Wikipedia
tumwiki
https://tum.wikipedia.org/wiki/Jani_likulu
MediaWiki 1.45.0-wmf.6
first-letter
Media
Special
Talk
User
User talk
Wikipedia
Wikipedia talk
File
File talk
MediaWiki
MediaWiki talk
Template
Template talk
Help
Help talk
Category
Category talk
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
1993 Malaŵi demokilase rifendamu
0
19794
112825
50865
2025-06-22T07:35:37Z
InternetArchiveBot
6449
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
112825
wikitext
text/x-wiki
{{infobox referendum|date={{start date|1993|06|14|df=y}}|country=Malawi|title=|yes_text=One-party system|no_text=Multi-party system|yes=1,088,473|no=1,993,996|invalid=70,979|electorate=4,699,527|outcome=|map=1993 Malawi Political System Referendum.svg|map_caption=Results of the referendum by [[Regions of Malawi|region]] (left) and [[Districts of Malawi|district]] (right)}}{{Politics of Malawi}}
Pa Juni 14, 1993, ku [[Malaŵi]] kukacitika referendum yakukhwaskana na kuwezgerapo demokilase ya vyaru vinandi. Pafupifupi 64% ya awo ŵakavota ŵakazomerezga kuti chipani cha Malawi Congress chileke kulamulira kwa vyaka 31. Pakati pajumpha nyengo yicoko waka, Pulezidenti Hastings Banda, uyo wakaŵa mulongozgi wa caru kufuma apo cikapokera wanangwa, wakathereskeka pa umoyo wake wose ndiposo nkhongono zinandi izo wakaŵa nazo kufuma apo boma la chipani cimoza likambira kuwusa mu 1966. Mu chaka chakulondezgapo, pakaŵa maungano gha chigaŵa. Ŵanthu 67% pa ŵanthu 4.7 miliyoni awo ŵakalembeskeka ŵakavota.<ref>[http://www.eisa.org.za/wep/mal1993referendum.htm Malawi: 1993 Referendum results] EISA</ref>
== Vyakulondezga ==
{| class="wikitable"
!Kusankha
!Mavoti
!%
|-
| align="left" |Multi-party state
|1,993,996
|64.69
|-
| align="left" |One-party state
|1,088,473
|35.31
|-
| align="left" |Invalid/blank votes
|70,979
|–
|-
| align="left" |'''Pamoza'''
|'''3,153,448'''
|'''100'''
|-
| align="left" |Registered voters/turnout
|4,699,527
|67.10
|-
| colspan="3" align="left" |Source: [https://web.archive.org/web/20141007065747/http://africanelections.tripod.com/mw.html African Elections Database]
|}
== Ukaboni ==
<references group="" responsive="1"></references>
== Vigaŵa vya kuwaro ==
* [http://africanelections.tripod.com/mw_detail.html#1993_Referendum Detailed results by district] African Elections Database
{{Malawian elections}}
n7xbn8shldhq9ouzrqjc0b4t3xb0trn
United National Independence Party
0
29545
112823
90895
2025-06-22T03:49:07Z
InternetArchiveBot
6449
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
112823
wikitext
text/x-wiki
{{short description|Political party in Zambia}}
{{Use dmy dates|date=June 2021}}
{{Infobox political party|name=Chipani cha United National<br/>Independence Party|logo=[[File:Unip-logo-torch-white-bg.png|200px]]|colorcode={{party color|United National Independence Party}}|party_logo=|abbreviation=UNIP|leader=[[Trevor Mwamba]]|predecessor=[[Zambian African National Congress]]|foundation={{start date|October 1959}}|founder=[[Mainza Chona]]|ideology=[[African socialism]]<br>[[African nationalism]]|position=[[Left-wing politics|Left-wing]]|international=|colours=|headquarters=[[Lusaka]]|seats1_title=[[National Assembly (Zambia)|National Assembly]]|seats1={{Composition bar|0|157|hex={{party color|United National Independence Party}}}}|seats2_title=[[Pan African Parliament]]|seats2={{Composition bar|0|5|hex={{party color|United National Independence Party}}}}|website=[http://unipzambia.org/ unipzambia.org]|flag=[[File:Unip Zambia Flag.png|200px]]|country=Zambia}}
[[File:The_National_Archives_UK_-_CO_1069-125-10.jpg|link=https://en.wikipedia.org/wiki/File:The_National_Archives_UK_-_CO_1069-125-10.jpg|thumb|Viyezgelero vya United National Independence Party (UNIP) pa ulendo wa Iain Macleod (1960)]]
'''United National Independence Party''' (UNIP) ni chipani cha ndyali mu [[Zambia]]. Chikalongozga caru kufuma mu 1964 mpaka 1991 pasi pa muwuso wa [[Kenneth Kaunda]], ndipo likaŵa phwando limoza pera mu caru pakati pa 1973 na 1990. Pa 4 April 2021, [[Bishop Trevor Mwamba]] wakasankhika kuŵa President wa UNIP.
== Mbiri ==
UNIP yikayambika mu Okutobala 1959 na [[Mainza Chona]] nga ni chiharo cha Zambia African National Congress (ZANC), icho chikakanizgika kumanyuma kwa chaka chenechicho. Pakwamba UNIP yikalongozgekanga na Chona chifukwa mulongozgi wa ZANC, Kaunda, wakaŵa mu jere. Kaunda wakayamba kuwusa nga ni mulongozgi wa UNIP wati wafuma mu jele mu 1960.
Mu mavoti gha chalo, UNIP yikapokera vithuzithuzi 14, mu malo ghaciŵiri, malo ghakwamba ghakatora United Federal Party (UFP). Nangauli mulongozgi wa Northern Rhodesian African National Congress Harry Nkumbula wakachita phangano lakubisika na UFP, kweni pamanyuma wakasankha kupanga boma na UNIP. Pamanyuma pa kutonda mu mavoti gha Northern Rhodesia mu 1964, apo UNIP yikatora vithuzi 55 pa vithuzi 75, Kaunda wakazgoka Prime Minister wa Northern Rhodesia, ndipo wakapangiska kuti chalo chiŵe na wanangwa pa 24 October 1964, apo wakazgoka president.
Mu ma 1968 general elections, Kaunda wakasankhika kuŵa purezidenti na 82% ya mavoti, ndipo UNIP yikapoka vithuzi 81 pa vithuzi 105 ivyo vikaŵa mu National Assembly.
Mu 1973, caru cikazgoka boma la chipani cimoza na UNIP kuŵa chipani cimoza pera ca malango, ndipo pa Ogasiti 25, 1973, ŵakalemba dango liphya. Pa maungano gha boma agho ghakaŵako mu chaka ichi, ŵanthu ŵakayowoya kuti ni "ndondomeko yaumaliro ya demokilase". Komiti Yikuru ya UNIP ndiyo yikapanganga fundo za boma. Kuyana na dango la boma, pulezidenti wa UNIP wakasankhika pa ungano wa chipani, ndipo munthu waciŵiri mu wupu wa Zambia wakaŵa mulembi mukuru wa UNIP. Ndondomeko iyi yikayowoyaso kuti mulongozgi wa UNIP ndiyo yekha wakeneranga kuŵa mulongozgi wa charu. Awo ŵakavota ŵakasankhapo yumoza pa ŵaŵiri awo ŵakasankhika na UNIP pa malo 125, ndipo pa malo ghose agha pakaŵa ŵaŵiri. Kaunda wakasankhika kuŵa pulezidenti na 89% ya mavoti. Mu 1978, 1983 na 1988, Kaunda wakapokera mavoti ghakukwana 80 peresenti.
Paumaliro wa 1990, demokilase ya vyaru vinandi yikambaso, ndipo UNIP yikathereskeka mu 1991 na Movement for Multi-Party Democracy (MMD); Kaunda wakathereskeka mu mavoti gha purezidenti na Frederick Chiluba, uyo wakapokera mavoti 24%.
Pamanyuma pa kusintha kwa dango ilo likakanizga Kaunda kwimilira pa udindo wa purezidenti, UNIP yikakana mavoti gha 1996, nangauli mamembala ghaŵiri ghakakanizgikana pa malo gha National Assembly. Chipani ichi chikaweleraso ku mavoti mu 2001 na mwana wa Kenneth Kaunda, Tilyenji, uyo wakaŵa mulongozgi wa chalo. Mu mavoti gha National Assembly, chipani ichi chikapokera vithuzithuzi 13.<ref name="AED">[https://web.archive.org/web/20110318011325/http://africanelections.tripod.com/zm.html Elections in Zambia] African Elections Database</ref>
Pambere mavoti gha 2006 ghandambe, chipani ichi chikapangana na United Democratic Alliance pamoza na vyaru viŵiri vikuruvikuru vya opposition. Mulongozgi wa United Party for National Development, Hakainde Hichilema, ndiyo wakaŵa mulongozgi wa chipani ichi, ndipo wakakhala wachitatu. Gulu ili likapokera vithuzi 26 pera mu Nyumba ya Malango, kufuma pa vithuzi 74 ivyo vikaŵa mu 2001.
UNIP yikasuska yayi pa chisankho cha 2008, kweni yikimika Tilyenji Kaunda kuti waŵe mulongozgi wa chalo pa chisankho cha 2011. Kaunda wakapokera mavoti ghambura kukwana 1%, ndipo wakaŵa wa nambara sikisi pa ŵanthu 10. Chipani ichi chikasoŵa malo mu Nyumba ya Malango, ndipo chikapokera waka mavoti 0.7%. Kaunda wakaluta ku mavoti mu 2015 kweni wakapokera waka mavoti ghachepera pa 1%. Tilyenji Kaunda wakalutilira kuŵa mulongozgi wa chipani ichi pa mavoti gha 2016 kweni wakapokera waka mavoti 0.24%, ndipo chipani ichi chikasoŵa malo mu Nyumba ya Malango.
== Mbiri ya visankho ==
=== Chisankho cha Pulezidenti ===
{| class="wikitable"
!'''Chisankho'''
!Mlongozgi wa chipani
!'''Mavoti'''
!'''%'''
!Vyakulondezga
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1968|1968]]
| rowspan="6" |[[:en:Kenneth_Kaunda|Kenneth Kaunda]]
|1,079,970
|81.8%
|'''Elected''' {{Y}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1973|1973]]
|581,245
|88.8%
|'''Elected''' {{Y}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1978|1978]]
|1,026,127
|80.7%
|'''Elected''' {{Y}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1983|1983]]
|1,453,029
|95.4%
|'''Elected''' {{Y}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1988|1988]]
|1,414,000
|95.5%
|'''Elected''' {{Y}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1991|1991]]
|311,022
|24.24%
|'''Lost''' {{N}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2001|2001]]
|[[:en:Tilyenji_Kaunda|Tilyenji Kaunda]]
|175,898
|10.12%
|'''Lost''' {{N}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2006|2006]]
|Supported [[:en:Hakainde_Hichilema|Hakainde Hichilema]] ([[:en:United_Democratic_Alliance_(Zambia)|UDA]])
|693,772
|25.32%
|'''Lost''' {{N}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2011|2011]]
| rowspan="3" |[[:en:Tilyenji_Kaunda|Tilyenji Kaunda]]
|9,950
|0.36%
|'''Lost''' {{N}}
|-
|[[:en:Zambian_presidential_election,_2015|2015]]
|9,737
|0.58%
|'''Lost''' {{N}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2016|2016]]
|8,928
|0.24%
|'''Lost''' {{N}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2021|2021]]
|[[:en:Trevor_Mwamba|Trevor Mwamba]]
|3,036
|0.06%
|'''Lost''' {{N}}
|}
=== Chisankho cha National Assembly ===
{| class="wikitable"
!'''Election'''
!Party leader
! colspan="2" |'''Votes'''
!'''%'''
!'''Seats'''
!+/–
!Position
!'''Outcome'''
|-
| rowspan="2" |[[:en:1962_Northern_Rhodesian_general_election|1962]]
| rowspan="10" |[[:en:Kenneth_Kaunda|Kenneth Kaunda]]
|Upper roll
|4,519
|14.79%
| rowspan="2" |{{Composition bar|14|45|{{party color|United National Independence Party}}}}
| rowspan="2" |{{increase}} 14
| rowspan="2" |{{increase}} 2nd| rowspan="2" {{no2|Opposition}}
|-
|Lower roll
|59,648
|78.16%
|-
| rowspan="2" |[[:en:1964_Northern_Rhodesian_general_election|1964]]
|Main roll
|570,612
|69.1%
| rowspan="2" |{{Composition bar|55|75|{{party color|United National Independence Party}}}}
| rowspan="2" |{{increase}} 41
| rowspan="2" |{{increase}} 1st| rowspan="2" {{yes2|Supermajority government}}
|-
|Reserved roll
|6,177
|35.2%
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1968|1968]]
| colspan="2" |657,764
|73.2%
|{{Composition bar|81|110|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{increase}} 26
|{{steady}} 1st|{{yes2|Supermajority government}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1973|1973]]
| colspan="2" |527,252
|100%
|{{Composition bar|125|136|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{increase}} 44
|{{steady}} 1st|{{yes2|Sole legal party}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1978|1978]]
| colspan="2" |
|100%
|{{Composition bar|125|136|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{steady}}
|{{steady}} 1st|{{yes2|Sole legal party}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1983|1983]]
| colspan="2" |
|100%
|{{Composition bar|125|136|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{steady}}
|{{steady}} 1st|{{yes2|Sole legal party}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1988|1988]]
| colspan="2" |
|100%
|{{Composition bar|125|136|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{steady}}
|{{steady}} 1st|{{yes2|Sole legal party}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1991|1991]]
| colspan="2" |314,711
|24.99%
|{{Composition bar|25|159|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{decrease}} 100
|{{decrease}} 2nd|{{no2|Opposition}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_1996|1996]]
| rowspan="5" |[[:en:Tilyenji_Kaunda|Tilyenji Kaunda]]
| colspan="2" |477
|0.04%
|{{Composition bar|0|159|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{decrease}} 25
|{{decrease}} 9th|{{eliminated|Extra-parliamentary}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2001|2001]]
| colspan="2" |185,535
|10.59%
|{{Composition bar|13|159|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{increase}} 13
|{{increase}} 4th|{{no2|Opposition}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2006|2006]]
| colspan="2" |610,608
{{Small|as part of the [[United Democratic Alliance (Zambia)|UDA]]}}
|22.51%
|{{Composition bar|26|159|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{increase}} 13
|{{increase}} 3rd|{{no2|Opposition}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2011|2011]]
| colspan="2" |18,446
|0.68%
|{{Composition bar|0|159|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{decrease}} 26
|{{decrease}} 6th|{{eliminated|Extra-parliamentary}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2016|2016]]
| colspan="2" |7,253
|0.20%
|{{Composition bar|0|156|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{steady}}
|{{decrease}} 9th|{{eliminated|Extra-parliamentary}}
|-
|[[:en:Zambian_general_election,_2021|2021]]
|[[:en:Trevor_Mwamba|Trevor Mwamba]]
| colspan="2" |12,742
|0.26%
|{{Composition bar|0|167|hex={{party color|United National Independence Party}}}}
|{{steady}}
|{{increase}} 7th|{{eliminated|Extra-parliamentary}}
|}
== Ukaboni ==
<references group="" responsive="1"></references>
== Vigaŵa vya kuwalo ==
{{Commons category-inline|United National Independence Party}}{{Zambian political parties}}{{Authority control}}
e24ake90yjuwe9wn7yzq7r20xyujvoo
Christon Tembo
0
30283
112822
79897
2025-06-21T23:57:45Z
InternetArchiveBot
6449
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
112822
wikitext
text/x-wiki
{{short description|Zambian politician}}
{{Infobox officeholder|honorific-prefix=Mulara Mukuru wa Nkhondo<br>|name=Christon Tembo|image=Christon Tembo small.jpg|alt=|order=6th|office=Vice-President of Zambia|president=[[Frederick Chiluba]]|term_start=2 December 1997|term_end=April 2001|predecessor=[[Godfrey Miyanda]]|successor=[[Enoch Kavindele]]|birth_date={{birth year and age|1944}}|birth_place=|party=[[Movement for Multi-Party Democracy]]|otherparty=[[Forum for Democracy and Development]]}}
Mulara Mukuru Wankhondo '''Christon Tembo''' (wakababika mu 1944 ndipo wakafwa pa 6 March 2009) wakaŵa ndyali wa [[Zambia]] ndipo wakaŵa mulongozgi wa ŵasilikari.<ref>[http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/africa/1715324.stm "Tembo: Waiting in the wings"], BBC News, December 17, 2001.</ref> Wakaŵa nduna ya vyaru vya kuwaro kufuma mu 1995 mpaka 1996 ndipo wakaŵa wachiŵiri kwa purezidenti wa Zambia kufuma mu 1997 mpaka 2001. Wakasankha kuŵa pulezidenti pa mavoti gha mu Disembala 2001 ndipo wakatora malo ghacitatu, na mavoti pafupifupi 13%.<ref>[https://web.archive.org/web/20110318011325/http://africanelections.tripod.com/zm.html Elections in Zambia], African Elections Database.</ref>
Mu 1989, iyo na ŵanyake ŵakakakika kuti ŵakakhumbanga kuwuskapo pulezidenti Kenneth Kaunda. Wakavikilirika na loya Levy Mwanawasa, uyo wakasankhika kuŵa pulezidenti mu 2002.
Wakaleka usilikari mu 1990 ndipo wakanjira chipani cha [[Movement for Multiparty Democracy]] nga ni vice-president wa chipani ichi pasi pa [[Frederick Chiluba]], uyo wakazgoka president mu 1991. Wakakwesana na Chiluba chifukwa chakuti Chiluba wakakhumbanga kuwina manda ghacitatu mu 2001 ndipo wakambiska chipani cha [[Forum for Democracy and Development (FDD)]].
Wakafwa pa March 6, 2009, ku Lusaka.<ref>[https://web.archive.org/web/20090722223901/http://www.daily-mail.co.zm/media/news/viewnews.cgi?category=8&id=1236417204 "Christon Tembo is Dead"] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090722223901/http://www.daily-mail.co.zm/media/news/viewnews.cgi?category=8|date=2009-07-22}}, ''Zambia Daily Mail'', March 8, 2009.</ref>
== Ukaboni ==
<references group="" responsive="1"></references>
{{s-start}}
{{s-off}}
{{s-bef|before=[[Godfrey Miyanda]]}}
{{s-ttl|title=[[Vice-President of Zambia]]|years=1997–2001}}
{{s-aft|after=[[Enoch Kavindele]]}}
{{s-end}}{{2001 presidential candidates, Zambia|state=expanded}}{{ZambianVicePresidents|state=expanded}}
n5weruqd2iz9n0ew9i5nubcjzyoftg0
Visankho mu Malaŵi
0
40630
112824
100562
2025-06-22T07:26:37Z
InternetArchiveBot
6449
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
112824
wikitext
text/x-wiki
{{short description|Political elections for public offices in Malawi}}
{{Politics of Malawi}}
[[Malaŵi]] wakusora mulongozgi wa boma<ref>https://www.constituteproject.org/constitution/Malawi_2017.pdf?lang=en</ref> na wa boma (Malawi Constitution, 1994 p 27) ️ pulezidenti ️ na wupu wakuwusa. Pulezidenti na mamembala gha National Assembly, ŵakusankhika nyengo yimoza pa Chisankho, pamoza ŵakupangiska Malawi Parliament chifukwa cha maudindo ghaŵiri gha pulezidenti nga mutu wa boma na mutu wa chalo. Ndipouli, mu vyakucitika vyakucitika, Nyumba ya Malango yikuyana waka na wupu wakulongozga ndipo yikucita milimo ya kulaŵilira vinthu kwizira mu kafukufuku na maungano gha ŵanthu wose pa nkhani zakupambanapambana.
Pulezidenti na wachiŵiri wake ŵakusankhika pamoza kuti ŵateŵetere vyaka vinkhondi. Kuti munthu wasankhike kuŵa pulezidenti, wakwenera kuŵa na mavoti ghakujumpha 50 peresenti. Usange palije uyo wafika pa malo agha, pajumphenge mazuŵa 60 ndipo pazamusankhika ŵanthu ŵaŵiri. Chigamulo ichi chikapelekeka na khoti likuru la Malawi ndipo khoti likuru la Malawi Supreme Court of Appeal mu 2020 pamasinda pa pempho lakususkana na ivyo vikachitika pa chisankho cha 2019.
Nyumba ya malango yikati yakolerana na makhoti ghose ghaŵiri, yikasintha na kuzomerezga dango la mavoti gha purezidenti, nyumba za malango na maboma gha chigaŵa mu 2022, ndipo pulezidenti wa sono, Lazarus Chakwera, wakazomerezga mu Febuluwale 2023. Padera pa malango ghakwendeskera mavoti, dango ili likulongosoraso umo mavoti ghakwendeskekera, kwambira pa kupempha ŵanthu kuti ŵaŵepo pa mavoti, kupharazga, kupenda mavoti na kupharazga ivyo vyachitika. Likulongosoraso nthowa zakusangira wovwiri wa malango pa nkhani ya kudandawura na kuswa malango, kusazgapo mazaza gha Khoti Likuru pa nkhani ya kusanda mavoti. Pa nyengo yasono, dango ili ndakovwira.
Pa nyengo yasono, wupu wa National Assembly uli na mamembara 193. Komiti ya Malawi Electoral Commission yikamalizga kaumaliro kawonekero ka vigaŵa ivyo vikapelekeka na dango la chalo ndipo yikaphalira pharalamende kuti yikwezge chiŵelengero cha ŵanthu mu Nyumba ya Malango ya chalo ichi kuyana na umo ŵanthu ŵakukhalira, umo ŵanthu ŵakukhalamo, umo ŵanthu ŵangasankhira, na vinyake ivyo vikukhumbikwa mu dango la chalo. Likwenera kuti lizamuzomera na kukhozgera fundo iyi.
Malaŵi ni chalo icho chili na vipani vinandi, ico cikung'anamura kuti pali vipani vinandi kweniso ndyali zinandi zakupambanapambana.
Ŵanthu wose ŵa ku Malawi awo ŵali na vyaka 18 panji kujumphirapo ŵali na wanangwa wa kuvota. Ŵanthu ŵakufuma ku vyaru vinyake awo ŵakhala mu Malawi kwa vyaka 7 nawo ŵangasora.<ref>{{Cite web|url=http://www.sdnp.org.mw/constitut/chapter7.html|title=Chapter Vii}}</ref>
==Visankho vya sono sono apa==
===2019 Malawian general election===
{{Main|2019 Malawian general election}}
Chisankho cha boma chachitika ku Malawi pa 21 Meyi 2019 kusankhira purezidenti, National Assembly ndi alangizi a boma.<ref>[https://www.nyasatimes.com/mec-announces-malawi-tripartite-election-date-may-21-2019/ MEC announces Malawi tripartite election date: May 21 2019] Nyasa Times, 21 February 2018</ref> Pulezidenti Peter Mutharika wa Democratic Progressive Party wakasankhikaso, ndipo chipani chake chikalutilira kuŵa chikuru mu National Assembly. Kweni pa 3 February 2020, Khoti la malango likati mavoti gha pa chisankho cha pulezidenti ghaleke kugwira ntchito chifukwa pali ukaboni wakuti pakaŵa vinthu vyambura kwenelera.<ref name=":0">{{Cite news|url=https://www.washingtonpost.com/politics/2020/02/04/malawi-court-just-ordered-do-over-presidential-election-heres-what-you-need-know/|title=A Malawi court just ordered a do-over presidential election. Here's what you need to know.|last1=Dionne|first1=Kim Yi|last2=Dulani|first2=Boniface|date=February 4, 2020|newspaper=The Washington Post|access-date=February 17, 2020}}</ref>
{{#section-h:2019 Malawian general election|Results}}
===2020 Malawian presidential election===
{{Main|2020 Malawian presidential election}}
Chisankho cha purezidenti chachitika ku Malawi pa 23 June 2020, pakwamba chikaŵa cha pa 19 May ndipo pamanyuma pa 2 July.<ref>{{cite news |title=Not May 19, Malawi fresh elections slated for July 2-MEC |url=https://www.nyasatimes.com/not-may-19-malawi-fresh-elections-slated-for-july-2-mec/ |access-date=24 March 2020 |publisher=Nyasa Times |date=2010-03-24}}</ref> Chilato cha mavoti ghakaŵa cha Lazarus Chakwera wa Malawi Congress Party, uyo wakathereska Mutharika pa 59% na 40%.
{{#section-h:2020 Malawian presidential election|Results}}
== Masankhiro ghakale ==
===Referendums===
* [[1993 Malawian democracy referendum|Malawian referendum for democracy, 1993]]
===Visankho===
* [[2014 Malawian general election]]
* [[2009 Malawian general election]]
* [[2004 Malawian general election]]
* [[1999 Malawian general election]]
* [[1994 Malawian general election]]
==Wonaniso==
* [[Cabinet of Malawi]], [[Malawian past cabinets|Past cabinets of Malawi]]
*[[Politics of Malawi]]
* [[List of Malawian political parties]]
* [[Electoral calendar]]
* [[Electoral system]]
==Ukaboni==
{{Reflist}}
== Vigaŵa vya kuwalo ==
*[http://psephos.adam-carr.net/countries/m/malawi/ Adam Carr's Election Archive]
*[https://web.archive.org/web/20141007065747/http://africanelections.tripod.com/mw.html African Elections Database]
* [https://web.archive.org/web/20091107204708/http://www.electionconference.org/ International academic conference on the 2009 General Elections]
* [http://vimeo.com/10984056 Video Documentary on Malawi's 2009 General Elections]
{{Malawian elections}}
{{Africa in topic|Elections in}}
{{Malawi topics}}
[[Category:Elections in Malawi| ]]
{{Africa-election-stub}}
{{Malawi-stub}}
3u040iy4e0zfvpwwizvlmvpc2y25i18