiri di l'anni '60 (tra cui la famusissima ''Cuore matto''), Little Tony era cunsidiratu na speci di [[Elvis Presley]] italianu. Iddu si ni ispirava assai, puru ntê sò maneri di pittinarisi o di vistirisi di quannu era picciottu. [[Catigurìa:Cantanti taliani|Tony, Little]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1941|Tony, Little]] [[Catigurìa:Muruti ntô 2013|Tony, Little]] 6soc9z83qm4x9uehnrm5fgufsoxti64 Laura Pausini 0 55360 778131 738663 2026-03-31T12:21:03Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778131 wikitext text/x-wiki [[Mmàggini:Laura Pausini1 adjusted.jpg|thumb|right|250px|Laura Pausini.]] '''Laura Pausini''' ([[Faenza]], [[16 di maiu]] [[1974]]) è na cantanti taliana, tra li cchiù pupulari. La sò fama agghica puru all'èstiru, grazzi 'n particulari ê duetti ccu star dâ musica ntirnazziunali. == Discugrafìa == * [[1993]]: ''Laura Pausini''. * [[1994]]: ''Laura (álbum)|Laura''. * [[1996]]: ''Las cosas que vives/Le cose che vivi''. * [[1998]]: ''Mi respuesta/La mia risposta''. * [[2000]]: ''Entre tú y mil mares/Tra te e il mare''. * [[2002]]: ''From the Inside''. Mauzo = * [[2004]]: ''Escucha/Resta in Ascolto''. * [[2006]]: ''Yo canto/Io canto''. * [[2008]]: ''Primavera anticipada/Primavera in Anticipo''. * [[2011]]: ''Inédito/Inedito''. [[Catigurìa:Cantanti taliani|Pausini, Laura]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1974|Pausini, Laura]] 76yaqvqouwli1gngekmo6i6arpod3zj Template:Artista musicali 10 56980 778157 777462 2026-03-31T12:35:19Z GiovanniPen 22308 one image if more are on wd 778157 wikitext text/x-wiki {{Infobox | NomuMudeḍḍu = Artista musicali | Tìtulu = {{{Artista}}} | Mmàggini = {{Mmàggini sinòtticu |{{#if:{{{Fotografia|}}}|{{{Fotografia|}}}|{{#property:P18|index=1}}}} |{{{Didascalìa|}}} |{{#if:{{{Dimensione Fotografia|}}}|{{#if:{{IsNumber|{{{Dimensione Fotografia|}}}}}|{{{Dimensione Fotografia}}}px|{{{Dimensione Fotografia}}}}}|230px}} }} | Didascalìa = {{{Didascalìa|}}} | Nomu1 = Paisi d'origini | Valuri1 = {{{Nazziuni artista|}}} | Nomu2 = Gèniri | Valuri2 = {{{Gèniri musicali|}}} | Nomu3 = Piriodu d'attivitati | Valuri3 = {{{Anni d'attivitati|}}} | Nomu4 = Strumentu | Valuri4 = {{{Strumentu|}}} | Nomu5 = Casa discùgrafica | Valuri5 = {{{Bullu|}}} | Nomu6 = Gruppi | Valuri6 = {{{Gruppi|}}} | Nomu7 = Album | Valuri7 = {{#if:{{{Nùmmiru tutali album nisciuti|}}}|'''{{{Nùmmiru tutali album nisciuti}}}''':{{#if:{{{Nùmmiru album studiu|}}}|&nbsp;{{{Nùmmiru album studiu}}} ''studiu'';}}{{#if:{{{Nùmmiru album live|}}}|&nbsp;{{{Nùmmiru album live}}} ''live'';}}{{#if:{{{Nùmmiru raccolti|}}}|&nbsp;{{{Nùmmiru raccolti}}} ''raccolti''}}}} | Nomu8 = Situ Web | Valuri8 = {{{Situ Web|}}} }} puups1xw6pwixjwaluc0okj1r7467p1 Pinu Danieli 0 58878 778140 757471 2026-03-31T12:24:33Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778140 wikitext text/x-wiki [[Mmàggini:Pino_Daniele.jpg|thumb|Pinu Danieli ntô [[2008]].]] '''Giuseppe Daniele''', chiamatu '''Pinu''' ([[Napuli]], [[19 di marzu]] [[1955]] – [[Maglianu n Tuscana]], [[5 di jinnaru]] [[2015]]), fu nu cantauturi e chitarrista napulitanu. Fu tra li cchiù apprizzati cantauturi dû sò tempu, n particulari pi lu sound ammiscatu tra canzuni cu melodii assai fini e blues, e cu la vuci cu u timbru assai urigginali. Tra li successi ''Napul'è''. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1955|Danieli, Pinu]] [[Catigurìa:Muruti ntô 2015|Danieli, Pinu]] [[Catigurìa:Cantanti taliani]] g0kkf6m8uiybpvi63klfxwax8szy9c1 Fabio Rovazzi 0 62735 778129 770649 2026-03-31T12:20:55Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778129 wikitext text/x-wiki {{Artista musicali |Artista=Fabio Rovazzi |Fotografia = Fabio Rovazzi Sanremo Giovani.jpg |Dimensione Fotografia = 275 |Didascalia = |Nazziuni artista= {{ITA}} |Gèniri musicali=[[Electronic dance music]]<br /> [[Comedy rock]]<br /> [[Electro House]]<br /> [[Arena rock]] e [[Rap]] |Anni d'attivitati=2015 - in attivitati |Strumentu=[[Cantu (mùsica)|Vuci]], [[Computer|PC]] |Gruppi= [[Fedez]] & [[J-Ax]] & [[Fabio Rovazzi]] (2016) [[Alvarò Soler]], [[Fabri Fibra]] |Bullu=[[Rovazzi Star]], [[Newtopia]], [[Universal Music Group]] |Nùmmiru tutali album nisciuti=1 |Nùmmiru album studiu=1 |Nùmmiru album live =0 |Nùmmiru raccolti =0 |Situ Web= |Fotugrafia=Logo Fabio Rovazzi (FR) 2016.svg }} '''Fabio Rovazzi''', nomu d'arti di '''Fabiano Piccolrovazzi''' ([[Milanu]], [[18 di jinnaru]] [[1994]]), e nu [[mùsica|cantanti]], ''[[rapper]]'' e atturi talianu, e a li voti rocker, pupulari pi quasi tutta Europa. Lu [[maiu 2016]] veni nisciutu lu sò primu sìngulu '''Andiamo a Comandare''' ('n sicilianu "Jemu a cuminnari") chi agghiunci màssima pupularità Youtube Italia lu [[jinnaru 2017]] ed vinciendu u fiestival [[Summer Festival]] 2016. Lu [[dicèmmiru 2016]] nesci lu novu '''Tutto Molto Interessante''' câ participazzioni dû rapper [[Fedez]], e â fini dû maiu nu novu duettu chi veni accusatu di furtu di n'òpira (e zzoe [[Volare]] cu [[Gianni Murandi]]). Pi quantu riguarda lu futuru, Rovazzi addicchiarau chi fa nu novu sìngulu cu [[Tommaso Paradiso]] dî [[:it:Thegiornalisti|Thegiornalisti]]. ==Biografìa== '''''Fabio Rovazzi''''' criscìu nnô quarteri di Lambrate, [[Milanu]]. Comu carusu cci piacìu fari li vidiu. Lassau la scola doppu lu quartu annu dû liceu artisticu, di poi si didicau ê vidiu e â mùsica. Si laureò 'n [[tiatru]], tralasciannu ricitari 'n tiatru si didicò ê [[:it:Social Network|Social Network]]. Fabio Rovazzi vinni canusciutu supra Internet attraversu li propri prufili ''Facebook'', ''Instagram'' e ''[[YouTube]]'', rializzannu arcuni vidiu còmici chi divintaru virali. Ntô [[2015]] havi cullabburatu â trasmissioni di [[J-Ax]] ''Sorci verdi'', utrasmissa n secon'na sirata supra Rai 2. Nnô stissu pirìudu travigghiau â rializzazzioni di arcuni vidiu musicali pi [[Merk & Kremont]] e Fred De Palma. Lu [[28 di frivaru]] [[2016]] pubbricau supra lu sò ''social network'' lu vidiu di un branu musicali ntripitatu d'iddu, [[Andiamo a Comandare]], rializzatu n cúllabburazzioni cu Danti dî Two Fingerz; nzècutu â vasta pupularità agghiunciuta dâ canzuna, lu sìngulu fu pubblicatu supra li piattaformi di ''streaming'' dâ tichetta discugràfica [[Newtopia]] (Universal Music Group). Lu [[3 di dicèmmiru]] pùbblica lu secunnu sìngulu, [[Tutto molto interessante]] chi ntra unu jornu ricivìu 4 miliuna di visualizzazzioni, chi signau lu ''record'' [[Italia|talianu]]. Lu frivaru dû [[2017]] arrivau a 100 miliuna di visualizzazzioni. Lu [[19 di maiu]] pubblicau la canzuna câ ''star'' di l'[[1980ini|anni 80]], [[1990ini|90]] e [[anni 2000|2000]] [[Gianni Murandi]], "Volare", chi divintau na canzuna di successu. Lu [[1 di sittèmmiru]] [[2017]], vinni presu 'n pubblicità dâ [[Big Babol]] cu l' mini-brano, [[Solo se ci sei te]], chi fussi l'antiprima dû novu album musicali. E nfini, appi parti, comu atturi prutagunista, nnô film [[commedia]] d'avventura, ''[[Il Vegetale]]'', direttu di [[:it:Gennaro Nunziante|Gennaro Nunziante]] (riggista di [[:it:Checco Zalone|Checco Zalone]]) distribbuutu dâ [[The Walt Disney Company]], ntê sali cinimatugràfichi dispunìbbili dû [[18 di jinnaru]] [[2018]]<ref>{{Cita web|url = http://www.105.net/video/music-biz/242930/fabio-rovazzi-protagonista-del-film-il-vegetale-ecco-il-trailer.html|titolo = Fabio Rovazzi protagonista del film "Il Vegetale": ecco il trailer|editore = [[Radio 105]]|data = 21 dicembre 2017|accesso = 3 gennaio 2018}}</ref>. U 13 lugghiu pubblicca a canzone "Faccio Quello che Voglio" in ft. con Emma, Egor Kreed e [[Al Bano]]. ==Stili musicali== * [[2014]], n'cumminciu cû [[Arena rock]] (n'[[The Voice]]) * [[2015]]-[[2016]], [[Rock demenziale]] (cover fatti n'[[Sorci Verdi]]) * [[2016]]-[[2017]], dupo a mùsica fuddià, Rovazzi, si didicò ô [[Electronic Dance music]] (cû [[Andiamo a comandare]] e [[Tutto molto interessante]]) * [[2017]]-oí, Rovazzi si dedica cchiù a l'[[Electro House]] dupo l'[[Electronic dance music|EDM]] * [[2017]], Rovazzi usò lu stili [[pop]] (ma suluamenti pi [[Volare]]) * Ora, [[Electro House]], lettru-rap, [[Electronic dance music|EDM]] e [[Musica per bambini]] ==Filmografia== ===Film con partecipazione straordinaria === {|class="wikitable" style="text-align:center" !rowspan="2"|Anno !rowspan="2"|Titolo !colspan="1"|Classifiche !rowspan="2"|Regia !rowspan="2"|Distribuzione |- !style="width:3em;font-size:75%"|[[Top Singoli|ITA]] |- |rowspan="2"|2016 |align="left"|''[[The commander]]'' | ''4'' |align="left"| * [[John Bown]] |[[The Walt Disney Company]] |} ===Cinema artista principale=== {|class="wikitable" style="text-align:center" !rowspan="2"|Anno !rowspan="2"|Titolo !colspan="1"|Classifiche BoxOffice !rowspan="2"|Regia !rowspan="2"|Distribuzione |- !style="width:3em;font-size:75%"|[[Il Vegetale|ITA]]<br /><ref>[ https://m.youtube.com/watch?v=2HpyX--GgP4]</ref> |- |rowspan="2"|2018 |align="left"|''[[Il Vegetale]]'' | ''1'' |align="left"| * [[Gennaro Nunziante]] e [[Fabio Rovazzi]] |[[:it:Walt Disney Pictures|Walt Disney Pictures]] |} * ([https://m.youtube.com/watch?v=X1m2tHe8DtU YouTube Trailer Clip]) ==Album== ''{{vidipuru1|Discugrafia de Fabio Rovazzi}}'' <br clear=all> {{Album2 |album = Rovazzi & Friends |artista = [[Fabio Rovazzi]] |Tipu album = Studiu |Data dâ nisciuta = 5/07/2017 |Durata = |Nummaru ri dischi = 1 |Nummaru ri tracci = 2 |Gèniri = [[Electronic dance music|EDM]], [[Pop rap]], [[Pop rock]] |tichitta = [[Newtopia]], [[Rovazzi Star]], [[EMI]] |Prudutturi = [[Fabio Rovazzi]], [[Gianni Murandi]] e [[Danti]] |Registrazioni = |Noti = #1 in [[Italia]] e in [[Portogallo]] |album pricidenti = ''[[Rovazzi Story]]'' |album succissivu = -}} Organizzati dû studiu tichetta [[Newtopia]] dû rapper [[Fedez]]. 1) '''Rovazzi & Friends''' (Volare) ==Discugrafìa== {|class="wikitable" style="text-align:center" !rowspan="2"|Anno !rowspan="2"|Titolo !colspan="1"|Classifiche !rowspan="2"|Certificazioni<ref name="FIMI"/> |- !style="width:3em;font-size:75%"|[[Top Singoli|ITA]]<br /><ref>{{Cita web|lingua = en|url = http://italiancharts.com/search.asp?cat=s&search=fabio+rovazzi|titolo = Fabio Rovazzi|accesso = 28 maggio 2017}}</ref> |- |rowspan="2"|2016 |align="left"|''[[Andiamo a Comandare]]'' | 1 |align="left"| * ITA: Platino (6) |- |align="left"|''[[Tutto molto interessante]]'' | 1 |align="left"| * ITA: Platino (4) |- |2017 |align="left"|''[[Volare]]'' <small>(feat. [[Gianni Murandi]])</small> | 1 |align="left"| * ITA: Platino (3) |- |2017 |align="left"|''[[Faccio Quello che Voglio]]'' <small> |2 |align="left"| * ITA: Oro |} ===Sìnguli=== •[[Andiamo a Comandare]] (astati 2016) 150 miliona vis. [[YouTube]] tierza vidiu cu cchiù visuale su YouTube Italia •[[Tutto molto interessante]] (Dicèmmiru 2016) 130 miliona vis. [[YouTube]] ===Duetti=== *''Featuring'': •'''[[Il bello di essere brutti]]''' di rap star [[J-Ax]] (2015) 50 milliona di vis. YouTube * Artista principali •[[Volare]] nzèmmula a [[Gianni Murandi]] (Maiu 2017) 95 miliona di vis. YouTube, '''Rovazzi & Friends''' ===Vudiu musicali=== * [[10.000 giorni (Fabio Rovazzi)|10 mila giorni]] ([[2015]]) * [[Solo se ci sei te]] ([[2017]]) ===Produzione per altri artisti=== * [[Merk & Kremont|Merk & Kremont (album)]] di [[Merk & Kremont]] ([[2014]]) * [[Non c'e suo senza trash]] di [[Fedez]] ([[2015]]) * [[Il bello di essere brutti]] di [[J-Ax]] ([[2015]]) * [[Maria Salvador]] di [[J-Ax]] ([[2015]]) * [[Vorrei ma non posto]] di [[J-Ax]] e [[Fedez]] ([[2016]]) * [[Dobbiamo fare luce]] di [[Gianni Murandi]] ([[2017]]) * [[Sconosciuti da una vita]] di [[Fedez]] e [[J-Ax]] ([[2017]]) [[File:Fabio Rovazzi logo semplificato.svg|thumb|left|275px]] ==Vuci Currilati== • [[Andiamo a Comandare]] singulu di Rovazzi di succissu • [[J-Ax]] hip hop star •[[Fedez]] rapper ==Note== {{Mùsica}} [[Catigurìa:Cantanti taliani]] [[Catigurìa:Rapper]] [[Catigurìa:Attori]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1994]] bvzjim1ih8unw7hrzbzky6nmgmaiopo 778130 778129 2026-03-31T12:21:00Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Attori]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778130 wikitext text/x-wiki {{Artista musicali |Artista=Fabio Rovazzi |Fotografia = Fabio Rovazzi Sanremo Giovani.jpg |Dimensione Fotografia = 275 |Didascalia = |Nazziuni artista= {{ITA}} |Gèniri musicali=[[Electronic dance music]]<br /> [[Comedy rock]]<br /> [[Electro House]]<br /> [[Arena rock]] e [[Rap]] |Anni d'attivitati=2015 - in attivitati |Strumentu=[[Cantu (mùsica)|Vuci]], [[Computer|PC]] |Gruppi= [[Fedez]] & [[J-Ax]] & [[Fabio Rovazzi]] (2016) [[Alvarò Soler]], [[Fabri Fibra]] |Bullu=[[Rovazzi Star]], [[Newtopia]], [[Universal Music Group]] |Nùmmiru tutali album nisciuti=1 |Nùmmiru album studiu=1 |Nùmmiru album live =0 |Nùmmiru raccolti =0 |Situ Web= |Fotugrafia=Logo Fabio Rovazzi (FR) 2016.svg }} '''Fabio Rovazzi''', nomu d'arti di '''Fabiano Piccolrovazzi''' ([[Milanu]], [[18 di jinnaru]] [[1994]]), e nu [[mùsica|cantanti]], ''[[rapper]]'' e atturi talianu, e a li voti rocker, pupulari pi quasi tutta Europa. Lu [[maiu 2016]] veni nisciutu lu sò primu sìngulu '''Andiamo a Comandare''' ('n sicilianu "Jemu a cuminnari") chi agghiunci màssima pupularità Youtube Italia lu [[jinnaru 2017]] ed vinciendu u fiestival [[Summer Festival]] 2016. Lu [[dicèmmiru 2016]] nesci lu novu '''Tutto Molto Interessante''' câ participazzioni dû rapper [[Fedez]], e â fini dû maiu nu novu duettu chi veni accusatu di furtu di n'òpira (e zzoe [[Volare]] cu [[Gianni Murandi]]). Pi quantu riguarda lu futuru, Rovazzi addicchiarau chi fa nu novu sìngulu cu [[Tommaso Paradiso]] dî [[:it:Thegiornalisti|Thegiornalisti]]. ==Biografìa== '''''Fabio Rovazzi''''' criscìu nnô quarteri di Lambrate, [[Milanu]]. Comu carusu cci piacìu fari li vidiu. Lassau la scola doppu lu quartu annu dû liceu artisticu, di poi si didicau ê vidiu e â mùsica. Si laureò 'n [[tiatru]], tralasciannu ricitari 'n tiatru si didicò ê [[:it:Social Network|Social Network]]. Fabio Rovazzi vinni canusciutu supra Internet attraversu li propri prufili ''Facebook'', ''Instagram'' e ''[[YouTube]]'', rializzannu arcuni vidiu còmici chi divintaru virali. Ntô [[2015]] havi cullabburatu â trasmissioni di [[J-Ax]] ''Sorci verdi'', utrasmissa n secon'na sirata supra Rai 2. Nnô stissu pirìudu travigghiau â rializzazzioni di arcuni vidiu musicali pi [[Merk & Kremont]] e Fred De Palma. Lu [[28 di frivaru]] [[2016]] pubbricau supra lu sò ''social network'' lu vidiu di un branu musicali ntripitatu d'iddu, [[Andiamo a Comandare]], rializzatu n cúllabburazzioni cu Danti dî Two Fingerz; nzècutu â vasta pupularità agghiunciuta dâ canzuna, lu sìngulu fu pubblicatu supra li piattaformi di ''streaming'' dâ tichetta discugràfica [[Newtopia]] (Universal Music Group). Lu [[3 di dicèmmiru]] pùbblica lu secunnu sìngulu, [[Tutto molto interessante]] chi ntra unu jornu ricivìu 4 miliuna di visualizzazzioni, chi signau lu ''record'' [[Italia|talianu]]. Lu frivaru dû [[2017]] arrivau a 100 miliuna di visualizzazzioni. Lu [[19 di maiu]] pubblicau la canzuna câ ''star'' di l'[[1980ini|anni 80]], [[1990ini|90]] e [[anni 2000|2000]] [[Gianni Murandi]], "Volare", chi divintau na canzuna di successu. Lu [[1 di sittèmmiru]] [[2017]], vinni presu 'n pubblicità dâ [[Big Babol]] cu l' mini-brano, [[Solo se ci sei te]], chi fussi l'antiprima dû novu album musicali. E nfini, appi parti, comu atturi prutagunista, nnô film [[commedia]] d'avventura, ''[[Il Vegetale]]'', direttu di [[:it:Gennaro Nunziante|Gennaro Nunziante]] (riggista di [[:it:Checco Zalone|Checco Zalone]]) distribbuutu dâ [[The Walt Disney Company]], ntê sali cinimatugràfichi dispunìbbili dû [[18 di jinnaru]] [[2018]]<ref>{{Cita web|url = http://www.105.net/video/music-biz/242930/fabio-rovazzi-protagonista-del-film-il-vegetale-ecco-il-trailer.html|titolo = Fabio Rovazzi protagonista del film "Il Vegetale": ecco il trailer|editore = [[Radio 105]]|data = 21 dicembre 2017|accesso = 3 gennaio 2018}}</ref>. U 13 lugghiu pubblicca a canzone "Faccio Quello che Voglio" in ft. con Emma, Egor Kreed e [[Al Bano]]. ==Stili musicali== * [[2014]], n'cumminciu cû [[Arena rock]] (n'[[The Voice]]) * [[2015]]-[[2016]], [[Rock demenziale]] (cover fatti n'[[Sorci Verdi]]) * [[2016]]-[[2017]], dupo a mùsica fuddià, Rovazzi, si didicò ô [[Electronic Dance music]] (cû [[Andiamo a comandare]] e [[Tutto molto interessante]]) * [[2017]]-oí, Rovazzi si dedica cchiù a l'[[Electro House]] dupo l'[[Electronic dance music|EDM]] * [[2017]], Rovazzi usò lu stili [[pop]] (ma suluamenti pi [[Volare]]) * Ora, [[Electro House]], lettru-rap, [[Electronic dance music|EDM]] e [[Musica per bambini]] ==Filmografia== ===Film con partecipazione straordinaria === {|class="wikitable" style="text-align:center" !rowspan="2"|Anno !rowspan="2"|Titolo !colspan="1"|Classifiche !rowspan="2"|Regia !rowspan="2"|Distribuzione |- !style="width:3em;font-size:75%"|[[Top Singoli|ITA]] |- |rowspan="2"|2016 |align="left"|''[[The commander]]'' | ''4'' |align="left"| * [[John Bown]] |[[The Walt Disney Company]] |} ===Cinema artista principale=== {|class="wikitable" style="text-align:center" !rowspan="2"|Anno !rowspan="2"|Titolo !colspan="1"|Classifiche BoxOffice !rowspan="2"|Regia !rowspan="2"|Distribuzione |- !style="width:3em;font-size:75%"|[[Il Vegetale|ITA]]<br /><ref>[ https://m.youtube.com/watch?v=2HpyX--GgP4]</ref> |- |rowspan="2"|2018 |align="left"|''[[Il Vegetale]]'' | ''1'' |align="left"| * [[Gennaro Nunziante]] e [[Fabio Rovazzi]] |[[:it:Walt Disney Pictures|Walt Disney Pictures]] |} * ([https://m.youtube.com/watch?v=X1m2tHe8DtU YouTube Trailer Clip]) ==Album== ''{{vidipuru1|Discugrafia de Fabio Rovazzi}}'' <br clear=all> {{Album2 |album = Rovazzi & Friends |artista = [[Fabio Rovazzi]] |Tipu album = Studiu |Data dâ nisciuta = 5/07/2017 |Durata = |Nummaru ri dischi = 1 |Nummaru ri tracci = 2 |Gèniri = [[Electronic dance music|EDM]], [[Pop rap]], [[Pop rock]] |tichitta = [[Newtopia]], [[Rovazzi Star]], [[EMI]] |Prudutturi = [[Fabio Rovazzi]], [[Gianni Murandi]] e [[Danti]] |Registrazioni = |Noti = #1 in [[Italia]] e in [[Portogallo]] |album pricidenti = ''[[Rovazzi Story]]'' |album succissivu = -}} Organizzati dû studiu tichetta [[Newtopia]] dû rapper [[Fedez]]. 1) '''Rovazzi & Friends''' (Volare) ==Discugrafìa== {|class="wikitable" style="text-align:center" !rowspan="2"|Anno !rowspan="2"|Titolo !colspan="1"|Classifiche !rowspan="2"|Certificazioni<ref name="FIMI"/> |- !style="width:3em;font-size:75%"|[[Top Singoli|ITA]]<br /><ref>{{Cita web|lingua = en|url = http://italiancharts.com/search.asp?cat=s&search=fabio+rovazzi|titolo = Fabio Rovazzi|accesso = 28 maggio 2017}}</ref> |- |rowspan="2"|2016 |align="left"|''[[Andiamo a Comandare]]'' | 1 |align="left"| * ITA: Platino (6) |- |align="left"|''[[Tutto molto interessante]]'' | 1 |align="left"| * ITA: Platino (4) |- |2017 |align="left"|''[[Volare]]'' <small>(feat. [[Gianni Murandi]])</small> | 1 |align="left"| * ITA: Platino (3) |- |2017 |align="left"|''[[Faccio Quello che Voglio]]'' <small> |2 |align="left"| * ITA: Oro |} ===Sìnguli=== •[[Andiamo a Comandare]] (astati 2016) 150 miliona vis. [[YouTube]] tierza vidiu cu cchiù visuale su YouTube Italia •[[Tutto molto interessante]] (Dicèmmiru 2016) 130 miliona vis. [[YouTube]] ===Duetti=== *''Featuring'': •'''[[Il bello di essere brutti]]''' di rap star [[J-Ax]] (2015) 50 milliona di vis. YouTube * Artista principali •[[Volare]] nzèmmula a [[Gianni Murandi]] (Maiu 2017) 95 miliona di vis. YouTube, '''Rovazzi & Friends''' ===Vudiu musicali=== * [[10.000 giorni (Fabio Rovazzi)|10 mila giorni]] ([[2015]]) * [[Solo se ci sei te]] ([[2017]]) ===Produzione per altri artisti=== * [[Merk & Kremont|Merk & Kremont (album)]] di [[Merk & Kremont]] ([[2014]]) * [[Non c'e suo senza trash]] di [[Fedez]] ([[2015]]) * [[Il bello di essere brutti]] di [[J-Ax]] ([[2015]]) * [[Maria Salvador]] di [[J-Ax]] ([[2015]]) * [[Vorrei ma non posto]] di [[J-Ax]] e [[Fedez]] ([[2016]]) * [[Dobbiamo fare luce]] di [[Gianni Murandi]] ([[2017]]) * [[Sconosciuti da una vita]] di [[Fedez]] e [[J-Ax]] ([[2017]]) [[File:Fabio Rovazzi logo semplificato.svg|thumb|left|275px]] ==Vuci Currilati== • [[Andiamo a Comandare]] singulu di Rovazzi di succissu • [[J-Ax]] hip hop star •[[Fedez]] rapper ==Note== {{Mùsica}} [[Catigurìa:Cantanti taliani]] [[Catigurìa:Rapper]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1994]] k8iyxlruheqj8iz65im1jsjpdcz6fj4 Toto Cutugno 0 63077 778144 773822 2026-03-31T12:24:56Z GiovanniPen 22308 added [[Category:Cantanti taliani]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778144 wikitext text/x-wiki {{Artista musicali |Artista=Salvatore Cotugno |Fotografia =Toto cutugno.png |Dimensione Fotografia = 275 |Didascalia = Toto Cutugno ntô 1983 |Nazziuni artista=Italia |Gèniri musicali=[[Rock pop]], [[Classicu crossower]] e [[Pop]] |Anni d'attivitati=1965 - 2015 |Strumentu=[[Cantu mùsica|Vuci]], [[Sassofono]], [[Chitarra]], [[Baritono]] |Gruppi= [[Toto e Tati]] ([[1967]] - [[1971]]), [[Albatros]] ([[1973]] - [[1975]]) [[Adriano Celentano]], [[Al Bano]] & [[Gianni Murandi]] ([[1985]] - [[2014]]) |Bullu=[[Number Two]], [[EMI]] |Nùmmiru tutali album nisciuti=18 |Nùmmiru album studiu=14 |Nùmmiru album live =1 |Nùmmiru raccolti =3 |Situ Web= |Fotugrafia=Adriano Celentano signature full.svg }} '''Salvatore Cotugno''' dittu ''Toto Cutugno'' ([[7 di giugnettu]] [[1944]], [[Tendola]], [[Italia]], [[22 di austu]] [[2023]], [[Milanu]], [[Italia]]) fu cantanti, musicista e vucalista [[Italia|talianu]], cèlibbri n'tuttu lu munnu, divintatu famusu pâ canzuna ''[[L'italiano]]'' ntô [[1979]] vincennu lu [[Festival di Sanremu]] [[1980]], cu [[Sole]]. == Carrera musicali == [[File:Sanremo 1969 Lucio Battisti.jpg|thumb|left|Cutugno ô [[Festival di Sanremo]] [[1976]]]] ''Toto Cutugno'' di carusu ncuminzau a sunari â chitarra e lu chianuforti, lu [[1961]], mmeci si lauriau pi cantanti. == Talìa puru == * [[Adriano Celentano]] atturi e cantanti di successu talianu * [[Luciano Pavarotti]] famusu operista, musicista e cantanti di successu talianu * [[Gianni Murandi]] cèlibbri cantanti e musicista talianu * [[Al Bano]] cèlibbri cantanti talianu * [[Fabio Rovazzi]] famusu ''rapper'', cantanti e musicista [[Electronic dance music|EDM]] talianu * [[L'Italiano]] canzuna di successu di Cotugno * [[Volare]] síngulu di [[Fabio Rovazzi]] e [[Gianni Murandi]] * [[Sole]] canzuna di Cotugno [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1944|Cutugno, Toto]] [[Catigurìa:Muruti ntô 2023|Cutugno, Toto]] [[Catigurìa:Cantanti taliani]] so9ve6si1je2ysjr84tc0gr3tmmsinr Jovanotti 0 63081 778134 777918 2026-03-31T12:24:04Z GiovanniPen 22308 778134 wikitext text/x-wiki {{Artista musicali |Artista=Jovanotti |Nazziuni artista=[[Italia]] |Gèniri musicali= [[Pop]] [[Trap]], [[Electronic dance music|Dance]], [[Rock]] |Anni d'attivitati=1984-2018 |Strumentu=Voix, chitarra|Bullu=[[EMI]], [[Sony Music]], [[Universal Music Group]] |Gruppi=[[Jovanotti]] (1985-1989), [[Rap n'roll]] (2007-2010) |Nùmmiru tutali album nisciuti=26 |Nùmmiru album studiu=8 |Nùmmiru album live=7 |Nùmmiru raccolti=10 }} '''Jovanotti''' nomu d'arti di ''Lorenzo Cherubini'' ([[Roma]] [[Italia]], [[27 di sittèmmiru]] [[1966]]) è un cantanti, musicista e rapper [[Italia|talianu]]. [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1966]] [[Catigurìa:Cantanti taliani]] f1protwba9lpgxllx6dra7i7ogny7xb Catigurìa:Freddie Mercury 14 63233 778120 757451 2026-03-31T12:19:18Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Cantanti]]; added [[Category:Cantanti statunitenzi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778120 wikitext text/x-wiki [[Catigurìa:Mùsica pupulari]] [[Catigurìa:Cantanti statunitenzi]] rrtmmnwx85ka3zvdwrg5ghm6emx9t8o Cristina D'Avena 0 63268 778139 740633 2026-03-31T12:24:30Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Biografìi]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778139 wikitext text/x-wiki [[Mmàggini:Cristina D'Avena - 24 Marzo 2024 (1).jpg|thumb|right|200px|Cristina D'Avena 2024]] '''Cristina D'Avena''' ([[Bulogna]], [[6 di giugnettu]] [[1964]]) è na cantanti [[Italia|taliana]]. == Discugrafìa == === Li album === * 1982: **Do re mi... five - Cantiamo con Five (LP, MC) **Bambino Pinocchio e i suoi amici in tv (MC) * 1983: Fivelandia (LP, MC) * 1984: Fivelandia 2 (LP, MC) * 1985: Fivelandia 3 (LP, MC) * 1986: **Kiss Me Licia e i Bee Hive (LP, MC) **Fivelandia 4 (LP, MC) **CantaSnorky (LP, MC) **David Gnomo amico mio (LP, MC) **Love Me Licia e i Bee Hive (LP, MC) **Memole dolce Memole (MC) * 1987: **Mio Mini Pony (LP, MC) **Puffiamo all'avventura (LP, MC) **Cristina D'Avena con i tuoi amici in tv (LP, LP PDK, MC) **Licia dolce Licia e i Bee Hive (LP, MC) **Fivelandia Collection (3 LP, 3 MC) **Fivelandia 5 (LP, MC) **Teneramente Licia e i Bee Hive (LP, MC) **Maple Town: un nido di simpatia (LP, MC) **Piccola, bianca Sibert (LP, MC) **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 2 (LP, MC) **Balliamo e cantiamo con Licia (LP, MC) **Fivelandia 6 (LP, MC, CD) **Arriva Cristina (LP, MC) **Palla al centro per Rudy (LP, MC) **Viaggiamo con Benjamin (LP, MC) **Les Feuilletons de La Cinq - Jeunesse (LP, MC) (Francia) (contiene: Princesse Sarah) **Feuilletons de La Cinq (CD) (Francia) (contiene: Princesse Sarah) **Embrasse-moi, Lucile (LP, MC) (Francia) (Cristina D'Avena - cori non accreditata) *1989: **Cristina D'Avena e... i tuoi amici in TV 3 (LP, MC, CD) **Cristina (LP, MC, CD) **Fivelandia 7 (LP, MC, CD) **Télé Jeunesse - 18 chansons originales de La Cinq (LP, MC, CD) (Francia) (contiene: Princesse Sarah) *1990: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 4 (LP, MC, CD) **Cri Cri (LP, MC, CD) **Fivelandia 8 (LP, MC, CD) *1991: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 5 (LP, MC, CD) **Fivelandia 9 (LP, MC, CD) **Cristina, l'Europa siamo noi (LP, MC, CD) **Bim Bum Bam - Vol. 1 (LP, MC, CD) **Bim Bum Bam - Vol. 2 (LP, MC, CD) **Il meglio di Licia e i Bee Hive (LP, MC, CD) **Fivelandia TV: I grandi successi di Fivelandia (MC promozionale) **Cristina per noi (MC promozionale) *1992: **Fivelandia 10 (LP, MC, CD) **Cantiamo con Cristina: Che avventura! (MC promozionale) **Cantiamo con Cristina: Cuccioli in erba (MC promozionale) **Le più belle canzoni di Cristina D'Avena - Vol. 1 (MC promozionale) **Le più belle canzoni di Cristina D'Avena - Vol. 2 (MC promozionale) *1993: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 6 (MC, CD) **Fivelandia 11 (LP, MC, CD) **I Successi di Cristina - Vol. 1 (MC) **I Successi di Cristina - Vol. 2 (MC) **Le Canzoni dei Puffi (MC) **Le Canzoni di Licia (MC) *1994: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 7 (CD, MC) **Cristina canta Disney (CD, MC) **Fivelandia 12 (CD, MC, Cassetta Speciale) *1995: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 8 (CD, MC) **Fivelandia 13 (CD, MC) *1996: **Cristina D'Avena Dance (CD, MC) **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 9 (CD, MC) **Fivelandia 14 (CD, MC) **Fivelandia 14 (ristampa) (CD, MC) *1997: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 10 (CD, MC) **Cristalli, petali e misteri per Sailor Moon (CD, MC) **Fivelandia 15 (CD, MC) **Cristina canta Disney (ristampa) (CD, MC) **Cristina D'Avena Baby Mix (ristampa di Cristina D'Avena Dance) (CD, MC) **Un'avventura al giorno (CD, MC) **L'amore è magia (CD, MC) **Le fiabe più belle (CD, MC) **Un mondo di amici (CD, MC) **Prendi il mondo e vai (CD, MC) **Tira & Molla e altre sigle TV (CD, MC) **Tira & Molla compilation (CD, MC) *1998: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 11 (CD, MC) **Fivelandia 16 (CD, MC) *1999: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 12 (CD, MC) **Siamo tutti campioni (CD, MC) **Quattro zampe e... (CD, MC) **Amiche del cuore (CD, MC) **Fivelandia 1999 (CD, MC) **Nel meraviglioso mondo degli gnomi *2000: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 13 (CD, MC) **Fivelandia 18 (CD, MC) **Pokémon Cartoons Dance Compilation (CD, MC) *2001: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 14 (CD, MC) **Fivelandia 19 (CD, MC) **Cartuno (CD, MC) *2002: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 15 (CD, MC) **Le canzoni più belle (CD promozionale) **Fivelandia 20 (CD, MC) **Cartuno - Parte 2 (CD, MC) **Greatest Hits (2 CD, 2 MC) *2003: **Greatest Hits - Vol. 1 (ristampa del CD1 di Greatest Hits) (CD) **Greatest Hits - Vol. 2 (ristampa del CD2 di Greatest Hits) (CD) **Greatest Hits **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 16 (CD, MC) **Hamtaro piccoli criceti, grandi avventure (CD, MC) **Fivelandia 21 (CD, MC) **Cartuno - Parte 3 (CD, MC) *2004: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 2004 (CD, MC) **Cartoon Story (5 CD) **Fivelandia 22 (CD, MC) **Cartuno - Parte 4 (CD, MC) **Boing - Le sigle più belle dei cartoni (CD promozionale) *2005: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 18 (CD) **Cartoonlandia Boys (3 CD) **Cartoonlandia Girls (3 CD) *2006: **Mirmo (CD) **Fivelandia 1 & 2 (2 CD) **Fivelandia 3 & 4 (2 CD) **Fivelandia 5 & 6 (2 CD) **Fivelandia 7 & 8 (2 CD) **Fivelandia 9 & 10 (2 CD) **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 19 (CD) **Wonder Girls (CD) *+The Master Saga / Pokémon Saga (CD) **Mundial Goal (CD) **Il Valzer del Moscerino (CD) **Le canzoni di Nonna Pina (2 CD) **Crocodile Music (2 CD) **Cartoonlandia Boys&Girls Story (3 CD) **Le canzoni di Nonna Pina - Special (3 CD) *2007: **44 Gatti e tante altre (CD) **Che magia! (CD) **I nostri eroi (CD) **Il Mondo delle Favole (CD) **Impariamo e scopriamo (CD) **Nel mondo degli gnomi (CD) **Mostri, streghe e vampiri (CD) **Principi e Principesse (CD) **Super Stars (CD) **Le canzoni di Nonna Pina - Greatest Hits (2 CD) **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 20 (CD) **Baby Dance (3 CD) **Pokémon Compilation (CD promozionale) *2008: **Cartoonlandia Boys and Girls Story (2 CD promozionali) **Le canzoni di Nonna Pina - Story (2 CD) **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV 21 (CD) **Boing Music Compilation (CD promozionale) **Cartoon Music Mania (2 CD promozionali) **Cartoon Music Mania (CD promozionale) **Le fiabe di Fata Cri: Fata Cri e i draghetti pasticcioni (CD promozionale) **Le fiabe di Fata Cri: Fata Cri e il ballo degli scoiattoli (CD promozionale) **Natale con Nonna Pina (5 CD) **Gormiti Compilation e i tuoi supereroi (3 CD) *2009: **50 volte Puffi - I nostri primi cinquant'anni (digital download) **Nonna Pina Sprint - Le tagliatelle di Nonna Pina ...e molte altre (4 CD) **Cartoonlandia: Le Basi Musicali dei Cartoni (CD promozionale) **Le fiabe di Fata Cri: Il mistero della principessa (CD promozionale) **Le fiabe di Fata Cri: Il mostro birbone (CD promozionale) **Boing Cartoon Compilation (ristampa di Boing Music Compilation) (CD) **Fai la nanna con Cicciobello (CD promozionale) **Cartoonlandia: Basi Musicali (CD promozionale) **Cristina for you (2 CD promozionali) **Magia di Natale (CD) **Cart1: I cartoni originali di Italia Uno (CD) *2010: **Il coccodrillo, le tagliatelle... (2 CD) **Bambini per sempre (3 CD) **Puffi che passione (2 CD) **Angel's Friends (CD) **Natale con Cristina (4 CD) **Licia e i Bee Hive Story (5 CD) **Arriva Cristina Story (4 CD) *2011: **Cristalli, petali e misteri per Sailor Moon (riedizione) (CD promozionale) **Cristina D'Avena e le Super Girls (2 CD) **Cristina D'Avena e il Mondo delle Favole (2 CD) **Il Valzer del Moscerino (Special Edition) (2 CD) **Cartoonlandia Story '80-'90 (2 CD) **Cartoonlandia Story 2000-2010 (2 CD) **Super Campioni (2 CD) **Oltre i cieli dell'avventura e... (2 CD) **Nella bella fattoria (2 CD) **Puffi che passione (ristampa) (2 CD promozionali) **Il meglio di Cristina D'Avena (2 CD) **Balla e canta con Nonna Pina (3 CD) **Le sigle originali dei cartoni di Italia Uno (2 CD) *2012: **Bim Bum Bam compilation (2 CD promozionali) **Bim Bum Bam compilation (2 CD) **Il Valzer del Moscerino ...e altre ancora (2 CD) **Il Valzer del Moscerino presenta: La Bella Fattoria (2 CD) **Il Valzer del Moscerino presenta: Le Favole (2 CD) **Il Valzer del Moscerino presenta: Le Canzoni da Grandi (2 CD) **Il Valzer del Moscerino presenta: Cartuno Remix (2 CD) **30 e poi... Parte prima (3 CD) *2013: **Cartoon in Love (digital download) **30 e poi... Parte seconda (DVD + CD + Libro Fotografico) *2014: **#auguriCri (digital download) **Magia di Natale (Deluxe Edition) (CD) *2015: **Cristina D'Avena e i tuoi amici in TV Collection (digital download) **Fivelandia Story (digital download) **Cristina D'Avena (LP PDK) *2016: **#le sigle più belle (2 CD) *2017: **Duets - Tutti cantano Cristina (2 LP, CD, Digital Download) {{Mùsica}} [[Catigurìa:Cantanti taliani|D'Avena Cristina]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1964|D'Avena Cristina]] nmu3lhmd0c67wtq8wvwic0w6yby6uny Jean Dubuffet 0 64460 778167 746705 2026-03-31T21:31:03Z Mistico Dois 39418 778167 wikitext text/x-wiki {{O}} {{pittura}} '''Jean Dubuffet''' ([[31 di giugnettu]] [[1901]] - [[1985]]) fu nu cèlibbri pitturi francisi<ref>https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/027710/2004-04-19/</ref><ref>https://www.britannica.com/biography/Jean-Philippe-Arthur-Dubuffet</ref><ref>https://openlibrary.org/authors/OL143386A/Jean_Dubuffet</ref><ref>http://www.artnet.fr/artistes/jean-dubuffet/</ref><ref>https://www.moma.org/artists/1633</ref><ref>https://www.tate.org.uk/art/artists/jean-dubuffet-1035</ref>. == Lijami sterni == n2qlqje4eur8g8lg2xt9xybwgiy8x4x 778168 778167 2026-03-31T21:31:56Z Mistico Dois 39418 778168 wikitext text/x-wiki {{O}} {{pittura}} '''Jean Dubuffet''' ([[31 di giugnettu]] [[1901]] - [[12 di maiu]] [[1985]]) fu nu cèlibbri pitturi francisi<ref>https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/027710/2004-04-19/</ref><ref>https://www.britannica.com/biography/Jean-Philippe-Arthur-Dubuffet</ref><ref>https://openlibrary.org/authors/OL143386A/Jean_Dubuffet</ref><ref>http://www.artnet.fr/artistes/jean-dubuffet/</ref><ref>https://www.moma.org/artists/1633</ref><ref>https://www.tate.org.uk/art/artists/jean-dubuffet-1035</ref>. == Lijami sterni == jjmi3wnsafu3eg6z72i1qn6kakq1pdq 778169 778168 2026-03-31T21:33:01Z Mistico Dois 39418 778169 wikitext text/x-wiki {{O}} {{pittura}} '''Jean Dubuffet''' ([[31 di giugnettu]] [[1901]] - [[12 di maiu]] [[1985]]) fu nu cèlibbri pitturi francisi<ref>https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/027710/2004-04-19/</ref> ==References== <ref>https://www.britannica.com/biography/Jean-Philippe-Arthur-Dubuffet</ref><ref>https://openlibrary.org/authors/OL143386A/Jean_Dubuffet</ref><ref>http://www.artnet.fr/artistes/jean-dubuffet/</ref><ref>https://www.moma.org/artists/1633</ref><ref>https://www.tate.org.uk/art/artists/jean-dubuffet-1035</ref>. == Lijami sterni == {{DEFAULTSORT:Dubuffet, Jean}} [[Catigurìa:Biografìi]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1901]] [[Catigurìa:Muruti ntô 1985]] [[Catigurìa:Pittura]] tu1wz4zr56kti136i3fj28ibuxxhkxj 778170 778169 2026-03-31T21:33:30Z Mistico Dois 39418 778170 wikitext text/x-wiki {{O}} {{pittura}} '''Jean Dubuffet''' ([[31 di giugnettu]] [[1901]] - [[12 di maiu]] [[1985]]) fu nu cèlibbri pitturi francisi<ref>https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/027710/2004-04-19/</ref> ==References== <ref>https://www.britannica.com/biography/Jean-Philippe-Arthur-Dubuffet</ref><ref>https://openlibrary.org/authors/OL143386A/Jean_Dubuffet</ref><ref>http://www.artnet.fr/artistes/jean-dubuffet/</ref><ref>https://www.moma.org/artists/1633</ref><ref>https://www.tate.org.uk/art/artists/jean-dubuffet-1035</ref>. {{DEFAULTSORT:Dubuffet, Jean}} [[Catigurìa:Biografìi]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1901]] [[Catigurìa:Muruti ntô 1985]] [[Catigurìa:Pittura francisi]] rsc0m6w5jvo3qddb5gejo8n2p99bff6 778171 778170 2026-03-31T21:33:46Z Mistico Dois 39418 778171 wikitext text/x-wiki {{O}} {{pittura}} '''Jean Dubuffet''' ([[31 di giugnettu]] [[1901]] - [[12 di maiu]] [[1985]]) fu nu cèlibbri pitturi francisi.<ref>https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/027710/2004-04-19/</ref> ==References== <ref>https://www.britannica.com/biography/Jean-Philippe-Arthur-Dubuffet</ref><ref>https://openlibrary.org/authors/OL143386A/Jean_Dubuffet</ref><ref>http://www.artnet.fr/artistes/jean-dubuffet/</ref><ref>https://www.moma.org/artists/1633</ref><ref>https://www.tate.org.uk/art/artists/jean-dubuffet-1035</ref>. {{DEFAULTSORT:Dubuffet, Jean}} [[Catigurìa:Biografìi]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1901]] [[Catigurìa:Muruti ntô 1985]] [[Catigurìa:Pittura francisi]] 2qsdva485vy006mlzn0wnw6vq7wgz8c Càrculu spartutu 0 65950 778158 778118 2026-03-31T13:44:30Z GianAntonucci 46609 /* Cuntestu */ 778158 wikitext text/x-wiki {{DOS}} [[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]] Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di elabburari i dati '''â parallela''', zuè unni si sparti nu prugramma nta cchiôssai struzzioni o [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] ca dui o cchiôssai unità di càrculu firrìjanu tutti nzèmmula e nta na vota. Serbi a risòrbiri prubblemi diffìcili â mprescia. Nascìu pi supirari i lìmmita fìsici dî prucissura ôn ''core'' sulu. A diffirenza dû càrculu '''a ringu''' tradizziunali, unni i cunti si fannu unu appressu a n'autru, cca cchiôssai unità di càrculu travàgghianu nzèmmula. Chisti ponnu èssiri i ''core'' d'un ''chip'' sulu o i gruppa di nu ''cluster'', pi diri. == Storia == U bisognu di supirari u càrculu â ringa cumparìu già â fini di l'anni 50, quannu i lìmmita di l'[[Architittura di von Neumann|architittura di von Neumann]], speci u passaggiu dî dati ntra a [[CPU]] e a mimoria, accuminciaru a ridùciri quantu rinnìanu i primi carculatura. Nta stu cuntestu, tannu, nascìu u mudeḍḍu [[Parallel Random Access Machine|PRAM]] (''Parallel Random Access Machine''), un mudeḍḍu tiòricu ca primmittiva di capiri comu cchiôssai prucissura putèvanu travagghiari nzèmmula senza ca unu trasìa ntê minutagghi tècnici dâ màchina. Nta l'anni 70, u parallalìsimu attruvò a so prima appricazzioni pràttica chî supercomputer vitturiali. U [[Cray-1]], nisciutu ntô 1976, è u scempru cchiù canusciutu: ô postu di manijari n'upirazzioni sula â vota, putìa appricari a stissa upirazzioni ncapu a assai dati ntô stissu tempu. Nta l'anni 80, certi [[supercomputer]], comu chiḍḍu dû Caltech custrujutu cu 64 prucissura Intel 8086/8087<ref>{{cite web | title=Parallel Computing: Background | url=https://www.intel.com/pressroom/kits/upcrc/ParallelComputing_backgrounder.pdf | publisher=Intel | language=en }}</ref>, fìciru vìdiri ca si putìanu aviri pristazzioni auti mittennu nzèmmula assai cumpunenti cummirciali standard, mmeci di custruiri màchini custusi fatti a posta. Nzin'ô principiu di l'anni 2000, i carculatura si facìanu cchiù lesti acchianannu a friquenza di ''clock'' dî prucissura. Ma pirò ntô 2004, a nnustria dî semicunnuttura arrivò ôn lìmmitu: l'enirgìa dissipata comu caluri acchianava di manera spuninziali câ friquenza, e adunca nun era pussìbbili cchiù arrifriddari bonu i ''chip''. Pi sicutari a fari crìsciri a putenza di càrculu senza squagghiari i circuiti, i pruduttura principiaru a ncucchiari cchiôssai unità nnipinnenti, i ''core'', dintra ôn ''chip'' sulu. A pàrtiri di ḍḍu mumentu, u càrculu spartutu addivintò a norma macari ntâ nfurmàtica di cunzumu. A pàrtiri dû 2011, u parallalìsimu si addiffunnìu unn'è-è: dî dispusitivi mòbbili (cu l'arrivu dî primi ''smartphone'' ''dual-core'' e ''quad-core'') ê sistemi ''cloud''. Na parti chiavi l'àppiru i [[GPU]] (''Graphics Processing Units''). Mmintati pû ''rendering'' gràficu, st'unità tèninu migghiara di ''core'' sìmprici ca travàgghianu â parallela. Grazzi a chiattafurmi comu NVIDIA CUDA, oji i GPU s'ùsanu videmma pi scopi ginirali, speci ntê simulazzioni scintìfichi e p'ammajistrari i mudeḍḍi di ntilliggenza artificiali, unni a vilucità d'esecuzzioni addipenni quasi sana dâ capacità di manijari miliardi d'upirazzioni chî matrici ntô stissu tempu. == Liggi di scalabbilità == L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi. === Liggi di Amdahl === A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è <math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math> Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura. === Liggi di Gustafson === A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa <math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math> == Lìmmiti == Cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu. == Liveḍḍi dû parallillìsimu == Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala: === Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit === Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni === U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati === A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti === Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi. == Tassunumìa di Flynn == [[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati: * '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati. * '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica. * '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu. * '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi. Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti. == Maniju dâ mimoria == I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura. Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache). Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru. I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali. == Standard di prugrammazzioni == Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition''). Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock''). Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard: * '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali. * '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti. == Mudeḍḍi di disignu == Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu: === Sdicumpusizzioni giumètrica === U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica. === Pipeline === I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi. === Mudeḍḍu a attura === Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline. == Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }} * {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }} [[Catigurìa:Nfurmàtica]] [[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]] 1mytnmdco6vm2lgxnk6blz5xvvm4p5s 778159 778158 2026-03-31T13:45:14Z GianAntonucci 46609 778159 wikitext text/x-wiki {{DOS}} [[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]] Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di elabburari i dati '''â parallela''', zuè unni si sparti nu prugramma nta cchiôssai struzzioni o [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] ca dui o cchiôssai unità di càrculu firrìjanu tutti nzèmmula e nta na vota. Serbi a risòrbiri prubblemi diffìcili â mprescia. Nascìu pi supirari i lìmmita fìsici dî prucissura ôn ''core'' sulu. A diffirenza dû càrculu '''â ringa''' tradizziunali, unni i cunti si fannu unu appressu a n'autru, cca cchiôssai unità di càrculu travàgghianu nzèmmula. Chisti ponnu èssiri i ''core'' d'un ''chip'' sulu o i gruppa di nu ''cluster'', pi diri. == Storia == U bisognu di supirari u càrculu â ringa cumparìu già â fini di l'anni 50, quannu i lìmmita di l'[[Architittura di von Neumann|architittura di von Neumann]], speci u passaggiu dî dati ntra a [[CPU]] e a mimoria, accuminciaru a ridùciri quantu rinnìanu i primi carculatura. Nta stu cuntestu, tannu, nascìu u mudeḍḍu [[Parallel Random Access Machine|PRAM]] (''Parallel Random Access Machine''), un mudeḍḍu tiòricu ca primmittiva di capiri comu cchiôssai prucissura putèvanu travagghiari nzèmmula senza ca unu trasìa ntê minutagghi tècnici dâ màchina. Nta l'anni 70, u parallalìsimu attruvò a so prima appricazzioni pràttica chî supercomputer vitturiali. U [[Cray-1]], nisciutu ntô 1976, è u scempru cchiù canusciutu: ô postu di manijari n'upirazzioni sula â vota, putìa appricari a stissa upirazzioni ncapu a assai dati ntô stissu tempu. Nta l'anni 80, certi [[supercomputer]], comu chiḍḍu dû Caltech custrujutu cu 64 prucissura Intel 8086/8087<ref>{{cite web | title=Parallel Computing: Background | url=https://www.intel.com/pressroom/kits/upcrc/ParallelComputing_backgrounder.pdf | publisher=Intel | language=en }}</ref>, fìciru vìdiri ca si putìanu aviri pristazzioni auti mittennu nzèmmula assai cumpunenti cummirciali standard, mmeci di custruiri màchini custusi fatti a posta. Nzin'ô principiu di l'anni 2000, i carculatura si facìanu cchiù lesti acchianannu a friquenza di ''clock'' dî prucissura. Ma pirò ntô 2004, a nnustria dî semicunnuttura arrivò ôn lìmmitu: l'enirgìa dissipata comu caluri acchianava di manera spuninziali câ friquenza, e adunca nun era pussìbbili cchiù arrifriddari bonu i ''chip''. Pi sicutari a fari crìsciri a putenza di càrculu senza squagghiari i circuiti, i pruduttura principiaru a ncucchiari cchiôssai unità nnipinnenti, i ''core'', dintra ôn ''chip'' sulu. A pàrtiri di ḍḍu mumentu, u càrculu spartutu addivintò a norma macari ntâ nfurmàtica di cunzumu. A pàrtiri dû 2011, u parallalìsimu si addiffunnìu unn'è-è: dî dispusitivi mòbbili (cu l'arrivu dî primi ''smartphone'' ''dual-core'' e ''quad-core'') ê sistemi ''cloud''. Na parti chiavi l'àppiru i [[GPU]] (''Graphics Processing Units''). Mmintati pû ''rendering'' gràficu, st'unità tèninu migghiara di ''core'' sìmprici ca travàgghianu â parallela. Grazzi a chiattafurmi comu NVIDIA CUDA, oji i GPU s'ùsanu videmma pi scopi ginirali, speci ntê simulazzioni scintìfichi e p'ammajistrari i mudeḍḍi di ntilliggenza artificiali, unni a vilucità d'esecuzzioni addipenni quasi sana dâ capacità di manijari miliardi d'upirazzioni chî matrici ntô stissu tempu. == Liggi di scalabbilità == L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi. === Liggi di Amdahl === A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è <math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math> Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura. === Liggi di Gustafson === A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa <math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math> == Lìmmiti == Cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu. == Liveḍḍi dû parallillìsimu == Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala: === Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit === Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni === U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati === A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti === Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi. == Tassunumìa di Flynn == [[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati: * '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati. * '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica. * '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu. * '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi. Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti. == Maniju dâ mimoria == I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura. Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache). Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru. I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali. == Standard di prugrammazzioni == Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition''). Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock''). Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard: * '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali. * '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti. == Mudeḍḍi di disignu == Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu: === Sdicumpusizzioni giumètrica === U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica. === Pipeline === I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi. === Mudeḍḍu a attura === Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline. == Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }} * {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }} [[Catigurìa:Nfurmàtica]] [[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]] fs77tu1mcc2al8ewnieb4ef50v6m5an 778160 778159 2026-03-31T13:47:28Z GianAntonucci 46609 /* Bibbliugrafìa */ 778160 wikitext text/x-wiki {{DOS}} [[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]] Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di elabburari i dati '''â parallela''', zuè unni si sparti nu prugramma nta cchiôssai struzzioni o [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] ca dui o cchiôssai unità di càrculu firrìjanu tutti nzèmmula e nta na vota. Serbi a risòrbiri prubblemi diffìcili â mprescia. Nascìu pi supirari i lìmmita fìsici dî prucissura ôn ''core'' sulu. A diffirenza dû càrculu '''â ringa''' tradizziunali, unni i cunti si fannu unu appressu a n'autru, cca cchiôssai unità di càrculu travàgghianu nzèmmula. Chisti ponnu èssiri i ''core'' d'un ''chip'' sulu o i gruppa di nu ''cluster'', pi diri. == Storia == U bisognu di supirari u càrculu â ringa cumparìu già â fini di l'anni 50, quannu i lìmmita di l'[[Architittura di von Neumann|architittura di von Neumann]], speci u passaggiu dî dati ntra a [[CPU]] e a mimoria, accuminciaru a ridùciri quantu rinnìanu i primi carculatura. Nta stu cuntestu, tannu, nascìu u mudeḍḍu [[Parallel Random Access Machine|PRAM]] (''Parallel Random Access Machine''), un mudeḍḍu tiòricu ca primmittiva di capiri comu cchiôssai prucissura putèvanu travagghiari nzèmmula senza ca unu trasìa ntê minutagghi tècnici dâ màchina. Nta l'anni 70, u parallalìsimu attruvò a so prima appricazzioni pràttica chî supercomputer vitturiali. U [[Cray-1]], nisciutu ntô 1976, è u scempru cchiù canusciutu: ô postu di manijari n'upirazzioni sula â vota, putìa appricari a stissa upirazzioni ncapu a assai dati ntô stissu tempu. Nta l'anni 80, certi [[supercomputer]], comu chiḍḍu dû Caltech custrujutu cu 64 prucissura Intel 8086/8087<ref>{{cite web | title=Parallel Computing: Background | url=https://www.intel.com/pressroom/kits/upcrc/ParallelComputing_backgrounder.pdf | publisher=Intel | language=en }}</ref>, fìciru vìdiri ca si putìanu aviri pristazzioni auti mittennu nzèmmula assai cumpunenti cummirciali standard, mmeci di custruiri màchini custusi fatti a posta. Nzin'ô principiu di l'anni 2000, i carculatura si facìanu cchiù lesti acchianannu a friquenza di ''clock'' dî prucissura. Ma pirò ntô 2004, a nnustria dî semicunnuttura arrivò ôn lìmmitu: l'enirgìa dissipata comu caluri acchianava di manera spuninziali câ friquenza, e adunca nun era pussìbbili cchiù arrifriddari bonu i ''chip''. Pi sicutari a fari crìsciri a putenza di càrculu senza squagghiari i circuiti, i pruduttura principiaru a ncucchiari cchiôssai unità nnipinnenti, i ''core'', dintra ôn ''chip'' sulu. A pàrtiri di ḍḍu mumentu, u càrculu spartutu addivintò a norma macari ntâ nfurmàtica di cunzumu. A pàrtiri dû 2011, u parallalìsimu si addiffunnìu unn'è-è: dî dispusitivi mòbbili (cu l'arrivu dî primi ''smartphone'' ''dual-core'' e ''quad-core'') ê sistemi ''cloud''. Na parti chiavi l'àppiru i [[GPU]] (''Graphics Processing Units''). Mmintati pû ''rendering'' gràficu, st'unità tèninu migghiara di ''core'' sìmprici ca travàgghianu â parallela. Grazzi a chiattafurmi comu NVIDIA CUDA, oji i GPU s'ùsanu videmma pi scopi ginirali, speci ntê simulazzioni scintìfichi e p'ammajistrari i mudeḍḍi di ntilliggenza artificiali, unni a vilucità d'esecuzzioni addipenni quasi sana dâ capacità di manijari miliardi d'upirazzioni chî matrici ntô stissu tempu. == Liggi di scalabbilità == L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi. === Liggi di Amdahl === A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è <math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math> Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura. === Liggi di Gustafson === A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa <math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math> == Lìmmiti == Cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu. == Liveḍḍi dû parallillìsimu == Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala: === Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit === Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni === U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati === A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti === Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi. == Tassunumìa di Flynn == [[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati: * '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati. * '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica. * '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu. * '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi. Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti. == Maniju dâ mimoria == I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura. Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache). Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru. I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali. == Standard di prugrammazzioni == Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition''). Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock''). Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard: * '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali. * '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti. == Mudeḍḍi di disignu == Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu: === Sdicumpusizzioni giumètrica === U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica. === Pipeline === I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi. === Mudeḍḍu a attura === Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline. == Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }} * {{Citaziuni di testu | nomu=Temitayo | cognomi= Adefemi | titulu=What Every Computer Scientist Needs To Know About Parallelization | annu=2025 | url=https://arxiv.org/abs/2504.03647 }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }} * {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }} [[Catigurìa:Nfurmàtica]] [[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]] 87pdanxbsz37r74qonktisoa0icsjzq 778161 778160 2026-03-31T13:59:04Z GianAntonucci 46609 /* Storia */ 778161 wikitext text/x-wiki {{DOS}} [[File:IBM Blue Gene P supercomputer.jpg|thumb|300px|I [[supercomputer]] comu a [[Blue Gene]] di l'IBM su' fatti pi sfruttari ô màssimu l'hardware parallelu.]] Ntâ [[nfurmàtica]], u '''càrculu spartutu''' è na manera di elabburari i dati '''â parallela''', zuè unni si sparti nu prugramma nta cchiôssai struzzioni o [[Prucessu (nfurmàtica)|prucessi]] ca dui o cchiôssai unità di càrculu firrìjanu tutti nzèmmula e nta na vota. Serbi a risòrbiri prubblemi diffìcili â mprescia. Nascìu pi supirari i lìmmita fìsici dî prucissura ôn ''core'' sulu. A diffirenza dû càrculu '''â ringa''' tradizziunali, unni i cunti si fannu unu appressu a n'autru, cca cchiôssai unità di càrculu travàgghianu nzèmmula. Chisti ponnu èssiri i ''core'' d'un ''chip'' sulu o i gruppa di nu ''cluster'', pi diri. == Storia == U bisognu di supirari u càrculu â ringa cumparìu già â fini di l'anni 50, quannu i lìmmita di l'[[Architittura di von Neumann|architittura di von Neumann]], speci u passaggiu dî dati ntra a [[CPU]] e a mimoria, accuminciaru a ridùciri quantu rinnìanu i primi carculatura. Nta stu cuntestu, tannu, nascìu u mudeḍḍu [[Parallel Random Access Machine|PRAM]] (''Parallel Random Access Machine''), un mudeḍḍu tiòricu ca primmittiva di capiri comu cchiôssai prucissura putèvanu travagghiari nzèmmula senza ca unu trasìa ntê minutagghi tècnici dâ màchina. Nta l'anni 70, u parallalìsimu attruvò a so prima appricazzioni pràttica chî supercomputer vitturiali. U [[Cray-1]], nisciutu ntô 1976, è u scempru cchiù canusciutu: ô postu di manijari n'upirazzioni sula â vota, putìa appricari a stissa upirazzioni ncapu a assai dati ntô stissu tempu. Nta l'anni 80, certi [[supercomputer]], comu chiḍḍu dû Caltech custrujutu cu 64 prucissura Intel 8086/8087<ref>{{cite web | title=Parallel Computing: Background | url=https://www.intel.com/pressroom/kits/upcrc/ParallelComputing_backgrounder.pdf | publisher=Intel | language=en }}</ref>, fìciru vìdiri ca si putìanu aviri pristazzioni auti mittennu nzèmmula assai cumpunenti cummirciali standard, mmeci di custruiri màchini custusi fatti a posta. Nzin'ô principiu di l'anni 2000, i carculatura si facìanu cchiù lesti acchianannu a friquenza di ''clock'' dî prucissura. Ma pirò ntô 2004, a nnustria dî semicunnuttura arrivò ôn lìmmitu: l'enirgìa dissipata comu caluri acchianava di manera spuninziali câ friquenza, e adunca nun era pussìbbili cchiù arrifriddari bonu i ''chip''. Pi sicutari a fari crìsciri a putenza di càrculu senza squagghiari i circuiti, i pruduttura principiaru a ncucchiari cchiôssai unità nnipinnenti, i ''core'', dintra ôn ''chip'' sulu. A pàrtiri di ḍḍu mumentu, u càrculu spartutu addivintò a norma macari ntâ nfurmàtica di cunzumu. A pàrtiri dû 2011, u parallalìsimu si spargìu unn'è-è: dî dispusitivi mòbbili (cu l'arrivu dî primi ''smartphone'' ''dual-core'' e ''quad-core'') ê sistemi ''cloud''. Na parti chiavi l'àppiru i [[GPU]] (''Graphics Processing Units''). Mmintati pû ''rendering'' gràficu, st'unità tèninu migghiara di ''core'' sìmprici ca travàgghianu â parallela. Grazzi a chiattafurmi comu NVIDIA CUDA, oji i GPU s'ùsanu videmma pi scopi ginirali, speci ntê simulazzioni scintìfichi e p'ammajistrari i mudeḍḍi di ntilliggenza artificiali, unni a vilucità d'esecuzzioni addipenni quasi sana dâ capacità di manijari miliardi d'upirazzioni chî matrici ntô stissu tempu. == Liggi di scalabbilità == L'avànzitu di listizza ca si po aviri facennu caminari nu prugramma â parallela nun è senza lìmmiti. St'avànzitu mpincia nta ḍḍa parti dû prugramma ca s'hâ spèddiri pi forza <nowiki/>'n seri. Stu fattu u schìcanu chiaru chiaru du' liggi matimàtichi. === Liggi di Amdahl === A [[liggi di Amdahl]] fa u cuntu di quantu assai unu po jiri lestu, <nowiki/>'n tiurìa, cu nu prubblema di grannizza fissa. Siḍḍu <math>p</math> è ḍḍu tantu pi centu dû còdici ca po caminari <nowiki/>'n parallelu e <math>1 - p</math> è ḍḍa parti ca mmeci s'hâ arrisòrbiri <nowiki/>'n filera, l'avànzitu <math>S</math> cu <math>N</math> prucissura è <math>S(N) = \frac{1}{1 - p + \frac{p}{N}}</math> Quannu <math>N</math> crisci ô nfinitu, l'avànzitu agghica ôn tettu màssimu di <math>1/(1 - p)</math>. Pi diri, siḍḍu u 5% di nu prugramma s'hâ fari <nowiki/>'n seri, allura <math>S = 20</math>, ca voli diri c'u còdici nun po caminari cchiù lestu di 20 voti, mancu adupirannu millanta prucissura. === Liggi di Gustafson === A [[liggi di Gustafson]] talìa i cosi di n'autru latu. Quannu unu cci àvi cchiôssai prucissura pî manu, ô sòlitu si pìgghianu prubblemi cchiù granni, mmeci d'arrisòrbiri u stissu prubblema cchiù di prescia. Siḍḍu a parti di travagghiu â parallela crisci di paru ô nùmmaru di prucissura, l'avànzitu addiventa <math>S(N) = N - (N - 1) (1 - p)</math> == Lìmmiti == Cci sunnu lìmmiti fìsici grossi. Quannu si mèttinu nzèmmula migghiara o dicini di migghiara di prucissura, u cunzumu di currenti elèttrica crisci a sfunneriu, juncennu megawatt di putenza. Stu fattu addumanna spisazzuna pi sustintari a màchina e, supratuttu, p'arrifriddalla, scanzannu chî cumpunenti si squàgghianu pû troppu caudu. == Liveḍḍi dû parallillìsimu == Cci sunnu furma diversi di càrculu spartutu, a sicunna dâ scala: === Parallillìsimu a liveḍḍu dî bit === Allungannu a [[Palora (nfurmàtica)|palora]] (pi diri, passannu di 32 bit a 64 bit), u prucissuri manija nùmmara cchiù granni nta n'upirazzioni sula, arriducennu u nùmmaru di struzzioni ca cci vonnu. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî struzzioni === U prucissuri talìa ntâ siquenza dî struzzioni, attrova chiḍḍi c'un addipènninu una cu n'autra e i sceddi 'n parallelu, oppuru [[esecuzzioni fora versu|ci cancia u versu]] pi tèniri accupati tutti i so unità di dintra. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî dati === A stissa upirazzioni veni fatta firrijari 'n parallelu supra a parti diversi dî dati. Sta tècnica è usata assai ntê GPU pi cosi comu u rendering 3D o u machine learning. === Parallillìsimu a liveḍḍu dî còmpiti === Còmpiti o thread diversi vennu fatti 'n parallelu, supra ê stissi dati oppuru supra a dati diversi. == Tassunumìa di Flynn == [[Michael J. Flynn]] prupunìu na manera sìmprici pi classificari i computer e i prugrammi sicunnu comu manìjanu struzzioni e dati: * '''SISD (''Single Instruction, Single Data'')''': U casu clàssicu di l'elaburazzioni a ringu. Un flussu sulu di struzzioni travagghia supra a nu flussu sulu di dati. * '''SIMD (''Single Instruction, Multiple Data'')''': Na struzzioni sula veni applicata 'n parallelu ncapu a assai dati. S'usa assai ntâ matimàtica vitturiali e ntâ gràfica. * '''MISD (''Multiple Instruction, Single Data'')''': Raru di vìdiri ntâ pràttica. Cchiôssai struzzioni diversi travàgghianu supr'ô stissu datu. * '''MIMD (''Multiple Instruction, Multiple Data'')''': L'architittura â para cchiù cumuni d'oji. Cchiôssai prucissura fannu struzzioni diversi supra a dati diversi. Oji assai sistemi cci ànnu architittura mmiscati: na CPU clàssica (MIMD) cumanna acciliratura o schedi gràfichi (SIMD) pi fari i cunti cchiù pisanti. == Maniju dâ mimoria == I computer paralleli ànn'a riggistrari e spàrtiri i dati. Comu u fannu dicidi a so architittura. Ntâ '''mimoria spartuta''', tutti i prucissura ponnu lèggiri e scrìviri ntô stissu spazziu di mimoria. È u casu tìpicu dî PC e dî smartphone. È cchiù fàcili di prugrammari, ma scala malu, picchì i prucissura finìsciunu a fari sciarra p'aviri a priurità nta l'accessu â mimoria. Sparti, quannu si jùncinu assai ''core'', cc'è u prubblema di tèniri accurdati i dati ntê mimori di ogni prucissuri (cuirenza dâ cache). Ntâ '''mimoria distribbujuta''', â riversa, ogni prucissuri cci àvi a so mimoria privata. Si serbi nu datu ca sta a n'autra banna, s'àv'a mannari un missàggiu pi menzu dâ riti. Stu sistema scala bonu e si usa ntê ''cluster'' granni e ntô cloud. Cca u coḍḍu di vuttigghia nun è a mimoria, ma a latenza dâ riti, zuè u tempu c'abbisogna pî missaggi pi viaggiari di nu gruppu a n'autru. I supercomputer di oji ammìscanu i du' maneri: sunnu ''cluster'' di màchini attaccati una cu n'autra, ma ogni màchina cci àvi cchiôssai ''core'' ca spàrtinu a mimoria lucali. == Standard di prugrammazzioni == Scrìviri software paralleli nun è fàcili pi nenti. S'àv'a capiri bonu comu spàrtiri u travagghju e comu scanzari ca i thread si mpidùgghianu ntra d'iḍḍi. Si du' thread pròvanu a canciari i stissi dati ntô stissu mumentu, finisci a schifiju (''race condition''). Pi scanzalla s'ùsanu i ''lock'', zoè miccanìsimi ca mbrùccanu a trasuta a l'autri thread. U prubblema è ca, si s'esàggira chî lock, i thread ponnu arristari mbruccati pi sempri (''deadlock''). Pi fari i cosi cchiù fàcili, si nnùpranu stigghi e mudeḍḍi standard: * '''OpenMP e POSIX Threads (Pthreads)''': S'ùsanu ntê sistemi a mimoria spartuta. Si mèttinu direttivi ntô còdici pi dìrici ô cumpilaturi quali parti (comu cicli o task) s'ànn'a fari â parallela ntê thread lucali. * '''Message Passing Interface (MPI)''': U standard principali pâ mimoria distribbujuta. Duna règuli e funzioni pi mannari e arricìviri dati ntra màchini diversi attaccati ntâ riti. == Mudeḍḍi di disignu == Prubblemi diversi vonnu strutturi diversi pi funziunari bonu: === Sdicumpusizzioni giumètrica === U spazziu dû prubblema (p'esempiu, na mappa o na grigghia) si sparti a pezzi. Ogni prucissuri travagghia ncapu a na purzioni e scancia sulu i nfurmazzioni ê finaiti chî vicini. S'usa assai nta cosi comu i mudeḍḍi pû tempu o a fluidudinàmica. === Pipeline === I dati pàssanu pi menzu di na ringata di fasi, n'anticchia comu nta na catina di muntaggiu. Ogni prucissuri guverna na fasi. È bonu quannu cc'è nu flussu cuntìnuu di dati ncapu ê quali s'ànn'a fari sempri i stissi passaggi. === Mudeḍḍu a attura === Mmeci di spàrtiri a mimoria, u prugramma è fattu di attura nnipinnenti. Ogni atturi cci àvi u so statu e parra cu l'autri sulu pi menzu di missaggi. St'approcciu scala veru bonu e ci veni megghiu pî situazzioni caòtichi e mprividìbbili, comu simulari u tràficu ncapu a migghiara di ncruci, a paraggiu di struttura cchiù stanti comu ngradigghiati o pipeline. == Càrculu spartutu, distribbujutu e cuncurrenti == L'aggittivu ''spartutu'' s'usa sparti pi signalijari na virsioni cchiù spicializzata di càrculu spartutu unni cc'è sulu na mimoria ntra tutti i prucissura. Sta spicìfica serbi pi nun cunfùnniri u càrculu spartutu ''strictu sensu'' cu chiḍḍu [[Càrculu distribbujutu|distribbujutu]]<ref>{{cite web | title=Distributed programming | url=https://www.britannica.com/technology/distributed-computing | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si fannu tanti cunti <nowiki/>'n parallelu cu dui o cchiù assai prucissura e cu '''dui o cchiù assai mimori''', e chiḍḍu [[Càrculu cuncurrenti|cuncurrenti]]<ref>{{cite web | title=Concurrent programming | url=https://www.britannica.com/technology/concurrent-programming | publisher=Encyclopaedia Britannica | language=en }}</ref>, unni si manìjanu cchiôssai còmpiti diversi cu '''nu prucissuri sulu'''. == Bibbliugrafìa == * {{Citaziuni di testu | nomu=Almerico | cognomi=Murli | titulu=Lezioni di calcolo parallelo | annu=2006 | casa editrici=Liguori }} * {{Citaziuni di testu | nomu=Temitayo | cognomi= Adefemi | titulu=What Every Computer Scientist Needs To Know About Parallelization | annu=2025 | url=https://arxiv.org/abs/2504.03647 }} == Noti == <references/> == Lijami di fora == * {{cite web | title=What is parallel computing? | url=https://www.ibm.com/think/topics/parallel-computing | publisher=IBM | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Introduction to Parallel Computing Tutorial | url=https://hpc.llnl.gov/documentation/tutorials/introduction-parallel-computing-tutorial | publisher=Lawrence Livermore National Laboratory | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=What Every Computer Scientist Needs to Know About Parallelization | url=https://arxiv.org/html/2504.03647v1 | publisher=arXiv | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Parallel Computing | url=https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/parallel-computing | publisher=ScienceDirect | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=What is Parallel Computing | url=https://www.tech-sparks.com/what-is-parallel-computing/ | publisher=Tech-Sparks | access-date=2026-03-09 }} * {{cite web | title=Computer. Calcolo parallelo | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/computer-calcolo-parallelo_(Enciclopedia-della-Scienza-e-della-Tecnica)/ | publisher=Treccani | language=it }} * {{cite web | title=Calcolatóri paralleli | url=https://www.treccani.it/enciclopedia/calcolatori-paralleli/ | publisher=Treccani | language=it }} [[Catigurìa:Nfurmàtica]] [[Catigurìa:Architittura di l'elabburatura]] q7d7xetps0aghpoks37hews71t17dfk Graziano D'Urso 0 67011 778163 777481 2026-03-31T15:25:10Z GiovanniPen 22308 removed [[Category:Nasciuti 'n Sicilia]]; added [[Category:Nasciuti ntô 1990]] using [[Help:Gadget-HotCat|HotCat]] 778163 wikitext text/x-wiki [[File:Graziano D'Urso, baritono.jpg|miniatura|Graziano D'Urso]] '''Graziano D'Urso''' ([[Catania]], [[30 di marzu]] [[1990]]) è nu barìtonu e scritturi [[sicilianu]]. == Biografìa == Natu e formatu accademicamenti a [[Catania]]<ref>{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Italian Opera Live|url=https://www.italianoperataormina.com/it/artist/graziano-durso/|titolo=Graziano D’Urso|sito=Italian Opera Taormina|accesso=2025-12-16}}</ref>, D’Urso fici u sò debbuttu ntô sò primu rolu ntô 2017 n un intermezzu di Paolo Altieri, ''L'amante burlato'',<ref name=":1">{{Cita web|lingua=it|autore=Alessandro Mastropietro|url=https://www.giornaledellamusica.it/recensioni/da-goldoni-a-altieri|titolo=Da Goldoni a Altieri|sito=Il Giornale della Musica|citazione=Tra i quattro, un paio sono più avanti nella formazione ([...] la plasticità comica e verbale di Graziano D’Urso).|accesso=2025-12-16}}</ref> fannu appressu attivitati cuncurtìstica<ref name=":3">{{Cita web|autore=Gian Carlo Andreoli|url=https://ia902807.us.archive.org/5/items/il-corsaro_202603/Il%20corsaro.png|titolo=Riscoprendo il tumultuoso e poetico Corsaro di Verdi|pubblicazione=Libertà|data=1° maggio 2018|p=30|citazione=Il maestro Marco Beretta al pianoforte ha accompagnato Yichao Wang "Corrado", Gabriella Stimola "Medora", Graziano D'Urso "Seid pascià", Svetlana Kalinichenko "Gulnara" a ripercorrere la trama, offrendo i momenti più significativi della vicenda, a dar risalto ad arie e duetti.}}</ref> e opiristica<ref name=":6">{{Cita web|lingua=de|autore=Redazione|url=https://www.rundschau-online.de/region/oberberg/gummersbach-compagnia-d-opera-italiana-di-milano-zeigt-den-maskenball-134049|titolo=Gummersbach: Compagnia d’Opera Italiana di Milano zeigt den „Maskenball“|sito=Rundschau Online|data=2017-12-14|citazione=Riccardo (Eric Vivion-Grandi), Gouverneur der britischen Kolonialmacht in den nordamerikanischen Provinzen, liebt heimlich Amelia (Annalisa d’Agosto), die Frau seines Beraters und besten Freundes Renato (Graziano D’Urso).|accesso=2025-12-22}}</ref> n [[Italia]]<ref>{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Mauro Romano|url=https://aiacepress.it/taormina-opera-stars-tosca-strepitosa-al-teatro-antico-pensando-gia-al-futuro/|titolo="Taormina opera stars": Tosca strepitosa al Teatro Antico pensando già al futuro|sito=Aiace Press|data=2018-08-31|citazione=Ad esempio, nell’ultima rappresentazione di Tosca, si è trovato in scena, tra i gentiluomini del “Te Deum”, addirittura il cantautore, Piero Pelù. Un omaggio questo all’opera tanto amata dalla compagna, Gianna Fratta, che ha diretto l’orchestra del “Taormina Opera star” in due splendide serate. [...] Il pubblico ha apprezzato tutto Il cast del calibro di: Graziano D’Urso (Cesare Angelotti).|accesso=2025-12-22}}</ref>, [[Girmania]]<ref name=":4">{{Cita web|lingua=de|autore=Hendrik Jung|url=https://www.wiesbadener-kurier.de/lokales/kreis-main-taunus/eppstein-kreis-main-taunus/umjubelter-opernabend-auf-der-burg-eppstein-1542572|titolo=Umjubelter Opernabend auf der Burg Eppstein|sito=Wiesbadener Kurier|data=2019-07-16|citazione=Ihr Duett [Amonasro/Aida] mit dem fulminant-aufwühlend agierenden italienischen Bariton Graziano D’Urso gehört sicher zu den musikalischen Höhepunkten des Abends.|accesso=2025-12-16}}</ref>, [[Rumanìa]]<ref>{{Cita web|lingua=ro-RO|autore=Liliana Jighira|url=https://mytex.ro/cultura/brasov-marea-gala-a-festivalului-international-de-opera-opereta-si-balet/|titolo=BRAȘOV. Marea Gală a Festivalului Internaţional de Operă, Operetă şi Balet - MyTex.ro|data=2017-10-21|citazione=Pe scena Operei Braşov vor păşi soliştii invitaţi: Catarina Coresi (România) – soprană, Manami Hama -foto- (Japonia) – soprană, Anna Delfino (Italia) – soprană, Elisa Maffi (Italia) – soprană, Eter Khalvashi (Georgia) – mezzosoprană, Riccardo Rados (Italia) – tenor, Eric Vivion-Grandi (Franţa) – tenor, Otar Nakashidze (Georgia) – baritone, Graziano d’Urso (Italia) – baritone şi Max Sahliger (Austria) – bas, alături de Corul şi Orchestra instituţiei braşovene.|accesso=2025-12-18}}</ref>, [[Russia]]<ref name=":5">{{Cita web|lingua=ru|url=https://kolomnagrad.ru/presscentr/news/kultura_news/6711-mezhdunarodnyy-festival-shkin-opera-proydet-v-kolomne.html|titolo=Международный фестиваль «Шкинь-opera» пройдёт в Коломне|sito=Администрация Городского округа Коломна Московской области|citazione=Ярким событием фестиваля станет его театрализованное открытие в духе средневековой мистерии и площадного театра комедии дель арте. В открытии примут участие italienische oper singers «LiveArt» (г. Верона) – Tommaso Rossato, Andrea Calse, Graziano D’Urso.|accesso=2025-12-16}}</ref>, [[Svìzzira]]<ref>{{Cita web|lingua=CH|autore=Silvia Rietz|url=https://ia902809.us.archive.org/26/items/svizzera_202603/Svizzera.jpg|titolo=Suizidzene fand draussen statt|pubblicazione=Soluthurner Zeitung|data=21 maggio 2019|citazione=Musikalisch fest eingebunden ins dramatische Gesche hen waren Graziano D'Urso (Angelotti), Flurin Caduff (Sagrestano), Sergey Aksenov (Sciarrone) Antonio Planelles (Spoletta) und Nicole Wacker (Mädchen in der Kirche)}}</ref> cu un repertoriu d'auturi romàntici<ref>{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Anna Greco|url=https://www.sicilymag.it/belcanto-protagonista-nella-nuova-stagione-della-stagione-della-societa-catanese-amici-della-musica.htm|titolo=Belcanto protagonista nella nuova stagione della stagione della Società catanese amici della musica - SicilyMag Musica|sito=SicilyMag|data=2023-11-01|citazione=Subito in campo la dizione rifinita e la prestanza scenica dei cantanti che si esibivano in accurata simbiosi in vari duetti: dal garbato classicismo di Là ci darem la mano (Don Giovanni) ai possenti e stentorei accenti di D’Urso in Ciel, mio padre (nell’Aida verdiana), fremente all’unisono con l’attraente dispiegarsi vocale della Cappellani, sino all’ondeggiare vezzoso di Tace il labbro (da La vedova allegra di Franz Lehar) seguìto dalla romanza di Gastaldon, Musica proibita.|accesso=2025-12-16}}</ref>, comu [[Vincenzo Bellini]]<ref>{{Cita web|autore=Aldo Mattina|url=https://ia903107.us.archive.org/26/items/bellini-sacro/Bellini%20sacro.png|titolo=Bellini 'sacro' risuona in Cattedrale|pubblicazione=La Sicilia|data=3 ottobre 2021|p=20|citazione=Ammirevole la prestazione dei quattro solisti di canto [...], Graziano D'Urso (che in verità abbiamo conosciuto e maggiormente apprezzato nel registro di baritono).}}</ref> e Giuseppe Verdi<ref name=":7">{{Cita web|autore=Alessia Cataudella|url=https://www.pressreader.com/italy/la-sicilia/20251203/283472147551689|titolo=Traviata costruita con taglio artigianale, applausi a scena aperta|pubblicazione=La Sicilia|data=3 dicembre 2025|p=58|citazione=La serata del 29 novembre ha offerto un'esperienza intensa, sostenuta dalla direzione partecipe di Francesco Di Mauro, che ha guidato orchestra e cantanti con sensibilità e attenzione al dettaglio. [...] Graziano D'Urso ha offerto un Germont padre saldo, autorevole.}}</ref>, e d'auturi dâ Giovini Scola<ref>{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Redazione NoiTV|url=https://www.noitv.it/2017/09/cori-concerto-2017-lomaggio-catalani-174205/|titolo=Cori in concerto 2017, l'omaggio a Catalani|sito=NoiTV|data=2017-09-19|citazione=Sotto la direzione del Maestro Gianfranco Cosmi [...] evento andato in onda in diretta su NOITV e arricchito da importanti solisti, fra cui i soprani Silvana Froli, Rossella Bevacqua e Elena Fioretti, il tenore Wladimir Reutov, il baritono Graziano D’Urso, il basso Francesco Facini e il mezzo soprano Yasuko Ido.|accesso=2025-12-22}}</ref>. Accantu a l'attivitati cuntinuativa<ref name=":0">{{Cita web|url=https://www.operabase.com/graziano-durso-a32921/it|sito=www.operabase.com|accesso=2025-12-16}}</ref> ntô repertoriu di l'Ottucentu<ref>{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Laura Cavallaro|url=https://www.corrieredellospettacolo.net/2017/07/22/enrico-stinchelli-porta-al-castello-maniace-la-sua-carmen/|titolo=Carmen|sito=Corriere dello Spettacolo|data=2017-07-22|citazione=Enrico Stinchelli ha aperto il 14 luglio 2017 con “Carmen” di Georges Bizet il Mythos Opera Festival, e replicherà il 23 luglio e il 5 agosto 2017 a Siracusa [...] Graziano D’Urso godendo di una buona pasta baritonale regala al pubblico un Morales all’altezza della situazione, sempre attento all’articolazione e alla pronuncia.|accesso=2025-12-22}}</ref> e do Novicentu<ref>{{Cita web|autore=Aldo Mattina|url=https://archive.org/download/Musmarra/Musmarra.jpg|titolo=Concerto della SCAM per ricordare il compositore acese Francesco Musmarra|pubblicazione=i Vespri|data=25 dicembre 2021|p=21|citazione='Sul mare Jonio', 'Gioia e mestizia', Serenata sicilia' e 'Dolce armonia' i titoli delle quattro splendide liriche eseguite in duetto. [...] La corposa e tonante emissione di Graziano D'Urso ben si prestava all'interpretazione del Prologo dai Pagliacci di Leoncavallo e del 'Credo' dall'Otello di Verdi, mentre insieme fondevano con grande intesa e pregnanza le loro voci nel duetto 'Ciel! Mio padre' dall'Aida di Verdi.}}</ref>, macari n prima esecuzioni muderna<ref>{{Cita web|autore=Redazione|url=https://ia600706.us.archive.org/34/items/Pacini/Pacini.jpeg|titolo=Alla riscoperta di Giovanni Pacini|pubblicazione=La Sicilia|data=3 marzo 2025|p=10|citazione=[...] in prima esecuzione moderna frutto dell'attento lavoro di ricerca del Di Bella, in questa veste anche di direttore artistico. Il soprano Martina Scuto, il tenore Davide Benigno e il baritono Graziano D'Urso, accompagnati al pianoforte da Giulia Russo, hanno offerto interpretazioni di grande intensità, restituendo al pubblico pagine dimenticate del repertorio paciniano come "Ah, Tutto avvalora il dubbio" dal terzo atto di Bondelmonte o "Un Erinni atroce orrenda" dal primo atto di Saffo.}}</ref>, s'esibìu n repertori di mùsica sacra<ref name=":8">{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Giuseppe Montemagno|url=https://www.connessiallopera.it/news/2021/catania-concerto-in-cattedrale-con-tre-inediti-di-bellini-in-prima-esecuzione-moderna/|titolo=Catania, concerto in cattedrale con tre inediti di Bellini in prima esecuzione moderna|sito=Connessi all'Opera|data=2021-10-01|citazione=Di pregio è l’esecuzione della rarissima Messa in la minore per soli, coro e orchestra, [...] solisti dell’esecuzione saranno tre artisti provenienti dalle file del Conservatorio etneo [...] il baritono Graziano D’Urso.|accesso=2025-12-16}}</ref>, antica<ref>{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Silvana La Porta|url=https://www.sicilymag.it/ludusdanielis-coinvolgenti-atmosfere-medievali-tra-sacro-e-storia.htm|titolo=Ludus Danielis, coinvolgenti atmosfere medievali tra sacro e storia - SicilyMag Recensioni|sito=SicilyMag|data=2022-09-30|citazione=L’esecuzione e la messa in scena catanese si sono rivelate particolarmente affascinanti e interessanti soprattutto grazie al sapiente dialogo tra le belle voci di [...] Graziano D’Urso (un solenne Baldassare).|accesso=2025-12-16}}</ref> e barocca<ref>{{Cita web|autore=Titti Cantone|url=https://ia600600.us.archive.org/11/items/buonpro/buonpro.jpeg|titolo="Il buon vin mi fa buon pro!" con l'Orchestra Barocca Siciliana|pubblicazione=La Sicilia|data=20 maggio 2023|p=VII|citazione=Si esibiranno il baritono Graziano D'Urso, nel ruolo di Gordiano, padrone della vigna e di Vafrino, bottigliere fannullone.}}</ref>. Parallellamenti a l'attivitati artìstica, D'Urso sviluppau a pàrtiri dô 2021 un pircorsu di studiu nterdisciplinari urientatu â vuculuggìa artìstica<ref>{{Cita web|autore=Lulu Inc.|url=https://www.lulu.com/it/search?sortBy=RELEVANCE&page=1&q=graziano+d%27urso&pageSize=10&adult_audience_rating=00&binding_type_group=HARDCOVER|titolo=Pubblicazioni - Graziano D'Urso|sito=www.lulu.com|accesso=2025-12-17}}</ref> e â riflessioni giurìdica applicata â didàttica dô [[cantu]].<ref name=":2">{{Cita web|lingua=IT|autore=Voice Evolution System S.r.l.s|url=https://www.voiceevolutioninstitute.it/category/course/la-responsabilita-civile-dellinsegnante-di-canto?fbclid=IwAR0Tqwxj5eGCrBx9cZFltoYNxk2LgBXEOClrm6BtFAXfYkjN0c8Y_6dHgQE|titolo=Voice Evolution Institute :: Scuola di Canto Moderno Diploma di Canto Scuola di Canto online|sito=Voice Evolution System S.r.l.s|accesso=2025-12-16}}</ref> == Repertoriu (elencu parziali) == * Giuseppe Verdi ** Aida, ''Amonasro''<ref name=":4" /> ** Un ballo in maschera, ''Renato''<ref name=":6" /> ** La traviata, ''Giorgio Germont''<ref name=":7" /> ** Il corsaro (Verdi), ''Seid''<ref name=":3" /> * [[Vincenzo Bellini]] ** Messa in La minore, barìtunu<ref name=":8" /> * Paolo Altieri ** L'amante burlato, ''Tascadoro''<ref name=":1" /> * Leonardo Vinci ** L'ammalato immaginario, ''Don Chilone''<ref>{{Cita web|lingua=it|url=https://www.balarm.it/news/la-stagione-di-musicamente-a-palermo-note-antiche-barocco-e-artisti-internazionali-163221|titolo=La stagione di MusicaMente a Palermo: note antiche, barocco e artisti internazionali|sito=Balarm.it|accesso=2026-03-16}}</ref> == Premi e ricanuscimenti == * Premiu Vincenzo Bellini (2018)<ref>{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Enzo Stroscio|url=https://www.globusmagazine.it/lions-catania-bellini-al-baritono-graziano-durso-premio-bellini-2018/|titolo=Lions Catania Bellini. Al baritono Graziano D'Urso il Premio Bellini 2018|sito=GLOBUS Magazine|data=2018-06-25|citazione=Nella storia della competizione musicale che ha ormai assunto una prestigiosa veste in ambito internazionale il catanese Graziano D’Urso rimarrà come il primo concorrente dal registro vocale maschile che sia riuscito fino ad ora ad aggiudicarsi il primo premio.|accesso=2025-12-16}}</ref> * Premiu Domenico Danzuso (2019)<ref>{{Cita web|lingua=it-IT|autore=Rosalia Passamonte|url=https://www.globusmagazine.it/nove-dicembre-la-xviii-edizione-del-domenico-danzuso/|titolo=Il nove dicembre la XVIII edition del Domenico Danzuso|sito=GLOBUS Magazine|data=2019-12-02|citazione=Anche quest’anno il Premio Domenico Danzuso, patrocinato dal Comune di Catania, si è ancor di più aperto alle istituzioni culturali e ha visto crescere il numero degli enti promotori con l’aggiunta del Lyceum Club a Scam, Accademia di Belle Arti, Lions Catania Host, Teatro Stabile, Massimo Bellini, Brancati, Teatro della Città, Istituto siciliano di Storia dello spettacolo, Fondazione Domenico Sanfilippo, Istituto musicale Vincenzo Bellini, Associazione siciliana della Stampa, Soroptimist e Fondazione Marilù Tregua.|accesso=2025-12-16}}</ref> == Pubblicazzioni (elencu parziali) == * {{Cita libro|titulu=Il canto delle emozioni|annu=2025|edituri=Lulu Inc.|ISBN=978-1-326-43606-3}} * {{Cita libro|titulu=La professionalità dell'insegnante di canto|annu=2023|edituri=Lulu Inc.|ISBN=978-1-4478-8083-7}} * {{Cita libro|titulu=La metodologia dell'insegnante di canto|annu=2023|edituri=Lulu Inc.|ISBN=978-1-4467-9385-5}} * {{Cita libro|titulu=La responsabilità civile dell'insegnante di canto|annu=2022|edituri=Lulu Inc.|ISBN=978-1-4716-3472-7}} * {{Cita libro|titulu=IL BARITONO VERDIANO|annu=2021|edituri=Lulu Inc.|ISBN=978-1-105-01570-0}} == Noti == <references/> [[Catigurìa:Cantanti siciliani]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1990]] 17fsr5mqpzwlcgp99ugfuf74jkt6e1e Giuseppe Giammanco 0 67083 778177 778080 2026-04-01T06:03:06Z CommonsDelinker 524 [[commons:User:Orgullobot/commands|Bot]]: Cancillatu lu file Giuseppe_Giammanco_campo.jpg da [[Wikimedia Commons|Commons]] da The Squirrel Conspiracy pirchì: [[:c:COM:CSD#F3|]] 778177 wikitext text/x-wiki {| class="infobox" style="width: 22em; text-align: left; font-size: 88%; line-height: 1.5em; float: right; clear: right; margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #aaa; background: #f9f9f9;" |+ style="font-size: 125%; font-weight: bold; background: #3366cc; color: white; padding: 5px;" | Giuseppe Giammanco |- | colspan="2" style="text-align: center;" | [[File:Giuseppe Giammanco.jpg|200px]] |- ! Nàscita | 11 d'austu 1919 <br /> [[Sferracavaddu|Sferracavallo]] (PA) |- ! Morte | 20 d'austu 1942 <br /> Filonovo (Russia) |- ! Servìzziu | [[Regio Esercito]] |- ! Reparto | 37° Reggimentu Fanteria "Ravenna" |- ! Grado | Surdatu |- ! Battagghi | [[Sicunna guerra munniali]] <br /> [[Campagna italiana di Russia]] |- ! Onorificenzi | [[File:Valor militare silver medal BAR.svg|30px]] [[Medaglia d'argento al valor militare|Midagghia d'argentu]] |} '''Giuseppe Giammanco''' (11 d’austu 1919 – 20 d’austu 1942) fu nu militari talianu, insignitu dâ medagghia d’argentu ô valuri militari.<ref>{{Cita web|url=http://decoratialvalormilitare.istitutonastroazzurro.org/view_doc.php?img=e-1950%20vol_4/e-1950%20vol_4_00000181.JPG|titulu=Decorati al valor militare|accessu=27 marzu 2026}}</ref> == Biografìa == Giuseppe Giammanco, ùrtimu di cincu figghi, nascìu ntâ borgata di [[Sferracavaddu]] ntâ na famigghia di [[Piscaturi|piscatura]] spicializzati ntâ pisca cu li [[Nassa (pisca)|nasse]].<ref>{{Cita libro|nome=Giuseppe|cognome=Aiello|titolo=Le Forme del lavoro: mestieri tradizionali in Sicilia|url=https://books.google.com/books?id=R8cTAQAAIAAJ&newbks=0&printsec=frontcover&dq=Giammanco+Sferracavallo&q=Giammanco+Sferracavallo&hl=it|accesso=2024-01-07|data=1988|editore=S.F. Flaccovio|lingua=it|ISBN=978-88-7804-019-9}}</ref> A fini di l’anni Trenta veni chiamatu ô [[sirvizziu militari]] e ntô giugnu [[1940]] l’Italia trasìu ntâ guerra e Giuseppe, comu l’autri carusi, nun veni cchiù congedatu ma ristau in sirvizziu ntô 37° [[riggimentu]] di [[fanteria]] "Ravenna".<ref>{{Cita web|url=https://www.esercito.difesa.it/storia/pagine/37-reggimento-fanteria.aspx|titulu=37° Reggimento fanteria "Ravenna"|accessu=27 marzu 2026}}</ref> Ntô [[1942]] la [[3ª Divisioni fanteria "Ravenna"]] veni mannata ô frunti russu, supra li rivi dû [[Don (ciumi Russia)|ciumi Don]]; ntô misi di giugnu addiventa patri, ma nun putìu mai vìdiri u figghiu. Ntô [[austu]] dû [[1942]] cadi contra li truppi dâ [[Armata Russa]] vicinu â citati di Filonovo.<ref>{{Cita web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/3%C2%AA_Divisione_fanteria_%22Ravenna%22|titulu=3ª Divisione fanteria "Ravenna"|accessu=27 marzu 2026}}</ref> Li so resti foru truvati dintra na [[fossa cumuni]]; fu arricanusciutu grazzi a na cullana cu ‘ncisi li so giniralità. [[File:Giuseppe Giammanco a cavallo.jpg|miniatura|Foto del soldato Giuseppe Giammanco a cavallo (luogo e data sconosciuti).]] == Onurificenzi == * '''Medagghia d’argentu ô valuri militari''' (â mimoria, 29 di lugliu 1950)<ref>{{Cita web|url=http://decoratialvalormilitare.istitutonastroazzurro.org/view_doc.php?img=e-1950%20vol_4/e-1950%20vol_4_00000181.JPG|titulu=Motivazzioni ufficiali|accessu=27 marzu 2026}}</ref> : ''Porta fucile mitragliatore, nel corso di aspro combattimento, benché ferito, rimaneva presso la sua arma anche quando erano caduti tutti i serventi. Avuto il fucile mitragliatore inutilizzato e nuovamente ferito da scoppio di bomba, si lanciava contro il nemico per aggredirlo all'arma bianca e cadeva colpito da raffica di mitragliatrice.'' == Riconuscimenti == Lu [[16 dicèmmiru]] [[2007]] la cità di [[Palermu]] ntitula u lungumari di [[Sferracavaddu]] a Giuseppe Giammanco, cu dui totem cummimurativi. [[File:Giuseppe Giammanco Totem 1.jpg|miniatura|Totem commemorativo posto sull'estremità sinistra della passeggiata]] == Noti == <references /> [[Catigurìa:Biografìi]] [[Catigurìa:Militari taliani]] [[Catigurìa:Nati ntô 1919]] [[Catigurìa:Morti ntô 1942]] [[Catigurìa:Medagghi d’argentu ô valuri militari]] csednrzejwdbarg1k22xzx95b5ue02g Claire Holt 0 67085 778119 778097 2026-03-31T12:15:19Z GiovanniPen 22308 778119 wikitext text/x-wiki [[File:Claire Holt 2012 (2).jpg|miniatura|Claire Holt 2012]] '''Claire Rhiannon Holt''' (Brisbane, 11 di giugnu 1988) è n'attrici e mudedda [[australia]]na naturalizzata statunitènsi. Arrivintàu fama ntirnazziunali grazzi ê roli ntê seri tilivisivi ''H2O'', ''Li diari dî vampiri'' e ''L'urigginali'' e ntâ pillìcula ''47 metri giù'' .<ref>{{Cita web|url=https://www.comingsoon.it/personaggi/claire-holt/239601/biografia/|titolo=Claire Holt biografia|sito=ComingSoon.it|lingua=it|accesso=2026-03-30}}</ref> == Carrera == Otteni u sò primu rolu interpretannu Emma Gilbert in ''H2O'', dû 2006 ô 2009. Nô 2008 è mpignata nî riprisi dû film ''Messengers 2 - L'iniziu dâ fini'' di Martin Barnewitz, sèquitu dû film ''The Messengers'', unni interpreta a prutagunista. Nta l'estati dû 2010 gira u film pi la televisiuni ''Mean Girls 2'', sèquitu di ''Mean Girls'', mentri nô 2011 interpreta u rolu ricurrenti di Samara Cook in ''Pretty Little Liars''. Duranti u casting pi la seri televisiva ''The Secret Circle'', veni scritturata pi appariri nni li panni dâ vampira Rebekah Mikaelson in ''The Vampire Diaries''<ref>{{Cita web|url=https://www.comingsoon.it/serietv/news/un-altra-attrice-di-the-vampire-diaries-si-unisce-allo-spin-off/n20507/|titolo=Un'altra attrice di The Vampire Diaries si unisce allo spin-off|sito=ComingSoon.it|data=2013-02-14|lingua=it|accesso=2026-03-30}}</ref>, rolu ca ricopri macari nta la prima staggiuni dû spin-off dâ seri e nta chiddi appressu, ntitulatu ''The Originals''.<ref>{{Cita web|url=https://www.hollywoodreporter.com/live-feed/vampire-diaries-spinoff-originals-claire-holt-421332|titolo='Vampire Diaries' Spinoff 'The Originals' Adds Claire Holt|autore=Lesley Goldberg|editore=The Hollywood Reporter|data=13 febbraio 2013|lingua=en|accesso=27 aprile 2013}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|titolo=Claire Holt dice addio a The Originals|accesso=13 marzo 2014|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140313171056/http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|urlmorto=sì}}</ref> [[File:Claire_Holt_at_PaleyFest_2014.jpg|miniatura|Claire Holt 2014]] == Vita privata == Lu 3 dicèmmiru 2017, annunciàu lu sò fidanzamentu cû sviluppaturi immubbiliari Andrew Joblon<ref>{{cita web|url=https://www.yahoo.com/entertainment/articles/claire-holt-husband-andrew-joblon-085856416.html|titolo=Who Is Claire Holt’s Husband, Andrew Joblon & How Many Kids Do They Have|autore=|data=23 aprile 2025|lingua=en|accesso=17 maggio 2025}}</ref>. Lu 4 marzu 2018, annunciàu ca avìa avutu n'abortu spuntàniu. La coppia si maritàu lu 18 austu 2018<ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/Bf66AdbFiEh/?ig_mid=W_SU9gABAAG_2TJLLDkkTcPFwXzp|titolo=I to I took this photo 10 days ago, as I waited for surgery after my sweet little baby lost its heartbeat. [...]|autore=Claire Holt|sito=[[Instagram]]|data=5 marzo 2018|lingua=en}}</ref>. Hanu tri figghi: James, natu lu 28 marzu 2019; Elle Madeline, nata lu 12 sittèmmiru 2020; e Ford Matthew, natu lu 9 nuvèmmiru 2021.<ref>{{cita web|url=https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/|titolo='The Originals' Claire Holt Marries Andrew Joblon: See Her Wedding Dress|autore=Kathy Campbell|data=18 agosto 2018|lingua=en|accesso=19 maggio 2025|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200805105431/https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/ajoblon/p/BvnAJ-Yg3gs/?igshid=44l3t40n93cf|titolo=Claire - you are my hero. Thanks for doing such a good job cooking this sweet little boy. Baby James Joblon 3.28.19 - 10:23pm ❤️|autore=Andrew Joblon|sito=Instagram|data=29 marzo 2019|lingua=en}}</ref><ref>{{cita web|url=https://pagesix.com/2023/11/10/parents/claire-holt-gives-birth-to-third-baby-with-husband-andrew-joblon/|titolo=Claire Holt gives birth to third baby with husband Andrew Joblon|autore=View Author Archive, Get author RSS feed|data=10 novembre 2023|lingua=en|accesso=11 novembre 2023}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/CFFu-jrpwD4/|titolo=She’s here. Our sweet girl, Elle. After 27.5 hours of labor, she flew into the world and expanded our hearts. We are so grateful for our healthy baby and cannot wait for her to meet her big brother.|autore=Claire Holt|sito=Instagram|data=13 settembre 2020|lingua=en}}</ref> == Filmugrafìa == === Cinima === * ''Messengers 2: Lu Spaventapasseri'' (2009), riggìa di Martin Barnewitz * ''Blue Like Jazz'' (2012), riggìa di Steve Taylor * ''47 Meters Down'' (2017), riggìa di Johannes Roberts === Telivisioni === * ''H2O'' (''H2O: Just Add Water'') – seri TV, 52 episodi (2006-2008) * ''Mean Girls 2'', riggìa di Melanie Mayron – film pi la TV (2011) * ''Pretty Little Liars'' – seri TV, 5 episodi (2011) * ''The Vampire Diaries'' – seri TV, 38 episodi (2011-2015) * ''The Originals'' – seri TV, 38 episodi (2013-2018) * ''Aquarius'' – seri TV, 22 episodi (2015-2016) * ''Legacies'' – seri TV, episodi 4x05-4x15 (2021-2022) * ''Based on a True Story'' – seri TV, episodio 1x05 (2023) == Noti == <references/> {{commonscat}} [[Catigurìa:Cristiani viventi]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1988]] opsfm7i3q73ep4h79e0nyk1ig7v5hqj 778165 778119 2026-03-31T18:27:03Z ~2026-20189-05 50594 778165 wikitext text/x-wiki [[File:Claire Holt 2012 (2).jpg|miniatura|Claire Holt 2012]] '''Claire Rhiannon Holt''' (Brisbane, 11 di giugnu 1988) è n'attrici e mudedda [[australia]]na naturalizzata statunitènsi. Arrivintàu fama ntirnazziunali grazzi ê roli ntê seri tilivisivi ''H2O'', ''Li diari dî vampiri'' e ''L'urigginali'' e ntâ pillìcula ''47 metri giù'' .<ref>{{Cita web|url=https://www.comingsoon.it/personaggi/claire-holt/239601/biografia/|titolo=Claire Holt biografia|sito=ComingSoon.it|lingua=it|accesso=2026-03-30}}</ref> == Carrera == Otteni u sò primu rolu interpretannu Emma Gilbert in ''H2O'', dû 2006 ô 2009. Nô 2008 è mpignata nî riprisi dû film ''Messengers 2 - L'iniziu dâ fini'' di Martin Barnewitz, sèquitu dû film ''The Messengers'', unni interpreta a prutagunista. Nta l'estati dû 2010 gira u film pi la televisiuni ''Mean Girls 2'', sèquitu di ''Mean Girls'', mentri nô 2011 interpreta u rolu ricurrenti di Samara Cook in ''Pretty Little Liars''. Duranti u casting pi la seri televisiva ''The Secret Circle'', veni scritturata pi appariri nni li panni dâ vampira Rebekah Mikaelson in ''The Vampire Diaries''<ref>{{Cita web|url=https://www.comingsoon.it/serietv/news/un-altra-attrice-di-the-vampire-diaries-si-unisce-allo-spin-off/n20507/|titolo=Un'altra attrice di The Vampire Diaries si unisce allo spin-off|sito=ComingSoon.it|data=2013-02-14|lingua=it|accesso=2026-03-30}}</ref>, rolu ca ricopri macari nta la prima staggiuni dû spin-off dâ seri e nta chiddi appressu, ntitulatu ''The Originals''.<ref>{{Cita web|url=https://www.hollywoodreporter.com/live-feed/vampire-diaries-spinoff-originals-claire-holt-421332|titolo='Vampire Diaries' Spinoff 'The Originals' Adds Claire Holt|autore=Lesley Goldberg|editore=The Hollywood Reporter|data=13 febbraio 2013|lingua=en|accesso=27 aprile 2013}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|titolo=Claire Holt dice addio a The Originals|accesso=13 marzo 2014|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140313171056/http://www.movietele.it/post/serietv/15718-claire-holt-dice-addio-a-the-originals|urlmorto=sì}}</ref> [[File:Claire_Holt_at_PaleyFest_2014.jpg|miniatura|Claire Holt 2014]] == Vita privata == Lu 3 dicèmmiru 2017, annunciàu lu sò fidanzamentu cû sviluppaturi immubbiliari Andrew Joblon<ref>{{cita web|url=https://www.yahoo.com/entertainment/articles/claire-holt-husband-andrew-joblon-085856416.html|titolo=Who Is Claire Holt’s Husband, Andrew Joblon & How Many Kids Do They Have|autore=|data=23 aprile 2025|lingua=en|accesso=17 maggio 2025}}</ref>. Lu 4 marzu 2018, annunciàu ca avìa avutu n'abortu spuntàniu. La coppia si maritàu lu 18 austu 2018<ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/Bf66AdbFiEh/?ig_mid=W_SU9gABAAG_2TJLLDkkTcPFwXzp|titolo=I to I took this photo 10 days ago, as I waited for surgery after my sweet little baby lost its heartbeat. [...]|autore=Claire Holt|sito=[[Instagram]]|data=5 marzo 2018|lingua=en}}</ref>. Hanu tri figghi: James, natu lu 28 marzu 2019; Elle Madeline, nata lu 12 sittèmmiru 2020; e Ford Matthew, natu lu 9 nuvèmmiru 2023.<ref>{{cita web|url=https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/|titolo='The Originals' Claire Holt Marries Andrew Joblon: See Her Wedding Dress|autore=Kathy Campbell|data=18 agosto 2018|lingua=en|accesso=19 maggio 2025|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200805105431/https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/the-originals-claire-holt-marries-andrew-joblon/}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/ajoblon/p/BvnAJ-Yg3gs/?igshid=44l3t40n93cf|titolo=Claire - you are my hero. Thanks for doing such a good job cooking this sweet little boy. Baby James Joblon 3.28.19 - 10:23pm ❤️|autore=Andrew Joblon|sito=Instagram|data=29 marzo 2019|lingua=en}}</ref><ref>{{cita web|url=https://pagesix.com/2023/11/10/parents/claire-holt-gives-birth-to-third-baby-with-husband-andrew-joblon/|titolo=Claire Holt gives birth to third baby with husband Andrew Joblon|autore=View Author Archive, Get author RSS feed|data=10 novembre 2023|lingua=en|accesso=11 novembre 2023}}</ref><ref>{{cita web|url=https://www.instagram.com/p/CFFu-jrpwD4/|titolo=She’s here. Our sweet girl, Elle. After 27.5 hours of labor, she flew into the world and expanded our hearts. We are so grateful for our healthy baby and cannot wait for her to meet her big brother.|autore=Claire Holt|sito=Instagram|data=13 settembre 2020|lingua=en}}</ref> == Filmugrafìa == === Cinima === * ''Messengers 2: Lu Spaventapasseri'' (2009), riggìa di Martin Barnewitz * ''Blue Like Jazz'' (2012), riggìa di Steve Taylor * ''47 Meters Down'' (2017), riggìa di Johannes Roberts === Telivisioni === * ''H2O'' (''H2O: Just Add Water'') – seri TV, 52 episodi (2006-2008) * ''Mean Girls 2'', riggìa di Melanie Mayron – film pi la TV (2011) * ''Pretty Little Liars'' – seri TV, 5 episodi (2011) * ''The Vampire Diaries'' – seri TV, 38 episodi (2011-2015) * ''The Originals'' – seri TV, 38 episodi (2013-2018) * ''Aquarius'' – seri TV, 22 episodi (2015-2016) * ''Legacies'' – seri TV, episodi 4x05-4x15 (2021-2022) * ''Based on a True Story'' – seri TV, episodio 1x05 (2023) == Noti == <references/> {{commonscat}} [[Catigurìa:Cristiani viventi]] [[Catigurìa:Nasciuti ntô 1988]] 2q548kkqrgjmh2xp27idbjuv8m503fu Gigi D’Alessio 0 67086 778143 2026-03-31T12:24:50Z GiovanniPen 22308 GiovanniPen spustau la pàggina [[Gigi D’Alessio]] nni [[Gigi D'Alessio]] c'un rimannu: apostrofo 778143 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gigi D'Alessio]] jwpk3v35skdlw0fgb8bg0jatbghlooc Campiunatu munniali FIFA 2026 0 67087 778178 2026-04-01T11:03:33Z Davide2025 48295 Pàggina nova: Lu '''Campiunatu munniali di palluni 2026''', 23ª edizzioni dî [[Campiunatu munniali di palluni|Campiunati munniali]] di [[palluni (sport)|palluni]], sarà na manifistazzioni spurtiva chi sarà uspitata di li [[Stati Uniti]], dû [[Mèssicu|Méssicu]] e dû [[Canadà]] dû [[11 di giugnu]] ô [[19 di giugnettu]] [[2026]]. [[File:2026 FIFA World Cup emblem.svg|thumb|upright=0.5|Lu logu dû Campiunatu.]] == Squatri partecipanti == * [[File:Flag_of_Canada.svg|20x20px]] ... 778178 wikitext text/x-wiki Lu '''Campiunatu munniali di palluni 2026''', 23ª edizzioni dî [[Campiunatu munniali di palluni|Campiunati munniali]] di [[palluni (sport)|palluni]], sarà na manifistazzioni spurtiva chi sarà uspitata di li [[Stati Uniti]], dû [[Mèssicu|Méssicu]] e dû [[Canadà]] dû [[11 di giugnu]] ô [[19 di giugnettu]] [[2026]]. [[File:2026 FIFA World Cup emblem.svg|thumb|upright=0.5|Lu logu dû Campiunatu.]] == Squatri partecipanti == * [[File:Flag_of_Canada.svg|20x20px]] [[Canadà]] * [[File:Flag_of_Mexico.svg|20x20px]] [[Mèssicu]] * [[File:Flag_of_USA.svg|20x20px]] [[Stati Uniti]] * [[File:Flag_of_Japan.svg|20x20px]] [[Giappuni]] * [[File:Flag_of_New_Zealand.svg|20x20px]] [[Nova Zilanna]] * [[File:Flag_of_Iran.svg|20x20px]] [[Iran]] * [[File:Flag_of_Argentina.svg|20x20px]] [[Argintina]] * [[File:Flag_of_Uzbekistan.svg|20x20px]] [[Uzbekistan]] * [[File:Flag_of_South_Korea.svg|20x20px]] [[Corea dû Sud]] * [[File:Flag_of_Jordan.svg|20x20px]] [[Giurdania]] * [[File:Flag_of_Australia.svg|20x20px]] [[Australia]] * [[File:Flag_of_Brazil.svg|20x20px]] [[Brasili]] * [[File:Flag_of_Ecuador.svg|20x20px]] [[Ecuador]] * [[File:Flag_of_Colombia.svg|20x20px]] [[Colombia]] * [[File:Flag_of_Paraguay.svg|20x20px]] [[Paraguai]] * [[File:Flag_of_Uruguay.svg|20x20px]] [[Uruguai]] * [[File:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] [[Maroccu]] * [[File:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] [[Tunisìa]] * [[File:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] [[Eggittu]] * [[File:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] [[Algirìa]] * [[File:Flag_of_Ghana.svg|20x20px]] [[Gana]] * [[File:Flag_of_Cape_Verde.svg|20x20px]] [[Capu Virdi]] * [[File:Flag_of_South_Africa.svg|20x20px]] [[Àfrica dû Sud]] * [[File:Flag_of_Qatar.svg|20x20px]] [[Qatar]] * [[File:Flag_of_England.svg|20x20px]] [[Nglaterra]] * [[File:Flag_of_Saudi_Arabia.svg|20x20px]] [[Arabbia Saudita]] * [[File:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] [[Côte d'Ivoire]] * [[File:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] [[Senegallu]] * [[File:Flag_of_France.svg|20x20px]] [[Francia]] * [[File:Flag_of_Croatia.svg|20x20px]] [[Croazzia]] * [[File:Flag_of_Portugal.svg|20x20px]] [[Portugallu]] * [[File:Flag_of_Norway.svg|20x20px]] [[Norveggia]] * [[File:Flag_of_Germany.svg|20x20px]] [[Girmania]] * [[File:Flag_of_Netherlands.svg|20x20px]] [[Paisi Vasci]] * [[File:Flag_of_Switzerland.svg|20x20px]] [[Svìzzira]] * [[File:Flag_of_Scotland.svg|20x20px]] [[Scozzia]] * [[File:Flag_of_Spain.svg|20x20px]] [[Spagna]] * [[File:Flag_of_Austria.svg|20x20px]] [[Austria]] * [[File:Flag_of_Belgium.svg|20x20px]] [[Belgiu]] * [[File:Flag_of_Panama.svg|20x20px]] [[Panamà]] * [[File:Flag_of_Curaçao.svg|20x20px]] [[Curaçao]] * [[File:Flag_of_Haiti.svg|20x20px]] [[Aiti]] * [[File:Flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20x20px]] [[Bosnia-Erzegovina]] * [[File:Flag of Sweden.svg|20x20px]] [[Svezzia]] * [[File:Flag of Turkey.svg|20x20px]] [[Turchìa]] * [[File:Flag of Czech Republic.svg|20x20px]] [[Ripùbblica Ceca]] * [[File:Flag of the Democratic Republic of the Congo.svg|20x20px]] [[Ripùbbrica Dimucràtica dû Congu]] * [[File:Flag of Iraq.svg|20x20px]] [[Iraq]] [[Catigurìa:Cumpitizzioni caucistichi‎]] [[Catigurìa:Càuciu‎]] [[Catigurìa:Sport]] b7j0np6ycj13asbkx1vnxbwef05pem1