Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.46.0-wmf.22
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
15 di marzu
0
1574
778222
759820
2026-04-04T00:23:53Z
Dostojewskij
18849
/* Nasciuti */ + [[Eva Longoria]]
778222
wikitext
text/x-wiki
{{Marzu}}
== Abbinimenti ==
* [[1493]]: [[Cristofuru Colombu]] ritorna di sô primu viaggiu â [[America]].
* [[1907]]: La [[Finlandia]] addiventa lu primu paisi dû munnu a cuncèdiri lu dirittu di votu ê fìmmini.
* [[1917]]: Lu zar [[Nicola II]] abdica duoppu la [[rivoluzzioni di frivaru]] chi metti fini ô putiri dê [[Romanov]] in [[Russia]].
== Nasciuti ==
* [[1595]]: [[Vincenzu Gaggini]], sculturi sicilianu
* [[1924]]: [[Aldu Andreotti]], matimàticu talianu († 1980)
* [[1929]]: [[Antonietta Stella]], supranu talianu
* [[1975]]: [[Eva Longoria]], attrici statunitenza
== Morti ==
* [[44 a.C.]]: [[Caiu Giuliu Cesari]] mori ammazzatu di [[Marcu Giuniu Brutu]] ô sinatu di [[Roma]]
[[Catigurìa:Marzu]]
eawav4d3928dfc4g77fkgcltyjaqgsq
778226
778222
2026-04-04T10:55:48Z
GiovanniPen
22308
778226
wikitext
text/x-wiki
{{Marzu}}
== Abbinimenti ==
* [[1493]]: [[Cristofuru Colombu]] ritorna di sô primu viaggiu â [[America]]
* [[1907]]: La [[Finlandia]] addiventa lu primu paisi dû munnu a cuncèdiri lu dirittu di votu ê fìmmini
* [[1917]]: Lu zar [[Nicola II]] abdica duoppu la [[rivoluzzioni di frivaru]] chi metti fini ô putiri dê [[Romanov]] in [[Russia]]
== Nasciuti ==
* [[1595]]: [[Vincenzu Gaggini]], sculturi sicilianu
* [[1924]]: [[Aldu Andreotti]], matimàticu talianu († 1980)
* [[1929]]: [[Antonietta Stella]], supranu talianu
* [[1975]]: [[Eva Longoria]], attrici statunitenza
== Morti ==
* [[44 a.C.]]: [[Caiu Giuliu Cesari]] mori ammazzatu di [[Marcu Giuniu Brutu]] ô sinatu di [[Roma]]
0et2g04jv7vir1x7cgwtc1di29m6n0u
Kwame Nkrumah
0
7689
778224
738624
2026-04-04T02:35:41Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:CommonsDelinker/commands|Bot]]: rimpiazzu la mmàgini The_National_Archives_UK_-_CO_1069-50-1.jpg cu Kwame_Nkrumah_-_The_National_Archives_UK_-_CO_1069-50-1.jpg
778224
wikitext
text/x-wiki
[[File:Kwame Nkrumah - The National Archives UK - CO 1069-50-1.jpg|thumb|Kwame Nkrumah]]
'''Francis Nwia-Kofi Ngonloma''', canusciutu megghiu comu '''Kwame Nkrumah''' ([[Gana]], [[21 di sittèmmiru]] [[1909]] – [[Rumanìa]], [[27 di aprili]] [[1972]]), pirsunaggiu mpurtanti dâ storia dâ [[diculunizzazzioni]] e dû [[panafricanismu]], fu lu primu prisidenti dû Gana ndipinnenti e lu primu ''leader'' di l'[[Africa]] niura a fari ottèniri pû sò paisi l'autucuvernu. Ancura assai pupuolari tra lii soi co-nazziunali e tra l'africani ngèniri pû sò mpegnu a favuri dûn unioni pulitica tra li stati africani e la sò dinuncia dû [[neo-culunialismu]], fu spissu oggettu di critichi nnî [[Stati Uniti]] e in [[Europa]] pî soi mètudi auturitativi di cuvernu e lu sò radicalismu.
== Talìa puru ==
* [[Gana]]
* [[Africa]]
* [[Panafricanismu]]
* [[Organizzazzioni di l'Unitati Africana]]
== Bibriografìa ==
* [http://www.africawithin.com/nkrumah/speak_of_freedom.htm ''I speak of freedom'']
* [http://www.africawithin.com/nkrumah/africanism.htm Africanismo e cultura]
* [http://www.africawithin.com/nkrumah/encyclopedia.htm Discorso tenuto alla prima sessione del Consiglio Editoriale dell'Enciclopedia Africana]
* [http://www.africawithin.com/nkrumah/continental.htm Discorso sul Governo continentale per l'Africa]
* [http://www.africawithin.com/nkrumah/consciencism.htm Estratto da ''Consciencism: Philosophy and Ideology for De-Colonization'']
== Lijami di fora ==
* [http://www.nkrumah.net/ nkrumah.net]
* [https://web.archive.org/web/20041209074152/http://www.greatepicbooks.com/epics/november97.html greatepicbooks.com suprâ ndipinnenza dû Gana]
{{Commonscat|}}
[[Catigurìa:Puliticanti ghanisa|Nkrumah, Kwame]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1909|Nkrumah, Kwame]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1972|Nkrumah, Kwame]]
rhppj94pzdanjv72yypc33ic3zzp82d
Mùsica clàssica
0
7702
778223
775974
2026-04-04T02:23:40Z
~2026-20731-62
50632
778223
wikitext
text/x-wiki
[[File:Genova-DSCF7452.JPG|thumb|left|Nu recenti cumplessu di mùsica classica.]]
La '''mùsica clàssica''' è tutta la musica nobili ca si sviluppa finu a oji.
Li maggiori espunenti furunu [[Alissandru Scarlatti]], [[Antoniu Vivaldi|Vivaldi]], [[Duminicu Scarlatti]], [[Johann Sebastian Bach|Bach]], [[Georg Friedrich Händel|Händel]], [[Gluck]], [[Haydn]], [[Mozart]], [[Beethoven]], [[Paganini]], [[Carl Maria von Weber|Weber]], [[Schubert]], [[Berlioz]], [[Glinka]], [[Felix Mendelssohn Bartholdy|Mendelssohn]], [[Robert Schumann|Schumann]], [[Chopin]], [[Liszt]], [[Bruckner]], [[Smetana]], [[Johannes Brahms|Brahms]], [[Piotr Ilich Tchaikovsky|Tchaikovsky]], [[Dvořák]], [[Grieg]], [[Janáček]], [[Elgar]], [[Mahler]], [[Albéniz]], [[Richard Strauss]], [[Sibelius]], [[Granados]], [[Claude Debussy|Debussy]], [[Ives]], [[Maurice Ravel|Ravel]], [[Falla]], [[Bartók]], [[Kodály]], [[Stravinsky]], [[Villa-Lobos]], [[Prokofiev]], [[George Gershwin|Gershwin]], [[Copland]], [[Shostakovich]] e [[Britten]].
== Talìa puru ==
* [[Mota di BACH]]
{{Mùsica}}
[[Catigurìa:Mùsica clàssica]]
0ro6qt4bn43p6yxt1tuih98uhf41si3
Storia di la mùsica
0
8617
778225
775973
2026-04-04T02:46:23Z
~2026-20731-62
50632
/* La mùsica dû 1700 */
778225
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
{{musica}}
==La mùsica dû 1700==
La mùsica dû 1700 è prima [[Mùsica barocca|barocca]] e appoi clàssica.
Li cumpusitura dû [[1700]] cchiù mpurtanti sunnu: [[Corelli]], [[Pachelbel]], [[Marais]], [[Torelli]], [[Alissandru Scarlatti]], [[Couperin]], [[Antoniu Vivaldi|Vivaldi]], [[Telemann]], [[Rameau]], [[Duminicu Scarlatti]], [[Johann Sebastian Bach|Bach]], [[Georg Friedrich Händel|Händel]], [[Hasse]], [[Galuppi]], [[Pergolesi]], [[Gluck]], [[Jommelli]], [[Wagenseil]], [[Monn]], [[Piccinni]], [[Haydn]], [[Dittersdorf]], [[Wanhal]], [[Paisiello]], [[Boccherini]], [[Cimarosa]], [[Clementi]], [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]], [[Cherubini]], [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]], [[Spontini]], [[Hummel]], [[Niccolò Paganini|Paganini]], eccetra...
Lu clàssicismu è nu stili virtuosu chinu d'abbiddimenti ca pripara ô [[Mùsica rumàntica|romanticismu]] dû [[1800]].
==Lu stili populari scandinavu==
Lu stili populari scandinavu è nu stili ca arricorda li miludìi populari di li carigghiòn, li maggiuri espunenti sunnu [[Grieg]], [[Sibelius]], eccetra...
[[Catigurìa:Mùsica]]
a056ple00uzyohorf3qjrmc6s0ihkku
Mistritta
0
16627
778212
778211
2026-04-03T18:49:12Z
Qaqqu
37363
778212
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Mistritta|
mmaggini=Stemma_mistretta.jpg|
muttu= imperialis civitas Amastræ|
nomuufficiali=Mistretta|
pruvincia=[[Pruvincia di Missina|Missina]] (ME)|
superfici=126|
abbitanti= 5.374|
dinsita=44|
cumunilimitrofi= [[Capizzi]], [[Carunìa]], [[Castidduzzu]], [[Cirami]] (EN), [[Motta d'Affermu]], [[Nicusia]] (EN), [[Pitiniu]], [[Riitanu]], [[Santu Stefinu di Camastra]]|
cap= 98073|
prifissutelefonicu=+0921|
situufficiali=|
}}
'''Mistretta''' è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nebbrodi".
== Giugrafia ==
Abbitata già di li Siculi e forsi di li Cartagginisi, li Greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, forsi quannu stavanu jennu a mpussissarisi dâ terra unni ficiru Imera.
Fu pigghiata câ forza di li Rumani 258 anni prima di l'arrivu dû Signuri, e cu iddi arrisurgiu comu "civitas decumana". Battia sordi, forsi puri prima di Rumani câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ e certamenti doppu cu chidda ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ. Lu cozzu dâ muntagna di Misretta avia la funzioni di faru e la citati era alleata cu Αlesa, Erbita e Calatti contra li genti tinti ca vinianu dû mari, ca stirminaru sutta lu cumannu di Caniniu Niuru.
A Misretta passava na mportanti strata rumana unni si carriava lu furmentu, ca partennu d'Alesa arrivava a Sanfulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata di Greci Bizzantini, di Sarracini, ntô 1100 re Normanni e addivintau purtintusa cu Federicu II. Doppu li Vèspiri Siciliani, ottinni cu l'Aragunisi a ddmanialitati difinitiva e lu tìtulu di citati.
Ntô 1630 fu vinnuta ô principi Castelli, ma li misrittisi si ribbillaru e pajaru lu tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Crisciu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau cu li Borboni capulòchiru. Fatta l'Italia vinni nstituiutu lu tribunali, arrinnuvatu la carzara e funnati la suttaprefettura e li supiriuri.
Nta l'ebbica fascista lu Duci mannau a lu prefettu Mori ca sdirriniau li mafiusi e cu senaturi Di Giorgio la si vulia fari capulòchiru di pruvincia la mportanza c'avia.
Doppu la guerra, ntô '67 ci fu lu tirrimotu, li casi caderu e li Misrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazioni pû nord. Di tannu la citati si sdivaca e purtroppu sta pirdennu la 'mportanza gluriusa di li tempi antichi.
== Festi e tradizzioni ==
Lu prutitturi è Sammastianu (San Sebastiano in talianu), u santu ca curri. La sà festa è ntô 18 d'austu quannu s'arricampanu tutti i mmigrati.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni c'è a Madonna e videmma i '''Gisanti''',<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 173}}.</ref> statui di cartapista ca abballanu du juornu prima nzinô a matina duoppu.
== Monumenti ==
I puosti chi mpurtanti su:
*A Matrici, u Dduomu r citati, ntitolatu a Santa Lucia e santuariu ra Matri ri Mraculi. Intra si ch'attruovinu opiri ri rrara biddizzha comu i statue ru Gaggini, a pietà ru Mannu e l'orghinu ri Onofriu La Gala.
*A chiesa i Sammastianu,lu patruni, cu a priziusa vara ru Santu fatta ntô 1610 e a beddha statua opira ru masratinu Noé Marullo.
*A chiesa i Santa Catarina,tutta i petra, cu l'artaru ra Santa n'marmuru ru 1492.
*U Castieddu, unni i carusi vanu pi scurarisi a sira i Sammastianu aspittannu ca agghiornanu. U Castieddu fu frabbricatu ri Sarracini, supra i ruini ri l'antica citati greca e rromana ri Amestratos, canusciuta puremma i Cicirune. Fu arruzzuliatu ru li misrittisi ntô 1630 pi llibbirarisi e segnu da trannidi.
*A villa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppi Garibardi cu attuornu tanti rasti e sciura, e dda vicinu a bella chiesa i San Franciscu china ri opiri ri ranni valuri.
*U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia ranni ca picciddi, passianu nno mmiernu e videmma nna stasciuni. Chistu eni chini i palazzina antichi ru famigghji nobbili, tutti in petra i Misretta, c'avi u culuri ri l'oru m'particulari quannu u suli ci sbatti i supra.
*I deci cascati, i cchiù belle e maravigghjianti ra Siggilia, ntra cue chidda re Petribianche, jauta 33 metri.
*I vuoschira ra Medda e ri Masciddinu, e l'uriu i Quattruocchi
I chiesi ri Misretta su 26 e i palazza ri nobbili su 48, a testimonianza ri l'anticu splinnuri.
Siddu iti a Misretta putiti mangiari la pasta riali, li ricciolini, li varati e siddu aviti cuosti e stigghioli putiti fari nu bellu schiticchiu.
== Tradizzioni ==
* 20 jinnaru, Festa di San Bastianu Martiri.
* 13 giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva. Fistiggiamenti.
* 13 dicèmmiru, Festa di Santa Lucia. Fistiggiamenti.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Missina]]
nyoch0bvlc7wlt76emr17cvu6xp22rp
778213
778212
2026-04-03T18:49:28Z
Qaqqu
37363
778213
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Mistritta|
mmaggini=Stemma_mistretta.jpg|
muttu= imperialis civitas Amastræ|
nomuufficiali=Mistretta|
pruvincia=[[Pruvincia di Missina|Missina]] (ME)|
superfici=126|
abbitanti= 5.374|
dinsita=44|
cumunilimitrofi= [[Capizzi]], [[Carunìa]], [[Castidduzzu]], [[Cirami]] (EN), [[Motta d'Affermu]], [[Nicusia]] (EN), [[Pitiniu]], [[Riitanu]], [[Santu Stefinu di Camastra]]|
cap= 98073|
prifissutelefonicu=+0921|
situufficiali=|
}}
'''Mistretta''' è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
== Giugrafia ==
Abbitata già di li Siculi e forsi di li Cartagginisi, li Greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, forsi quannu stavanu jennu a mpussissarisi dâ terra unni ficiru Imera.
Fu pigghiata câ forza di li Rumani 258 anni prima di l'arrivu dû Signuri, e cu iddi arrisurgiu comu "civitas decumana". Battia sordi, forsi puri prima di Rumani câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ e certamenti doppu cu chidda ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ. Lu cozzu dâ muntagna di Misretta avia la funzioni di faru e la citati era alleata cu Αlesa, Erbita e Calatti contra li genti tinti ca vinianu dû mari, ca stirminaru sutta lu cumannu di Caniniu Niuru.
A Misretta passava na mportanti strata rumana unni si carriava lu furmentu, ca partennu d'Alesa arrivava a Sanfulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata di Greci Bizzantini, di Sarracini, ntô 1100 re Normanni e addivintau purtintusa cu Federicu II. Doppu li Vèspiri Siciliani, ottinni cu l'Aragunisi a ddmanialitati difinitiva e lu tìtulu di citati.
Ntô 1630 fu vinnuta ô principi Castelli, ma li misrittisi si ribbillaru e pajaru lu tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Crisciu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau cu li Borboni capulòchiru. Fatta l'Italia vinni nstituiutu lu tribunali, arrinnuvatu la carzara e funnati la suttaprefettura e li supiriuri.
Nta l'ebbica fascista lu Duci mannau a lu prefettu Mori ca sdirriniau li mafiusi e cu senaturi Di Giorgio la si vulia fari capulòchiru di pruvincia la mportanza c'avia.
Doppu la guerra, ntô '67 ci fu lu tirrimotu, li casi caderu e li Misrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazioni pû nord. Di tannu la citati si sdivaca e purtroppu sta pirdennu la 'mportanza gluriusa di li tempi antichi.
== Festi e tradizzioni ==
Lu prutitturi è Sammastianu (San Sebastiano in talianu), u santu ca curri. La sà festa è ntô 18 d'austu quannu s'arricampanu tutti i mmigrati.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni c'è a Madonna e videmma i '''Gisanti''',<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 173}}.</ref> statui di cartapista ca abballanu du juornu prima nzinô a matina duoppu.
== Monumenti ==
I puosti chi mpurtanti su:
*A Matrici, u Dduomu r citati, ntitolatu a Santa Lucia e santuariu ra Matri ri Mraculi. Intra si ch'attruovinu opiri ri rrara biddizzha comu i statue ru Gaggini, a pietà ru Mannu e l'orghinu ri Onofriu La Gala.
*A chiesa i Sammastianu,lu patruni, cu a priziusa vara ru Santu fatta ntô 1610 e a beddha statua opira ru masratinu Noé Marullo.
*A chiesa i Santa Catarina,tutta i petra, cu l'artaru ra Santa n'marmuru ru 1492.
*U Castieddu, unni i carusi vanu pi scurarisi a sira i Sammastianu aspittannu ca agghiornanu. U Castieddu fu frabbricatu ri Sarracini, supra i ruini ri l'antica citati greca e rromana ri Amestratos, canusciuta puremma i Cicirune. Fu arruzzuliatu ru li misrittisi ntô 1630 pi llibbirarisi e segnu da trannidi.
*A villa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppi Garibardi cu attuornu tanti rasti e sciura, e dda vicinu a bella chiesa i San Franciscu china ri opiri ri ranni valuri.
*U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia ranni ca picciddi, passianu nno mmiernu e videmma nna stasciuni. Chistu eni chini i palazzina antichi ru famigghji nobbili, tutti in petra i Misretta, c'avi u culuri ri l'oru m'particulari quannu u suli ci sbatti i supra.
*I deci cascati, i cchiù belle e maravigghjianti ra Siggilia, ntra cue chidda re Petribianche, jauta 33 metri.
*I vuoschira ra Medda e ri Masciddinu, e l'uriu i Quattruocchi
I chiesi ri Misretta su 26 e i palazza ri nobbili su 48, a testimonianza ri l'anticu splinnuri.
Siddu iti a Misretta putiti mangiari la pasta riali, li ricciolini, li varati e siddu aviti cuosti e stigghioli putiti fari nu bellu schiticchiu.
== Tradizzioni ==
* 20 jinnaru, Festa di San Bastianu Martiri.
* 13 giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva. Fistiggiamenti.
* 13 dicèmmiru, Festa di Santa Lucia. Fistiggiamenti.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Missina]]
32jgt1raoyd0b0himjt396ln16kreg1
778214
778213
2026-04-03T19:11:54Z
Qaqqu
37363
778214
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Mistritta|
mmaggini=Stemma_mistretta.jpg|
muttu= imperialis civitas Amastræ|
nomuufficiali=Mistretta|
pruvincia=[[Pruvincia di Missina|Missina]] (ME)|
superfici=126|
abbitanti= 5.374|
dinsita=44|
cumunilimitrofi= [[Capizzi]], [[Carunìa]], [[Castidduzzu]], [[Cirami]] (EN), [[Motta d'Affermu]], [[Nicusia]] (EN), [[Pitiniu]], [[Riitanu]], [[Santu Stefinu di Camastra]]|
cap= 98073|
prifissutelefonicu=+0921|
situufficiali=|
}}
'''Mistretta''' è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
== Giugrafia ==
Abbitata già dî sìculi e forsi dî cartagginisi, i greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, capaci quannu si nni stàvanu jennu a pigghiari a terra unni custrueru Imera.
I rumani a cunchistaru câ forza 258 anni prima dû Signuri, e cu iḍḍi arriviscìu comu "civitas decumana". Vattìa sordi, forsi puru prima dî rumani câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ (Mytistratos) e doppu cu chiḍḍa ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ (Amēstratos). Un cozzu dâ muntagna di Mistritta avìa a funzioni di faru e la citati era amica cu Αlesa, Erbita e Calatti contra ê genti tinti ca vinìanu dû mari, ca stirminaru sutta ô cumannu di Caniniu Niuru.
A Mistritta passava na strata rumana mpurtanti unni si carrijava u furmentu, ca partìa d'Alesa arrivava a San Fulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata dî greci bizzantini, dî sarracini, ntô 1100 dî nurmanni e addivintau magna cu Federicu II. Doppu dî Vèspiri Siciliani, appi cu l'Aragunisi a dimanialità difinitiva e u tìtulu di cità.
Ntô 1630 a vinneru ô prìncipi Castelli, ma i mistrittisi si rivutaru e pajaru u tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Criscìu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau capulocu chî Borboni. Fatta l'Italia stitueru u tribbunali, annuvaru u càrzaru e funnaru a suttaprifittura.
Nta l'èbbica fascista Benito Mussolini mannau u prifettu Mori ca sdirrinijau i mafiusi e cû sinaturi Di Giorgio a vulìanu fari capulocu di pruvincia pâ mprtanza ca cci avìa.
Doppu dâ guerra, ntô 1967 cci fu un tirrimotu, li casi caderu e li mistrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazzioni pâ tramuntana.
== Festi e tradizzioni ==
Lu prutitturi è Sammastianu (San Sebastiano in talianu), u santu ca curri. La sà festa è ntô 18 d'austu quannu s'arricampanu tutti i mmigrati.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni c'è a Madonna e videmma i '''Gisanti''',<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 173}}.</ref> statui di cartapista ca abballanu du juornu prima nzinô a matina duoppu.
== Monumenti ==
I puosti chi mpurtanti su:
*A Matrici, u Dduomu r citati, ntitolatu a Santa Lucia e santuariu ra Matri ri Mraculi. Intra si ch'attruovinu opiri ri rrara biddizzha comu i statue ru Gaggini, a pietà ru Mannu e l'orghinu ri Onofriu La Gala.
*A chiesa i Sammastianu,lu patruni, cu a priziusa vara ru Santu fatta ntô 1610 e a beddha statua opira ru masratinu Noé Marullo.
*A chiesa i Santa Catarina,tutta i petra, cu l'artaru ra Santa n'marmuru ru 1492.
*U Castieddu, unni i carusi vanu pi scurarisi a sira i Sammastianu aspittannu ca agghiornanu. U Castieddu fu frabbricatu ri Sarracini, supra i ruini ri l'antica citati greca e rromana ri Amestratos, canusciuta puremma i Cicirune. Fu arruzzuliatu ru li misrittisi ntô 1630 pi llibbirarisi e segnu da trannidi.
*A villa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppi Garibardi cu attuornu tanti rasti e sciura, e dda vicinu a bella chiesa i San Franciscu china ri opiri ri ranni valuri.
*U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia ranni ca picciddi, passianu nno mmiernu e videmma nna stasciuni. Chistu eni chini i palazzina antichi ru famigghji nobbili, tutti in petra i Misretta, c'avi u culuri ri l'oru m'particulari quannu u suli ci sbatti i supra.
*I deci cascati, i cchiù belle e maravigghjianti ra Siggilia, ntra cue chidda re Petribianche, jauta 33 metri.
*I vuoschira ra Medda e ri Masciddinu, e l'uriu i Quattruocchi
I chiesi ri Misretta su 26 e i palazza ri nobbili su 48, a testimonianza ri l'anticu splinnuri.
Siddu iti a Misretta putiti mangiari la pasta riali, li ricciolini, li varati e siddu aviti cuosti e stigghioli putiti fari nu bellu schiticchiu.
== Tradizzioni ==
* 20 jinnaru, Festa di San Bastianu Martiri.
* 13 giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva. Fistiggiamenti.
* 13 dicèmmiru, Festa di Santa Lucia. Fistiggiamenti.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Missina]]
4prgd743lpn9pku7gw8hq7h7o019d64
778215
778214
2026-04-03T19:13:47Z
Qaqqu
37363
778215
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Mistritta|
mmaggini=Stemma_mistretta.jpg|
muttu= imperialis civitas Amastræ|
nomuufficiali=Mistretta|
pruvincia=[[Pruvincia di Missina|Missina]] (ME)|
superfici=126|
abbitanti= 5.374|
dinsita=44|
cumunilimitrofi= [[Capizzi]], [[Carunìa]], [[Castidduzzu]], [[Cirami]] (EN), [[Motta d'Affermu]], [[Nicusia]] (EN), [[Pitiniu]], [[Riitanu]], [[Santu Stefinu di Camastra]]|
cap= 98073|
prifissutelefonicu=+0921|
situufficiali=|
}}
'''Mistretta''' è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
== Giugrafia ==
Abbitata già dî sìculi e forsi dî cartagginisi, i greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, capaci quannu si nni stàvanu jennu a pigghiari a terra unni custrueru Imera.
I rumani a cunchistaru câ forza 258 anni prima dû Signuri, e cu iḍḍi arriviscìu comu "civitas decumana". Vattìa sordi, forsi puru prima dî rumani câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ (Mytistratos) e doppu cu chiḍḍa ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ (Amēstratos). Un cozzu dâ muntagna di Mistritta avìa a funzioni di faru e la citati era amica cu Αlesa, Erbita e Calatti contra ê genti tinti ca vinìanu dû mari, ca stirminaru sutta ô cumannu di Caniniu Niuru.
A Mistritta passava na strata rumana mpurtanti unni si carrijava u furmentu, ca partìa d'Alesa arrivava a San Fulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata dî greci bizzantini, dî sarracini, ntô 1100 dî nurmanni e addivintau magna cu Federicu II. Doppu dî Vèspiri Siciliani, appi cu l'Aragunisi a dimanialità difinitiva e u tìtulu di cità.
Ntô 1630 a vinneru ô prìncipi Castelli, ma i mistrittisi si rivutaru e pajaru u tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Criscìu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau capulocu chî Borboni. Fatta l'Italia stitueru u tribbunali, annuvaru u càrzaru e funnaru a suttaprifittura.
Nta l'èbbica fascista Benito Mussolini mannau u prifettu Mori ca sdirrinijau i mafiusi e cû sinaturi Di Giorgio a vulìanu fari capulocu di pruvincia pâ mprtanza ca cci avìa.
Doppu dâ guerra, ntô 1967 cci fu un tirrimotu, li casi caderu e li mistrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazzioni pâ tramuntana.
== Festi e tradizzioni ==
U patronu è San Vastianu, u santu ca curri. A so festa cadi jornu 18 d'agustu.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni cc'è a Madonna e videmma i '''Gisanti''',<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 173}}.</ref> statui di cartapista ca abbàllanu dû jornu prima nzinu a matina doppu.
== Monumenti ==
I puosti chi mpurtanti su:
*A Matrici, u Dduomu r citati, ntitolatu a Santa Lucia e santuariu ra Matri ri Mraculi. Intra si ch'attruovinu opiri ri rrara biddizzha comu i statue ru Gaggini, a pietà ru Mannu e l'orghinu ri Onofriu La Gala.
*A chiesa i Sammastianu,lu patruni, cu a priziusa vara ru Santu fatta ntô 1610 e a beddha statua opira ru masratinu Noé Marullo.
*A chiesa i Santa Catarina,tutta i petra, cu l'artaru ra Santa n'marmuru ru 1492.
*U Castieddu, unni i carusi vanu pi scurarisi a sira i Sammastianu aspittannu ca agghiornanu. U Castieddu fu frabbricatu ri Sarracini, supra i ruini ri l'antica citati greca e rromana ri Amestratos, canusciuta puremma i Cicirune. Fu arruzzuliatu ru li misrittisi ntô 1630 pi llibbirarisi e segnu da trannidi.
*A villa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppi Garibardi cu attuornu tanti rasti e sciura, e dda vicinu a bella chiesa i San Franciscu china ri opiri ri ranni valuri.
*U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia ranni ca picciddi, passianu nno mmiernu e videmma nna stasciuni. Chistu eni chini i palazzina antichi ru famigghji nobbili, tutti in petra i Misretta, c'avi u culuri ri l'oru m'particulari quannu u suli ci sbatti i supra.
*I deci cascati, i cchiù belle e maravigghjianti ra Siggilia, ntra cue chidda re Petribianche, jauta 33 metri.
*I vuoschira ra Medda e ri Masciddinu, e l'uriu i Quattruocchi
I chiesi ri Misretta su 26 e i palazza ri nobbili su 48, a testimonianza ri l'anticu splinnuri.
Siddu iti a Misretta putiti mangiari la pasta riali, li ricciolini, li varati e siddu aviti cuosti e stigghioli putiti fari nu bellu schiticchiu.
== Tradizzioni ==
* 20 jinnaru, Festa di San Bastianu Martiri.
* 13 giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva. Fistiggiamenti.
* 13 dicèmmiru, Festa di Santa Lucia. Fistiggiamenti.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Missina]]
mcycz67jesx69dbm2jvltvnhyaitdmo
778216
778215
2026-04-03T19:14:40Z
Qaqqu
37363
778216
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Mistritta|
mmaggini=Stemma_mistretta.jpg|
muttu= imperialis civitas Amastræ|
nomuufficiali=Mistretta|
pruvincia=[[Pruvincia di Missina|Missina]] (ME)|
superfici=126|
abbitanti= 5.374|
dinsita=44|
cumunilimitrofi= [[Capizzi]], [[Carunìa]], [[Castidduzzu]], [[Cirami]] (EN), [[Motta d'Affermu]], [[Nicusia]] (EN), [[Pitiniu]], [[Riitanu]], [[Santu Stefinu di Camastra]]|
cap= 98073|
prifissutelefonicu=+0921|
situufficiali=|
}}
'''Mistretta''' è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
== Giugrafia ==
Abbitata già dî sìculi e forsi dî cartagginisi, i greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, capaci quannu si nni stàvanu jennu a pigghiari a terra unni custrueru Imera.
I rumani a cunchistaru câ forza 258 anni prima dû Signuri, e cu iḍḍi arriviscìu comu "civitas decumana". Vattìa sordi, forsi puru prima dî rumani câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ (Mytistratos) e doppu cu chiḍḍa ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ (Amēstratos). Un cozzu dâ muntagna di Mistritta avìa a funzioni di faru e la citati era amica cu Αlesa, Erbita e Calatti contra ê genti tinti ca vinìanu dû mari, ca stirminaru sutta ô cumannu di Caniniu Niuru.
A Mistritta passava na strata rumana mpurtanti unni si carrijava u furmentu, ca partìa d'Alesa arrivava a San Fulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata dî greci bizzantini, dî sarracini, ntô 1100 dî nurmanni e addivintau magna cu Federicu II. Doppu dî Vèspiri Siciliani, appi cu l'Aragunisi a dimanialità difinitiva e u tìtulu di cità.
Ntô 1630 a vinneru ô prìncipi Castelli, ma i mistrittisi si rivutaru e pajaru u tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Criscìu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau capulocu chî Borboni. Fatta l'Italia stitueru u tribbunali, annuvaru u càrzaru e funnaru a suttaprifittura.
Nta l'èbbica fascista Benito Mussolini mannau u prifettu Mori ca sdirrinijau i mafiusi e cû sinaturi Di Giorgio a vulìanu fari capulocu di pruvincia pâ mprtanza ca cci avìa.
Doppu dâ guerra, ntô 1967 cci fu un tirrimotu, li casi caderu e li mistrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazzioni pâ tramuntana.
== Festi e tradizzioni ==
U patronu è San Vastianu, u santu ca curri. A so festa cadi jornu 18 d'agustu.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni cc'è a Madonna e videmma i '''Gisanti''',<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 173}}.</ref> statui di cartapista ca abbàllanu dû jornu prima nzinu a matina doppu.
== Monumenti ==
I puosti chi mpurtanti su:
*A Matrici, u Dduomu r citati, ntitolatu a Santa Lucia e santuariu ra Matri ri Mraculi. Intra si ch'attruovinu opiri ri rrara biddizzha comu i statue ru Gaggini, a pietà ru Mannu e l'orghinu ri Onofriu La Gala.
*A chiesa i Sammastianu,lu patruni, cu a priziusa vara ru Santu fatta ntô 1610 e a beddha statua opira ru masratinu Noé Marullo.
*A chiesa i Santa Catarina,tutta i petra, cu l'artaru ra Santa n'marmuru ru 1492.
*U Castieddu, unni i carusi vanu pi scurarisi a sira i Sammastianu aspittannu ca agghiornanu. U Castieddu fu frabbricatu ri Sarracini, supra i ruini ri l'antica citati greca e rromana ri Amestratos, canusciuta puremma i Cicirune. Fu arruzzuliatu ru li misrittisi ntô 1630 pi llibbirarisi e segnu da trannidi.
*A villa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppi Garibardi cu attuornu tanti rasti e sciura, e dda vicinu a bella chiesa i San Franciscu china ri opiri ri ranni valuri.
*U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia ranni ca picciddi, passianu nno mmiernu e videmma nna stasciuni. Chistu eni chini i palazzina antichi ru famigghji nobbili, tutti in petra i Misretta, c'avi u culuri ri l'oru m'particulari quannu u suli ci sbatti i supra.
*I deci cascati, i cchiù belle e maravigghjianti ra Siggilia, ntra cue chidda re Petribianche, jauta 33 metri.
*I vuoschira ra Medda e ri Masciddinu, e l'uriu i Quattruocchi
I chiesi ri Misretta su 26 e i palazza ri nobbili su 48, a testimonianza ri l'anticu splinnuri.
Siddu iti a Misretta putiti mangiari la pasta riali, li ricciolini, li varati e siddu aviti cuosti e stigghioli putiti fari nu bellu schiticchiu.
== Tradizzioni ==
* Jornu 20 di jinnaru, Festa di San Vastianu Màrtiri.
* Jornu 13 di giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva.
* Jornu 13 di dicèmmiru, Festa di Santa Lucìa.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Missina]]
nusllmd95jnvuydmdsrui4vmubb17wc
778217
778216
2026-04-03T19:33:22Z
Qaqqu
37363
778217
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Mistritta|
mmaggini=Stemma_mistretta.jpg|
muttu= imperialis civitas Amastræ|
nomuufficiali=Mistretta|
pruvincia=[[Pruvincia di Missina|Missina]] (ME)|
superfici=126|
abbitanti= 5.374|
dinsita=44|
cumunilimitrofi= [[Capizzi]], [[Carunìa]], [[Castidduzzu]], [[Cirami]] (EN), [[Motta d'Affermu]], [[Nicusia]] (EN), [[Pitiniu]], [[Riitanu]], [[Santu Stefinu di Camastra]]|
cap= 98073|
prifissutelefonicu=+0921|
situufficiali=|
}}
'''Mistretta''' è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
== Giugrafia ==
Abbitata già dî sìculi e forsi dî cartagginisi, i greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, capaci quannu si nni stàvanu jennu a pigghiari a terra unni custrueru Imera.
I rumani a cunchistaru câ forza 258 anni prima dû Signuri, e cu iḍḍi arriviscìu comu "civitas decumana". Vattìa sordi, forsi puru prima dî rumani, câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ (Mytistratos) e doppu cu chiḍḍa ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ (Amēstratos). Un cozzu dâ muntagna di Mistritta sirbìa di faru e a citati era amica cu Αlesa, Erbita e Calatti contra ê genti tinti ca vinìanu dû mari, ca stirminaru sutta ô cumannu di Caniniu Niuru.
A Mistritta passava na strata rumana mpurtanti unni si carrijava u furmentu, ca partìa d'Alesa arrivava a San Fulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata dî greci bizzantini, dî sarracini, ntô 1100 dî nurmanni e addivintau magna cu Federicu II. Doppu dî Vèspiri Siciliani, appi cu l'Aragunisi a dimanialità difinitiva e u tìtulu di cità.
Ntô 1630 a vinneru ô prìncipi Castelli, ma i mistrittisi si rivutaru e pajaru u tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Criscìu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau capulocu chî Borboni. Fatta l'Italia stitueru u tribbunali, annuvaru u càrzaru e funnaru a suttaprifittura.
Nta l'èbbica fascista Benito Mussolini mannau u prifettu Mori ca sdirrinijau i mafiusi e cû sinaturi Di Giorgio a vulìanu fari capulocu di pruvincia pâ mprtanza ca cci avìa.
Doppu dâ guerra, ntô 1967 cci fu un tirrimotu, li casi caderu e li mistrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazzioni pâ tramuntana.
== Festi e tradizzioni ==
U patronu è San Vastianu, u santu ca curri. A so festa cadi jornu 18 d'agustu.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni cc'è a Madonna e videmma i '''Gisanti''',<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 173}}.</ref> statui di cartapista ca abbàllanu dû jornu prima nzinu a matina doppu.
== Monumenti ==
I puosti chi mpurtanti su:
*A Matrici, u Dduomu r citati, ntitolatu a Santa Lucia e santuariu ra Matri ri Mraculi. Intra si ch'attruovinu opiri ri rrara biddizzha comu i statue ru Gaggini, a pietà ru Mannu e l'orghinu ri Onofriu La Gala.
*A chiesa i Sammastianu,lu patruni, cu a priziusa vara ru Santu fatta ntô 1610 e a beddha statua opira ru masratinu Noé Marullo.
*A chiesa i Santa Catarina,tutta i petra, cu l'artaru ra Santa n'marmuru ru 1492.
*U Castieddu, unni i carusi vanu pi scurarisi a sira i Sammastianu aspittannu ca agghiornanu. U Castieddu fu frabbricatu ri Sarracini, supra i ruini ri l'antica citati greca e rromana ri Amestratos, canusciuta puremma i Cicirune. Fu arruzzuliatu ru li misrittisi ntô 1630 pi llibbirarisi e segnu da trannidi.
*A villa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppi Garibardi cu attuornu tanti rasti e sciura, e dda vicinu a bella chiesa i San Franciscu china ri opiri ri ranni valuri.
*U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia ranni ca picciddi, passianu nno mmiernu e videmma nna stasciuni. Chistu eni chini i palazzina antichi ru famigghji nobbili, tutti in petra i Misretta, c'avi u culuri ri l'oru m'particulari quannu u suli ci sbatti i supra.
*I deci cascati, i cchiù belle e maravigghjianti ra Siggilia, ntra cue chidda re Petribianche, jauta 33 metri.
*I vuoschira ra Medda e ri Masciddinu, e l'uriu i Quattruocchi
I chiesi ri Misretta su 26 e i palazza ri nobbili su 48, a testimonianza ri l'anticu splinnuri.
Siddu iti a Misretta putiti mangiari la pasta riali, li ricciolini, li varati e siddu aviti cuosti e stigghioli putiti fari nu bellu schiticchiu.
== Tradizzioni ==
* Jornu 20 di jinnaru, Festa di San Vastianu Màrtiri.
* Jornu 13 di giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva.
* Jornu 13 di dicèmmiru, Festa di Santa Lucìa.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Missina]]
acugcghu28m0zifnijyh457izaifz5v
778219
778217
2026-04-03T20:05:28Z
Qaqqu
37363
778219
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Mistritta|
mmaggini=Stemma_mistretta.jpg|
muttu= imperialis civitas Amastræ|
nomuufficiali=Mistretta|
pruvincia=[[Pruvincia di Missina|Missina]] (ME)|
superfici=126|
abbitanti= 5.374|
dinsita=44|
cumunilimitrofi= [[Capizzi]], [[Carunìa]], [[Castidduzzu]], [[Cirami]] (EN), [[Motta d'Affermu]], [[Nicusia]] (EN), [[Pitiniu]], [[Riitanu]], [[Santu Stefinu di Camastra]]|
cap= 98073|
prifissutelefonicu=+0921|
situufficiali=|
}}
'''Mistretta''' è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
== Giugrafia ==
Abbitata già dî sìculi e forsi dî cartagginisi, i greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, capaci quannu si nni stàvanu jennu a pigghiari a terra unni custrueru Imera.
I rumani a cunchistaru câ forza 258 anni prima dû Signuri, e cu iḍḍi arriviscìu comu "civitas decumana". Vattìa sordi, forsi puru prima dî rumani, câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ (Mytistratos) e doppu cu chiḍḍa ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ (Amēstratos). Un cozzu dâ muntagna di Mistritta sirbìa di faru e a citati era amica cu Αlesa, Erbita e Calatti contra ê genti tinti ca vinìanu dû mari, ca stirminaru sutta ô cumannu di Caniniu Niuru.
A Mistritta passava na strata rumana mpurtanti unni si carrijava u furmentu, ca partìa d'Alesa arrivava a San Fulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata dî greci bizzantini, dî sarracini, ntô 1100 dî nurmanni e addivintau magna cu Federicu II. Doppu dî Vèspiri Siciliani, appi cu l'Aragunisi a dimanialità difinitiva e u tìtulu di cità.
Ntô 1630 a vinneru ô prìncipi Castelli, ma i mistrittisi si rivutaru e pajaru u tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Criscìu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau capulocu chî Borboni. Fatta l'Italia stitueru u tribbunali, annuvaru u càrzaru e funnaru a suttaprifittura.
Nta l'èbbica fascista Benito Mussolini mannau u prifettu Mori ca sdirrinijau i mafiusi e cû sinaturi Di Giorgio a vulìanu fari capulocu di pruvincia pâ mprtanza ca cci avìa.
Doppu dâ guerra, ntô 1967 cci fu un tirrimotu, li casi caderu e li mistrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazzioni pâ tramuntana.
== Festi e tradizzioni ==
U patronu è San Vastianu, u santu ca curri. A so festa cadi jornu 18 d'agustu.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni cc'è a Madonna e videmma i '''Gisanti''',<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 173}}.</ref> statui di cartapista ca abbàllanu dû jornu prima nzinu a matina doppu.
== Monumenti ==
I lochi cchiù mpurtanti su':
*A Matrici, u Domu dâ cità, ntitulatu a Santa Lucìa e santuariu dâ Matri dî Miràculi. Intra si ci attròvanu òpiri di biḍḍizza granni comu i statui dû Gaggini, a pietà dû Mannu e l'òrganu di Onofrio La Gala.
*A chiesa di San Vastianu, vara dû Santu fatta ntô 1610 e a statua dû mastratinu Noè Marullo.
*A chiesa di Santa Catarina, tutta di petra, cu l'artaru dâ Santa 'n màrmuru dû 1492.
*U Casteḍḍu. Di urìggini àrabba, s'attrova supra ê ruini dâ citati. Fu arruzzulijatu dî misrittisi ntô 1630 pi llibbiràrisi dâ trannidi.
*A viḍḍa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppe Garibaldi, nturnijata di tanti grasti e ciura. Ḍḍà appressu a cc'è macari a chiesa di San Franciscu, china di òpiri.
*U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia granni sia picciriḍḍi, passìjanu nnô mmiernu e videmma nnâ staciuni. Ḍḍocu cci sunnu palazzina antichi di famigghi nòbbili, tutti di petra di Mistretta, c'avi u culuri di l'oru speci quannu u suli ci sbatti di supra.
I chiesi ri Misretta sunnu vintisei e i palazza dî nòbbili su' quarantottu.
== Tradizzioni ==
* Jornu 20 di jinnaru, Festa di San Vastianu Màrtiri.
* Jornu 13 di giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva.
* Jornu 13 di dicèmmiru, Festa di Santa Lucìa.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Missina]]
2ym8wwqaogggehl7oaud8x1b4l05pcm
778227
778219
2026-04-04T11:00:43Z
GiovanniPen
22308
778227
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|nomucumuni=Mistritta|nomuufficiali=Mistretta
|mmaggini=Stemma_mistretta.jpg
|muttu= imperialis civitas Amastræ
|pruvincia=[[Pruvincia di Missina|Missina]] (ME)
|superfici=126
|abbitanti= 5.374
|dinsita=44
|cumunilimitrofi= [[Capizzi]], [[Carunìa]], [[Castidduzzu]], [[Cirami]] (EN), [[Motta d'Affermu]], [[Nicusia]] (EN), [[Pitiniu]], [[Riitanu]], [[Santu Stefinu di Camastra]]
|cap= 98073
|prifissutelefonicu=0921
}}
'''Mistretta''' è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
== Giugrafia ==
Abbitata già dî sìculi e forsi dî cartagginisi, i greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, capaci quannu si nni stàvanu jennu a pigghiari a terra unni custrueru Imera.
I rumani a cunchistaru câ forza 258 anni prima dû Signuri, e cu iḍḍi arriviscìu comu "civitas decumana". Vattìa sordi, forsi puru prima dî rumani, câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ (Mytistratos) e doppu cu chiḍḍa ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ (Amēstratos). Un cozzu dâ muntagna di Mistritta sirbìa di faru e a citati era amica cu Αlesa, Erbita e Calatti contra ê genti tinti ca vinìanu dû mari, ca stirminaru sutta ô cumannu di Caniniu Niuru.
A Mistritta passava na strata rumana mpurtanti unni si carrijava u furmentu, ca partìa d'Alesa arrivava a San Fulippu d'Aggira pi jiri a Catania.
Fu pigghiata dî greci bizzantini, dî sarracini, ntô 1100 dî nurmanni e addivintau magna cu Federicu II. Doppu dî Vèspiri Siciliani, appi cu l'Aragunisi a dimanialità difinitiva e u tìtulu di cità.
Ntô 1630 a vinneru ô prìncipi Castelli, ma i mistrittisi si rivutaru e pajaru u tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà.
Criscìu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau capulocu chî Borboni. Fatta l'Italia stitueru u tribbunali, annuvaru u càrzaru e funnaru a suttaprifittura.
Nta l'èbbica fascista Benito Mussolini mannau u prifettu Mori ca sdirrinijau i mafiusi e cû sinaturi Di Giorgio a vulìanu fari capulocu di pruvincia pâ mprtanza ca cci avìa.
Doppu dâ guerra, ntô 1967 cci fu un tirrimotu, li casi caderu e li mistrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazzioni pâ tramuntana.
== Festi e tradizzioni ==
U patronu è San Vastianu, u santu ca curri. A so festa cadi jornu 18 d'agustu.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni cc'è a Madonna e videmma i '''Gisanti''',<ref>{{Cita|ARCHIVIO STORICO SICILIANO|pp. 173}}.</ref> statui di cartapista ca abbàllanu dû jornu prima nzinu a matina doppu.
== Monumenti ==
I lochi cchiù mpurtanti su':
*A Matrici, u Domu dâ cità, ntitulatu a Santa Lucìa e santuariu dâ Matri dî Miràculi. Intra si ci attròvanu òpiri di biḍḍizza granni comu i statui dû Gaggini, a pietà dû Mannu e l'òrganu di Onofrio La Gala.
*A chiesa di San Vastianu, vara dû Santu fatta ntô 1610 e a statua dû mastratinu Noè Marullo.
*A chiesa di Santa Catarina, tutta di petra, cu l'artaru dâ Santa 'n màrmuru dû 1492.
*U Casteḍḍu. Di urìggini àrabba, s'attrova supra ê ruini dâ citati. Fu arruzzulijatu dî misrittisi ntô 1630 pi llibbiràrisi dâ trannidi.
*A viḍḍa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppe Garibaldi, nturnijata di tanti grasti e ciura. Ḍḍà appressu a cc'è macari a chiesa di San Franciscu, china di òpiri.
*U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia granni sia picciriḍḍi, passìjanu nnô mmiernu e videmma nnâ staciuni. Ḍḍocu cci sunnu palazzina antichi di famigghi nòbbili, tutti di petra di Mistretta, c'avi u culuri di l'oru speci quannu u suli ci sbatti di supra.
I chiesi ri Misretta sunnu vintisei e i palazza dî nòbbili su' quarantottu.
== Tradizzioni ==
* Jornu 20 di jinnaru, Festa di San Vastianu Màrtiri.
* Jornu 13 di giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva.
* Jornu 13 di dicèmmiru, Festa di Santa Lucìa.
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''ARCHIVIO STORICO SICILIANO - SOCIETA' SICILIANA DI STORIA PATRIA''"
|autore =
|url = https://www.google.it/books/edition/Archivio_storico_siciliano/GPZ_dmVh4m8C?
|editore = Stabilimento Tipografico di B. Virzì, via Cintorinai, n° 62
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = ANNO I, FASCICOLO I
|cid = ARCHIVIO STORICO SICILIANO
}}
== Noti ==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Missina]]
hpcg1cohmr7bi3ijl8ytnp2hzgexjk4
Heather Graham (auturi)
0
41101
778220
665989
2026-04-04T00:21:54Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Nasciuti ntô 1953
778220
wikitext
text/x-wiki
'''Heather Graham Pozzessere''' (nata lu [[15 di marzu]] [[1953]] in [[Florida]], [[USA]]) eni na scrittrici statunitenzi ca scrivi principarmenti rumanzi. Scrivi magari sutta lu nomi di signurina '''Heather Graham''' accussini comu macari sutta lu nomi di penna '''Shannon Drake'''.
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1953|Graham, Heather]]
3v6w23yyo94gar8i4m48h22n1hleidv
Discussioni utenti:SurdusVII
3
48397
778218
777961
2026-04-03T19:49:05Z
Warlock87
50630
/* Cancellazione pagine */ sizzioni nova
778218
wikitext
text/x-wiki
<center><big><big>SMS di SurdusVII</big></big></center>
[[Mmàggini:Archive cat.jpg|thumb|center|350px|<center>'''[[Discussioni utenti:SurdusVII/Archiviu|<span style="color:#FF7F50">Archiviu ANNU</span>]]'''</center>]]
== Borse Alessio Guidetti per Wikimania 2016 ==
{|style="width: 100%; border: 2px solid #a3bfb1; padding:10px; margin-bottom:1em; background-color: #cef2e0;"
|[[File:Wikimedia Italia-logo.svg|60px|link=]]
|<center><big>'''Ciao, un messaggio dalla Commissione Borse Alessio Guidetti'''</big><br />
Ciao, come forse saprai quest'anno Wikimania, il raduno annuale delle comunità Wikimedia, si terrà a Esino Lario (Lecco) dal 22 al 28 giugno. <br />
Come per le scorse edizioni dell'evento, anche per il 2016 l'associazione [http://www.wikimedia.it/ Wikimedia Italia] intende rendere disponibili alcune borse di partecipazione.<br/>
Potete trovare il '''bando di partecipazione''' con tutti i dettagli a [http://wiki.wikimedia.it/wiki/Programma_borse_di_partecipazione_%22Alessio_Guidetti%22_per_Wikimania_2016 questo link].<br/>
La scadenza è il 30 aprile 2016, ore 23:59 CEST.<br/>
Trovate invece tutte le informazioni su Wikimania Esino Lario sul [http://wikimania2016.wikimedia.org sito ufficiale dell'evento] <br />
Grazie, e un sincero augurio di buon lavoro e buon divertimento sull'enciclopedia libera :-)
</center>
|}--[[Utenti:Alexmar983|Alexmar983]] ([[User talk:Alexmar983|msg]]) 15:48, 23 apr 2016 (CEST)
==travagghiu==
Grazzî pô travagghiu di fari ca mi signalasti. A picca a picca lu fazzu. --[[User:Gmelfi|Peppi]] 01:02, 11 maj 2016 (CEST)
==Richiesta==
Salutamu.
Piaciri di canuscìriti.
Potresti aiutarmi a tradurre questo testo in lingua siciliana?:
:"Poiché Dio ha tanto amato il mondo, che ha dato il suo unigenito Figlio, affinché chiunque crede in lui non perisca, ma abbia vita eterna."
Il vostro aiuto sarebbe pienamente apprezzato, grazie. --[[Utenti:Philip J|Philip J]] ([[User talk:Philip J|msg]]) 11:47, 29 sit 2016 (CEST)
==Gratitudine==
[[File:GNU-FDL-icône-Transparente.PNG|right|thumb|]]
:''' Grazie mille''' Signor SurdusVII per il vostro aiuto!
:Sono molto molto grato.
:''Che Dio ti benedica''!
:Cordiali saluti,
:--[[Utenti:Philip J|Philip J]] ([[User talk:Philip J|msg]]) 12:17, 29 sit 2016 (CEST)
== Re:WikiAmministratura ==
Grazzi 'mpari :) :) --[[Utenti:Fabior1984|Fabior1984]] ([[User talk:Fabior1984|msg]]) 11:51, 30 sit 2016 (CEST)
== Buon 2017 anche a te!!! ==
Grazie mille per tutto quello che fai per me!!!
[[Utenti:Rei Momo|Rei Momo]] ([[User talk:Rei Momo|msg]]) 12:56, 5 jin 2017 (CET)
:Grazie, auguri anche a te. Ciao --[[Utenti:Buggia|Buggia]] ([[User talk:Buggia|msg]]) 16:21, 5 jin 2017 (CET)
::Vasamu li mmani, 'mbari Antò! ''Sempre contenta di leggerti, Auguri anche a te!'' :-D , --[[Utenti:Gloria sah|Glo]] ([[User talk:Gloria sah|msg]]) 16:53, 5 jin 2017 (CET)
::: Meda grascias de abberu, SurdusVII. Bonu annu puru a tie e familia, da passare cun saludi e trigu! --[[Utenti:Discanto|Discanto]] ([[User talk:Discanto|msg]]) 01:13, 7 jin 2017 (CET)
::::Auguri macari a tia e â tò famigghia. --[[User:Gmelfi|Peppi]] 23:58, 9 jin 2017 (CET)
Grazie. Tanti cosi boni puru a tia e a tutti li tuoi pirsoni cchiù cari!
== [[Sarah Thonig]] ==
Bonasira a vossia,
spero tutto bene ppi chidda via, vi scrivu pe vi salutari e sapiri cumu stati. Iu nun c'è male. Vi scrivu puru ppi l'articulu su sta carusedda, si potissivu dari na manu, ia ci provai, ma l'occhiu du patrunu cuverna lu cavaddu. grazzi assai ppe mo'! Salutamu--[[Utenti:Luigi Salvatore Vadacchino|Luigi Salvatore Vadacchino]] ([[User talk:Luigi Salvatore Vadacchino|msg]]) 15:55, 3 mar 2017 (CET)
== Template elizzioni ==
Ciao,
Sapresti per caso aiutarmi col template? Ci sto lavorando ma è un po' complicato, mi richiede moduli e altri template. In tal caso più di smanettarci ancora non posso fare, se non ci riesco metto tutto in cancellazione.
[[Utenti:Calogero90]] 12,04 16 ggt 2017 (CEST)
: Si ho copiato le sorgenti per creare il template delle elezioni, ma non mi aspettavo tutta questa complicazione. Quando provo ad inserirla nella voce [[Elizzioni riggiunali 'n Sicilia di lu 2017]] mi spuntano template da creare e da li ho dovuto creare i moduli, a poco a poco prende forma, ma dietro c'è un lavoro enorme. Sto sudando e no per il caldo :)
[[Utenti:Calogero90]] 12,22 16 ggt 2017 (CEST)
== Cadèmia Siciliana ==
Salutamu SurdusVII,<br>
mi chiamu Sarbaturi e sugnu lu cu-funnaturi dâ [http://cademiasiciliana.org/scn/ ''Cadèmia Siciliana''], urganizzazzioni senza prufittu ca fu funnata nnô 2016. Ti 'mmitu a fari parti dâ nostra partita (''gruppo'' 'n italianu) nne Facebook (ammacca [https://www.facebook.com/groups/cademiasiciliana/ cca]) e fàriti un giru nnâ nostra pàggina di Facebook (ammacca [https://www.facebook.com/cademiasiciliana/ cca]) e nnô nostru situ ca ti lassavu supra :)<br>
T'aspittamu!<br>
--[[Utenti:Smb16|Smb16]] ([[User talk:Smb16|msg]]) 15:12, 2 aus 2017 (CEST)
:Ciau SurdusVII, ti vulìa diri ca ju cci turnai doppu n'ottina d'anni ca era via, e mi hannu riturnatu li dritti d'amministraturi. L'ùrtimu misi fazzu parti macari di stu gruppu chi ti nni scriveru quarchi misi fa, sta Cadèmia Siciliana. Iddi hannu scrittu n'ortugrafìa nova c'assummigghia assai zoccu usamu ccà ntrâ wikipedia, ca mi pari nu bonu sviluppu pâ wikipedia siciliana, e pâ nostra lingua cchiù ginirali. Ni videmu, [[Utenti:Pippu d'Angelo|Pippu d]] - [[User talk:Pippu d'Angelo|(dica)]] 08:28, 19 nuv 2017 (CET)
==[[Il Vegetale]]==
Salutamu SurdusVII,<br>
mi chiamu Dante e sugnu lu funnaturi dâ paggina [[Il Vegetale]] di [[Fabio Rovazzi]], volevo chiederti se me potessi aiutare ad arricchire u cuntenuto. Grazzie! Ciau!
[[Utenti:Dante Dalia 530|Dante Dalia 530]]
==Villa Il Meleto==
Salutamu SurdusVII, ti vulìa diri ca ju cci turnai su la paggina ''Villa Il Meleto'' e la misi ccà [[https://it.wikipedia.org/wiki/Agli%C3%A8]]. (Potresti per favore controllare e - in caso - darmi qualche consiglio?).Grazzie! Ciau!--[[Utenti:Aeron10|Aeron10]] ([[User talk:Aeron10|msg]]) 07:13, 15 mar 2018 (CET)
== Re:ex sysop ==
Salutamu, sì, sugnu sysop ma a stu puntu haiu pìcca tempu ppì travagghiarici :( --[[Utenti:Fabior1984|Fabior1984]] ([[User talk:Fabior1984|msg]]) 15:32, 18 fri 2019 (CET)
==Guido Chiarelli==
Salutamu SurdusVII, ti vulìa diri ca ju cci turnai su la paggina https://scn.wikipedia.org/wiki/Guido_Chiarelli: potresti terminare la traduzione in siciliano nella GALLERIA DELLE IMMAGINI ? Grazzie! Ciau!---[[Utenti:Aeron10|Aeron10]] ([[User talk:Aeron10|msg]]) 17:31, 3 giugn 2019 (CEST)
== No Sysop Klone123 ==
*Sabbinirica Surdus! Ammintuannu la discussioni ncapu â mè pàaggina, jo sysop nun sugnu. Ergu accamora nun sugnu assai attivu ma quannu mi fazzu viriri fazzu assai cosi ;-) A biatu!--[[Utenti:Klone123|Klone123]] ([[User talk:Klone123|msg]]) 12:48, 8 sit 2019 (CEST)
== Accura ==
{{Yc}}[[Spiciali:Contributi/62.19.203.14|62.19.203.14]] ([[User talk:62.19.203.14|msg]]) 18:44, 1 nuv 2019 (CET)
== ti prego ascolta ==
Senti surdus, ho capito che tu non mi vuoi rispondere, perché sei attivo ma mi ignori. SONO GATTO TERRORISTA. Non sono arrabbiato con te, ma mi innervosisce che non mi rispondi. Forse hai capito che hai fatto male a COPIARE TUTTA QUELLA ROBA A CUI CI HO MESSO 10 GIORNI PER INVENTARLA. Allora, te lo chiedo con gentilezza, ti prego fallo, esigo qualche spiegazione. Rispondimi. TI PREGO RISPONDIMI!!! RISPONDIMIIIII!!! e poi vorrei sapere, perché mi ignori? Non ti sono simpatico? Bisogna parlare anche con chi non è simpatico! Vorrei solo sapere perché mi hai copiato, tutto qua. Ti ripeto: rispondimi per favore. [[Utenti:Gatto terrorista|Gatto terrorista]] ([[User talk:Gatto terrorista|msg]]) 09:00, 13 apr 2020 (CEST)
{{Ping|SurdusVII}} TI PREGO RISPONDIMI! Voglio spiegazioni! [[Utenti:Gatto terrorista|Gatto terrorista]] ([[User talk:Gatto terrorista|msg]]) 09:41, 13 apr 2020 (CEST)
{{Ping|SurdusVII}} ecco la traduzione in siciliano della mia domanda, visto che non mi rispondi: Senti surdus, capii chi tu nun mi vvoi rispùnniri, picchì si attivo ma mi ignori. Sunnu gatto terrorista. Nun sunnu siddiatu cu te, ma mi innervosisce chi nun mi arrispunni. Po ìessiri capisti chi hai asciuppiatu a copiare tutta chidda roba a cui ci haju misu 10 jorna pi inventarla. Allura, tu chiedo cu gentilezza, ti prego fallo, esigo quàlchi spiegazione. Rispondimi. Ti prego rispondimi!!! rispondimiiiii!!! e poi vulissa sapiri, picchì mi ignori? nun ti sunnu simpatico? bisogna parrari macari cu cu nun jè simpatico! vulissa sulu sapiri picchì mi hai copiato, tuttu ca. Ti ripeto: rispondimi pi faùri. [[Utenti:Gatto terrorista|Gatto terrorista]] ([[User talk:Gatto terrorista|msg]]) 10:06, 13 apr 2020 (CEST)
== facciamo pace e chiariamoci ==
Dai, chiariamoci e facciamo pace. [[Utenti:Gatto terrorista|Gatto terrorista]] ([[User talk:Gatto terrorista|msg]]) 14:57, 13 apr 2020 (CEST)
== Vandalismi frequenti su scn.wiki ==
Ciao come va? Ho notato che scn.wiki è un po' trascurata e gli ho dato un occhiata. I vandalismi sono molto frequenti in questa wiki... mi chiedendo se tu sapessi che fine hanno fatto gli admin di questa wiki. Una volta avevo parlato con Pippu d'Angelo, ma ora non è più attivo. Avevo pensato se magari potevi essere te l'admin di questa wiki visto che sai molto bene il siciliano. Ti volevo ringraziare per il buona pasqua che mi hai dato su lij.wiki, Buona festa della liberazione e buona serata! --[[Utenti:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] ([[User talk:S4b1nuz E.656|msg]]) 20:44, 25 apr 2020 (CEST)
: Proverò a scrivergli a quell'admin che hai detto te :). Da me diciamo che è preoccupante la situazione, attualmente sto in [[Svezzia|Svezia]] per lo studio, c'è ancora possibilità di uscire. Lì hanno chiuso le superiori e università, ma non gli asili, elementari e le medie... Ora sono quasi sempre chiuso in casa con i miei e mi dedico a Wikipedia ^__^. Spero che il Coronavirus sparisca prima dell'estate 2020... Magari un giorno propongo a te la candidatura da admin su scn.wiki, così puoi essere admin e gestire un po' questa wiki ;). Buona giornata ciaooo --[[Utenti:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] ([[User talk:S4b1nuz E.656|msg]]) 13:57, 26 apr 2020 (CEST)
:: Ciao Surdus, come stai? Io un paio di giorni fa ho scritto a Gmelfi di proteggere una pagina, per adesso non ho avuto risposta... :|
:: Comunque in questi giorni è in corso una elezione di un nuovo burocrate sulla Wikipedia in Ligure, se ti va puoi andare a votare. ;) Buona giornata! --[[Utenti:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] ([[User talk:S4b1nuz E.656|msg]]) 11:10, 4 maiu 2020 (CEST)
== Risposta a "wikioscar" ==
Forsi picchì non ci sù i cristiani ca n'intra? Già esti nu miraculu ca ncarchi d'unu si mentu mu scrivi articuli ca n'intra, figuramundi mu facimu l'oscar! --[[Utenti:Gce|Gce]] ([[User talk:Gce|msg]]) 22:29, 6 maiu 2020 (CEST)
== Ti andrebbe di controllare queste ultime modifiche? ==
Ciao Wikicollega, come va??? In questi giorni ho fatto un po' di controlli sulla Wikipedia Siciliana, l'unica cosa che mi veniva in dubbio erano le modifiche più recenti fatte da Indirizzi IP/Utenti su [[Forza Italia]], [[Vastedda]], [[Gallu-itàlicu di Sicilia]], [[Caltaggiruni]], [[Giuseppi Conte]] e [[Garavati]]. Mi chiedevo se fossero degli atti vandalici o modifiche serie, ti andrebbe di controllare un po'?
P.S. avevo visto che qualche settimana fa, c'era anche un indirizzo IP che ha scritto sul [[Wikipedia:Circulu#mi piacissi travagliari cu vuantri|Circulu]] che voleva collaborare su scn.wiki.
Tanti saluti!--[[Utenti:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] ([[User talk:S4b1nuz E.656|msg]]) 14:27, 11 giu 2020 (CEST)
:Esatto, pensavo se ti andava di rispondere a quel messaggio visto che nessun altro gli ha risposto... --[[Utenti:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] ([[User talk:S4b1nuz E.656|msg]]) 14:44, 11 giu 2020 (CEST)
:: Comunque del resto tutto bene da me, grazie per aver fatto i controlli. Buona giornata! --[[Utenti:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] ([[User talk:S4b1nuz E.656|msg]]) 14:52, 11 giu 2020 (CEST)
== Idee ==
Ciau Wiki collega, come va?
Ho pensato un luogo più adatto dove si potrebbe creare un WikiOscar delle lingue regionali. Anziché di farle su ogni Wiki regionale, si potrebbe creare (per esempio) una sezione del [[:meta:Cooperation of Wikimedia's Italian regional projects|Cooperazione fra i progetti regionali italiani di Wikimedia]] dedicato ai WikiOscar. Così ci potrebbe essere più probabilità di avere utenti che partecipano da diverse Wiki regionali.
A parte questo, ho fatto [[Special:Diff/729594|una sistemata]] della lista degli amministratori di questa wiki. Spero di aver scritto giusto in sicilianu...
Un altra idea (un po' particolare), che ne dici se mi candido admin per 3 mesi su scn.wiki, giusto per fare un paio di pulizie e lotte contro il vandalismo?
Che ne pensi tu di queste idee? Salutamu e buone vacanze! --[[Utenti:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utenti:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 17:20, 24 giu 2020 (CEST)
== [[Kevin Zuccaro]] ==
Salutamu wikicumpari! Ho trovato il tuo nome nel [[Wikipedia:Cumitatu dâ wikipedia siciliana|comitatu]] e non essendo molto pratico della scn.wiki scrivo a te. Ho trovato [[Kevin Zuccaro|questa voce]] che, come molte altre voci su questa wiki, è al limite dell'enciclopedicità (tra l'altro ha pure delle note finte, come puoi osservare). A chi si segnala per l'eventuale rimozione? che regole ci sono?
P.S. è da un paio di giorni che giro per questa wiki e sembra abbandonata a se stessa, poche modifiche giornaliere e quasi tutte vandalismi. Mi sto impegnando a monitorarla, ma sembra un'impresa impossibile. Ni sintimu --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 19:05, 17 dic 2020 (CET)
Ah dimenticavo! Il problema principale è che la voce è interamente scritta in italiano :D :D (nel frattempo ne ho trovata [[Lope de Vega|un'altra]]) --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 22:14, 17 dic 2020 (CET)
:Abituato come solo alle prassi di it.wiki, avevo evitato di apporre il <nowiki>{{del}}</nowiki>, visto che in genere si chiede il parere della comunità. Ma qui sembra non esserci una vera e propria comunità, quindi va bene per la richiesta di cancellazione. Domanda: in assenza di amministratori locali, chi è che pensa alle eventuali cancellazioni o modifiche tecniche qui su scn.wiki? --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 12:20, 18 dic 2020 (CET)
::È un vero peccato, perchè questa wiki è uno dei pochi modi per mantenere vivo il siciliano e dargli il giusto rilievo di lingua colta. Potrei anche candidarmi al ruolo di admin (magari affiancato a uno più esperto, ad esempio tu), ma ci sono due limiti principali: #1 non credo di avere i requisiti (pochi edit, scarsa conoscenza dei meccanismi di scn.wiki, livello del mio siciliano scritto bassa); #2 non saprei dove fare la richiesta e se c'è qualcuno che materialmente può accoglierla. Lo farei soltanto spinto dalla voglia di dare una sistemata a questo progetto, nel tempo libero. --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 14:20, 18 dic 2020 (CET)
:::E si preferisce lasciarla morire a se stessa? Boh, mi sembra una scelta scellerata. --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 14:35, 18 dic 2020 (CET)
::::Se a te è stato detto di no, che hai alle spalle un bel po' anni di attività qui su scn.wiki, figurati a me :D E poi non saprei nemmeno dove fare la richiesta. Cercherò di contribuire da normale user, annullando di tanto in tanto qualche vandalismo. --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 14:42, 18 dic 2020 (CET)
== re:Cartanissetta ==
Fazzu n'atra sezzioni ppi chistu. Non mi è mai risultato che qualcuno in siciliano chiamasse Caltanissetta "Nissa", ho sempre sentito "Cartanis(s)etta" (con una o due s) e da una veloce ricerca, Google sembra darmi ragione. --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 12:20, 18 dic 2020 (CET)
:In realtà il fatto che Nissa fosse l'antico nome di Caltanissetta, ipotesi un tempo molto in voga, è ancora tutto da dimostrare (vedi le fonti in [[:it:Storia di Caltanissetta]], della cui scrittura mi sono recentemente occupato). In ogni caso, non mi risulta che "Nissa" sia oggi utilizzato in siciliano, per questo ho chiesto la cancellazione (o meglio, l'inversione di redirect, che non so come fare qui :D ) --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 14:15, 18 dic 2020 (CET)
::Grazzi :D Ma il fatto che non sia stata spostata la cronologia non comporta problemi? --[[Utenti:AlessandroAM|AlessandroAM]] ([[User talk:AlessandroAM|msg]]) 14:30, 18 dic 2020 (CET)
== Buona sera e felice anno nuovo ==
Buona sera,
Scusami se non so la tua lingua e scrivo un italiano approssimativo.
Anzitutto spero che ti vada tutto bene e ti desidero molti auguri per 2021 e sopratutto molta salute a tutti.
Sono Claudi Balaguer (Utente:Capsot) e sto cercando gente che possa fare un piccolo video (15 secondi) nella sua lingua e anche meglio se puoi farlo con i segni (non abbiamo nessuno che lo faccia purtroppo; e se conosci altra gente benvenuti tutti :) )! (presentandosi per esempio, con anche delle cose del tuo paese se fosse possibile) e finire con "Bon aniversari" e/o "Per molts anys" per celebrare il 20 compleanno della Viquipèdia catalana. Mi piacerebbe di potere avere molti wikipedisti siciliani per fare conoscere meglio la vostra lingua e il vostro paese ai catalani. Spero che il mio italiano non era troppo diffetoso e che si possa capire tutto. Buona settimana. Spero di potere contare con voi! Claudi/[[Utenti:Capsot|Capsot]] ([[User talk:Capsot|msg]]) 19:16, 8 fri 2021 (CET)
== Utenti ==
Supra Wikipedia n sicilianu cci sugnu di l'amministratura attivi?--[[Utenti:XANA000|XANA000]] ([[User talk:XANA000|msg]]) 20:07, 10 nuv 2021 (CET)
== Translation request ==
Hello.
Can you create the article [[:it:Laacher See]], which is the third most powerful volcano in Europe after Campi Flegrei and Santorini, in Sicilian Wikipedia?
Yours sincerely, [[Utenti:Multituberculata|Multituberculata]] ([[User talk:Multituberculata|msg]]) 20:31, 13 giu 2023 (CEST)
== file ==
[[:File:Alfabeto lis nuovo-01.gif]] si può eliminare? [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 22:38, 5 nuv 2024 (CET)
:Haiu spiatu a tia picchì u prico u carricasti tu quannu fu. Grazzi. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 18:00, 7 nuv 2024 (CET)
== Deepl.com ==
Ciao Surdus, è passato un bel po' di tempo dall'ultima volta che ci siamo sentiti... Vorrei sapere se sai che esiste adesso un servizio di traduzione automatica per il siciliano su Deepl.com... Funziona bene? Sai per caso come hanno fatto i siciliani ad inserire la lingua siciiana su deepl.com? Un saluto! Luensu1959 (da Wiki Ligure) [[Utenti:Luensu1959|Luensu1959]] ([[User talk:Luensu1959|msg]]) 18:33, 22 mar 2026 (CET)
:sei su scn wp, ti conviene chiederglielo su itwp (anche visto che scrivi in italiano). anche visto che qui non si è molto attivi. [[Utenti:GiovanniPen|GiovanniPen]] ([[User talk:GiovanniPen|msg]]) 11:00, 23 mar 2026 (CET)
== Cancellazione pagine ==
Sei stato tu a chiedere la cancellazione delle pagine che ho tradotto? Se si, per quale motivo [[Utenti:Warlock87|Warlock87]] ([[User talk:Warlock87|msg]]) 21:49, 3 apr 2026 (CEST)
8alvotaksbjykvrf97gb9bykzyo3mun
Monica Cirinnà
0
63582
778221
727712
2026-04-04T00:23:00Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Nasciuti ntô 1963
778221
wikitext
text/x-wiki
[[File:Monica_Cirinnà_1.jpg|miniatura|271x271px|Monica Cirinnà doppu na pubblica discussioni.]]
'''Monica Cirinnà''' ([[Roma]], [[15 di frivaru]] [[1963]]) è na fimmina [[Puliticanti|pulìtica]] [[Italia|taliana]] e [[Sinatu|senatrici]] dû [[Partitu dimucràticu (Italia)|Partitu Dimocràticu]] dô [[15 di marzu]] [[2013]].
È lauriata in Giurisprudenza ntâ la [[Facultàti Univirsitària]] di Roma. È canusciuta picchì ntô [[2016]] fici la [[liggi]] di l'unioni civili ntra [[Omusissualitati|pirsuni dû stissu sessu]]. Àvi a cori macari li [[Fimminismu|diritti di li fimmini]], la difisa di l'[[armali]] e la prutezioni di l'[[Ambienti (habitat)|ambienti]].
È maritata cu Esterino Montino, ca fa parti di lu stissu sò partitu ed è sìnnacu di [[Fiumicinu]], e nsemi a iddu c'avi n'azienda biologica in [[Tuscana]].
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1963|Cirinna, Monica]]
4u3iotg2brqqk4lsph42xs4e2iipxf7