Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.46.0-wmf.24
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
26 di aprili
0
1864
779133
779077
2026-04-27T13:50:55Z
GiovanniPen
22308
779133
wikitext
text/x-wiki
{{Aprili}}
== Abbinimenti ==
* [[1937]]: [[Guerra spagnola civili]]: La cità basca di [[Guernica]] veni abbummata d'apparecchî dî forzi tudischi. St'abbinimentu veni accappiatu di Picassu ntâ sò pittura celibbri, ''Guernica'' (viditi ccà sutta)
* [[1986]]: Incidenti nucliari di [[Chernobyl]] in [[Ucraina]]. Nu riatturi nucleari si rumpi e causa na nuvula di matiriali radiuattivo chi si prupaga ppi tutta l'Europa cintrali o orientali
== Nasciuti ==
* [[121]]: [[Marcu Aureliu]], mpiraturi rumanu (m. [[180]])
* [[1798]]: [[Eugène Delacroix]], pitturi (m. [[1863]])
* [[1978]]: [[Stana Katic]], attrici canadisi
== Morti ==
* [[1920]]: [[Srinivasa Ramanujan]], matimaticu indianu
* [[1984]]: [[Count Basie]], musicista e cumpusituri (n. [[1904]])
p3xwh7sw1xaa454u5txx272dsxcekm9
Mihai Eminescu
0
3245
779138
767845
2026-04-28T01:42:23Z
InternetArchiveBot
37902
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
779138
wikitext
text/x-wiki
[[File:eminescu.jpg|thumb|Mihai Eminescu]]
'''Mihai Eminescu''' canusciutu puru comu '''Mihail Eminovici''' ([[15 di jinnaru]] [[1850]] - [[15 di giugnu]] [[1889]]), facirmenti lu pueta cchiù ricanusciutu dâ [[Rumanìa]]. Òpiri celibbri cumprenninu ''Luceafărul'' (''Stidda agghiurnata''), ''Mai am un singur dor'' (''Mi vogghiu sulu na cosa''), e li cincu ''Scrisori'' (''Littri'').
Eminescu facìa parti ntâ ''Junimea'' sucietati littiraria, fu nu sociu dû partitu cunsirbativu dâ Rumania, e facìa giurnalista cu ''Timpul'' di Bucaresté e sciviu puru su u "Curriere di Iassi".
== Opiri ==
[[Nicolae Iorga]], lu storicu rumanenu, si cunziddira Eminescu lu patroni dâ lingua rumena. Veni cilibbratu comu lu cchiù granni pueta.
La sò puisia cumprenni assai temi e vuci: la natura, l'amuri e l'argumenti suciali. La sò vita giuvinali, senza mpegni, veni ricurdata cchiù doppu cu nustalgia.
L'opiri d'Eminescu sunnu traduciuti pi 60 lingui.
Li soi puemi cchiù mpurtanti:
* ''[[Doina]]'' (lu nomu di na canzunedda tipica rumena),
* ''Lacul'' (''Lu lacu'')
* ''Luceafărul'' (''Stidda agghiurnata'')
* ''Floare albastră'' (''Lu ciuri azzolu'')
* ''Dorinţa'' (''Diseu'')
* ''Sara pe deal'' ('' Na sirata supra lu munti'')
* ''O, rămii'' (''Ma stati nu pezzu'')
* ''Epigonii'' (''Epigones'')
* ''Scrisori'' (''Littri'')
* ''Si dacă'' ('' Quann'e gghie''),
* ''Odă (în metru antic)'' (''Ode (pi metru anticu)'')
* ''Mai am un singur dor'' (''Mi vogghiu sulu na cosa'')
* ''Viaţa mea fu ziuă'' (''A me vita fu luce'')
* ''[[Veneţia]]'' (''[[Vinezzia]]'')
* ''[[La steaua]]'' (''[[A la stidda]]'')
Prosa:
* ''[[Făt-Frumos]] din lacrimi'' (''Lu prìncipi beddu chî lacrimi'')
* ''Geniu pustiu'' (''Geniu guastatu'')
* ''Sărmanul Dionis'' (''Poviru Dioni'')
* ''Cezara'' (''Cesara'').
== Liami esterni ==
{{Wikisource author}}
* [http://www.mihai-eminescu.net Mihai Eminescu official website]
* [https://web.archive.org/web/20050622082634/http://www.fa-kuan.muc.de/EMINESC.HTML Mihai Eminescu poetry] (with English translations of some of his poems)
* [https://web.archive.org/web/20041015192919/http://www.molddata.md/Literatura/eminescu.html MoldData Literature]
* [https://web.archive.org/web/20050114094613/http://www.mihaieminescu.ro/ Year 2000: "Mihai Eminescu Year"] (includes bio, poems, critiques, etc...)
* [https://web.archive.org/web/20080828043940/http://www.mihaieminescutrust.org/ The Mihai Eminescu Trust]
* [http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/eminescu_eng.html Romanian Voice]
* [https://web.archive.org/web/20050817072127/http://www.ce-review.org/00/34/books34_stere.html The Nation's Poet]: A recent collection sparks debate over Romania's "national poet" by Emilia Stere
* [http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php/Mihai_Eminescu Mihai Eminescu pi Enciclopedia României]
* [http://photojournal.jpl.nasa.gov/catalog/PIA10610 2008: A' NASA unura Eminescu]
[[Catigurìa:Rumania|Eminescu]]
[[Catigurìa:Littirati|Eminescu]]
[[Catigurìa:Biografìi|Eminescu]]
l6e1aecf0h8xnqrr2eezon66s7szbzt
Villarosa
0
4607
779140
775476
2026-04-28T03:18:25Z
InternetArchiveBot
37902
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
779140
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Villarosa|
mmaggini=Villarosa-Stemma.svg|px100|
muttu= |
nomuufficiali=Villarosa|
pruvincia=[[Pruvincia di Enna|Enna]]|
superfici=55|
abbitanti=5.521 (31-12-04)|
dinsita=104|
cumunilimitrofi=[[Alimena]], [[Bompietru]], [[Calascibetta]], [[Castrugiuvanni]], [[Santa Catarina (Caltanissetta)|Santa Catarina]]|
cap=94010|
prifissutelefonicu=+0935
}}
'''Villarosa''' è un cumuni di 5.683 abbitanti dâ [[pruvincia di Enna]]. Paisi agriculu, si trova ntô centru dâ Sicilia. A Villarosa si curtìvanu alivi, frummintu e minnuli, cosi ca si ponu apprizzari nnì la Festa di la Madonna di la Catina, ca si teni l'[[8 di sittèmmiru]] 'nnanzi la chisa "Madonna di la Catina", 1 km luntanu dû centru dû paisi. Macari stu paisi, a vistu partiri un saccu du genti pì curpa dâ disoccupazzioni ntô [[1900]]. Li sò abbitanti hannu jutu nta tutti li cuntinenti, ma lu grossu jìu a finiri a Morlanwelz, paisi birgisi, giamillatu cù villarosa ntô 2005.
== Giografìa ==
Villarosa s'attrova a 523 m. s.l.m., ntra na conca ê pedi dû Munti Giurfu. Lu sò tirritoriu si trova mmenzu dî ciumî, lu Salsu( d'acqua salata) e lu Morellu (d'acqua duci). Chist'ùrtimu è affluenti di lu lacu artificiali (Lacu Morello o Villarosa) ca si trova a 5 km dû paisi.
(Fonti: wikipedia taliana)
[[File:Villarosa_EN_001.jpg|thumb|right|275px|Viduta panuràmica dû paisi]]
== Storia ==
Di principiu lu paisi avìa lu nomu di San Giacumu di Bombinettu. Ntô [[1761]] vinni canciatu in Villarosa in omaggiu a la pittrici Rosa Ciotti di Resuttanu, ca fici un particulari pianu rigulaturi( cu li strati perpinniculari) accittatu di l'abbitanti. L'attuali centru annascì pi mèritu di lu duca Placido Notarbartolo, nòbbili palermitanu, ntô [[1762]]. Fu sempri centru ecunòmicu tantu attivu, speci ntô [[secùlu XIX]], quannu si rapiru tanti mineri, du surfaru e sali potassici, ca s'attròvanu ,ntâ zona. Doppu lu cumuni addivintà autònumu. Pi quantu riguarda li munumenti, cci sunnu: la Chiesa Matri ([[1763]]) didicata a San Giacumu Maggiori(patronu di lu paisi); Palazzu S.Anna, Palazzu Ducali (ex risidenza di lu duca Notarbartolo); ex Cummentu di li Cappuccini, tutti fatti ntô [[secùlu XVIII]]. A la stazzioni di li trena (5 km), c'è lu Museu di l'Arti mineraria e civirtà cuntadina, unicu in Europa 'nta lu sù ggeniri, natu pi mèritu di lu capu stazzioni, Primo David, ca pi l'amuri di fari arristari aperta a stazzioni, cumincià a circari cimeli addumannanuli a paisani risidenti, e paisani ca si trasfireru a l'esteru. Sempri ntâ stazzioni, ca ntô pirìudu dî li mineri sirvìa pi traspurtari surfaru e sali, cc'è macari lu Cimeliu di l'acqui.
(Fonti:wikipedia taliana)
== Evoluzzioni dimugràfica ==
[[File:341b23a7888bf9fdc886c20ce62f8b3b.png]]
== Cultura ==
In sustanza dui sù li nomi ca mèritanu minzioni: unu è chiddu dî lu scritturi [[Vincenzo De Simone]],ca, nunustanti campau quasi pi tutta la sò vita a [[Milanu]], purtau a [[Sicilia]] nta lu sò cori, e scrissi tanti lìrichi dialittali moltu apprizzati, comu Bellarosa e Terra Amurusa (didicati a Villarosa). L'àutru è [[Carlo Maria Falzone]], ca fu nutaru assai ncignusu, picchì, oltri a scrìviri òpiri prufissiunali comu "Il dizionario del notariato", sprummentau un novu sistema di [[scrittura stenugràfica]],un novu mitudu pi sunari a [[fisarmònica]] "a pianu", fici un [[carculaturi]] manùali e si ntirissau a na nova lingua 'ntirnazziunali, chiamata "IDO", di cui criau na speciali applicazzioni pi la lingua taliana.
A lu paisi villarusanu, ha statu di ricenti ntitulata na canzuna, Villarosa, di [[Claude Barzotti]], cantanti birgisi di chiari uriggìni siciliani, 'n capu dî classìfichi di lu sò paisi.
(Fonti:Wikipedia 'taliana)
== Li munumenti ==
*Chisa Matri San Giàcomu
*Chisa dâ 'Mmaculata Cuncizzioni
*Chisa dà Madonna dà Catina
*Cunventu dè Frati Cappuccini
*Palazzu Ducali
*Torri dò raloggiu
*Museu d'Arti Mineraria e dâ Civiltà Cuntadina
*Museu di la Memoria pressu la Villa Lucrezia
*Palazzu Stanzi
== Paisi giamillati ==
* [[File:Flag of Belgium.svg|20px]] [[Morlanwelz]] (Morlovè) - [[Bergiu]]
* [[File:Flag of France.svg|20px]] [[Le Quesnoy]] - [[Francia]]
== Li Festi ==
*Festa Patrunali - San Giàcumu: 8-9-10 di austu
*Festa di la Madonna di la Catina: 8 di sittèmmiru
*Riti di la Simana Santa
*Festa di S. Caloiru: 18 di giugnu
== Liami esterni ==
* [https://web.archive.org/web/20060831155610/http://www.villarosani.it/ Villarosani.it - Lu Purtali / La chiazza virtuali di li villarusani] C'eni macari lu forum, la ciatt e lu largu pì li fotografìi di lu paisi
* [http://www.comune.villarosa.en.it/ Il sito del Comune di Villarosa] Situ di lu cumuni
*[http://www.trenomuseovillarosa.com/ Treno Museo Villarosa]Duna 'nfommazzioni n'capu lu Museu d'arti mineraria e civirtà cuntadina, nna stazzioni di villarosa
*[http://www.morlanwelz.be/ Lu situ di Morlovè]
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Enna]]
g7cyiz6fqn98elnz0pkbdbhm0xtl8yt
Cannarozzu
0
15127
779128
721532
2026-04-27T13:43:59Z
GiovanniPen
22308
779128
wikitext
text/x-wiki
[[Mmàggini:Tractus intestinalis esophagus.svg|thumb|Lu cannarozzu.]]
Lu '''cannarozzu''' (o li '''cannarozza''') è nu trattu di lu tubbu diggirenti cumprisu tra la faringi e lu stòmicu. e' cchiù o menu la gola.
L'«ossu di lu canarozzu» rifirisci ô pumu d'Addamu, mmenzu â gola.
== Talìa puru ==
* [[Cannarozzu fàusu]]
[[Catigurìa:Anatumìa]]
gp5qwo5noxeunpdlvdd3ko5oz1s20x5
Cannarozzu fàusu
0
23157
779127
779012
2026-04-27T13:43:24Z
GiovanniPen
22308
779127
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
Lu '''cannarozzu fàusu''' è la struttura di l'apparatu rispiratoriu ca custituisci lu trattu supiriuri dî vìi aèrii, di forma tubbulari, custituitu di na seri di aneddi cartilaggìnei, cumprisu tra la strimità nfiriuri dâ laringi e l'orìggini dî grossi bronchi, nta cui si bifurca.
== Talìa puru ==
* [[Cannarozzu]]
[[Catigurìa:Anatumìa]]
q7z20nc7h66c2mef0wm123g4f0x6lm4
779129
779127
2026-04-27T13:44:15Z
GiovanniPen
22308
add img
779129
wikitext
text/x-wiki
{{stub}}
[[File:Gray961.png|thumb]]
Lu '''cannarozzu fàusu''' è la struttura di l'apparatu rispiratoriu ca custituisci lu trattu supiriuri dî vìi aèrii, di forma tubbulari, custituitu di na seri di aneddi cartilaggìnei, cumprisu tra la strimità nfiriuri dâ laringi e l'orìggini dî grossi bronchi, nta cui si bifurca.
== Talìa puru ==
* [[Cannarozzu]]
[[Catigurìa:Anatumìa]]
k4d6wgh0ikblhky8kjc38rhcjqhsezb
BriganTony
0
26781
779132
779061
2026-04-27T13:50:31Z
GiovanniPen
22308
fix ordine, wikifico
779132
wikitext
text/x-wiki
'''BriganTony''', nomu d'arti di '''Antonino Caponnetto''' ([[Catania]], [[24 di aprili]] [[1948]] – [[22 di giugnettu]] [[2022]]), fu nu [[cantanti]] [[sicilianu]] di [[mùsica pupulari]].
Ntô [[1976]] havi pubbricatu lu sò primu arbum, ''A bella vita'', siquìtu di na cinquantina di disca pubbricati. La sò mùsica è pupulari: la maiuri parti dî sò canzuni sunnu di l'adattamenti 'n sicilianu di canzuni famusi ([[cover]]), comu p'asempiu ''Stuppai na Fanta'' (abbasata supra lu cèlibbri branu ''The final countdown'' dî ''Europe'') e ''Iaffiu u cuttu'', ca ricarca ''I feel good'' di [[James Brown]].
Nta chistu havi statu lu primu 'n Sicilia e dicini d'àutri autura, nta l'anni, l'hannu siquitu. Lu sò gèniri spazzia dâ cràssica [[tarantella]] siciliana ò [[rock]] e ô [[pop]].
== Biografìa ==
Nasciutu ntô quarteri Cibali ri [[Catania]], <ref>{{Cita web|url=https://www.lasicilia.it/catania/brigantony-la-sua-catania-e-il-successo-ecco-perche-la-gente-mi-ama-1257639/|titolo=Brigantony, la sua Catania e il successo: «Ecco perché la gente mi ama»|autore=Carmen Greco|sito=La Sicilia|data=23 luglio 2022|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> ntô 1948, a 28 anni emigrau o [[Belgiu]], unni accuminciau a travagghiari comu muraturi. <ref>{{Cita web|url=https://www.ansa.it/sicilia/notizie/2022/07/23/musica-morto-brigantony-cantante-popolare-siciliano_d90ebb3b-39d2-46a7-bd48-24681c34da84.html|titolo=Musica: morto Brigantony, cantante popolare siciliano - Notizie - Ansa.it|sito=Agenzia ANSA|data=23 luglio 2022|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> Cu quarchi risparmiu arriniscìu a riggistrari u sò primu discu, ''A bella vita'', pubblicatu all'iniziu co tìtulu ''A zita pilusa'' (littiralmenti "La zita pilusa"), poi canciatu ntâ edizzioni di l'annu succissivu. <ref>{{Cita web|url=https://newsicilia.it/catania/spettacoli/e-morto-il-maestro-brigantony/799688/|titolo=È morto il Maestro Brigantony|autore=Santi Liggieri|sito=NewSicilia|data=23 luglio 2022|lingua=it|accesso=22 agosto 2023}}</ref> <ref>{{Cita web|url=https://sicilia.gazzettadelsud.it/articoli/musica/2022/07/23/addio-a-brigantony-il-popolare-cantante-catanese-con-larte-di-dialetto-e-doppio-senso-bd589a48-454f-4add-8515-e5c5312f7166/|titolo=Addio a BriganTony, l'artista catanese del dialetto e del doppio senso|sito=Gazzetta del Sud|data=23 luglio 2022|lingua=it|accesso=22 agosto 2023}}</ref> A sò mùsica va dâ [[tarantella]] siciliana ( ''Tarantella erotica'', ''Tarantella cumannata'' ecc.) ô [[Mùsica rock|rock]] ( ''Nannu rock'', ''U vinu sicilianu'', ''Mi stuppai na Fanta'', ecc.), do boogie-woogie ô swing, ô [[Electronic dance music|dance]] di l'anni '80 e '90 ('<nowiki/>''Semu fuiuti''' ecc.), do [[rap]] ''<nowiki/>' Opa'cche bellu 'u cinima),'' ô pop, ô latinu-amiricanu, nzinu ô [[blues]] . <ref name=":0">{{Cita web|url=https://meridionews.it/morte-brigantony-per-antonio-ferlito-un-vuoto-incolmabile-baluardo-di-catanesita-ci-lascia-in-epoca-senza-contenuti/|titolo=Morte Brigantony, per Antonio Ferlito un vuoto incolmabile «Baluardo di catanesità. Ci lascia in epoca senza contenuti»|sito=Meridionews|data=23 luglio 2022|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref>
=== Anni uttanta ===
Dopu u primu niscenu l'album ''Divertimento in folk'' (1980), ''Brigan Tony si scatena!!''Accumincia a fari canzuni ri àutri gèniri, suprattuttu u rock'n'roll, ché testi chini di duppi sensi e di crìtichi a vita suciali, tutti trattati nta na manera liggera, ca fa arririri. Oltri a sti canzuni cci su macari canzuni cchiù seri comu ''Carusidda Siciliana'', ''Amuri Miu'', ''Bedda'' e ''America.'' Cu l'album ''Brigan Tony e la sua Sicilia'' (1985) esploràu àutri gèniri mentri cuntinuàu a prudùrri sceni còmici. Duranti la secunna mità di l'anni uttanta pubblicau àutri quattru dischi: ''Vamos a pilus'' (1985), ''A ciolla'' (1987), ''{{'}}Cò bullu'' (1988) e ''{{'}}U sucu do pollu'' (1989), cu àutri dischi di sceni comici.
Tra i canzuni di stu pirìudu ci su ''A sucalora'', ''Semu fuiuti frischi'', ''Osvaldo'', ''Kala Bula'', ''U cannolu'' e i cover ''Mi stuppai na Fanta'' (parudìa di ''The Final Countdown'' di [[Europe]] ), ''Iaffiu 'u cuttu'' (''I Feel Good'' di [[James Brown]]) e ''Si futtenu a mé vespa'' ''(Ammazzanu a l'omu ragnu'' di [[883 (gruppu)|883]]).C'è macari ''Mi piaci a mia to soru'', ca fu prisintata ô [[Festival di Sanremu]], ma a rifiutanu ê silizzioni.
Nta l'anni nuvanta pubblicau àutri dischi comu ''Cò filter'' (1990), ''Love'' ( [[1990]] ) e ''D.O.''( [[1991]] ) unni, secunnu a tradizzioni, alterna i pezzi musicali cu sceni parrati.
Ntô 1992 pubblicau ''Bastardes'' unni esploràu novi stili comu u latinu-amiricanu, [[Electronic dance music|la danza]] e u rap ca èrunu di moda allura; cca canzuna ''Rap pidoscia'' ammiscau ''Non m'annoio'' e ''Il Capo della Banda'' di [[Jovanotti]] cu ''Get on up'' di James Brown; ''Isa Ancora Casay'' ca arripigghia ''Please don't go'' ; la fòrmula cuntina nte succissivi album comu ''Super Brigantony Man'' (1992) e ''Ppà vannu cu ce' ce''' (1993).
Nti l'album ''Micio Tempio 2000'' (1992) e ''Micio Tempio 2000 vol. 2'' (1993) rintirprita i puisìi di [[Dumìnicu Tempiu|Duminicu Tempiu]], pueta catanisi ca campau tra u Setticentu e l'Ottucentu. I dischetti succissivi su cchìni di cover, suprattuttu di canzuna ca àppunu granni successu a d'anni, e di sceni ricitati.
Sempri ntâ l'anni nuvanta, u prugramma tilivisivu ''Mai dire TV'' arripigghiau na sò esibizzioni dâ canzuna ''A zita pilusa'' pâ riti lucali Antenna Sud.
Ntô [[1998]] pubblicau ''The bestia'', unni cummina canzuni non pubblicati comu u medley ''Manuela'' / ''Pensami'' / ''Se mi lasci non vale'' (cover di canzuna di Julio Iglesias ) cu riarrangiamenti di vecchi successi, comu ''A Sausizza'' e ''Na Vota ni Lavaumu nta Pila'' . Duranti la prumuzzioni di stu discu tunnau a ribalta cu diversi cumparsi tilivisivi a ''[[Insieme]]'' trasmissi di [[Antenna Sicilia]] / Teletna .
=== Anni 2000 (dumila) ===
Ntê primi anni 2000 u gruppu de [[Brigantini (gruppo musicale)|Brigantini]] arrangiau accuni de sò canzuni pi falli cchìù mudenni <ref name=":0">{{Cita web|url=https://meridionews.it/morte-brigantony-per-antonio-ferlito-un-vuoto-incolmabile-baluardo-di-catanesita-ci-lascia-in-epoca-senza-contenuti/|titolo=Morte Brigantony, per Antonio Ferlito un vuoto incolmabile «Baluardo di catanesità. Ci lascia in epoca senza contenuti»|sito=Meridionews|data=23 luglio 2022|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> <ref>{{Cita web|url=https://www.losportweb.com/news/476319223302/i-brigantini-alla-pineta-monte-rossi-alive-domenica-13-agosto|titolo=I Brigantini alla Pineta Monte Rossi. "Alive"... domenica 13 agosto|sito=LoSportWeb|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> e, grazzi â pubblicazzioni di accuni album, stu gruppu urigginariu di [[Paternò]], cuntribbuìu a fari canusciri lu Brigantony macari tra i carusi <ref>{{Cita web|url=http://www.comune.riposto.ct.it/it/events/riposto-domani-in-piazza-san-pietro-il-concerto-dei-brigantini|titolo=Riposto, il 5 agosto in piazza san Pietro il concerto dei Brigantini|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> <ref>{{Cita web|url=https://ilfattodicatania.it/2023/08/grande-attesa-a-riposto-per-il-concerto-dei-brigantini-un-evento-imperdibile-nellestate-siciliana.html|titolo=Grande attesa a Riposto per il concerto dei Brigantini: un evento imperdibile nell'estate siciliana!|sito=ilfattodicatania.it|data=4 agosto 2023|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> ; Brigantony arreggistrerà macari accuni cori nzemi a stu gruppu nta l'album ''International'' (2002), ''Fazzu l'indianu'' (2003) (ca cunteni macari u successu ''I Never Stones to Your Sister'' prisintata macari ô Music Zoo of All Music) e ''Ma se il caldo arriva...''
Ntô [[2005]] pigghiau parti a l'eventu ''Cuncertu pi Catania'', ogganizzatu pi sustiniri a candidatura ri [[Enzu Biancu]] a sìnnucu, nzemi a artisti cuntirranii comu [[Carmen Consoli]], [[Mariu Venuti]], [[Tinturìa|Tinturia]], [[Lautari]] e Brando. Duranti l'esibbizzioni fu accumpagnatu de cori do gruppu de brigantini Partecipau macari a vari cuncerti n Sicilia, gudennu di n nutèvuli successu tra u pubblicu tra a stati do 2008 (dumilaeottu) e do 2009 (dumilaenovi).
Ntô 2005 si candidau a sìnnucu di [[Catania]] ma ci vinnunu annullati cchiossai di 1.000 voti picchì ntê schedi attruvaunu scrittu "Brigantony" anveci di "Antonino Caponnetto". Nta st'occasioni, nfatti, ntê listi elitturali, attagghiu ô nomu, non ava statu specificatu "chiamatu Brigantony". <ref>{{Cita web|url=https://corrieredelmezzogiorno.corriere.it/palermo/cronaca/22_luglio_23/morto-brigantony-maestro-musica-popolare-siciliana-si-spento-74-anni-72e8be02-0a5e-11ed-8d52-7f1425692351.shtml|titolo=Morto Brigantony, il maestro della musica popolare siciliana si è spento a 74 anni|accesso=gennaio 2023}}</ref>
=== A motti ===
Mossi u 22 lugliu 2022 pi na malatìa dopu èssiri statu ricuviratu ntô repattu di rianimazioni do spitali ri Catania. <ref>{{Cita web|url=https://www.ilmattino.it/spettacoli/musica/brigantony_morto_cantante_popolare_siciliano_74_anni_ultime_news-6830749.html|titolo=Morto Brigantony, il celebre cantante popolare siciliano si è spento all'età di 74 anni|data=23 luglio 2022|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> <ref>{{Cita web|url=https://music.fanpage.it/e-morto-brigantony-cantante-popolare-siciliano-anima-autentica-di-catania/|titolo=È morto Brigantony, cantante popolare siciliano: “Anima autentica di Catania”|sito=Music Fanpage|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> U Cumuni ri Catania prupunìu a so famigghia di tumulari u tabbutu nto "viali di l'illustri" do cimiteru di Catania, ària risirvata ê catanisi ca cû sò travagghiu purtaru pristiggiu â città ma, n sèquitu a ritardi burucràtici, u tabbutu vinni finarmenti tumulatu ntâ Cappedda da Confraternita Santa Maria do Carmini. <ref>{{Cita web|url=https://www.lasicilia.it/catania/brigantony-e-la-mancata-sepoltura-nel-viale-degli-illustri-quando-catania-non-mantiene-le-promesse-1771986/|titolo=Brigantony e la mancata sepoltura nel Viale degli Illustri: quando Catania non mantiene le promesse|autore=Giovanni Finocchiaro|sito=La Sicilia|data=22 aprile 2023|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref> U cunsigghiu comunali delibbirau macari pi chiamari n'aria pùbblica co sò nomu. <ref>{{Cita web|url=https://meridionews.it/una-piazza-per-brigantony-il-consiglio-comunale-ha-detto-si-lamministrazione-dovra-individuare-quale-spazio/|titolo=Una piazza per Brigantony. Il Consiglio Comunale ha detto sì. L'amministrazione dovrà individuare quale spazio|sito=Meridionews|data=26 ottobre 2022|lingua=it|accesso=23 agosto 2023}}</ref>
== Premi ==
Tra li premi c'havi arricivutu s'arricòrdanu:
* 1982 - Pirsunaggiu cchiù jittunatu pi li radiu privati siciliani;
* 1985 - Midagghia d'onuri di Milanu ntô 1985;
* 1990 - Li granni di la Sicilia ('n Australia);
* 1995 – Divurgaturi di la canzuna siciliana ntô munnu;
* 2001 - Premiu ô pirsunaggiu nta “La Sicilia che sorride”.
== Discugrafìa ==
* 'A zita pilusa (GSrecord)
* 'A Bella Vita (GSrecord)
* 1 X 2 (Seamusica)
* 90° Minuto - Telecronista Brigantony (Seamusica)
* Abbambata (Lambada) [Seamusica]
* A Cavallo (New Stelle Records)
* 'A Ciolla (Seamusica)
* Alla Scigghis Minchis Mix (New Stelle Records)
* Brigantony e la sua Sicilia (Seamusica)
* Catania In Serie A (Seamusica)
* Cauru Dance (Seamusica)
* Co' Filter (New Stelle Records)
* Co' Bullu (Seamusica)
* ...Con Amore (Seamusica)
* Hotel Del Macco (Seamusica)
* D.O.C. (New Stelle Records)
* D.O.C. Vol. 2 (New Stelle Records)
* Love (New Stelle Records)
* I Successi Di Brigantony (Seamusica)
* I Conna Non Passunu (Seamusica)
* Fazzu L'indianu (New Stelle Records)
* In Discoteca (Seamusica)
* International (New Stelle Records)
* Le Scenette di Brigantony: Vol.1 (Seamusica)
* Le Scenette di Brigantony: Vol.2 (Seamusica)
* Le Scenette di Brigantony: Vol.3 (Seamusica)
* Si puttanu la me vespa (New Stelle Records)
* Micio Tempio 2000 (New Stelle Records)
* Micio Tempio 2000 Vol.2 (New Stelle Records)
* Milano (Rototom)
* Ci' nnè uno e... (Scacco Matto/Vedette)
* Mix Live
* Perché Non Te La Fai Mettere... Nel Disco? (Seamusica)
* Ppa' Vannu Cu Ce' Ce' (New Stelle Records)
* Super Brigantony Man (New Stelle Records)
* The Bestia (Seamusica)
* Wanted! (Seamusica)
* Le Più Belle Di Brigantony (Seamusica)
* Brigantony Si Scatena! (Seamusica)
* Vamos A Pilus (Seamusica)
* Divertimento in Folk (Seamusica)
* Tanti Auguri (Seamusica)
* Lido Paffias Club (Seamusica)
* 'U Sucu Do Pollu (Seamusica)
* The Boss (Seamusica)
* Messaggio D'amore (New Stelle Records)
* USA USA 94 (New Stelle Records)
* Ma se il caldo arriva... (Seamusica)
* Non dire Bugie (Seamusica)
== Li canzuni ==
Li canzuni di Brigantony pàrrunu ginirarmenti di situazzioni tìpichi dâ [[Sicilia]] e principarmenti di [[Catania]] e la sò [[pruvincia di Catania|pruvincia]], misi comunqui nta na vista diminziali; chistu addiventa scialusu assai quannu si tratta di canzuni ca iddu cancia dû talianu e dû nglisi ntô sicilianu, canciannu tutarmenti l'ambientazzioni.
La canzuna ''"Si puttanu a me vespa"'' voli èssiri la virsioni siciliana di "Hanno ucciso l'uomo ragno" (trad. sicilianu: "'Ammazzaru a l'Omu ragnu"), unni iddu canta di comu ci arrubbaru la vespa e di comu iddu penza ca a st'ura sâ stannu già smuntannu pi vinnìrisi li pezzi ntô scassu, cosa cumuni assai ntâ Sicilia (e macari nta àutri riggiuni taliani, dû sud e dû nord).
''"Stuppai na fanta"'' trasfurma lu sonu èpicu di li "Europe" nta na situazzioni riddìcula di unu ca si porta a sò mugghieri nta na pizzirìa e idda nun nni voli sapiri di manciàrisi la pizza e anzi accumincia a luvàricci li cosi di ncoddu (''l'alivi cci levi, î funci un-nni voi, û spezzi t'avvampa, â tuma un-nnâ voi''). Brigantony allura si siddia e accumincia a mittìrici l'ogghiu ntâ pizza, spirannu ca idda s'accummincia a manciarisilla.
La cumicità giniali di Brigantony stà ntô cuntrastu tra na canzuna c'havi un sonu èpicu, cu na chitarra ca fa na speci di ''cavalcata wagneriana'', cu assoli di chitarra e di battirìa e chi parra di nu viaggiu stiddari (la canzuna parra di nu viaggiu supra lu pianeta Veneri) e na tìpica situazzioni siciliana ambientata nta fantumàtica pizzirìa "Sar' ma llicca", ccu na serî di dittagghi ca sulu li siciliani pòzzunu capiri.
''"Iaffiu 'u cuttu"'' nveci lu pigghia nnô successu miricanu di [[James Brown]] e lu trasfurma ntâ storia di unu ca ci lassa â màchina a lu parchiggiaturi abbusivu (Jàffiu). Ovviamenti la màchina sâ pòrtanu e Jàffiu nun nni sapi nenti e nn'accumincia la tìpica situazzioni di la malavita catanisa unni Brigantony si nn'hâ jiri a chiamari "û zzu Puddu" chi ci spieca comu fari ppi fàrisi turnari â màchina di "Vitu".
''"Bastardo"'' - Parra di unu ca si porta a sò soru nta na festa e chista casca sùbbutu ntî li manu di ''Lu Bastardu'' ca è unu chi havi lu patri diputatu e pigghia un saccu di dinari. A l'inizziu iddu pari siddiatu di sta storia, picchì sò soru è "ancora comu la fici sò ma'", ma dopu, a pinzari di avìrici lu cugnatu figghiu di papà, s'accuntenta.
== Curiusitati ==
Doppu li nummirusi successi discugràfici sia 'n [[Italia]] ca a l'èsturu, ntô [[1992]] Brigantony s'apprisenta pi la prima vota ô sò pùbbricu puru 'n vìdiu cu "TELEMELAVIRO", esilaranti cumeddia prudutta dâ EMMECI Home Video e diretta di [[Mario Calì]], ntâ quali lu cantanti vesti li panni d'un simpàticu cunnutturi di telejurnali spissu 'n culligamentu chê pirsunaggi cchiù strani.
Ntô 2005 si cantitau a Catania comu vicisìnnacu ma ci foru annullati cchiù di 1000 voti pirchì ntê schedi vinìa attruvatu scrittu "BriganTony" anzichì "Antonino Caponnetto". Nta st'accasioni, nfatti, vicinu ô nomu nun avìa statu spicificatu "Dittu Brigantony". Pi st'elezzioni si prividìanu pi Brigantony tantìssimi voti. Vinni, nfatti, fattu capulista. Lu manifestu d'iddu affissu vidi protagunista un funnuschena di picciotta ca s'ammuccia cu na vurzicedda e iddu ca dici "Si vutati d'accussì, jù acchianu sicuru!" ("Se votate così, io salgo di sicuro!")
== Noti ==
<references/>
== Lijami di fora ==
* [https://web.archive.org/web/20070905182117/http://www.brigantony.net/ Situ ufficiali]
* [https://web.archive.org/web/20070906002153/http://www.brigantony.org/ Fan club]
[[Catigurìa:Biografìi|BriganTony]]
[[Catigurìa:Gruppi e musicisti dâ Sicilia]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1948]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2022]]
4zixt2r38vlfj0be4s0jgly76eoe8sm
Sant'Annibali Maria Di Francia
0
39660
779131
779057
2026-04-27T13:47:18Z
GiovanniPen
22308
779131
wikitext
text/x-wiki
[[File:S.Annibali Maria Di Francia.jpg|thumb|S. Annibali Maria Di francia no quatru du Vaticanu,2004)]]
'''Annibali Maria Di Francia''' ([[Missina]] [[5 di giugnettu]] [[1851]] – [[Missina]] [[1 di giugnu]] [[1927]]) è un Santu parrinu talianu.
== Biografìa ==
Terzu fighu di famigha nobili missinisi, quannu era picciriddu riciviu lu pirmissu ecceziunali di riciviri la Comunioni ogni jornu e davanti o Sacramentu espostu capiu a nicissitati di priari sempri 'ppi mannari opirai na Messi du Signuri, vali a diri pi vocazioni sacirdutali e riliggiusi. Fu urdinatu parrinu lu [[16 di marzu]] [[1878]].
Quarchi misi prima avia 'ncuntratu un orbu ca dumannava la limosina no Quartieri Avignuni di Missina, unni c'eranu puvureddi e orfani e cu pirmissu du Viscuvu si stabiliu ddà. Ebbi tanti 'ncumprinsioni, ma vuleva purtari 'nsemmula la Palora di Diu e l'aiutu pî puvureddi.
Cuminciò a funnari orfanotrofi, ca chiamò antoniani picchi li misi sutta la prutizioni di [[Sant'Antoniu di Pàduva]]. Dà uffriu ê picciotti na casa, un rifugiu, un travagghiu, una educazioni.
Funnò puru dui Famigghi Riligiusi: ntô [[1887]] li " Fighi du Divinu Zelu ” e ntô [[1897]] li Rugaziunisti, ca ebbiru comu quartu votu chiddu di prijari pi vucazioni.
Pi rializzari li so ideali scrissi o [[Papa]], ê viscuvi ê parrini e iniziò puru a scriviri nò giurnali piriodicu "Diu e lu Prossimu".
Pi l'amuri ca avia pi vocazioni l'Arciviscuvu di Missina c'affidò li picciotti ca si vulevanu fari parrini. Quannu muriu li Missinisi dissiru ca "Avia murutu un Santu"
e vosiru ca fussi sippillutu na Cresia di Sant'Antoniu di Paduva.
Li so dui Cungrigazioni su diffusi na tuttu lu munnu, spiciarmenti pî picciotti surdi, li ragazzi-matri, la furmazioni prufessiunali.
Fu biatificatu dû Papa [[Giuvanni Paulu II]] lu [[7 di uttùviru]] [[1990]] e fattu Santu lu [[16 di maiu]] [[2004]].
== Riliquii ==
U corpu sanu sanu du santu è na Cresia di S. Antoniu di Paduva a Missina.
== Lijami di fora==
{{Commonscat|Annibale Maria di Francia}}
*[http://www.vatican.va Annibale Maria Di Francia: Biografia]
[[Catigurìa:Santi|Annibbali Maria di Francia]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1851|Annibbali Maria di Francia]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1927|Annibbali Maria di Francia]]
1nks97xhb2xctc626pjtwn9dxv43fkh
Matteu Missina Dinaru
0
39828
779136
754800
2026-04-27T22:35:12Z
CommonsDelinker
524
[[commons:User:Orgullobot/commands|Bot]]: Cancillatu lu file Mattdenaro.jpg da [[Wikimedia Commons|Commons]] da Josve05a pirchì: per [[:c:Commons:Deletion requests/File:Mattdenaro.jpg|]]
779136
wikitext
text/x-wiki
'''Matteu Missina Dinaru''' ([[Castedduvitranu]], [[26 di aprili]] [[1962]] – [[L'Aquila]][[25 di sittèmmiru|-25 di sittèmmiru]] [[2003|2023]]) fu nu boss dâ [[mafia]] trapanisi. Si cridi chi fu a capu di l'urganizzazzioni mafiusa doppu l'arresti di [[Totò Riina]] e di [[Birnardu Pruvinzanu]] e [[Sarvaturi Lo Piccolo]]. Fu arristatu quarchi misi prima di mòriri ntî nu spitali unni si curava pi nu [[tumuri]].
{{DEFAULTSORT:Missina Dinaru, Matteu}}
[[Catigurìa:Mafia]]
[[Catigurìa:Biografìi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1962]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2023]]
6mb7rj6squjuey266wvb0ct7350fuv8
779144
779136
2026-04-28T09:12:16Z
Gmelfi
8
+fotu cu diritti
779144
wikitext
text/x-wiki
[[File:Foto_segnaletica_di_Matteo_Messina_Denaro_(2023).jpg|thumb|Fotu signalètica di matteu Missina Dinaru.]]
'''Matteu Missina Dinaru''' ([[Castedduvitranu]], [[26 di aprili]] [[1962]] – [[L'Aquila]] [[25 di sittèmmiru|25 di sittèmmiru]] [[2023]]) fu nu boss dâ [[mafia]] trapanisi. Si cridi chi fu a capu di l'urganizzazzioni mafiusa doppu l'arresti di [[Totò Riina]] e di [[Birnardu Pruvinzanu]] e [[Sarvaturi Lo Piccolo]]. Fu arristatu quarchi misi prima di mòriri ntî nu spitali unni si curava pi nu [[tumuri]].
{{DEFAULTSORT:Missina Dinaru, Matteu}}
[[Catigurìa:Mafia]]
[[Catigurìa:Biografìi]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1962]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2023]]
jkqjbxe1nssoataq682foec03iz4v2v
Matita cupiativa
0
41696
779142
749819
2026-04-28T05:09:23Z
Àncilu
39355
Àncilu spustau la pàggina [[Matìta cupiatìva]] nni [[Matita cupiativa]]: Tìtulu sbagghiatu
749819
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
A '''matìta cupiatìva''' jè na [[matita]] spiciali ca nun si pò cancillari o, pirlumenu, jè difficili cancillari.<br>
A matìta nurmàli javi a mina di sula [[grafiti]] mentri chidda cupiativa cuntèni macari culurànti c'addirivanu di l'[[anilina]] e dilli pigmintazzioni sulùbbili 'nta l'[[acqua]].<br>
A matìta cupiativa pò ssiri cancillata sulu ppi abrazioni.<br>
A diffirenza di li matiti nurmàli, pirò, arrèsta traccia di ogni tintativu di cancillazzioni ccu sulventi lassannu macchi supra a catta e ssiennu dunqui difficili di manumèttiri o pirlùmenu truoppu camurriusu di [[maschira|smaschirari]].<br>
<!-- Pubblicitati
I matìti cupiatìvi sunu nu stigghiLe matite copiative sono un oggetto reperibile in commercio senza particolari difficoltà, quali matite CF12 blu in legno di tiglio o con grafite [[Staedtler]] Kopier.-->
== Usu 'nta l'ilizzioni e 'nta li scritturi cuntrattuali ==
I matìti cupiativi fuorru utilizzati 'nta tutti l'ilizzioni taliani di l'urtimi sissant'anni a pàrtiri di lu [[Riferèndum istituzziunàli di lu 1946|rifirèndum 'ntra munarchia e ripubbrica]] di lu [[1946]].
A mudalitati di vutazzioni câ matìta cupiativa vènni puoi stabbilita cu lu Testu Unicu di lu [[5 frivàru]] [[1948]], n. 26.<br>
I disposizzioni 'n mèritu a l'utilizzu nun fuorru mudificati di li lieggi littorali ca fuorru appruvati di tannu , 'nta lu dupugguerra, a uoggi.<br>
<br>
Lu [[Cunsigghiu di Statu]] stabbilìu câ lu votu jè validu ''macàri si'' a matìta cupiativa a stavu vagnata (Siz. V, n. 660, di lu 26 uttuvìri [[1987]]), ca sintissi a ddiri câ saliva o câ spugnetta piei [[francubbullu|francubbulla]] ca, finu a lu [[2005]], jera cunzignata 'nta lu matiriali litturali.<br>
Sulu 'nta ddu casu, infatti, lu trattu a matìta jera ppi davèru indilèbbili, e lu votu jera dunqui validu e, supratuttu, nun si putìa falsificari.
In passatu, nun siennu ancora diffusa a [[penna biru]], e siennu ca jera diffìficili vutari câ pinna e lu calamaru li ligislaturi individduàrunu 'nta matìta cupiatìva nu mienzu unifurmatu ca si putìa cancillari ccu difficultati ppi isprimeri lu propriu cunzensu puliticu.<br>
I matìti cupiativi jerunu cumunimènti utilizzai ppi firmàri cuntratti e atti pubbrici, prima di l'imminzioni dâ penna a sfera.<br>
A matìta cupiativa lassa nu blu indilèbbili, si vagnata, pâ isempiu, câ salìva o ccu na spugnetta piei francubbulla ca di solitu s'avissi a dari in dotazzioni 'nta lu matiriali litturali ei sieggi anchi si 'nta li manuàli ppi li membri dô sieggiu nun beni ispricitamentu fatta ubbrigazzioni di utilizzarla 'nta sta manèera.<br>
A mina dâ matita avissi a ssiri vagnata prima di tràsiri 'nta cabbina ilitturali o dirittamenti di l'ilittori ca pirò, ppi mutivazzioni [[iggièni|iggienichi]], nun u pò fari câ propria salìva.<br>
A matìta cupiatìva siervi a fari in modu ca nun si fànu cancillazzioni o manumissioni dei signi ca l'ilittori mièntunu supra li schèdi.<br>
Si bèni cancillata ppi abràsioni arrèsta supra a scheda litturali nu signu ividenti di manipulazzioni.<br>
Viciverza lu trattu di matìta cupiatìva nun ppò ssiri cancillatu tramiti sulventi si non lassànnu ividenti tracci ca arrivilassiru a manumissioni.<br>
Ppi lu votu jè cchiu miegghiu dâ penna a biru picchini st'urtima lassa na traccia ca nun si pò viri istirnamenti dâ scheda.<br>
Si l'ilitturi, 'nta lu sprìmiri 'na prifirenza su cchiu ssai di na scheda litturali avissi a mìntiri una supra l'auta cchù schèdi a matìta cupiativa nun lassa sìnna supra i schèdi ca stanu sutta.<br>
Inoltri, nun lassa signa supra a scheda litturali na vota ca vèni piegata 'nta l'urna.<br>
Infini, si lu trattu lassàtu jè picca marcatu uppuri jè ammucciatu supra a nu sìmmulu scuru jè cumunqui visibbili 'n cuntruluci nu signu di matìa cupativa ccu riflessi viulacii sinza di lu quali a schèda parissi vianca.<br>
Li ilitturi taliani puònu butàri isclusivamenti câ matìta cupiatìva ca ci veni data di lu prisidenti di lu sieggiu attrimenti a scheda veni cunzidirata annullata.<br>
I matìti cupiativi s'autilizzanu 'nta tutti i tipi di turnàti litturali.<br>
I schèdi ilitturali unni vèni misu nu simmulu ccu na matìta ca nun jè cupiativa sunu annullati, macàri si si capisci chiè ca vulìa vutàri l'ilitturi: zoè ca si sprimìu na prifienza, muvimentu suciali, puliticu o na pirsuna cumpatibbili chiè règuli.<br>
L'usu nun è privistu 'nta tutti li paìsi di l'Unioni Iuropea.<br>
In Francia e Gimmania, pâ isempiu lu votu vèni spressu cu na penna biru indilebbili; a [[Ripubbrica di San Marinu]] avi rèuli simili a chiddi taliani.<br>
I matìti cupiatvi sunu cunzignati assèmi a lu matiriali litturali e arrèstanu pruprietati di lu Statu: ppi stu mutivu ana ssiri cunzignati a li membri di lu sèggiu duoppu ca finièrru li votazzioni.<br>
Li ilittura ca nun cunzègnanu i matìti cupiatìvii a lu Prisidenti di lu seggiu arrischianu di pajari 'nta cuntrabbinzioni ca parti di 103 euro 'nzinu arrivari a 309 euro.<br>
Li membri di lu sèggiu ssu tinùti a cuntàri e sarbàri i matiti cupitìvi.<br>
A diffirenza dei schèdi, i matìti cupiatìvi nun sunu uggettu di virìfica: nudu avi ufficiarmenti lu compitu di cuntrullàri ca iffittivamenti lu signu dâ matìta jè ppi davèru indilèbbili.<br>
Duranti l'[[Ilizzioni pulitichi taliani dô 2008]] e 'nta l'[[Ilizzioni iuropei dô 2009 (Italia)]] fuorri signalati casi di matìti cupiativi facirmenti cancillabbili cu na gumma<ref>[http://www.repubblica.it/2009/06/sezioni/politica/elezioni-in-europa/matite-cancellabili/matite-cancellabili.html Articulu in lingua taliana di lu quotidianu "Repubblica" on line]</ref>
== Rifirènzi ==
<references />
== Liàmi sterna ==
*[http://www.google.com/search?q=cache:XZWyhUMVWTsJ:www.bibliotecheoggi.it/2001/20010902401.pdf Excursus storicu diei tècchinichi o diei tècchinichi di cunsirvazzioni diei copii (linga taliana)]
*Liz Dube, [http://aic.stanford.edu/sg/bpg/annual/v17/bp17-05.html ''The Copying Pencil: Composition, History, and Conservation Implications'' (lingua angrisi)], 1998, The American Institute for Conservation, [[Stanford University]]
[[Catigurìa:Cancelleria]]
69y7p7axvdpe7yv5rjuy1i95kb477q7
Ğabdulla Tuqay
0
44531
779141
776630
2026-04-28T03:27:55Z
InternetArchiveBot
37902
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
779141
wikitext
text/x-wiki
{{O}}
'''Ğabdulla Tuqay''' ca di nomu cumpletu fa '''Möxämmätğärif ulı Ğabdulla Tuqay''' (Koshlauch, [[26 di aprili]] [[1886]] – [[Kazan]], 15 aprile 1913) fu nu scritturi, pueta e edituri russu di [[lingua tatara]]. Patri ra letteratura tatara moderna e ra lingua stissa.
[[File:Tuqay portrait.jpg|thumb|200px|Ğabdulla Tuqay de carusu]]
== Biografia ==
Era urigginariu di na famigghia di Mullah e lu patri muriu quannu avia 4 misi e a 4 anni ristau orfanu. Crisciutu ntâ vita dî campagnoli dî Tartari dû [[Volga]] (cchiù tardu lu scrivi puru ntê sò mimorî), accuminzau li studi e s'appassiunau â scrittura, e cô tempu addivintau giurnalista e edituri.
La sò puisia si rifa tanticchia ô stili àrabbu,, turcu e baskiru, comu puru â littiratura pirsiana e di àutri poluli dû [[mediu orienti]]. Iddu fu tra li funnatura dâ littiratura tatara moderna e dâ stissa lingua.
Ntô [[1905]] fu tipografu pî Socialdemocratici Russi, pô giurnali "Urals", ma matura puru spirienzi cu scritturi e edituri francisi, di cui apprezzanu l'orientalità dî testi.
Muriu a Kazan a 26 anni di [[tubercolosi]].
== Autri purggetti ==
{{commons|Category:Ğabdulla Tuqay}}
== Liami fora ==
* [https://web.archive.org/web/20210514223031/http://www.gabdullatukay.ru/eng/ Oficial site] {{en}}
* [https://web.archive.org/web/20070312063427/http://shigriyat.ru/autors/autor.aspx?name=tukai Ğabdulla Tuqay's poetry (in Tatar)]
* [https://web.archive.org/web/20091222131022/http://www.kzn.ru/eng/page3297.htm Gabdulla Tukay (1886-1913)]
[[Catigurìa:Biografìi|Tuqay, Gabulla]]
[[Catigurìa:Pueti|Tuqay, Gabulla]]
[[Catigurìa:Russia|Tuqay, Gabulla]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1886|Tuqay, Gabdulla]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 1913|Tuqay, Gabdulla]]
b420t30rok06nqpqx6uoroqohpj9yzw
Associazione Sportiva Catania Beach Soccer
0
45689
779137
778432
2026-04-27T23:10:03Z
InternetArchiveBot
37902
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
779137
wikitext
text/x-wiki
'''L'Associazione Sportiva Catania Beach Soccer''' eni la squattra di [[beach soccer]] di Catania.
== Storia e risurtàti ==
La squattra nascìu ntô 2004 pì meritu di Giuseppe Bosco e cû Stefano Musumeci comu allenatùri.
Ntô 2004 e ntô 2005 vinciu dû voti la Coppa Italia mentrî ntô 2008 vincìu lu primu scudettu e l'annu roppu vincìu macari la Supercoppa italiana.<ref>{{cita web|url=https://www.lnd.it/it/beachsoccer-news/dipartimento-beach-soccer/a-giuseppe-bosco-la-castagna-d-argento-2018|titolo=A Giuseppe Bosco la “Castagna D’Argento” 2018|editore=lnd.it|data=04 dicembre 2018|pagina=}}</ref> Eni una dê squattri chiù forti dô campionatu.<ref name=":050">{{cita web|url=https://www.zonacalciofaidate.it/beach-soccer/la-coppa-italia-beach-soccer-e-del-catania-beach-soccer/|titolo=La Coppa Italia Beach Soccer è del Catania Beach Soccer|editore=zonacalciofaidate.it|data=26 maggio 2019|pagina=}}</ref>
== Palmarèssi ==
{{Colonne}}
=== Competizziuni nazziunali ===
* '''[[Campionato italiano di calcio da spiaggia|Campionatu ri serie A]] : 2''' [[File:Scudetto.svg|15px]]
: 2008, 2018
* ''' [[Coppa Italia di beach soccer|Coppa Italia]] : 4''' [[File:Coccarda Coppa Italia.svg|15px]]
: 2004, 2005, 2018, 2019
* '''[[Supercoppa italiana di calcio da spiaggia|Supercoppa Italiana]] : 4''' [[File:Supercoppa Italiana.svg|8px]]
: 2006, 2007, 2009, 2016
== Nutanni e rifirimenti ==
<references />
== Talia puru ==
*[[Beach soccer]]
==Lijami di fora==
* https://web.archive.org/web/20201124083508/https://www.cataniabeachsoccer.it/ ''(situ ufficiali)''
* https://www.lnd.it/it/lega-nazionale-dilettanti ''(situ Lega Nazionale Dilettanti)''
{{Sport}}
jqvmogbpjew3teg7kcgk7q2f7zri5wb
OBESSU
0
63768
779139
729149
2026-04-28T02:06:03Z
InternetArchiveBot
37902
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
779139
wikitext
text/x-wiki
L'OBESSU è a organizzaziuni paracqua chi tiene insiemmula l'assuciaziuni ri'studenti re'scole r'[[Europa]]. Ci su 32 associaziuni i sinnacati ri 25 paisi, i u Sicritariatu i lu Board (Esecutivu) tennu sede a [[Bruxelles]], nu'[[Belgiu]].<ref name=":0">https://www.obessu.org/about/members/</ref>
== Storia ==
L'OBESSU nasciu nu 1975 a Dublinu, na Repubblica r'Irlanda, roppu un pattu intra l'organizzaziuni ri'paisi r'u Nord [[Europa]] ([[Svezzia]], [[Norveggia]], [[Finlandia]] i [[Danimarca|Danamarca]]) e ru [[Regnu Unitu]] e ra'[[Irlanda]]. Ni l'anni 80 traseru l'organizzaziuni r'[[Europa cintrali|Europa Cintrali]] e ni l'anni 90 chidde ru'sud (comu i [[Italia|taliane]]). A criscita ri l'OBESSU continua puru nni'sti anni, i nu [[2017]] trasiu comu membru chinu a [[Rete degli Studenti Medi]].<ref>https://www.obessu.org/about/about-us/</ref>
== Struttura ==
L'OBESSU sta strutturatu cu n'Assemblea Ginirali (GA), u'corpu ri'decisiuni cchiu impurtanti, compostu pi'tutti i membri ca ponnu vutari i l'affiliati e li cannidati ca ponnu sulu parrari. A Assamblea Ginirali si teni r'estati i eleggi u'Board (Esecutivu) i vota pi canciamenti ru documentu politico e li statuti. N'autunnu si teni u Consiglio ri'Membri (COMEM), chi' stesse norme ra'GA, però un po' eleggiri u Board (Esecutivu).
U Board (Esecutivu) è a struttura ri'direzziuni politica ri l'organizzaziuni e veni eletto tutti l'anni puru si li mandati su biennali, picchì i membri ru'Board si scancianu i manati, tri su eletti nni l'anni pari, i ru ni l'anni rispari, accussì su sempre cincu. Tutti i compunenti ru'board ann'a teniri cchiù ra'mità ri voti validi ra'GA, runni tutti ponnu vutari chi preferenze ca su ru'stessu nummeru ri'posti a dispusizziuni (tri nni pari comu u 2018, ru nni rispari comu u 2017). Uora i membri ru'Board su Edvardas Vaboulas (LMS, [[Lituania]]) i u [[Palermu|palermitanu]] Giuseppe Lipari ([[Rete degli Studenti Medi]], [[Italia]]) ca finiscinu n'u 2020, a' Assablea Ginirali avi a essiri in autunnu pi'l'emergenza ru coronavirus, e Bicca Olin (FSS - [[Finlandia]]) Lucija Karnelutti (DOS - [[Slovenia]]) e Adrian Barbaroș (CNE - [[Rumanìa]]) ca finisciunu n'a l'estati ru 2021.<ref>https://www.obessu.org/about/structure/board/</ref>
I statuti ri'l'OBESSU furunu canciati a Madrid nu 2019, e ha statu dicisu ca' nnu 2021 u Board sarà elettu tuttu inzemmula, finennu u scanciu annuali (overlapping).<ref>OBESSU Statutes</ref>
OBESSU avi puru un Pool of Trainers (Gruppu r'i sperti) ca'runa supportu a li membri i a u Board,i un Monitoring Committee (elettu tutti l'anni cu mandatu annuali) chi tiene u travagghiu i controllu ru'rispettu r'i statuti p'i l'autri organi ri l'organizzaziuni.<ref>https://www.obessu.org/about/structure/pool-of-trainers/</ref><ref>https://www.obessu.org/about/structure/monitoring-commitee/</ref>
U Sicritariatu è a struttura amministrativa r'i l'OBESSU composta ri travagghiaturi a lu servizziu ri'l'organizzaziuni, c'un nummero ca cancia r'i membri ca'vivunu i travagghianu n'i l'uffici r'i l'OBESSU a [[Bruxelles]], unn'avi risponsabiltati r'e decisiuni politiche c'annu a essiri pigghiate p'i sinnacati membri i lu Board.<ref>https://web.archive.org/web/20190722210734/https://obessu.org/about/structure/secretariat/</ref>
== Membri ==
L'OBESSU avi 26 membri chini, 2 cannidati i 3 affiliati, ri 24 paisi r'[[Europa]].<ref name=":0" />
{| class="wikitable"
!Paisi
!Nomi r'a associaziuni
!Sigla
!Status
|-
![[Austria]]
!Aktion Kritischer Schüler_innen
!AKS
!Membru
|-
![[Belgiu]]
!Comité des Élèves francophones
!CEF
!Membru
|-
![[Bosnia-Erzegovina|Bosnia e Erzegovina]]
!Asocijacija Srednjoškolaca u Bosni i Hercegovini
!ASuBiH
!Membru
|-
![[Ripùbblica Ceca|Ripubblica Ceca]]
!Česká středoškolská unie
!CSU
!Membru
|-
![[Danimarca]]
!Danske Gymnasieelevers Sammenslutning
!DGS
!Membru
|-
![[Danimarca]]
!Erhversskolernes Elev-Organisation
!EEO
!Membru
|-
![[Danimarca]]
!Landssammenslutningen af Handelskoleelever
!LH
!Membru
|-
![[Estonia]]
!Eesti Õpilasomavalitsuste Liit
!ESCU
!Membru
|-
![[Finlandia]]
!Finlands Svenska Skolungdomsförbund
!FSS
!Membru
|-
![[Finlandia]]
!Suomen Ammattiin Opiskelevat
!SAKKI
!Membru
|-
![[Finlandia]]
!Suomen Lukiolaisten Liitto
!SLL
!Membru
|-
![[Finlandia]]
!Suomen Opiskelija-Allianssi
!OSKU
!Cannidatu
|-
![[Francia]]
!Union Nationale Lycéenne
!UNL
!Membru
|-
![[Girmania|Germania]]
!SV-Bildungswerk e.V.
!SVB
!Affiliatu
|-
![[Islandia|Islanda]]
!Samband Íslenskra Framhaldsskólanema
!SIF
!Membru
|-
![[Irlanda]]
!Irish Second-Level Students’ Union
!ISSU
!Membru
|-
![[Italia]]
![[Rete degli Studenti Medi]]
![[Rete degli Studenti Medi|RSM]]
!Membru
|-
![[Italia]]
!Unione degli Studenti
!UDS
!Membru
|-
![[Kòssuvu]]
!Kosovar Youth Council
!KYC
!Affiliatu
|-
![[Lituania]]
!Lietuvos moksleivių sąjunga
!LMS
!Membru
|-
![[Lussimburgu]]
!Union Nationale des Étudiant-e-s du Luxembourg
!UNEL
!Membru
|-
![[Moldavia]]
!Uniunea Elevilor din Moldova
!UEM
!Cannidatu
|-
![[Regnu Unitu]]
!National Society of Apprentices
!NSoA
!Membru
|-
![[Rumanìa]]
!Consiliul Național al Elevilor
!CNE
!Membru
|-
![[Rumanìa]]
!Romániai Magyar Középiskolások szövetsége
!MAKOSZ
!Membru
|-
![[Serbia]]
!Unija srednjoskolaca Srbije
!UNSS
!Membru
|-
![[Slovenia]]
!Dijaška organizacija Slovenije
!DOS
!Membru
|-
![[Slovacchia]]
!Stredoškolská študentská únia Slovenska
!SUS
!Membru
|-
![[Spagna]]
!Confederación Estatal de Asociaciones de Estudiantes
!CANAE
!Membru
|-
![[Svìzzira|Svizzira]]
!Union der Schülerorganisationen
!USO
!Membru
|-
![[Turchìa|Turchia]]
!Türkiye Öğrenci Senatosu
!TÖS
!Affiliatu
|}
== Noti ==
afsh6e8ydb7b6vwyaca0ob2pmqrfirp
Ali Khamenei
0
66984
779135
777469
2026-04-27T22:21:23Z
Dostojewskij
18849
+ Catigurìa:Nasciuti ntô 1939 + Catigurìa:Muruti ntô 2026
779135
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ayatollah Khamenei meeting with poets.jpg|miniatura|Ali Khamenei.]]
'''Ali Khamenei''' (n pirsianu : علی خامنه ای), ([[Machhad]] [[19 di aprili]] [[1939]] – [[Teheran]] [[28 di frivaru]] [[2026]]) fu na prisunalitati pulitica e riliggiusa di l'[[Iran]], eliggiutu comu guida suprema dû paisi, ca currispunni â carrica pulitica e riliggiusa cchiù mpurntanti n Iran. Pirsunalità assai cuntruversa, mantiniu l'Iran sutta nu cuntrollu assai strittu, e cumannau la riprsiioni di ogni forma di prutesta contra lu riggimi. Mantiniu la càrrica dû 1989 nzino â sò morti sutta lu bummi di n'opirazzioni militari cungiunta israelu miricana.
{{Box successione
|carica = [[File:Flag of Iran.svg|20px]] Guida suprema di l'Iran [[File:Flag of Iran.svg|20px]]
|mmàggini= Iran.svg
|periodo = [[1989]] – [[2026]]
|precedente = [[Khomeini]]
|successivo = [[Mojtaba Khamenei]]
}}
[[Catigurìa:Biografìi|Khamenei, Ali]]
[[Catigurìa:Iran|Khmanenei, Ali]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1939|Khamenei, Ali]]
[[Catigurìa:Muruti ntô 2026|Khamenei, Ali]]
k03v75ez6yr2upkr4jix6fif3jaordy
Mojtaba Khamenei
0
67010
779134
777471
2026-04-27T21:58:27Z
Dostojewskij
18849
Catigurìa:Nasciuti ntô 1969
779134
wikitext
text/x-wiki
[[File:Mojtaba Khamenei 2024.jpg|miniatura|Mojtaba Khamenei ntô 2024.]]
'''Mojtaba Khamenei''' ([[Mashad]], [[8 di sittèmmiru]] [[1969]]) è na pirsunalità pulitica e riliggiusa di l'[[Iran]]. Fu eliggiutu comu guida suprema dû paisi ntô [[2026]] â morti di sò patri [[Ali Khamenei]], sutta li bummi di n'attaccu cungiuntu isaraelu-statunitensi.
{{Box successione
|carica = [[File:Flag of Iran.svg|20px]] Guida suprema di l'Iran [[File:Flag of Iran.svg|20px]]
|mmàggini= Iran.svg
|periodo = [[2026]] – attuali
|precedente = [[Ali Khamenei]]
|successivo = attuali
}}
[[Catigurìa:Biografìi|Khamenei, Mojtaba]]
[[Catigurìa:Iran|Khmanenei, Mojtaba]]
[[Catigurìa:Nasciuti ntô 1969|Khamenei, Mojtaba]]
mf1icmlg1xqrh1ak68qdqd92d3tolyd
Sant'Antoniu di Padova
0
67130
779130
2026-04-27T13:46:29Z
GiovanniPen
22308
Rinnirizzamentu â pàggina [[Sant'Antoniu di Pàduva]]
779130
wikitext
text/x-wiki
#redirect[[Sant'Antoniu di Pàduva]]
l5vvrzt3pnep17targeewxwzs9o2vy3
Matìta cupiatìva
0
67131
779143
2026-04-28T05:09:23Z
Àncilu
39355
Àncilu spustau la pàggina [[Matìta cupiatìva]] nni [[Matita cupiativa]]: Tìtulu sbagghiatu
779143
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Matita cupiativa]]
g67zbk4sjitisoqrr8jkb7988j9q94k