Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.46.0-wmf.23
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
14 di aprili
0
1852
778423
759612
2026-04-14T18:07:08Z
Dostojewskij
18849
/* Nasciuti */ + [[Natale Galletta]]
778423
wikitext
text/x-wiki
{{Aprili}}
== Abbinimenti ==
== Nasciuti ==
* [[1967]]: [[Natale Galletta]], cantanti sicilianu di mùsica napulitana
* [[1985]]: [[Miriam Leone]], siciliana, Miss Italia 2008
== Morti ==
* [[911]]: [[Papa Sergiu III]]
[[Catigurìa:Aprili]]
rb3jgy1wmw5kvfhv7j53gbwi2etn833
5 di maiu
0
2070
778421
778414
2026-04-14T17:16:08Z
GiovanniPen
22308
778421
wikitext
text/x-wiki
{{Maiu}}
== Abbinimenti ==
* [[1860]]: Risurgimentu talianu: spartenza dâ "Spidizzioni dî Milli" di [[Giuseppi Garibaldi]] di ''Quarto di Genova'' supra du' [[Vapuri (trasportu marittimu)|vapura]], lu ''Piemonte'' e lu ''Lombardo''
* [[1955]] - Ntê [[Stati Uniti]] rapi lu primu parcu di Disneyland
== Nasciuti ==
* [[1813]]: [[Søren Kierkegaard]], filòsufu danisi (m. 1855)
* [[1818]]: [[Carlu Marx]], filosufu politicu (m. 1883)
* [[2003]]: [[Carlos Alcaraz]], jucaturi di [[tennis]]
[[File:Partenza da Quarto.jpg|thumb|La partenza dî [[Milli]] di Quartu (Liguria) versu la Sicilia.]]
== Morti ==
* [[1220]]: [[Sant'Àncilu di Girusalemmi]] mori â [[Licata]]
* [[1821]]: A l'esiliu di Sant'Elena mori [[Napuliuni Bonaparti]]
rwr6z8cviokkwxr0z0j10qw4vh07g6c
2003
0
4446
778420
778413
2026-04-14T17:15:28Z
GiovanniPen
22308
778420
wikitext
text/x-wiki
{{annu}}
{| align=right cellpadding=3 id=toc style="margin-left: 15px;"
|-
| align="center" colspan=2 | <small>'''Anni:'''</small><br /> [[2000]] - [[2001]] - [[2002]] - '''2003''' - [[2004]] - [[2005]] - [[2006]]
|-
| align="center" colspan=2 | <small>'''[[Dicini]]:'''</small> <br /> [[1980ini]] - [[1990ini]] - '''[[anni 2000]]''' - [[anni 2010]]
|-
| align="center" | <small>'''[[Sèculi]]:'''</small> <br /> [[Sèculu XX]] - '''[[Sèculu XXI]]''' - [[Sèculu XXII]]
|}
== Abbinimenti ==
* [[11 di marzu]]: N'attintatu di [[Al Qaida]] ntî na stazzioni di [[Madrid]] fa 200 morti
== Nasciuti ==
* [[5 di maiu]]: [[Carlos Alcaraz]], jucaturi di [[tennis]]
== Morti ==
* [[24 di jinnaru]]: [[Gianni Agnelli]], nnustriali
* [[21 di aprili]]: [[Nina Simone]], cantanti
* [[28 di aprili]]: [[Cicciu Ingrassia]], atturi sicilianu
[[Catigurìa:Sèculu XXI]]
h75zi0h9k9r4rexf4e59on9ouxcx93z
Salvaturi Adamo
0
11680
778439
778341
2026-04-15T05:59:57Z
Rolf acker
45122
errori di Lint
778439
wikitext
text/x-wiki
{{Musica}}
Sarvaturi '''Adamo''' ([[Comisu]] [[1 di nuvèmmiru|1 nuvèmmiru]] [[1943]]), è un cantanti francòfonu di uriggini siciliana.
Ntô [[1947]] sò patri si trasfirìu ô [[Belgiu|Bergiu]] pi travagghiari ntê mineri dâ [[Vallonia]]. Appi un successu nternazziunali ntî l'anni 60, cantannu li sò canzuni puru 'n italianu, tudiscu, giappunisi, e autri lingui. Ntra li canzuni so' rivurdamu ''La notte'' , ''Affida una lacrima al vento'', chi àppiru granni successu in [[Italia]].
Ô principiu di l’anni ’60 l’italo-birgisi Adamo
pigghia parti ôn cuncursu radiofònicu di ''Radio
Lussemburgo'' vincennu a finali ‘n Parisi. Accumincia accussì l’esibizzioni
sua prisintannu li so’ primi canzuni scritti ‘n francisi. Chisti si
carattirìzzanu cu na vina melòdica particolari, fruttu dû ncontru ntra la tradizzioni
italiana e chidda francisi.
''Sans toi ma mie'' (''Sei qui con me'') è u so’ primu successu nnô 1963. Doppu si trasferisci
‘n Parisi, unni l’album di debuttu “63/64”, chi cunteni ''Tombe la neige'' e ''Vous permettez, Monsieur?'', u fa canùsciri a tuttu u munnu.
Accumincia tannu a
pubblicari i dischi sua in Italia vide’ e puru ccà arricogghi successu cu
canzuni comu ''Cade la neve'' - ''Vous permettez Monsieur'' - ''Perduto amor'' - ''Non voglio nascondermi'' - ''La notte'' - ''Amo'' - ''Una ciocca di capelli'' - ''Se mai'' - ''Non mi tenere il broncio'' - ''Lei'' - ''Il nostro romanzo'' - ''Insieme''
- ''Inch'Allah'' - ''Affida una lacrima al vento'' - ''La tua storia e una favola'' - ''Tu somigli all'amore'' - ''Accanto a te l'estate'' - ''Felicità''
- ''È la mia vita...''
Ncidi puru a canzuna ''Dolce Paola'', ca è didicata a Paula Ruffu di Calavria, futura
riggina dô Bergiu, di cui, si dici, ca u cantanti s’avìa nnamuratu.
[[Catigurìa:Mùsica|Adamo]]
[[Catigurìa:Cantanti|Adamo]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1943|Adamo, Salvaturi]]
mlju4i6t5i8vov4od1jaktzwe1ekzfd
Cristiano Ronaldo
0
12771
778428
771644
2026-04-14T20:14:49Z
Grafeius
47711
778428
wikitext
text/x-wiki
'''Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro''', dittu simpricimenti '''Cristiano Ronaldo''' ([[Funchal]], [[5 di frivaru]] [[1985]]), è nu jucaturi di [[palluni]] [[Portugallu|purtughisi]] chi joca comu attaccanti nta l'[[Al-Nassr Football Club|Al-Nassr]], na squatra [[Arabbia Saudita|àrabba]], e ntu Portugallu. Nta so carriera vincìu cincu [[palluni d'oru|palluna d'oru]], cincu [[Champions League]], nu [[Campiunatu Europeu di palluni 2016|campiunatu europeu]] e na [[UEFA Nations League|Nations League]].
{{Infobox
|Tìtulu=Cristiano Ronaldo
|Mmàggini=[[File:Cristiano Ronaldo 2018.jpg|200px]]
|Didascalìa=Cristiano Ronaldo ntô 2018
|Nomu1=Nazziuni|Valuri1={{PRT}}
|Nomu2=Autizza|Valuri2=187 cm
|Nomu3=Pisu|Valuri3=85 kg
|Gruppu4=Jucaturi di palluni
|Nomu5=Rolu|Valuri5=Attaccanti o centrucampista
|Nomu6=Squatra|Valuri6={{bandiera|SAU}} [[Al-Nassr Football Club|Al-Nassr]]
|Gruppu7=Carrera
|Nomu8=2002-2003
|Valuri8={{bandiera|PRT}} [[Sporting Clube de Portugal|Sporting Lisbona B]]
|Nomu9=2002-2003
|Valuri9={{bandiera|PRT}} [[Sporting Clube de Portugal|Sporting Lisbona]]
|Nomu10=2003-2009
|Valuri10={{bandiera|GBR}} [[Manchester United Football Club|Manchester United]]
|Nomu11=2009-2018
|Valuri11={{bandiera|ESP}} [[Real Madrid Club de Fútbol|Real Madrid]]
|Nomu12=2018-2021
|Valuri12={{bandiera|ITA}} [[Juventus Football Club|Juventus]]
|Nomu13=2021-2022
|Valuri13={{bandiera|GBR}} [[Manchester United Football Club|Manchester United]]
|Nomu14=2023-
|Valuri14={{bandiera|SAU}} [[Al-Nassr Football Club|Al-Nassr]]
|Gruppu15=Nazziunali
|Nomu16=2001
|Valuri16={{bandiera|PRT}} Portugallu U-15
|Nomu17=2001-2002
|Valuri17={{bandiera|PRT}} Portugallu U-17
|Nomu18=2003
|Valuri18={{bandiera|PRT}} Portugallu U-20
|Nomu19=2002-2003
|Valuri19={{bandiera|PRT}} Portugallu U-21
|Nomu20=2004
|Valuri20={{bandiera|PRT}} Portugallu olimpica
|Nomu21=2003-
|Valuri21={{bandiera|PRT}} [[Nazziunali di palluni dû Portugallu|Portugallu]]
}}
Dittu "el bicho" ("lu 'nzettu") e "CR7" (pi lu sò nùmmuru di cammisa), è u jucaturi cu cchiù riti nta storia dû palluni. È cunziddiratu unu di li megghiu jucaturi di tutti li tempi.
== Biografia ==
D'urìggini dû Capu Virdi, nascìu di la cuoca Maria Dolores dos Santos e dû jardinaru José Dinis Aveiro, chi murìu ntô 2005 pi prubblemi cu l'alcool. Si chiama "Cristiano" picchì sò matri è cristiana, "Ronaldo" picchì sò patri era nu fan di [[Ronald Reagan]].
Ntô 2010 nascìu u sò primu figghiu, [[Cristiano Ronaldo Júnior|Cristiano Jr.]], ma CR7 nun vosi diri cu era la matri. Dû 2010 ô 2015 fu fidanzatu cu [[Irina Shayk]], na mudella russa. Ntô 2016 si misi cu [[Georgina Rodríguez]], argintina, cu cui havi dui figghi. Havi puru dui giameddi, nati ntô 2017 di matri surrugata.
== Carrera ==
=== Club ===
====Sporting CP (2002-2003)====
[[File:Camisola 28 de Cristiano Ronaldo no Museu Sporting.jpg|thumb|Cammisa di Ronaldo ntô Sporting Lisbona]]
Crisciutu nte giuvanili dô Andorinha (1992-1995), appoi passau ntô [[Clube Desportivo Nacional|Nacional]] di [[Madera]]. Ntô 1997 trasìu nta cantera dû [[Sporting Clube de Portugal]], a [[Lisbona]], cu cui dibuttau ntô 2002.
====Manchester United (2003-2009)====
[[File:Cristiano Ronaldo of Manchester United, November 5, 2008.jpg|thumb|Ronaldo ntô 2008]]
Ntô 2003 fu accattatu dû [[Manchester United Football Club]], na squatra ngrisi. Cu li "Reds" vincìu na [[FA Cup]], dui [[English Football League Cup|EFL Cup]], tri [[Premier League]], dui [[Community Shield]], na [[UEFA Champions League]] e na [[Coppa dû munnu pi club FIFA]].
[[Catigurìa:Biografìi|Ronaldo, Cristiano]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1985|Ronaldo, Cristiano]]
[[Catigurìa:Jucaturi di palluni|Ronaldo, Cristiano]]
4ozynyu16baia7jczp1bt8o2kaa5xlm
778429
778428
2026-04-14T20:15:15Z
Grafeius
47711
/* Manchester United (2003-2009) */
778429
wikitext
text/x-wiki
'''Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro''', dittu simpricimenti '''Cristiano Ronaldo''' ([[Funchal]], [[5 di frivaru]] [[1985]]), è nu jucaturi di [[palluni]] [[Portugallu|purtughisi]] chi joca comu attaccanti nta l'[[Al-Nassr Football Club|Al-Nassr]], na squatra [[Arabbia Saudita|àrabba]], e ntu Portugallu. Nta so carriera vincìu cincu [[palluni d'oru|palluna d'oru]], cincu [[Champions League]], nu [[Campiunatu Europeu di palluni 2016|campiunatu europeu]] e na [[UEFA Nations League|Nations League]].
{{Infobox
|Tìtulu=Cristiano Ronaldo
|Mmàggini=[[File:Cristiano Ronaldo 2018.jpg|200px]]
|Didascalìa=Cristiano Ronaldo ntô 2018
|Nomu1=Nazziuni|Valuri1={{PRT}}
|Nomu2=Autizza|Valuri2=187 cm
|Nomu3=Pisu|Valuri3=85 kg
|Gruppu4=Jucaturi di palluni
|Nomu5=Rolu|Valuri5=Attaccanti o centrucampista
|Nomu6=Squatra|Valuri6={{bandiera|SAU}} [[Al-Nassr Football Club|Al-Nassr]]
|Gruppu7=Carrera
|Nomu8=2002-2003
|Valuri8={{bandiera|PRT}} [[Sporting Clube de Portugal|Sporting Lisbona B]]
|Nomu9=2002-2003
|Valuri9={{bandiera|PRT}} [[Sporting Clube de Portugal|Sporting Lisbona]]
|Nomu10=2003-2009
|Valuri10={{bandiera|GBR}} [[Manchester United Football Club|Manchester United]]
|Nomu11=2009-2018
|Valuri11={{bandiera|ESP}} [[Real Madrid Club de Fútbol|Real Madrid]]
|Nomu12=2018-2021
|Valuri12={{bandiera|ITA}} [[Juventus Football Club|Juventus]]
|Nomu13=2021-2022
|Valuri13={{bandiera|GBR}} [[Manchester United Football Club|Manchester United]]
|Nomu14=2023-
|Valuri14={{bandiera|SAU}} [[Al-Nassr Football Club|Al-Nassr]]
|Gruppu15=Nazziunali
|Nomu16=2001
|Valuri16={{bandiera|PRT}} Portugallu U-15
|Nomu17=2001-2002
|Valuri17={{bandiera|PRT}} Portugallu U-17
|Nomu18=2003
|Valuri18={{bandiera|PRT}} Portugallu U-20
|Nomu19=2002-2003
|Valuri19={{bandiera|PRT}} Portugallu U-21
|Nomu20=2004
|Valuri20={{bandiera|PRT}} Portugallu olimpica
|Nomu21=2003-
|Valuri21={{bandiera|PRT}} [[Nazziunali di palluni dû Portugallu|Portugallu]]
}}
Dittu "el bicho" ("lu 'nzettu") e "CR7" (pi lu sò nùmmuru di cammisa), è u jucaturi cu cchiù riti nta storia dû palluni. È cunziddiratu unu di li megghiu jucaturi di tutti li tempi.
== Biografia ==
D'urìggini dû Capu Virdi, nascìu di la cuoca Maria Dolores dos Santos e dû jardinaru José Dinis Aveiro, chi murìu ntô 2005 pi prubblemi cu l'alcool. Si chiama "Cristiano" picchì sò matri è cristiana, "Ronaldo" picchì sò patri era nu fan di [[Ronald Reagan]].
Ntô 2010 nascìu u sò primu figghiu, [[Cristiano Ronaldo Júnior|Cristiano Jr.]], ma CR7 nun vosi diri cu era la matri. Dû 2010 ô 2015 fu fidanzatu cu [[Irina Shayk]], na mudella russa. Ntô 2016 si misi cu [[Georgina Rodríguez]], argintina, cu cui havi dui figghi. Havi puru dui giameddi, nati ntô 2017 di matri surrugata.
== Carrera ==
=== Club ===
====Sporting CP (2002-2003)====
[[File:Camisola 28 de Cristiano Ronaldo no Museu Sporting.jpg|thumb|Cammisa di Ronaldo ntô Sporting Lisbona]]
Crisciutu nte giuvanili dô Andorinha (1992-1995), appoi passau ntô [[Clube Desportivo Nacional|Nacional]] di [[Madera]]. Ntô 1997 trasìu nta cantera dû [[Sporting Clube de Portugal]], a [[Lisbona]], cu cui dibuttau ntô 2002.
====Manchester United (2003-2009)====
[[File:Cristiano Ronaldo of Manchester United, November 5, 2008.jpg|thumb|Ronaldo ntô 2008]]
Ntô 2003 fu accattatu dû [[Manchester United Football Club]], na squatra ngrisi. Cu li "Reds" vincìu na [[FA Cup]], dui [[English Football League Cup|EFL Cup]], tri [[Premier League]], dui [[Community Shield]], na [[UEFA Champions League]] e na [[Coppa dû munnu pi club FIFA]].
[[Catigurìa:Biografìi|Ronaldo, Cristiano]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1985|Ronaldo, Cristiano]]
[[Catigurìa:Jucatura di palluni|Ronaldo, Cristiano]]
rkmhp2bznvl8ivdsb1edytmlwyez4dh
Natale Galletta
0
17327
778424
757408
2026-04-14T18:07:52Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1967
778424
wikitext
text/x-wiki
'''Natale Galletta''' ([[Missina]], [[14 di aprili]] [[1967]]) è nu cantanti [[sicilia]]nu di mùsica [[Nàpuli|napulitana]].
Già di l'itati di sei annuzzi addimustra di aviri boni doti vucali e na granni passiuni pâ mùsica, di vèniri macari chiamatu, ancora nicuzzu, pi cantari nni assai festi di chiazza e spittàculi vari.
Lu sò primu discu ''Si' 'a vita mia'' lu riggistra a dùdici anni e arriva a vìnniri decimila copi nnô giru di na simana.
Natale Galletta di ddu mumentu nun s'hà firmatu cchiù di prodùciri disca novi e li sò canzuni comu ''Vurria 'ncuntrarme cu' te'', ''Mi son fatto l'amante'', ''Innamorati'' e ''Io te penso'' hannu arrinisciutu a cunquistàrisi li cori di migghiara e migghiara di fans.
Nnô [[1992]] Galletta cu na canzuna dû tìtulu ''Quel vestito rosso'', curata di [[Gigi D'Alessio]], rinesci a fàrisi fans macari a [[Nàpuli]].
Attuarmenti è prutagunista nzèmmula cu àutri pupulari cantanti di nu granni spittàculu tiatrali ''Napoli canta con...suggestioni sonore'', spummintatu e scrivutu dû maistru [[Giuseppe Vessicchio]].
==Liami esterni==
*[https://web.archive.org/web/20070210012352/http://www.natalegalletta.it/ Situ Ufficiali]
{{mùsica}}
[[Catigurìa:Biografìi|Galletta, Natale]]
[[Catigurìa:Cantanti siciliani|Galletta, Natale]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1967|Galletta, Natale]]
q7244eghkmme65ikfuek63elrx79i14
Polistina
0
25720
778430
767562
2026-04-15T04:45:44Z
Rolf acker
45122
/* Intro */ cita news => cita web
778430
wikitext
text/x-wiki
{{VariantiCalabbria|artìculu è scrittu 'n calabrisi di Polistina (RC)}}
{{Cumuni Talianu|
nomucumuni= Polistina|
mmaggini=Polistena.jpg|
nomuufficiali= Polistena|
riggiuni=[[Calabbria]]|
pruvincia=[[Pruvincia di Riggiu Calabbria|Riggiu Calabbria]] (RC)|
superfici= 11|
abbitanti=11.413|
dinsita=1037,5|
cumunilimitrofi= [[Anoja]], [[Cincufrundi]], [[Cittanova]], [[Melicuccu]], [[San Giuorgiu Murgitu]]|
cap = 89024|
prifissutelefonicu= 0966|
}}
'''Polistina''' (o '''Pulistina''' nta àutri parlati calabbrisi) è nu cumuni di 11.413 abbitanti dâ [[pruvincia di Riggiu Calabbria]].
Confina cu i comuni di [[Anoja]], [[Cinquefrondi]], [[Cittanova]], [[Melicucco]], [[San Giorgio Morgeto]]. In particulari cu u comuni di Cinquefrondi, Polistena crea nu particolari conurbazioni. Addirittura Pasquale Scaglione (1808-1880) cultori di storia local reggina, che scrissi n'opera di storia [[Locri]] e [[Gerace]], sostenia ca u tempu di musi sorgiva tre pressi di l'odierna Polistena-Cinquefrondi. [[Michele Guerrisi]],<ref>{{cita web|url=http://www.arteculturafotoin.it/calabresi_illustri.html|titolo=|accesso=}}</ref> estensori di na storia di Cinquefrondi, più precisamenti, riteni ca u luogu presceltu di locresi per l'inalzamentu du tempu fossi fuori di l'abitatu, versu orienti, tra prossimita di l'alveo del picculu fiumi Scierapotamu.
A Polistina, fora di u centru abitatu, vi è un'aria industriali, artigianali e commerciali. A città è u secundu comuni da provincia e quintu da Calabbria pe densità abitativa.
==A geografia fisica ==
=== U territoriu ===
Polistina è situatu tra parti orientali da [[Piana di Gioia Tauro]],<ref>[http://www.treccani.it/enciclopedia/polistena/ Dati su Polistina nell'Enciclopedia Treccani]</ref> a circa 70 km a sud-est di [[Catanzaro|Catanzaru]] e circa 50 km a nord-est di [[Reggio Calabria|Riggiu Calabria]]. Sorgi su na pendici du massicciu montuosu di l'[[Aspromonte]], con nu territoriu prevalentementi collinari a nord e pianeggianti o sud. U territoriu raggiungi n'altezza massima di 305 m s.l.m. e minima di 132 m s.l.m.
U centrU urbanU si sviluppa tre pressi di dui principali torrenti da città.
U principale torrentI che scorri tro territoriu du comuni di Polistina è u Vacali, affluenti du fiumi Metramo. N'atra fiumara è lo IerapotamU, affluentI dU torrentI VacalI, oggi copertu du Viali Rivoluzioni d'Ottobre.
* Classificazioni sismica: zona 1 (sismicità alta), Ordinanza PCM n. 3274 del 20/03/2003
=== U clima ===
Il clima di Polistena è generalmente di tipo mediterraneo.
* Classificazione climatica: zona C, 1185 GR/G
== A storia ==
{{Nota
|titolo=I origini du nomi
|contenuto= U toponimu di ''Polistina'' deriva da u grecu eni na associazioni di dui termini ''polis'' (città) e ''tena'' (forti) o ''tenon'' (furtezza). Si pensa anchi cha deriva da ''polystenos'' (moltu strettu). Polistina (tro tempu era na piana virdeggianti, i primi casi furunu costruiti tra pianura) è situata o centru dell'istmu ciù breve tra i città da [[Magna Grecia|magnu-grecha]] di [[Locri]] e Medma ([[Rosarno|Rosarnu]]), fu na stazione di passaggiu pe li locresi che avianu raggiungiri Rosarnu colonia da loru fundata. I ritrovamenti archeologici (che sugno tro museo di Polisti
na), evidenzianu na forti frequentazioni du territoriu e ipotizzanu a presenza di nu aggiornamentu urbanu prima e dopu l'epuca da colonizzazioni [[Magna Grecia|Magnu Greca]] ([[Morgeti]]-[[Itali]])}}
Tro territoriu si trovaru oggetti di epuca neolitica, mentri altri rittrovamenti di epuca ciù recente hannu permessu di identificari a presenza di insedimenti [[rumani]]<ref>[https://web.archive.org/web/20090719233615/http://www.comune.polistena.rc.it/lastoria.php Storia di Polistena] sul [https://web.archive.org/web/20090702232940/http://www.comune.polistena.rc.it/home.php sito del comune]</ref>.
I primi documenti che attestanu l'esistenza di Polistina risalinu all'XI secolo, quandu nu villaggiu cu stu nomi vinni nominatu tra noccasioni di na cessioni di arcunni terreni a favuri du monasteru di Santa Maria di Campuforano<ref>[https://web.archive.org/web/20120526055616/http://www.polistenaonline.it/vacale.htm#_ftnref22 Giovanni Russo, ''Note storiche sul torrente Vacale'']</ref>.
Tro medioevu fu sedi di numerusi casati, tra cui, dal [[1388]], chidu di Milanu Francu d'Araguna <ref>La famiglia Milano [https://web.archive.org/web/20141006084601/http://www.arteculturafotoin.it/polistena_ieri_ed_oggi.html]</ref> e poi i Riariu Sforza.
=== U Terremotu du 1783 ===
U 5 febbraiu du [[1783]] u paesi fu rasu o suolu da u terremotu chi interessau l'Italia Meridiunali, facendu 2261 morti su 4600 abitanti circa.
A testimonianza DU geolugu francesi Déodat de Dolomieu, che calau tra Calabria pemu studia l'effetti disastrusi du sisma, ripurtati in meritu a Polistina: Avia vistu Riggiu, Nicotera, Tropea... ma quandu di supra un'eminenza viju Polistina, quandu contemplai i mucchi di pietri chi non dannu ciù nuda forma, né possono dare n'idea di ciò che era u luogu... provai nu sentimentu di terrori, di pietà, di ribrezzu, e per alcuni momenti i mei facoltà restarunu sospesi.
Polistina fu ricostruita completamenti su n'altura ciù a nord su nu progettu di l'architettu napulitano Pompeo Schiantarelli. Fu realizzatu nu particulari impiantu urbanisticu che vidi situarsi tra parti alta palazzi con imponenti frontespizi e purtali in petra granitica lucali, mentri i fasci menu abbienti ripopolarunu u vecchiu situ ricostruitu suppa i muragli.
=== U Simbolu ===
U stemma da città di Polistina è costituitu da una pianura in cui ci sugnu na torri aurea e nu imponenti pinu. La torri si trova tro mezzu di dui fiumi. U fondalI è azzurro.
===U Spitali i Polistina ===
U Spitali fu fondatu tro [[1905]],<ref>{{cita web|http://www.consultacultura.polistena.net/documenti/hello-world/|Comune di Polistena - Relazione Programmatica della Consulta per la Cultura del Comune di Polistena|14-11-2009}}</ref>
intitolatu a Santa Maria degli Ungherisi.<ref>Maria, Grande Signora degli Ungheresi [https://web.archive.org/web/20141031215536/http://www.stpauls.it/madre/0803md/santuari.htm]</ref><ref> Santuari mariani dell'Ungheria (Europa) [http://www.santuarimariani.org/sm-europa/h-ungheria/eu-h-ungheria0.htm]</ref>
U sui fondaturi fu Giuseppe Valensise. U Spitali i Polistina fu fondatu: cu na donazioni di Valensise, di nu fondu di L. 103.966,50, partecipau puru u principe di [[Ardore]] e a sua consorti, cu na donazioni di L. 60.000, e u Comitatu Ungheresi du terremotu du [[1908]],<ref>Gli aiuti ungheresi terremoto 1908 [http://www.circoloculturalelagora.it/foldrenges.htm]</ref> quest’ultimu pe interessamentu dell’illustri maestru [[Franciscu Jerace|Francesco Jerace]].<ref>[[Franciscu Jerace|Francesco Jerace]](Polistena 1853/ Napoli 1937)-scultore: è senza alcun dubbio uno dei più illustri degli ultimi due secoli così come attestato da uno stuolo di famosi critici ed insigni studiosi di belle arti, tra cui annoveriamo il prof. Alfonso Frangipane e la figlia di questi, prof.ssa Raffaella, il prof. Domenico Teti, il prof. Cesare Mulè, prof.ssa Erminia Corace, il Prof. Carlo Stefano Salerno, la prof.ssa Isabella Valente ecc..</ref>
Trò [[1920]], fu aperta na farmacia cu vendita anche o pubblicu.
Trò [[1947]] facendu procediri i lavori di adattamentu da '''sala operatoria''', secondu i richiesti di medici, compresu u primu chirurgu Antonino Guerrisi. <ref> Primo chirurgo nella storia dell’ospedale Santa Maria degli Ungheresi di Polistena (1947-1960). che ha reso possibile l'apertura di un vero e proprio ospedale in luogo di una vecchia infermeria per i poveri.</ref>
Trò [[1973]] Raffaele Lagamba,<ref>Raffaele Lagamba [https://web.archive.org/web/20141031200745/http://www.polistenaonline.it/ralphlagamba.htm]</ref> promotori di na raccolta di fundi tra calabresi e i loru amici a [[Brooklyn]], [[New York|N.Y.]] donaru n’autoambulanza a u Comuni di Polistina, chi passau poi a u Spitali.
Trò spitali eni presenti u prontu soccorsu e u serviziu di 118.<ref> Ospedale di Polistena [http://www.edicoladipinuccio.it/tag/ospedale-di-polistena/]</ref>
====U Duomu di Santa Marina Vergine ====
[[File:Polistena - Chiesa Matrice S Marina Vergine01.jpg|100px|miniatura|destra|A Chiesa Matrici]]
U Duomu di Santa Marina Vergini comunementi nota comu ''U Duomo di Polistina''<ref>Il Duomo di Polistena [http://www.duomopolistena.it/]</ref> o a ''Chiesa Matrici'' è a principali chiesa i Polistina, eni dedicata appuntu a Santa Marina, patruna da città. A chiesa sorgi tro centru storicu , affaccia supa a via Micheli Valensisi. Fudi ricostruita dopu u terremotu du [[1783]], davi numerosi operi d'interessi artisticu. Santa Marina Vergine veni festeggiata u 17 lugliu, mentri a più ampia celebrazioni chi a coinvolgi si svolgi a prima dominica di agostu e riguarda a cosiddetta ''Teoria di Santi'', vali a diri na processioni di 26 santi venerati tra città i Polistina, chi procedinu a patrona.<ref>[https://web.archive.org/web/20131104215422/http://www.santamarinapolistena.it/Home/tabid/36/Default.aspx Santa Marina Vergine - Patrona di Polistena - Sito Ufficiale > Home]</ref>
====U Santuariu di Maria Santissima di l'Itria ====
[[File:Polistena - Chiesa della SS Trinità01.jpg|100px|miniatura|sinistra|A Chiesa da Trinità.]]
U Santuariu di Maria Santissima di l'Itria conosciuta comu ''Chiesa da Santissima Trinità'' o semplicementi ''Chiesa da Trinità'' è una di chiù antichi di tutta Polistina. A chiesa sorgi tro centru storicu precisamenti supa a Piazza Bellavista, pocu lontanu da Piazza da Repubblica. L’attuali chiesa venni costruita dopu u terremotu du [[1783]]. <ref>[https://web.archive.org/web/20131102200716/http://www.duomopolistena.info/it/index.php?option=com_content&view=article&id=30&Itemid=44 Chiesa della Trinità]</ref> A Madonna di l'Itria, a cui è dedicata a chiesa, veni festeggiata u 10 lugliu.
===L'etnie e a minoranza straniera ===
Secondu i dati di l'Istat<ref>{{cita web| url=http://demo.istat.it/str2010/index.html| titolo=ISTAT - Bilancio demografico e popolazione straniera residente anno 2010| accesso=23-12-2011}}</ref> tro [[2010]] a Polistina risiedinu 538 personi di nazionalità stranieri, pari a 4,7% circa da popolazioni totali. U paisi di origini cchiù rappresentati sugnu:
* A [[Romania]]: 248
* U [[Maroccu]]: 168
* A [[Francia]]: 46
* A [[Cina]]: 11
* I [[Filippini]]: 10
===I Lingui e i dialetti ===
A Polistina veni parlatu u dialettu calabbrisi.
=== Tradizioni e folclore ===
[[File:Affrontata Polistena.jpg|thumb|120px|"Affruntata" tra Piazza du Populu]]
* A Settimana Santa i Polistina<ref>Settimana Santa i Polistina [https://web.archive.org/web/20141029202934/http://www.arteculturafotoin.it/la_settimana_santa_a_polistena.html]</ref> risali a na tradizioni di u XVIII secolo. Inizia cu a dominica di Palmi e termina a dominica di [[Pasqua]].
=== I quartieri i Polistina===
[[File:Vista Piana Polistena.jpg|thumb|none|upright=2.9|Vista du quarteri du Ponti i Polistina]]
I quarteri cchiù 'mportanti i Polistina.
* ''U Ponti, a Catina, a Villa, a Stazione.''
==I noti ==
{{references|2}}
{{Purtalicalabbria}}
[[Catigurìa:Calabbria]]
[[Catigurìa:Cumuna dâ pruvincia di Riggiu Calabbria]]
[[Catigurìa:Cumuna taliani]]
jfyq8izgxu41xjb5qlcmkcalr5tk7xd
Risidenti vietnamiti ntô Taiwan
0
35277
778431
664083
2026-04-15T04:53:27Z
Rolf acker
45122
cita news => cita web
778431
wikitext
text/x-wiki
Li '''risidenti vietnamiti ntô Taiwan''' cumprènninu una dî cchiù granni cumunitati di risidenti forasteri di l'ìsula.
Di circa 80.000 travagghiatura [[Vietnam|vietnamiti]] chi campàvanu ntô [[Taiwan]] ntô [[2006]], 60.000 d'iddi vìnniru mpieghati comu criati, 16.000 travàgghiaru ntê fàbbrichi nnustriali, 2.000 ntê vari attivitati marini, e pû restu s'attruvàvanu ntra travagghi diversi. Stu gruppu rapprisintàvanu 21% dî travagghiatura forasteri chi campàvanu nta l'ìsula a ddu puntu.<ref name="VNB">{{cita web|sito=Vietnamnet Bridge|editore=Vietnam News Agency|url=http://english.vietnamnet.vn/social/2006/12/643269/|data=[[12 di dicèmmiru]] [[2006]]|accesso=23 di austu 2008|titolo=Demand for Vietnamese labour goes up in Taiwanese market|lingua=en}}</ref> Pi di cchiù, pi l'annu [[2005]] si cùntaru 118.300 fìmmini vietnamiti chi campàvanu ntô Taiwán e chi s'avìanu spusatu cu l'òmini Taiwanisi.<ref>{{cita web|titolo=VN-Taiwan discuss brides’ rights in illegally-made matches|sito=Vietnamnet Bridge|editore=Vietnam News Agency|url=http://english.vietnamnet.vn/features/2005/08/482081/|data=[[23 di austu]] [[2005]]|lingua=en|accesso=23 di jinnaru 2008|cognome=Quang|nome=Hanh}}</ref>
== Migrazzioni dî travagghiatura ==
Taiwán arresta una dî principali distinazzioni dî travagghiatura migraturi vietnamiti, spiciarmenti pi quantu riguarda li fàbbrichi nnustriali e la [[pisca]]. Ntô 2002, li vietnamiti ntô Taiwan cumprinneru 28.5% di tutti li vietnamiti chi èranu risidenti fora dû Vietnam, marcannu lu Taiwán comu lu secunnu locu cchiù pupulari pâ migrazzioni vietnamita.
== Rifirimenti ==
<references />
[[Catigurìa:Asia livanti]]
jq4lgs3wyu0khviivilwd3ikco8cumu
Alessandro Del Piero
0
37081
778425
774033
2026-04-14T20:11:26Z
Grafeius
47711
778425
wikitext
text/x-wiki
[[File:Alessandro Del Piero 2008 cropped.jpg|thumb|right|Alessandro Del Piero]]
'''Alessandro Del Piero''' (dittu puru in siciliani ''Alissandru Del Pieru''; [[Conegliano]], [[9 di nuvèmmiru]] [[1974]]) eni nu ex [[Palluni (sport)|jucaturi]] [[italia|taliano]], attaccanti e [[Campiunatu munniali di palluni|campiuni dû munnu]] cu la [[Nazziunali di palluni di l'Italia|Nazziunali taliana]] ntô [[2006]].
== Biografìa ==
Addivintò campiuni ru munnu e munniali ru 2006. Ntô 2004 u misiru na [[FIFA]] 100, na lista unni ci su i 125 iucatura chiu fotti ru munno esistiti.
Ora s’arritirò. Ave nu buddellu ri record, comu chiddu ri gol e chiddu ri presenze. Na so storia ave 3 mondiali e 4 europei pi nazioni.
Vistio a magghia azzurra 91 vote signanno 27 gol, u megghio in attività e u quarto ri sempre nseme cu Roberto Baggio. Ntô 2012, dopu aviri ripurtatu a Juventus a vittoria ro campionatu 'talianu, lassa a Juventus doppu 19 anni ri militanza cà magglia biancuniura.
Ca Juventus vinciu:
* Champions league
* 8 scudetti
* 1 coppa Italia
* 1 supercoppa europea
* 1 coppa intercontinentale
* 4 supercoppe italiane
* 1 coppa intertoto
Ca nazziunali vinciu:
* Mondiale Germania 2006
* 2° posto a Euro 2000 Belgio-Olanda
== Carrèra ==
Jucau 4 finali di [[Champions League]]
* [[Juventus]]-[[Ajax]] 1-1 4-2 dcr
* [[Borussia Dortmund]]-[[Juventus 3-1
* [[Juve]]-[[Real Madrid]] 0-1
* [[Juve]]-[[Milan]] 0-0 3-5 dcr
N totali, fra tutti i compitizzioni, ca Juve signau 304 gol (agghiurnatu lu 29 giugnu 2010) cu 734 prisenzi.
Fu macari capocannonieri di molte competizioni:
* [[Champions League 1997-1998]] (10 gol)
* [[Seri A]] 2007-2008 (21 gol)
* [[Seri B]] 2006-2007 (20 gol)
* [[Coppa Italia]] 2005-2006 (10 gol)
* Marcaturi assulutu [[Super Coppa Italia]] cu 3 gol
== Premi ==
Vinciu macari premi di migghiore iucaturi dî partiti:
* Migghiuri jucatura da coppa intercontinentale 1996
* Migghiuri jucatura na finali da supercoppa europea 1997
* Fifa world player pi migghiuri cchiù juvani 1995
Na nazziunali è:
* u 6° pi numeru di presenzi (91 partiti)
* u 4° marcatore di sempri (27 gol)
[[Catigurìa:Biografìi|Del Pieru, Alissandru]]
[[Catigurìa:Jucatura di palluni|Del Pieru, Alissandru]]
[[Catigurìa:Jucatura taliani|Del Pieru, Alissandru]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1974|Del Pieru, Alissandru]]
1gbwhvp8o6qrufsl86uaw8dzx4s94x2
778426
778425
2026-04-14T20:11:40Z
Grafeius
47711
Grafeius spustau la pàggina [[Alissandru Del Pieru]] nni [[Alessandro Del Piero]]
778425
wikitext
text/x-wiki
[[File:Alessandro Del Piero 2008 cropped.jpg|thumb|right|Alessandro Del Piero]]
'''Alessandro Del Piero''' (dittu puru in siciliani ''Alissandru Del Pieru''; [[Conegliano]], [[9 di nuvèmmiru]] [[1974]]) eni nu ex [[Palluni (sport)|jucaturi]] [[italia|taliano]], attaccanti e [[Campiunatu munniali di palluni|campiuni dû munnu]] cu la [[Nazziunali di palluni di l'Italia|Nazziunali taliana]] ntô [[2006]].
== Biografìa ==
Addivintò campiuni ru munnu e munniali ru 2006. Ntô 2004 u misiru na [[FIFA]] 100, na lista unni ci su i 125 iucatura chiu fotti ru munno esistiti.
Ora s’arritirò. Ave nu buddellu ri record, comu chiddu ri gol e chiddu ri presenze. Na so storia ave 3 mondiali e 4 europei pi nazioni.
Vistio a magghia azzurra 91 vote signanno 27 gol, u megghio in attività e u quarto ri sempre nseme cu Roberto Baggio. Ntô 2012, dopu aviri ripurtatu a Juventus a vittoria ro campionatu 'talianu, lassa a Juventus doppu 19 anni ri militanza cà magglia biancuniura.
Ca Juventus vinciu:
* Champions league
* 8 scudetti
* 1 coppa Italia
* 1 supercoppa europea
* 1 coppa intercontinentale
* 4 supercoppe italiane
* 1 coppa intertoto
Ca nazziunali vinciu:
* Mondiale Germania 2006
* 2° posto a Euro 2000 Belgio-Olanda
== Carrèra ==
Jucau 4 finali di [[Champions League]]
* [[Juventus]]-[[Ajax]] 1-1 4-2 dcr
* [[Borussia Dortmund]]-[[Juventus 3-1
* [[Juve]]-[[Real Madrid]] 0-1
* [[Juve]]-[[Milan]] 0-0 3-5 dcr
N totali, fra tutti i compitizzioni, ca Juve signau 304 gol (agghiurnatu lu 29 giugnu 2010) cu 734 prisenzi.
Fu macari capocannonieri di molte competizioni:
* [[Champions League 1997-1998]] (10 gol)
* [[Seri A]] 2007-2008 (21 gol)
* [[Seri B]] 2006-2007 (20 gol)
* [[Coppa Italia]] 2005-2006 (10 gol)
* Marcaturi assulutu [[Super Coppa Italia]] cu 3 gol
== Premi ==
Vinciu macari premi di migghiore iucaturi dî partiti:
* Migghiuri jucatura da coppa intercontinentale 1996
* Migghiuri jucatura na finali da supercoppa europea 1997
* Fifa world player pi migghiuri cchiù juvani 1995
Na nazziunali è:
* u 6° pi numeru di presenzi (91 partiti)
* u 4° marcatore di sempri (27 gol)
[[Catigurìa:Biografìi|Del Pieru, Alissandru]]
[[Catigurìa:Jucatura di palluni|Del Pieru, Alissandru]]
[[Catigurìa:Jucatura taliani|Del Pieru, Alissandru]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1974|Del Pieru, Alissandru]]
1gbwhvp8o6qrufsl86uaw8dzx4s94x2
Utenti:Santu/Fà la vò
2
37592
778437
286575
2026-04-15T05:52:11Z
Rolf acker
45122
Service: LintError
778437
wikitext
text/x-wiki
==<div style="float:center; position:relative; font:normal small-caps 15px/15px sans-serif"><span style="color:red">'''Fà la vò'''</span>==
{|width=250 style="clear:left;float:left;background: #FFE5B4; margin: 0em 2.5em 1em 0em; border:2.5px solid #993300;"
|-style="text-align:center; font-size: 80%;"
|-
|
'''Durmiti figghiu di Maria'''<br>
:Quannu la Matri Santa nutricava,
:E nutricava lu veru Missia,
:Supra li dinocchi lu nfasciava,
:Ci dava latti e poi l'addurmiscìa,
:E Maddalena lu circu mintìa,
:E San Juseppi cci l'annacava:
:- Durmiti, veru figghiu di Maria.
|}
</div>
{|width=250 style="clear:left;float:left;background: #FFFF00; margin: 0em 2.5em 1em 0em; border:2.5px solid #FFA000;"
|-style="text-align:center; font-size: 80%;"
|-
|
'''Lu bammineddu nèspuli vulìa'''<br>
:Lu bammineddu nèspuli vulìa,
:Ca ni vitti manciari a un picciriddu,
:Si nni jivu nni sò mamma mpittateddu.
:Ci dissi: «matri, datimminni un cucciddu».
:«Lassa viniri a tò patri vicchiareddu,
:Ti nni fazzu accattari un rutuliddu,
:Poi ti li metti ntra lu panareddu,
:E ti li manci a cucciddu a cucciddu.»
|}
</div>
{|width=250 style="clear:center;float:center;background: #90FFA0; margin: 1em 0em 1em 1.5em; border:2.5px solid #E0C000;"
|-style="text-align:center; font-size: 80%;"
|-
|
'''Fà la vò'''<br>
:A vò vò
:figghiu beddu dâ mamma tò!
:e si tu non voi durmiri,
:corpa ntô culu, quantu nn'haviri!
:E mangiamu carni e pisci,
:e stu figghiu s'addurmisci,
:e mangiamu pisci e carni,
:e stu figghiu si fa granni!
|}
b4sztw3fq2nfzml8bkumxydi2efmj0g
Discussioni:Eu Leon Visianos
1
38309
778435
304798
2026-04-15T05:24:25Z
Rolf acker
45122
Service: LintErrors
778435
wikitext
text/x-wiki
{{Sicilianuanticu}}
<div style="padding-bottom: .2em; margin-top: 2em;float: right; font-size: 90%; text-align: center; padding-right: 2px; line-height: 1;">
</div>
{|width=200 style="clear:right;float:right; margin: 0em 0em 1em 1.5em; border:1px solid #000000;"
|-style="text-align:center; font-size: 80%;"
|-
|style="text-align:center;"|
'' Stu ducumentu è na rapprisintazzioni di n'anticu testu dû [[1153]] scrittu pi na forma di [[latinu vulgari]] a [[Palermu]]. Di stu trattu di testu è mpussìbbili ditirminari la prununza dû linguaggiu dâ [[Sicilia]] di ddu tempu pi sti dui raggiuna: 1. rapprisenta na prima fasa dû sviluppu dâ [[lingua siciliana]] chi ancora assummigghia chiutostu lu latinu vulgari; e 2. la forma dû latinu vulgari dî primi anni dâ cunquista nurmanna (c. [[1091]]–[[1141]]) era basata supra lu latinu vulgari chi vinni traspurtatu dî zoni dâ [[Campania]], dâ genti c'accumpagnau li cavaleri nurmanni (senza diri nenti dî [[lummardu|lummardi]] chi cci emigraru ô partiri dû [[sèculu XII]]). A nu certu puntu doppu st'èbbica, e è disficili quannu succedi spicificamenti, li soni tìpici dû sicilianu si svilùppanu adaciu adaciu e chissi vennu riflittati ntâ scrittura siciliana. N ogni casu, puru cu stu trattu anticu, si vidi li primi signa nichi dâ lingua siciliana. La cosa assai ntirissanti di stu trattu è ca lu linguaggiu dû scritturi nun è custanti. Parissi ca già, nnû menzu dû sèculu XII, puru iddu si sta cunfunnennu tra la lingua scritta e lu sonu dâ palora parrata. ''
|}
<div style="clear:left;background: #FFFFF0;padding:0.5em ;border:1px solid #000080">
- N'anticu scrittu di lu 1153 -
----
''' Eu Leon Visianos '''
<br>
<br>
([[1153]])
<br>
<br>
<br>
<br>
Eu Leon Visianos, cum la madonna mia muglere et Nicolao lu meo legitimo figlio, cum lo nomu di la santissima chruci, cum li manu nostri proprj scrivimo insembla cum lo meo figlio Nicolao, cum tutta la bona nostra voluntati et intentioni, senza dolo alcuno, la presenti cambio et permutationi chi fazo cum li nostri possessioni, li quali sonno siti e positi a la citati vecha a Palermo a la Riminj menzo di ximbeni di la parti di fora Xalea, chi cunfina cum lo muro de la parti, de menzo jorno di lo venerabili fratri Esthimio, abbati di lo monasterio de sancto Nicola de Xurcuri, et cum li soy venerabili fratri, dugno ad vui et alo ditto monasterio la ditta casa cum tutti li soy raxumi e justi pertinenti, sensa alcuno contracto oy contradictionj: li quali chi sunno a lo ditto tenimento di casa altri casi terragni setti a li quali chi esti la paglarola et lu puzzu, et cum lu puzzu et cum lo so jardino cum li soi arburi a mezo ecc.
<br>
<br>
<br>
<br>
</div>
9d0a90xplaje2o34wrh9ny974ogx5r2
Template:Pruvincia di Tàrantu
10
41488
778438
756663
2026-04-15T05:54:49Z
Rolf acker
45122
errore di Lint
778438
wikitext
text/x-wiki
{| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc"
|
! bgcolor="lightsteelblue" width="100%"|[[Pugghia]]: Cumuni dâ [[pruvincia di Foggia]]
|
|-
| colspan="3" |
[[Avetrana]] · [[Carosinu (TA)|Carosinu]] · [[Castellaneta]] · [[Crispianu]] · [[Faggianu (TA)|Faggianu]] · [[Fragagnanu]] · [[Ginosa]] · [[Gruttagghie (TA)|Gruttagghi]] · [[Laterza (TA)|Laterza]] · [[Lupranu (TA)|Lupranu]] · [[Lizzanu]] · [[Manduria]] · [[Martina Franca]] · [[Maruggiu]] · [[Massafra]] · [[Monteiasi]] · [[Montemesola]] · [[Monteparano]] · [[Mottola]] · [[Palagianellu]] · [[Palagianu]] · [[Puzanu (TA)|Puzanu]] · [[Roccaforzata]] · [[Santu Giorgiu (TA)|San Giorgiu Jonicu]] · [[San Marzanu (TA)|San Marzanu di San Giuseppi]] · [[Sava (TA)|Sava]] · [[Statti]] · [[Tàrantu]] · [[Torricedda (TA)|Turricedda]]
|}
[[Catigurìa:Cumuna dâ pruvincia di Tàrantu]]
9tv5ddmepy1jke9rxbwhe5sanjjbrdk
Utenti:Sadistik
2
42387
778436
379972
2026-04-15T05:39:39Z
Rolf acker
45122
Service: LintErrors
778436
wikitext
text/x-wiki
{{babel|en|de-3|scn-3|it-2|la-1|es-1|ru-1}}<br />{{userbox|#33CCCC|#33DDDD|[[Image:Flag of the United States.svg|40px]]|Stu utenti sta nne [[Stati Uniti]].}}
<br /><br />
rg8z1oe4d7njb3509mmt9mum7swcble
Association of Tennis Professionals
0
43754
778418
758746
2026-04-14T17:14:06Z
GiovanniPen
22308
778418
wikitext
text/x-wiki
L{{'}}'''Assuciazzioni dû Tennis Prufissiunali''' ('''ATP''') è l'assuciazzioni dî jucatura prufissiunisti di [[tennis]] di tuttu lu munnu.
L{{'}}'''ATP''' è rispunsabbili di ridìggiri la classifica ufficiali dî jucatura di tennis, la cussidditta ''classifica ATP'', basannusi supra li punteggia ca li jucatura agghicanu a varagnari agghicannu ntê vari fasi dî vari turnea ufficiali.
Fu criata ntô [[1972]].
[[Catigurìa:Tennis]]
3gtqwn5pe028ltdf6btg6ouy5tuq602
Associazione Sportiva Catania Beach Soccer
0
45689
778432
745404
2026-04-15T04:56:49Z
Rolf acker
45122
/* Storia e risurtàti */ cita news => cita web
778432
wikitext
text/x-wiki
'''L'Associazione Sportiva Catania Beach Soccer''' eni la squattra di [[beach soccer]] di Catania.
== Storia e risurtàti ==
La squattra nascìu ntô 2004 pì meritu di Giuseppe Bosco e cû Stefano Musumeci comu allenatùri.
Ntô 2004 e ntô 2005 vinciu dû voti la Coppa Italia mentrî ntô 2008 vincìu lu primu scudettu e l'annu roppu vincìu macari la Supercoppa italiana.<ref>{{cita web|url=https://www.lnd.it/it/beachsoccer-news/dipartimento-beach-soccer/a-giuseppe-bosco-la-castagna-d-argento-2018|titolo=A Giuseppe Bosco la “Castagna D’Argento” 2018|editore=lnd.it|data=04 dicembre 2018|pagina=}}</ref> Eni una dê squattri chiù forti dô campionatu.<ref name=":050">{{cita web|url=https://www.zonacalciofaidate.it/beach-soccer/la-coppa-italia-beach-soccer-e-del-catania-beach-soccer/|titolo=La Coppa Italia Beach Soccer è del Catania Beach Soccer|editore=zonacalciofaidate.it|data=26 maggio 2019|pagina=}}</ref>
== Palmarèssi ==
{{Colonne}}
=== Competizziuni nazziunali ===
* '''[[Campionato italiano di calcio da spiaggia|Campionatu ri serie A]] : 2''' [[File:Scudetto.svg|15px]]
: 2008, 2018
* ''' [[Coppa Italia di beach soccer|Coppa Italia]] : 4''' [[File:Coccarda Coppa Italia.svg|15px]]
: 2004, 2005, 2018, 2019
* '''[[Supercoppa italiana di calcio da spiaggia|Supercoppa Italiana]] : 4''' [[File:Supercoppa Italiana.svg|8px]]
: 2006, 2007, 2009, 2016
== Nutanni e rifirimenti ==
<references />
== Talia puru ==
*[[Beach soccer]]
==Lijami di fora==
* https://www.cataniabeachsoccer.it/ ''(situ ufficiali)''
* https://www.lnd.it/it/lega-nazionale-dilettanti ''(situ Lega Nazionale Dilettanti)''
{{Sport}}
clkvfz4wnc13zo9f6r2tfk9684wq45a
Mountain bike
0
58062
778434
777068
2026-04-15T05:05:37Z
Rolf acker
45122
/* Manubbriu */ cita news => cita web
778434
wikitext
text/x-wiki
La '''bicicletta di muntagna''' (in ngrisi ''mountain bike'', '''MTB''', o puru ''all-terrain bike'', '''ATB''') è na [[bicicletta]] fatta pi’ putiri caminari macari fora dî strati asfaltati, tantu ntâ nchianata quantu ntâ scinnnuta.
[[File:DL 110707 MDE 221.jpg|upright=1.3|thumb|Na bicicletta di muntagna di ciclu-escursiunismu]]
== Storia ==
La bicicletta di muntagna muderna nasci â fini di l’anni ’70, ntâ [[California]], dopu nu longu pirìudu ntô quali s’adupiràvunu bicicletti cumuni cunsati artiggianalmenti, chiamati ''klunker'' (scassuni), pi’ fari cursi nta scinnuta supra a’ strati furistali; si riteni ca la prima bicicletta custruuta apposta pi’ l’usu forastrata fu’ chidda di Joe Breeze, ntô 1978. Succissivamenti Gary Fisher, Charlie Kelly e Tom Ritchey s’assuciaru ntâ cumpagnìa ''MountainBikes'' chi’ vinnìa sta sorta di bicicletti. Ntê primi anni ’80 furu vinnuti li primi bicicletti di muntagna fabbricati supra a’ larga scala, chi’ a’ ddu tempu erunu picca cchiu’ ssai chi’ [[bicicletta di cursa|bicicletti di cursa]] rrubustuti, cu’ manubbriu drittu e gummi cchiu’ larghi.
Ntê vint’anni a’ cavaddu dû 2000 la bicicletta di muntagna divintàu nu sport dî cchiu’ diffusi, e la crìscita dû mircatu e la nascita dî cumpitizzioni spurtivi basati supra ê so spicialità pirmitteru nu sviluppu tecnulòggicu cuntinuu, tantu chi’ oggi su’ pussìbili attività chi’ na vota nun si putìunu mancu pinsari.<ref name="klunkerz">{{Cita web
|autore = Billy Savage
|data = 2006
|titolo = Klunkerz: A Film About Mountain Bikes
|url=http://www.klunkerz.com
|lingua = en
|editore = Pumelo Pictures
}}</ref>
== Carattirìstichi dâ bicicletta di muntagna ==
Tra tutti li sorti di bicicletta, li bicicletti di muntagna sunnu senz’autru chiddi cchiu’ cumplicati: lu funziunamentu ginirali e li cumpunenti principali su’ sempri chiddi, però sparti ca su’ di sòlitu cchiu’ rubbusti, ntâ bicicletta di muntagna sunnu macari prisenti diffirenzi carattirizzanti e elimenti spicìfici.
=== Tilaru ===
[[File:Titus titanium carbon suspension mountainbike frame.JPG|thumb|Nu tilaru suspinnutu avanti e arreti]]
Li tilara pî bicicletti di muntagna su’ carattirizzati di l’aviri na geumitrìa tinninzialmenti cchiu’ cumpatta rispettu a’ chiddi pî bicicletti di strata, a’ manera di cunfiriri maniggivulizza e risistenza. Pi’ stu fattu è diffusa la geumitrìa ''sloping'' (abbuccata), ntâ quali lu tubbu orizzuntali è particularmenti nclinatu versu dû basciu, cugnuncènnusi a’ nu tubbu virticali assai curtu. N’autra diffirenza è ntê tilara cu’ suspinsioni d’arreti, unni lu carru havi nu sistema d’articulazzioni pi’ cunsèntiri lu muvimentu virticali dâ rota. Li principali matiriali adupirati sunnu:
* [[azzaru]] cromu-mulibdenu, pisanti, picca caru, risistenti ed elàsticu, si usa ntê mudelli picca custusi ma macari nta cirtuni di nicchia, ntê quali lavuraturi spiciali càlunu lu pisu;
* leghi d’[[aluminiu]], cchiu’ leggiu di l’azzaru ma tinnenzialmenti cchiu’ rìggidu; la lavuratura è cchiu’ fàcili ed è cchiu’ risistenti a’ l’ossidazzioni, nfatti è lu matiriali ca veni adupiratu cchiu’ ssai;
* cumpòsiti di fibbra di [[carboniu]]: assai leggiu e risistenti, è cchiu’ suscittìbbili di l’autri ê mmistuti e havi nu costu jautu;
* [[titaniu]], liggissimu e risistenti â currusioni, è lu cchiu’ custusu, ma pû restu assimigghia a’ l’azzaru.
==== Geumitrìa ====
[[File:Bike frame geometry scheme.jpg|thumb|upright=1.6|Schema illustrativu dâ geumitrìa di na bicicletta.]]
La geumitrìa dû tilaru havi nu rollu funnamintali pi’ ditirminari li capacità e l’inclinazzioni di na bicicletta di muntagna. Nfatti, rispettu a’ l’autri bicicletti, ca hannu tutti n’usu sìmili, tra dî varî sorti di bicicletti di muntagna li geumitrìi ponnu canciari assai.
Appressu cci su’ cirtuni dî variàbbili in jocu: s’havi a’ tèniri prisenti ca spissu sunnu intirdipinnenti.<ref>
{{cita web
|url=http://www.pinkbike.com/news/bike-frame-geometry-2009.html
|titolo=Geometry, an In Depth Explanation
|sito=[http://www.pinkbike.com pinkbike]
|autore=Michael “AqueousBeef” Zhao
|lingua=en
|data=10 febbraio 2009
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
; Àngulu di sterzu (B)
: È l’àngulu dâ furcedda cû tirrenu. Fa’ parti dâ geumitrìa dâ furcedda. Maggiuri è l’àngulu, e dunca cchiu’ virticali è la furcedda, maggiuri è la manuvrabbilità. Cchiu’ l’àngulu è nicu, e dunca la furcedda è purtata cchiu’ p’avanti, maggiuri sunnu la capacità d’assòrbiri li mmistuti in vilucità e la stabbilità.
; Passu (P+F)
: È la distanza tra dî muzza. Na lunghizza cchiu’ ranni duna cchiu’ stabbilità, na lunghizza cchiu’ curta dugna cchiu’ manuvrabbilità.
; Lunghizza dû carru (P)
: È la distanza dû muvimentu cintrali nfina ô muzzu d’arreti. Cchiu’ curta è, maggiuri è la manuvrabbilità, però è puru maggiuri la tinnenza a’ jisàrisi dâ rota d’avanti. Nu carru longu duna cchiu’ stabbilità, in particulari ntâ nchianata.
; Àngulu dû tubbu virticali (A)
: È l’àngulu disignatu dû tubbu virticali rispettu ô tirrenu. Nfluenza lu pusizziunamentu dû ciclista, ntâ pidaliata e macari quannu sta’ â ddritta. N’àngulu cchiu’ virticali è cchiu’ bonu pî disciplini pidaliati, n’àngulu cchiu’ abbuccatu pî disciplini di gravità (in ngrisi, ''gravity'').
; Autizza dû muvimentu cintrali
: È l’autizza dû muvimentu cintrali rispettu a’ nterra, chî roti muntati. Nu muvimentu cintrali basciu cala lu baricentru dû ciclista e renni cchiu’ fàcili ghîcari la bicicletta ntâ curva, però renni macari cchiu’ fàcili annari a’ mmèstiri cu’ petri e autri ostàculi di nterra.
; Lunghizza dû tubbu orizzuntali (L)
: Ntê tilara ''sloping'' s’havi a’ cunsiddirari chidda cu’ l’orizzuntali virtuali. Dipenni sulu dâ cumudità dû ciclista, e di sòlitu è la cosa ca megghiu rapprisenta la tagghia di na bicicletta.
A’ tutti sti cunsiddirazzioni s’havi a’ gghiùnciri macari unni si va’ e metti lu baricentru dû ciclista: si’ è cchiu’ p’avanti sarravi cchiu’ orientatu pâ nchianata, si è cchiu’ p’arreti sarravi cchiu’ orientatu pâ scinnuta.
=== Suspinsioni ===
[[File:Answer Manitou forks.JPG|thumb|Na serî di furceddi]]
La prisenza di suspinsioni si po’ cunsiddirari la diffirenza cchiu’ evidenti tra na bicicletta di muntagna muderna e l’autri sorti di bicicletta. Li tecnuluggìi appricati nta st’àmmitu ereditannu assai di chiddi sviluppati pi’ l’autri veìculi.
In basi ê suspinsioni, li bicicletti di muntagna si ponnu classificari comu:
* rìggidi, senza suspinsioni;
* ammurtizzati d’avanti, câ sula suspinsioni antiriuri (in ngrisi ''front suspended'', ''front'', ''hardtail'');
* biammurtizzati, cu’ tutti dui suspinsioni antiriuri e pustiriuri (in ngrisi ''full suspended'', ''full'').
[[File:MtbFrameGeometry FourBarLinkage.png|thumb|left|Schema di na suspinsioni a’ quatrilàtiru]]
Cu’ l’ammurtizzaturi, di sòlitu idràulici, si ùsunu moddi ed elastòmiri ntê casi cchiu’ ecunòmici, sistemi pneumàtici nta chiddi unni si ricerca la liggirizza, e moddi sulu ntê situazzioni cchiu’ gravusi, comu chi’ sunnu la suluzzioni cchiu’ pisanti.
A’ secunna dû costu, nn’havi cchiu’ o menu sufisticati, e ponnu aviri tanti rigulazzioni idràulichi comu lu bluccaggiu cumpletu, lu smurzamentu e la rigulazzioni di l’autizza.
Lu cumpurtamentu dî suspinsioni d’arreti cancia assai a’ secunna dâ struttura ch’adupirannu. Li principali catigurìi sunnu chidda dû fulcru singulu (in ngrisi, ''pivot'') e chidda dû quatrilàtiru (in ngrisi, ''4-bar''). St’ùltima cumprenni tanti varianti brivittati, comu lu giuntu Horst, lu quatrilàtiru Lawwill e li sistemi a’ brazza curti comu lu «VPP» dâ Santa Cruz o lu «Maestro» dâ Giant, ognunu chî so particulari punti di forza.
Lu schema dâ suspinsioni d’arreti ditèrmina l’effettu dî forzi trasmittuti tra la rota e li pidali pi’ menzu dâ catina (''pedal kickback'', ''bobbing''), e l’effettu nfunnanti dû frenu.<ref>
{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/dai-monocross-alle-sospensioni-a-quadrilatero/
|titolo=Dai monocross alle sospensioni a quadrilatero
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Daniel Naftali
|data=11 febbraio 2012
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
=== Trasmissioni ===
La trasmissioni di na bicicletta di muntagna è carattirizzata supra a’ tuttu di rapporti curti, ca sunnu boni pi’ pidaliari supra ê tirreni impervî e rìpidi.
==== Guarnitura ====
La guarnitura tradizionali cumprenni tri’ curuni (''tripla''), però si ùsunu macari guarnituri duppî e monucuruna. Lu monucuruna si usa supra a’ menzi distinati ô ''downhill'' e ô ''cross country'', chi’ hannu orientamenti spicìfici e nun hannu di bisognu di na gamma di rapporti larghissima. Supra ê menzi distinati ê disciplini cchiu’ ntensi è cumuni muntari, quannu nun è gia’ prisenti, n’aneddu rinfurzatu ca si chiama in ngrisi ''bash ring'' e giuva pi’ prutèggiri li curuni dî mmistuti. St’aneddu po’ jèssiri puru fissu e muntatu dû latu d’intra, e di solitu è ncucchiatu a nu sistema guida-catina e attisa-catina, chi’ mpidisci la caduta dâ catina dî curuni.<ref>
{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/guarnitura-doppia-guida-alla-conversione/
|titolo=Guarnitura doppia: guida alla conversione
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Daniel Naftali
|data=9 agosto 2012
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
==== Canciu e diragghiaturi ====
[[File:Santa Cruz 2013 Tallboy Al 05.jpg|thumb|left|Canciu d’arreti di na bicicletta di muntagna dû 2013]]
Comu ntê bicicletti tradizziunali, la canciata è sempri affidata ê diragghiatura a’ trapezziu. Chiddu d’arreti cumunimenti s’intenni ''canciu'', pi’ distinguìrulu di chiddu d’avanti. Cci sunnu cumanni a’ griddu e a’ rutazzioni (ntigrati ntâ manòpula dû manubbriu). Lu canciu di solitu havi la carattirìstica d’aviri lu tinsiunaturi particularmenti longu rispettu a’ chiddu dî bicicletti di cursa, picchì avennu cchiu’ ampîzza di rapporti havi di bisognu di cchiu’ variazzioni dâ lunghizza dâ catina.
La tecnuluggìa a’ diragghiaturi nun è tantu innicata pâ bicicletta di muntagna, datu chi’ esponi parti dilicati a’ mmistuti, lurdìa e fangu. Cci snnu na para d’altirnativi, comu li muzza d’arreti a’ canciu nternu Rohloff e Alfine, lu sistema Pinion e la guarnitura Hammerschmidt. St’ùltimi dui in particulari sunnu innicati pi’ l’utilizzu forastrata, datu ca prutèggiunu li miccanismi di canciata e riddùciunu lu mmarazzu dâ curuna. In gèniri però tutti sti suluzzioni, puru chi’ sunnu efficaci, nun sunnu leggî ed efficenti comu lu sistema tradizziunali a’ diragghiatura, curuni e pignuna, ca pi’ chistu rèstunu li cchiu’ diffusi.<ref>
{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/trasmissioni-cosa-ce-di-nuovo/
|titolo=Trasmissioni: cosa c’è di nuovo?
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Daniel Naftali
|data=6 febbraio 2013
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
<ref>
{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/eurobike-tech-pinion-e-rohloff-trasmissioni-interne-a-confronto/
|titolo=Pinion e Rohloff, trasmissioni interne a confronto
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Daniel Naftali
|data=30 agosto 2012
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
==== Pidali ====
Li pidali si’ spàrtunu nta dui catigurìi principali: chiatti e a’ scroccu ràpidu.<ref name="flat vs spd">{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/flat-vs-spd/
|titolo=Flat vs SPD
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Jack Bisi
|data=9 maggio 2013
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
Li pidali chiatti sunnu chiddi clàssici di bicicletta, evulùtisi cu na supirficî d’appoju ampia, ca pò’ prisintari piricudda (in ngrisi ''pin'') ca nun fannu sciddicari lu pedi in casu di fangu. Li pidali chiatti sunnu li cchiu’ boni pi’ cu ccumencia, e pi’ cu pratica disciplini cchiu’ orientati â guida, o puru va unni putiri appujari nterra un pedi listamenti po’ evitari caduti (ad esempiu, ntô ciclu-alpinismu). Ad ognin modu, assai dipenni puru dâ prifirenza dû ciclista.
Li pidali a’ scroccu ràpidu, nveci, s’hannu a’ adupirari cu’ scarpitti fatti apposta e dutati di ntacchitti, e ancurannu lu pedi dû ciclista â bicicletta; jùtunu a’ dari na pidaliata cchiu’ tunna ed efficaci, picchì li pidali nun sulu vènunu spinciuti, ma puru vènunu tirati versu l’autu. Si ncròccunu autumaticamenti carcannu lu pedi supra ô pidali, e si scròccunu dannu na tursioni latirali. A’ diffirenza dî pidali di strata, lu pedi si po’ ttaccari nta tutti dui li banni dû pidali, offrennu na pussibbilità cchiu’ ssai di ncroccu casumai fangu o terra avìssuru a’ bluccari na modda dû pidali. Attornu a’ l’agganciu cc’è na basi d’appoju, cchiu’ nica o assenti pû ''cross country'' e cchiu’ ampia pî disciplini di gravità.
=== Roti ===
[[File:NineSix800.jpg|thumb|Roti di 29″ e di 26″ a’ cunfruntu]]
Li roti nun sunnu diffirenti di chiddi di l’autri bicicletti, si’ nun pâ maggiuri rubbustizza e pâ capacità d’alluggiari cupirtuna di sizzioni maggiurata. Parti dâ so maggiuri rubbustizza po’ jèssiri cunfiruta dî perni dî muzza, ca ponnu aviri nu diàmitru tra li 9 e li 20 millimitri. A’ parti lu casu cchiu’ nicu, nfatti, si tratta di l’accussì’ ditti ''perni passanti'' ca si nzìtunu sulidamenti ntâ furcedda o ntô carru, garantennu na maggiuri risistenza â tursioni.<ref>
{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/perno-passante-vs-quick-release-chi-avra-la-meglio/
|titolo=Perno passante vs quick release: chi avrà la meglio?
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Daniel Naftali
|data=4 gennaio 2011
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
Pî roti dâ bicicletta di muntagna, comu ad ora su’ cumuni tri’ furmati. Chiddu tradizziunali è lu standard a’ 26 [[puseri (unità di misura)|puseri]]. La misura ìnnica lu diàmitru dâ rota cu’ tuttu lu cupirtuni, mentri chiddu dû circuni misura 559 mm.
A’ pàrtiri dû 2010<ref>
{{cita web
|url=http://g-tedproductions.blogspot.it/p/beginnings-of-modern-29er-history.html
|titolo=The Beginnings Of The Modern 29"er: a History
|sito=[http://g-tedproductions.blogspot.it/ Guitar Ted Productions]
|autore=Guitar Ted
|lingua=en
|data=2010
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
nto mircatu s’affirmaru autri standard, primu di tutti chiddu a’ 29 puseri. Macari nta stu casu la misura si rifirisci ô diàmitru tutali, tantu chi’ lu sulu circuni havi in effetti lu classicu furmatu 700c (⌀ 622 mm) dî bicicletti di cursa, di ''trekking'' e di cità.<ref>Di sòlitu a’ chisti si cci rifirisci macari comu 28 puseri, picchì in effetti adupirannu cupirtuna câ spadda cchiu’ bascia.</ref> Li bicicletti pruggittati pî roti di 29 puseri sunnu chiamati in ngrisi ''29er''.
N’autru standard è chiddu di 27,5″, cu’ circuni 650b (⌀ 584 mm).
La prisenza di tanti standard cunsenti d’aviri cumprumisi diffirenti tra aggilità, rubbustizza, pisu, adirenza ô tirrenu e risistenza ô rutuliamentu. Na rota cchiu’ ranni duna na maggiuri mpronta nterra e rutulìa megghiu, però è menu rubbusta latiralmenti, pisa cchiu’ ssai e havi maggiuri mumentu d’inerzia ed effettu giruscòpicu. Pi’ chistu li roti cchiu’ ranni sunnu megghiu pî disciplini cchiu’ rigulari, nveci chiddi cchiu’ picciriddi sunnu megghiu pî disciplini cchiu’ tècnichi; macari ccani, però, assai è lassatu â prifirenza dû ciclista.<ref>
{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/26-27-5-e-29-dimetri-diversi-per-discipline-diverse/
|titolo=26, 27.5 e 29: diametri diversi per discipline diverse?
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Daniel Naftali
|data=25 dicembre 2013
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
=== Pneumatici ===
[[File:Mountain bike tires.JPG|thumb|Cupirtuna di bicicletta di muntagna]]
Li [[pneumatici]] hannu sizzioni cumprisa di sòlitu tra 1,8 e 2,5 puseri, ma nta casi spiciali (''fat bike'') si ponnu rruvari li 4,8 puseri (circa 122 mm). La carcassa havi rubbustizza e pisu variàbbili a’ secunna dâ distinazzioni d’utilizzu. Si carattirizza cu’ l’ìnnici TPI (acrònimu ngrisi di ''threads per inch'', vali a’ diri fila pi’ puseri), chi’ è na misura dû nùmmiru e dunca dû spissuri dî fila ch’a cumpònunu.<ref>Cchiu’ ranni è lu nùmmiru dî fila, e cchiu’ fini hannu a’ jèssiri, e dunca cchiu’ flissìbili.</ref>
Lu disignu dû batti-strata di sòlitu è tassiddatu: certi disigni sunnu cchiu’ boni pû fangu, autri pi’ tirreni pitrusi, autri pi’ chiddi purvirusi, e lu mircatu pruponi tanti autri suluzzioni. È diffusa macari la pràttica, nta l’ammitu agunìsticu, di pirsunalizzari lu disignu in basi ê cunnizzioni particulari di na cursa.<ref>
{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/tyres-mod-come-ottenere-la-gomma-perfetta/
|titolo=Tyres mod: come ottenere la gomma perfetta!
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Daniel Naftali
|data=5 ottobre 2011
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
Puru li mèsculi sunnu particularmenti evuluti, e si hannu batti-strata macari a’ tripla mèscula.
Li cupirtuna di bicicletta di muntagna esìstunu pi’ càmmara d’aria o puru ''tubeless''; st’ùltimi hannu lu vantaggiu ca ponnu mantèniri prissioni d’usciamentu cchii’ basci, e dunca aviri megghiu adirenza, senza lu rischiu di scuppiari pi’ pizzicatura.<ref>La pizzicatura è dda scuppiata ca si havi quannu la càmmara d’aria resta scafazzata tra dû circuni e lu tirrenu.</ref> Nta stu casu si usa nu latti ca siggìlla autumaticamenti li spirciati nichi, comu chiddi dî spini.
=== Manubbriu ===
Comu lu tilaru, po’ jèssiri d’aluminiu, d’azzaru, di titaniu o di fibbra di carboniu. Di forma giniralmenti dritta o picca arcuata, havi na lunghizza ca dipenni dâ larghizza dî spaddi dû ciclista, ma nta tutti òi disciplini unni lu rinnimentu dâ pidaliata nun è essinziali, si prifirìsciunu manubbrî cchiu’ larghi, ca garantìsciunu maggiuri cuntrollu e nu megghiu supportu contra dî mmistuti dâ rota d’avanti.
A’ l’estremità dû manubbriu si ponnu gghiùnciri appinnici spiciali, puru noti comu ''corna'', ca secunnu a’ quarchidunu giùvunu ntâ nchianata e in particulari quannu si sta’ â ddritta. St’appinnici però sunnu sempri menu diffusi, picchì sunnu piriculosi in casu di caduta.<ref>
{{Cita web
|url = http://archiviostorico.corriere.it/1998/marzo/31/Mountain_bike_ecco_rischi_co_0_98033112605.shtml
|titolo = Mountain bike: ecco i rischi
|editore = [[Corriere della Sera]]
|data = 31 marzo 1998
|p = 4
|lingua = it
|accesso = 24 gennaio 2014
}}
</ref>
=== Frena ===
[[File:Santa Cruz 2013 Tallboy Al 11.jpg|thumb|Frenu a’ discu]]
Avanti ca s’intruduceru li frena a’ discu, lu principali riquisitu ch’avìunu a’ aviri li frena di bicicletta di muntagna era la capacità di lassari spazziu bastanti p’evitari l’accùmulu di fangu, ca vinìa cugghiutu dî gummi larghi. Nfina â fini di l’anni nuvanta s’adupiràvunu universalmenti frena di manera ''cantilever'', ca si usàvanu ntô ''ciclocross''; ppoi a’ picca a’ picca furu rimpiazzati dî frena liniari o ''V-brake'', chi’ oggi si usunu supra a’ certi bicicletti di cumpitizzioni o supra a’ chiddi menu custusi. Li frena V-brake sunnu leggî, cùstunu picca e sunnu fàcili a’ mantèniri. L’ùltima varianti di frena ad azzioni supra ô circuni sunnu chiddi idràulici vinnuti dâ Magura.
A’ ccuminciari dû 1997, câ cummircializzazioni dî «Hayes Mag»,<ref name="hayes">
{{cita web
|url=http://www.bikemag.com/blog/exclusive-the-brake-that-changed-everything/
|titolo=Exclusive: The Brake that Changed Everything
|autore=Vernon Felton
|data=novembre 2013
|lingua=en
|sito=[http://www.bikemag.com Bike Mag]
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
si diffunneru li frena a’ discu idràulici, sìmili pi’ custruzzioni e funziunamentu a’ chiddi motuciclìstici. Si ponnu adupirari sulu cu’ roti pruggittati apposta pi sta sorta di frenu, ca hannu raggiaturi boni pi’ gguantari lu mumentu turcenti forti chi’ si crea tra lu muzzu e lu circuni ntâ frinata. Macari lu tilaru e la furcedda hannu a’ jèssiri pridisposti pî frena a’ discu, cu’ appòsiti supporti pû fissaggiu dâ pinza dû frenu.
Li frena a’ discu furu na nnuvazzioni mpurtanti. La maggiuri putenza, mudulabbilità e affidabbilità dâ frinata cunsinteru di rruvari vilucità maggiuri e sfidari scinnuti cchiu’ rìpidi e tècnichi. Pi’ chistu nfluinzaru macari la larghizza dî gummi, la mpurtanza di suspinsioni ca tinìssuru li roti boni a’ cuntattu cû tirrenu, e in ginirali l’entità dî sullicitazzioni ê quali na bicicletta di muntagna po’ jèssiri suttaposta.<ref name="hayes"/>
Cci sunnu macari frena a’ discu miccànici, unni la prissioni veni mpressa ê pasticchi tirannu nu cavu; ô cuntrariu di chiddi idràulici, li freni a’ discu miccànici spìnciunu sulamenti una dî pasticchi contra dû discu; sunnu menu putenti e pìsunu cchiu’ ssai.<ref>
{{cita web
|url=http://sheldonbrown.com/brakes.html
|titolo=Articles about Brakes
|lingua=en
|sito=[http://sheldonbrown.com Sheldon Brown's Home Page]
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
=== Lu reggi-sedda teliscòpicu ===
Lu reggi-sedda teliscòpicu havi statu supra ô mircatu pi’ tanti anni, però divintàu pupulari a’ cuminciari dû 2010, câ trasuta ntô mircatu di tanti prudutti in cuncurrenza tra d’iddi.
Nun po’ mancari supra â bicicletta di muntagna di enduro: cunsenti di calari e sùrgiri la sedda cuntinuannu a’ pidaliari e a’ guidari, pi’ garantiri la màssima efficienza tantu ntâ nchianata, câ sedda jauta, quantu ntâ scinnuta, câ sedda calata. Ntê mudelli cchiu’ evuluti lu comannu d’azziunamentu si trova supra dû manubbriu, nta l’autri si trova sutta â menza d’avanti dâ sedda.
== Maneri di bicicletta di muntagna ==
Cci sunnu tanti maneri di bicicletta di muntagna, ca currispùnnunu a’ l’incirca ê diffirenti attività chi’ si fannu cud idda. La classificazzioni è suttili e nun sempri netta. Pi’ chistu, puru si’ giuva aviri tèrmini cunvinziunali di putiri adupirari, cunta cchiu’ ssai canusciri li fatturi ca megghiu diffirènziunu nu mudellu di n’autru: la geumitrìa dû tilaru, l’escursioni dî suspinsioni, e la sorta dî cumpunenti ca si mùntunu.<ref>
{{cita web
|url=http://www.mtb-mag.com/guida-e-classificazione-dei-principali-tipi-di-mountain-bike/
|titolo=Guida e classificazione dei principali tipi di mountain bike
|sito=[http://www.mtb-mag.com/ MTB-mag]
|autore=Daniel Naftali
|data=15 gennaio 2014
|accesso=23 gennaio 2014
}}</ref>
=== Cross country («cursa campestri»)===
[[File:Orbea XC Alma.jpg|thumb|Bicicletta di ''cross country'' di carboniu]]
Sunnu bicicletti di muntagna pruggittati apposta pî cumpitizzioni di ''cross country'', dî quali l’ènfasi supra ê nchianati e lu mantinimentu di na vilucità media jauta, richièdunu bicicletti leggî ed efficienti. Nta l’anni ’80 e li primi ’90 li bicicletti di muntagna di ''cross country'' avìunu tilara leggî d’azzaru e furceddi rìggidi. Duranti l’anni ’90 s’evulveru, passannu a’ tilara d’aluminiu e furceddi ammurtizzati (di solitu 80–100 mm). Comu migghiuraru li tecnuluggìi e arruvàu l’usu di cumpòsiti di carboniu, macari ntô ''cross country'' s’accuminciaru a’ usari bicicletti biammurtizzati e cu’ escursioni un pocu cchiu’ ranni, spicialmenti ntô casu dî cumpitizzioni a’ maratona ca richièdunu pirmanenzi longhi supra dâ sedda.
Lu pisu di na bicicletta di ''cross country'' po’ scìnniri sutta a’ l’8 kg. La geumitrìa, chi’ metti lu ciclista nta na pusizzioni assai avanzata, favurisci l’arrampicata e la riattività (vali a’ diri na rispusta ràpida ê corpa di pidali), e trascura la stabbilità e li capacità di scinnuta, dunca sta sorta di bicicletta nun havi bisognu mancu di freni particularmenti putenti, ca pisirìunu cchiu’ ssai. Sti bicicletti ponnu èssiri monucuruna, specialmenti si’ sunnu pî ciclisti cchiu’ allinati. Li roti di 29″ sunnu innicati. Pâ so simplicità sti bicicletti sunnu dispunìbbili macari nta virsioni abbastanza ecunòmichi, però lu pisu di chisti po’ rrivari macari a’ 15 kg.
=== ''Downhill'' («scinnuta») ===
[[File:Devinci Wilson.JPG|thumb|Bicicletta di ''downhill'']]
Li bicicletti di muntagna di ''downhill'' sunnu sviluppati attornu â cumpitizzioni omònima, ca è na cursa nta scinnuta a’ tempu, supra a’ tracciati viloci e tècnici. Hannu a’ mantèniri vilucità assai auti, dunca hannu na geumitrìa assai stàbbili, cu’ passu longu e ànguli di sedda e sterzu assai distinnuti. La furcedda è a’ doppia piastra, di sòlitu a’ modda, cu’ steli di 40 mm di manera ca resta rìggida cu’ tutti li 200 mm d’escursioni. Si spirimèntunu macari suspinsioni ad aria, picchì la liggirizza è nu fatturi mpurtanti pî bicicletti di ''downhill'': cchiu’ picca inerzia voli diri cchiu’ ssai accilirazzioni e supra a’ tuttu frinati cchiu’ curti. Macari li roti e lu restu dî cumpunenti nun sunnu vutati cumplitamenti â rubbustizza comu ntê bicicletti di ''freeride'', ma rapprisèntunu nu cumprumisu cû pisu. Lu furmatu dî roti è di sòlitu di 26″.
=== ''All mountain'' (ciclu-escursiunismu) ===
[[File:Bike gary fisher roscoe one.JPG|thumb|Bicicletta di ciclu-escursiunismu]]
Li bicicletti di ''all mountain'' sunnu didicati â disciplina ricriativa nota comu «ciclu-escursiunismu». Si tratta di nu cumprumisu tra li doti di pidaliabbilità, capacità di scinnuta, affidabbilità e cummudità, e di stu puntu di vista si po’ cunsiddirari ntô menzu tra dû ''cross country'' e lu ''downhill''. Sti bicicletti di sòlitu hannu suspinsioni d’avanti e d’arreti, cu’ escursioni (rigulàbbili) di 140–150 mm; hannu na furcedda cu’ steli di 32 mm, nu pisu di 12–15 kg, na geumitrìa stàbbili quantu basta pi na scinnuta nun cumpititiva e ca cunsenti ô ciclista di purtàrisi p’arreti pi’ passari tratti rìpidi, ma ca nun priggiùdica la pidaliabbilità ntâ nchianata. È cumuni aviri na guarnitura duppia cu’ ''bash ring'', e rapporti curti pi’ gguantari li nchianati longhi. Li roti di 27,5″ sunnu l’ideali pi na bicicletta di ciclu-escursiunismu.
Di sti bicicletti sunnnu parenti stritti chiddi di ''trail'' («trazzera»). Li bicicletti di ''trail'' sunnu na via di menzu tra bicicletti di maratona e bicicletti di ciclu-escursiunismu. Hannu escursioni attornu ê 130 mm e cunnivìdunu l’affidabbilità dî bicicletti ''all mountain'', però sunnu cchiu’ orientati â pidaliabbilità e menu â scinnuta. Lu so pisu nun passa li 13 kg. Nta stu segmentu si ponnnu truvari macari bicicletti d’azzaru ammurtizzati sulu d’avanti, ditti ''front da enduro''.
=== Enduro ===
L’«enduro» è la disciplina cumpititìva dû ciclu-escursiunismu. Pi’ tantu li bicicletti di muntagna di enduro assimìgghiunu a’ chiddi di ciclu-escursiunismu, però sunnu cchiu’ cumpititivi. Hannu 160 mm di escursioni, perni passanti ntê roti, furcedda cu’ steli di 34 o 36 mm pâ maggiuri riggidità ca giuva, ammurtizzaturi d’arreti cu’ serbatoju siparatu, ponnu èssiri monucuruna e hannu nu pisu paragunàbbili a’ chiddu di l’''all mountain''. Comu furmatu dî roti si scegghî tra 27,5″ e 26″.
=== ''Freeride'' (guida lìbbira) ===
Li bicicletti di muntagna di ''freeride'' sunnu distinati a’ l’utilizzu supra a’ pircursi tècnici rializzati apposta, cu’ picca o nuddi nchianati e ostàculi artificiali, rampi e piattafurmi, pi’ cumpitizzioni unni cùntunu sauti e manovri stilìstichi nterra e nta l’aria. Pi’ sti bicicletti la pidaliabbilità nun è quasi mai na nicissità, mentri sunnu mpurtanti rubbustizza e capacità di scinnuta. Li suspinsioni di circa 180 mm di sòlitu sunnu a’ modda, lu tilaru e l’allistimentu li rènnunu capaci di gguantari li sforzi ca sunnu tìpici di sta disciplina. Li roti, di 26″, sunnu larghi e rubbusti. Li pisi ponnu canciari: quarchidunu, nfatti, prifirisci muntari cumpunenti cchiu’ leggî pi’ putiri a’ l’occurrenza pidaliari ntê nchianati; si parra nta sti casi di ''freeride'' leggiu.
=== Autri ===
[[File:Dirtbike on sylt.jpg|thumb|Na rubbusta ''dirtbike'']]
Autri mudelli di bicicletta di muntagna sunnu distinati a’ utilizzi particulari: ''trial'', ''four-cross'', ''street'' (assimigghiunu â BMX), ''dirt jump''. Livannu chiddi pî primi dui disciplini, ca sunnu particularmenti spicializzati, l’autri s’assimìgghiunu assai, essennu in sustanza bicicletti ammurtizzati davanti, picciriddi e rubbusti, distinati a’ cumpîri evuluzzioni.
== Vidi macari ==
* [[Ciclismu]]
* [[Bicicletta di cursa]]
== Note ==
<references/>
[[Catigurìa:Bicicletta di muntagna]]
[[Catigurìa:Bicicletta]]
bfazxrb0m8kko34lnn8ly9kigqb59s9
Lingua persiana
0
64169
778416
730791
2026-04-14T12:23:22Z
~2026-22853-11
50705
canciavu "lingua" cu "parlata", "miliunia" cu "miliuni", e atri erruri, ..ma unn'eranu assai ;-)
778416
wikitext
text/x-wiki
[[File:Persian Language Location Map.svg|thumb|250px|Persiana]]
Lu '''Pirsianu''' è na parlata dâ famigghia dî lingui Iranica. E' parrata di circa 110 miliuni di pirsuni ntô munnu, principarmenti n [[Iran]], [[Afganistàn]], [[Tagikistan]], a [[Uzbekistan]].
== Viditi puru: ==
* [[Persepolis]]
* [[Via Riali di Persia]]
[[Catigurìa:Lingui]]
phhzbs0og6t09b2c24ydj0gf2ff080c
Vincenzo Lo Cascio
0
66821
778433
774160
2026-04-15T05:02:32Z
Rolf acker
45122
/* I dizziunari */ cita news => cita web
778433
wikitext
text/x-wiki
{{WIP|Dapal}}[[File:Locascioamsterdam.jpg|thumb|Vincenzo Lo Cascio]]
Vincenzo Lo Cascio, ([[Palermu]], [[1 di giugnettu]] [[1935]] - Amstelveen, [[12 di agustu]] [[2025]]) fu prufissuri emèritu di Linguìstica Taliana a l'Università di Amsterdam, didicau a so vita â diffusioni e â valurizzazzioni dâ lingua e dâ curtura taliana, 'n particulari ntô munnu di lingua ulannisi.<ref>{{Cita web|url=https://accademiadellacrusca.it/it/contenuti/scomparsa-di-vincenzo-lo-cascio/43041|titolo=Scomparsa di Vincenzo Lo Cascio - Accademia della Crusca|sito=accademiadellacrusca.it|accesso=2025-11-11}}</ref>
== Biugrafìa ==
Vincenzo Salvatore Maria-Rita Francesco Paolo Lo Cascio<ref>{{Cita web|url=https://albumacademicum.uva.nl/id/id000983|titolo=Album Academicum {{!}} V.S.M.R.F.P. Cascio|sito=albumacademicum.uva.nl|accesso=2025-11-11}}</ref> nascìu ntê quarteri upirai di Palermu ntô 1935. Ntâ istati dû 1943, ancora picciriḍḍu, picca doppu u sbarcu 'n Sicilia, vitti a trasuta di l'Alliati a Palermu, n'uccasioni ca spissu ripurtava ntê so ricordi.
Dû 1956 ô 1961 fu studenti-travagghiaturi pî [[Ferruvìi dû Statu Taliani]], prima comu ajutu capustazzioni, doppu ntrèppiti a l'ufficiu turìsticu dâ stazzioni di Palermu. Ntô 1961, si lauriau 'n Lingua e Littiratura francisi a l'Università di Palermu, cu na tesi ncapu a [[Albert Camus]]. Chî so sparagni e i sconti pî dipinnenti dî Ferruvìi dû Statu, accattau un bigliettu p'un viaggiu nnê [[Paisi Vasci]], unni canuscìu chiḍḍa chi poi addivintau so mugghieri e unni doppu si trasfirìu pi sempri a Amsteram.
Dû 1961 ô 1963 fu prufissuri a tempu chinu di lingua e littratura francisi nta na scola sicunnaria di [[Utrecht]]. Nnô 1963 pigghia a lauria 'n Lèttiri taliani a l'Università di Amsterdam (UvA) e, nnô 1969, u dutturatu di ricerca dâ Facurtà di Littri dâ stissa università cu na tesi ntitulata "Sustituenti e sintagmi virbali. Nu studiu ncapu a certi strutturi dâ lingua taliana" câ supravisioni dû Pruf. [[Giuseppe Francescato]]<ref name=":0">{{Cita web|lingua=nl|autore=Universiteit van Amsterdam|url=https://www.uva.nl/shared-content/faculteiten/nl/faculteit-der-geesteswetenschappen/nieuws/2025/09/in-memoriam-vincenzo-lo-cascio.html|titolo=In memoriam Vincenzo (Enzo) Lo Cascio|sito=Universiteit van Amsterdam|data=2025-09-16|accesso=2025-11-11}}</ref>.
=== Carrera accadèmica ===
Dû 1963 ô 1975, travagghiau a l'Università di Amsterdam comu assistenti e prufissuri ntô Dipartimentu di Studi Italiani. Dû 1975 ô 2000, fu prufissuri urdinariu di linguìstica taliana.
Ntô corsu di l'anni, Lo Cascio nzignau corsi e seminari di linguìstica tiòrica e applicata comu prufissuri visitanti nta vari univirsitati d'Europa e di tuttu lu munnu. Fu puru coinvoltu nna attività di diffusioni mpurtanti nna l'Istituti culturali italiani all'estero, suprattuttu nna l'Europa e ntô Sud America.
Oltri â sò carrera accadèmica, Lo Cascio ha avutu nummarusi pusizzioni ntâ pulìtica linguìstica e culturali, sia a liveddu nazziunali, ca 'n Italia ca ntê Paisi Bassi, e ntô
livellu europeu. Di particulari nota è lu sò longu pirìudu di prisidenti dû Cumitatu di Amsterdam dâ Sucità Danti Alighieri dû 1973 ô 1996.<ref name=":0" />.
Ntô 1996, Lo Cascio funnau ITALNED, n'urganizzazzioni senza scopu di lucru pâ diffusioni dâ lingua taliana 'n Olanda e dâ lingua ulannisi 'n Italia, di cui fu prisidenti nzinu ô 2025<ref>https://www.locasciodictionary.com/chisiamo.html</ref>.
== Òpiri mastri ==
Lo Cascio fu n'auturi assài prulìficu, non sulu ntâ l'accadèmica ma puru ntâ littiratura pupulari.
Lu sò travàgghiu va dâ ricerca scientifica (li strutturi timpurali e mudali e li prubblemi liati â natura e â distribbuzzioni dî prunomi, ntâ ''Strutture pronominali e verbali italiane'', 1970, e la rilazziuni tra l'esprissiuni e lu testu ntâ ''Grammatica dell'argomentare. Strategie e strutture'', 1991) e lu sviluppu di manuali autentici comu ''Persuadere e convincere oggi. Nuovo manuale dell’argomentazione'' (2009), ca prisenta li tiurìi principali sviluppati 'ntirnazziunalmenti supra vari approcci discursivi.
D'àutra banna, Lo Cascio si didicau puru a òpiri pupulari criati pi nu pùbbricu cchiù granni, comu ''Lo Stivale: Corso di lingua italiana come lingua straniera'' (1980) e ''L’Italiano a tavola. Come si mangia e come si parla'' (2009).
Si dimustra la sò sinsibbilitati versu li custioni linguìstichi emergenti e attuali in ''Parole in Rete. Teorie e apprendimento nell’era digitale'' (2007), ca è nu puntu di partenza pâ riflissioni supra lu futuru dî dizziunari e la manera pi cui li lingui sunnu 'nsignati ntâ l'era di internet.
La sò natura sfaccittata e eclèttica e la sò varietà di intiressi sunnu rapprisintati di n'incursioni ntâ narrativa: nna ''Vero o falso? Modigliani e Palazzeschi nella Parigi d’inizio Novecento'' (2021), Lo Cascio immaggina l'incontru tra li dui artisti italiani, partennu di l'ispirazzioni di nu dipintu truvatu pi casu nta nu mircatu dî pulci vicinu a Amsterdam. Scrittu ntâ sò fini di l'anni adulti, è infatti lu sò urtimu libbru pubbricatu.<ref name=":0" />.
== I dizziunari ==
Lo Cascio accuminciò nu pruggettu lessicugràficu â fini di l'anni '80, criannu nu gruppu di travagghiu di laureati, studenti e culleghi taliani e ulannisi. Lu primu risurtatu di stu sforzu, ntô 2001, fu la pubblicazzioni dû ''Dizionario Italiano-Neerlandese e Neerlandese-Italiano'', pubbricatu sia 'n Italia ca 'n Olanda. Succissivamenti foru pubbricati li dizziunari talianu-ulannisi e ulannisi-talianu di grannizza tascabbili. Ntô 2006, l'edizzioni cu la cupirtina fu siguita di na virsioni elettrònica supra ITALNED.
Ntô 2012, Lo Cascio pubblicau lu ''Dizionario Combinatorio Italiano'', ca si cuncentra supra li cullocazzioni dî palori ca pòrtanu difficultà a chiḍḍi ca 'mparanu li lingui stranieri.
Ntô 2014 fu pubbricatu ''Il Primo Dizionario Italiano-Olandese/Het eerste woodrenboek Nederlands-Italiaans (Amsterdam 1672/2014)'', ca si basa supra lu lessicu bilingui nclusu ntâ ''Italiaansche Spraakkonst del 1672", na grammàtica dû XVII sèculu.<ref name=":0" />.
 fini, ntô 2016, Lo Cascio e ITALNED svilupparu na piattaforma multilingui cu
la lingua taliana comu dinuminaturi cumuni, uffrennu n'accussì dittu dizziunariu "talianu - autra lingua" ca pirmetti a l'utenti di criari facilmenti novi dizziunari bilingui usannu l'input talianu dispunìbbili. Ntô 2016, la piattaforma multilingui di ITALNED vincìu lu Grand Prix Möbius - Editoria in transizione.<ref>{{Cita web|url=https://moebiuslugano.ch/Premio-Mobius-2016-bf0c6e00|titolo=Premio Möbius 2016|accesso=2025-11-11}}</ref>
== Òpiri ==
* ''Strutture pronominali e verbali Italiane'', Bologna, Zanichelli, 1970.
* ''Prospettive sulla lingua madre'' (a cura di), Roma, Enciclopedia Italiana, 1978.
* ''Lo Stivale: corso di lingua italiana come lingua straniera'' (in collaborazione con A. Blok, S. Josephus Jitta, A. van Leeuwen), Dordrecht, Foris Publications, 1980.
* ''P. Besnier: La Réunion des Langues ou l'art de les apprendre toutes par une seule'' (a cura e con postfazione di), Dordrecht Foris Publications, 1984.
* ''Temporal Structure in Sentence and Discourse'' (a cura di e in collaborazione con C. Vet), Dordrecht, Foris Publications, 1986.
* ''L'Italiano in America Latina'' (a cura di), Firenze, Le Monnier, 1987.
* ''Lingua e cultura italiana in Europa'' (a cura di), Firenze, Le Monnier, 1990.
* ''Grammatica dell'argomentare'', Firenze, La Nuova Italia, 1991.
* ''Per una politica della lingua italiana all'estero - Conclusioni della Commissione Interministeriale 1982-1990'' (in collaborazione con F. Sabatini & A. Tosi), Roma, Londra, 1991.
* ''De Taalvos Italiaans'' (in collaborazione con A. Kooyman), Amsterdam, RAP, 1994.
* ''Italiaansche Spraakkonst'' (a cura di) Amsterdam 1672-Dordrecht 1995.
* ''Lessico e grammatica'' (in collaborazione con Tullio De Mauro), Roma, Bulzoni, 1997.
* ''Dizionario Italiano-Neerlandese/Neerlandese-Italiano'', Utrecht, Bologna, Van Dale, Zanichelli, 2001.
* ''Grande Dizionario Elettronico Italiano-Neerlandese/Neerlandese-Italiano'', Amstelveen, ITALNED, 2006.
* ''Pocketwoordenboeken Italiaans-Nederlands/Nederlands-Italiaans'', Utrecht, Van Dale, 2007.
* ''Parole in Rete. Teorie e apprendimento nell’era digitale'' (a cura di), Novara, De Agostini, 2007.
* ''Persuadere e convincere oggi'', Academia Universa Press, 2009.
* ''Verità e giustizia. Leonardo Sciascia vent’anni dopo'', Academia Universa Press, 2009.
* ''L’Italiano a tavola. Come si mangia e come si parla'', Milano, Firenze, Edizioni Plan, 2009.
* ''Dizionario Combinatorio Compatto Italiano'', Amsterdam, John Benjamins Publishing, 2012.
* ''Dizionario Combinatorio Italiano'', 2 volumi, Amsterdam, John Benjamins Publishing, 2013.
* ''Il Primo Dizionario Italiano-Olandese/Het Eerste Woordenboek Nederlands-Italiaans 1672|2014'', Amstelveen, ITALNED, 2014.
* ''Dizionari Italiano-Neerlandese, Neerlandese-Italiano e il Dizionario Combinatorio Italiano online'', www.locasciodictionary.com, 2016.
* ''Vero o falso? Modigliani e Palazzeschi nella Parigi d’inizio Novecento'', Reggio Emilia, thedotcompany, 2021.
== Anuri ==
Cavaliere al merito della Repubblica Italiana per le attività culturali e assistenziali a favore dell'emigrazione, [[1976]]
Ufficiale al merito della Repubblica Italiana per l'attività assistenziale a favore dei terremotati della Lucania e dell'Irpinia, [[1983]]
Commendatore al merito della Repubblica Italiana per l'attività culturale e scientifica internazionale, [[1986]]
Grande Ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana, [[2002]]
Cavaliere al merito della Casa Reale dei Paesi Bassi, [[2008]]
Medaglia d'argento della Società Dante Alighieri per le attività culturali svolte nei Paesi Bassi, [[1984]]
Medaglia d'oro e diploma di benemerenza della Società Dante Alighieri per le attività culturali svolte nei Paesi Bassi e nel Mondo, [[1996]]
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* {{collegamenti esterni}}
* https://www.lintjes.nl/onderscheidingen/orde-van-oranje-nassau/ridder-in-de-orde-van-oranje-nassau
[[Catigurìa:Accadèmici dâ Crusca]]
[[Catigurìa:Prufissura di l'Università di Palermu]]
[[Catigurìa:Prufissura di l'Università di Roma "La Sapienza"]]
[[Catigurìa:Mèmmiri dû Centru di studi filulòggici e linguìstici siciliani]]
[[Catigurìa:Binimèriti dâ curtura e di l'arti]]
sa5p5dt88xp43g6ewc4g4ov97smkle8
ATP
0
67098
778419
778412
2026-04-14T17:14:55Z
GiovanniPen
22308
778419
wikitext
text/x-wiki
{{disambigua}}
* [[Association of Tennis Professionals]]
j1nihzyhpxx5o1z3idb4awf4w4f771i
778422
778419
2026-04-14T17:26:03Z
GiovanniPen
22308
778422
wikitext
text/x-wiki
{{disambigua}}
* [[Association of Tennis Professionals]]
* ATP – Adenosina trifosfato, a molecula chiave nno metabulismu energeticu dda cellula
6ho3i6w0fjg0z4fkockhu9uzhifc7f4
Phoebe Tonkin
0
67099
778417
2026-04-14T13:39:16Z
Cla1106
50294
Creata dalla traduzione della pagina "[[:it:Special:Redirect/revision/148999618|Phoebe Tonkin]]"
778417
wikitext
text/x-wiki
[[File:Phoebe Tonkin headshot.jpg|miniatura|Tonkin 2012]]
'''Phoebe Jane Elizabeth Tonkin''' (12 di lùgliu 1989) è n'attrici e mudedda [[Australia|australiana]]. Arrivintàu fama ntirnazziunali grazzi ê roli ntê seri tilivisivi ''H2O'', ''Li diari dî vampiri'' e ''L'urigginali'' e ntâ pillìcula Babylon.<ref>{{Cita web|url=https://www.telefilm-central.org/the-vampire-diaries-10-cose-da-sapere-sulla-new-entry-phoebe-tonkin/|titolo=Phoebe Tonkin: 10 cose da sapere sull'attrice|autore=Maura Pistello|sito=Telefilm Central|data=2012-08-14|lingua=it-IT|accesso=2026-04-14}}</ref>
== Carrera ==
Phoebe Tonkin è n’attrici ca accuminciau a fari si canùsciri grazzi â serie H2O: Just Add Water, unni facìa u rolu di Cleo Sertori. Stu rolu ci detti pupularità ntirnazziunali e ci grapìu i porti a pruduzzioni statunitensi.
Doppu ricitau puru ntâ serie The Secret Circle, raffurzannu a so prisenza ntô gèniri suprannaturali. A vota cchiù mpurtanti dâ so carrera arrivau cu The Vampire Diaries<ref>{{Cita web|url=https://www.telefilm-central.org/the-vampire-diaries-phoebe-tonkin-sul-suo-personaggio-hayley-e-una-dura/|titolo=The Vampire Diaries, Phoebe Tonkin sul suo personaggio: 'Hayley è una dura'|autore=Maura Pistello|sito=Telefilm Central|data=2012-09-24|lingua=it-IT|accesso=2026-04-14}}</ref> e soprattutto cu u spin-off The Originals, unni interpretau Hayley Marshall, unu di li pirsunaggi principali e cchiù amati.
Ntê anni doppu alternau televisiuni e cinema, participannu puru a film indipinnenti e pruggetti cchiù auturiali, allargannu u so prufilu artìsticu oltri u gèniri fantasy.<ref>{{Cita web|url=https://www.cosmopolitan.com/it/lifestyle/cinema/a39962970/da-vampire-diaries-conosciamo-phoebe-tonkin-tutto-sullattrice-e-modella-australiana/|titolo=Da Vampire Diaries, conosciamo Phoebe Tonkin: tutto sull'attrice e modella australiana|sito=Cosmopolitan|data=2022-05-24|lingua=it-IT|accesso=2026-04-14}}</ref>
[[Categoria:Chiarire]]
== Vita privata ==
Lu 28 uttùviru 2024, Tonkin dissi ca era ufficialmenti fidanzata cu Bernard Lagrange, nu rivennituri d'arti e assistenti dâ casa d'asta Sotheby's . La coppia si maritàu lu 10 maggiu 2025. <ref>{{Cita web|url=https://www.vogue.com.au/fashion/news/phoebe-tonkin-wedding/image-gallery/66272e94b2092b64735786a7f9dbe7df|titolo=Phoebe Tonkin is married: the actor takes Vogue inside her New York wedding|autore=Alice Birrell|sito=[[Vogue]]|data=16 maggio 2025|lingua=en|accesso=16 maggio 2025}}</ref> [[Claire Holt]] e Shelley Hennig fìciru li dami di nozzi .
== Filmugrafìa ==
==== Cinima ====
* ''The Tomorrow Series'' ( ''Dumani, quannu accuminciò la guerra'' ), riggìa di Stuart Beattie (2010)
* ''Shark 3D'' ( ''Esca'' ), riggìa di Kimble Rendall (2012)
* ''The Ever After'', riggìa di Mark Webber (2015)
* ''Take Down'', riggìa di Jim Gillespie (2016)
* ''Cul-de-Sac'', regia di Damon Russell - curtumetru (2016)
* ''Final Stop'', riggìa di Roxanne Benjamin - curtumetru (2018)
* ''Lu postu di senza palori'', riggìa di Mark Webber (2019)
* ''Siamu riuniti ccà oggi'', diriggiutu di Paul Boyd (2022)
* ''Babylon'', riggìa di Damien Chazelle (2022)
* ''Trasfusioni'', riggìa di Matt Nable (2023)
* ''Turno notturno'', riggìa di Benjamin Cina e Paul Cina (2023)
* ''Kid Snow'', riggìa di Paul Goodman (2024)
==== Telivisioni ====
* ''H2O'' ( ''H2O: Just Add Water'' ) – Serie TV, 78 episodi (2006-2010)
* ''Packed to the Rafters'' – TV series, episodi 2x13-2x14-3x10 (2009-2010)
* ''Home and Away'' – TV series, 7 episodi (2010)
* ''The Secret Circle'' – Serie tv, 22 episodi (2011-2012)
* ''The Vampire Diaries'' – TV series, 8 episodi (2012–2013)
* ''The Originals'' – TV series, 86 episodi (2013–2018)
* ''Stalker'' – TV series, episodio 1x14 (2015)
* ''Pillow Talk'' - TV series, episodio 2x05 (2017)
* ''Safe Harbor'', diriggiutu di Glendyn Ivin - miniseri TV (2018)
* ''L'affari - Nu ligami piriculusu'' ( ''L'affari'' ) - serie TV, episodio 4x05 (2018)
* ''Bloom'' – Serie TV, 12 episodi (2019-2020)
* ''Westworld - Unni tuttu è pirmissu'' ( ''Westworld'' ) – Serie TV, episodi 3x01 - 3x04 (2020)
* ''Boy'' ''Swallows Univers'', diriggiutu di Jocelyn Moorhouse, Kim Mordaunt e Bharat Nalluri - miniseri TV (2024)
[[Catigurìa:BioBot]]
[[Catigurìa:Cristiani viventi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1989]]
l4rqvhhyudjzhegi3pjqzvgdup3u5xy
Alissandru Del Pieru
0
67100
778427
2026-04-14T20:11:41Z
Grafeius
47711
Grafeius spustau la pàggina [[Alissandru Del Pieru]] nni [[Alessandro Del Piero]]
778427
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Alessandro Del Piero]]
6w2cps9cj5s778odvzh9u3fwu1pfhqs