Alte Austrie
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
| Alte Austrie | |
|---|---|
| Non ufiziâl: | Oberösterreich | 
|  | |
| Stât: | Austrie | 
| Cjâflûc: | Linz | 
| Superficie: | 2.601,48 km2 | 
| Popolazion: - Totâl - Densitât | (2001) 1.376.797 ab. 116 ab./km2 | 
|  | |
| Sît istituzionâl | |
La Alte Austrie e je un dai stâts federai (tod. Bundesländer) austriacs. E je logade tal nord dal paîs e e confine a jevât cun la Basse Austrie, a sud cun la Stirie, a bonât cun il Salisburghês e tal nord cun la Gjermanie (Baviere) e cun la Republiche Ceche (Boemie meridionâl). La capitâl e je Linz (189.000 ab. ce.); altris citâts importantis a son: Ansfelden, Bad Hall, Bad Ischl, Braunau am Inn, Enns, Eferding, Gmunden, Freistadt, Leonding, Marchtrenk, Mattighofen, Ried im Innkreis, Rohrbach, Schärding, Traun, Steyr, Vöcklabruck, Wels.
| Indis | 
[cambie] Gjeografie
La mont plui alte dale Alte Austrie e je la Hoher Dachstein (2995 m).
[cambie] Storie
- 1254 (Pâs di Ofen) o 1261 (Pâs di Viene) – Il re Ottokar II di Ongjarie al divid la regjon dal Traungau dale Stirie e le ricree come “Principât sore il flum Enns” (tod. Fürstenthum ob der Enns). Tal 1264 al ven usât la prime volte il non latin "Austria superior" (tod. Oberösterreich) o "supra Anasum" (voltât: sore il flum Enns).
- Dal 1490 – La regjon al rive a un cert nivel di autonomie.
- 1530 – Al tache a difondisi la dotrine protestante; 30 agns plui tard la maiorance dale popolazion e je evangeliche.
- 1564 – La regjon e finis il domini dai Asburcs.
- Daspò il 1600 – I imperadôrs Rodolf II e Matie a fasin jentrâ in vigôr la Controriforme; par chest i rangs dale Alte Austrie a fasin un pat cun i paîs dale Boemie. A vegnin batûts tal 1620 dal princip eletôr dale Baviere Massimilian par cont dal imperadôr Ferdinand II.
- 1779 – Cun la pâs di Teschen la zone dal Innviertel e passe dale Baviere ale Alte Austrie.
- 1814-1854 – Linz e aministre ancje il teritori dal Salisburghês.
- 1918 – Oberösterreich al devente il non ufiziâl dal stât.
- 1939 – A seguit dale anesion dale Austrie ale Gjermanie naziste la Alte Austrie e ven unide ai teritoris gjavâts al sud dale Boemie cul Acuard di Monaco: al ven cussì creât il gnûf distret dal “Oberdonau”.
- 1945 – Cun la fin dale Seconde vuere mondiâl al ven ricostistuît il stât federâl dale Alte Austrie.
[cambie] Economie
Confrontât cun il prodot intern lord dale Union Europeane in forme di podê di acuist, la Alte Austrie e à un indis di 112.8 (EU-25:100) (2003). [1]
[cambie] Division aministrative
Tradizionalmentri la Alte Austrie e ven dividude talis cuatri areis dal Hausruckviertel, dal Innviertel, dal Mühlviertel e dal Traunviertel. Ultimamentri il teritori tra lis citâts di Linz, Eferding, Wels, Steyr, e Enns al ven clamât aree centrâl (tod. Zentralraum).
Dal pont di viste aministratîf e je dividude in 3 citâts statutariis (tod. Statutarstädte) e 15 distrets (tod. Bezirke):
| Citâts statutariis | Targhe | 
|---|---|
| Linz | L | 
| Steyr | SR | 
| Wels | WE | 
| Distrets | Targhe | 
|---|---|
| Braunau am Inn | BR | 
| Eferding | EF | 
| Freistadt | FR | 
| Gmunden | GM | 
| Grieskirchen | GR | 
| Kirchdorf an der Krems | KI | 
| Linz-Land | LL | 
| Perg | PE | 
| Ried im Innkreis | RI | 
| Rohrbach | RO | 
| Schärding | SD | 
| Steyr-Land | SE | 
| Urfahr-Umgebung | UU | 
| Vöcklabruck | VB | 
| Wels-Land | WL | 
[cambie] Situazion politiche
Dal 1995 il governadôr (tod. Landeshauptmann) dal Burgenland al è Josef Pühringer, dal ÖVP (Österreichische Volkspartei, voltât "Partît popolâr austriac").
[cambie] Fontis
|  | Länder austriacs |  | 
|---|---|---|
| Burgenland | Carintie | Alte Austrie | Basse Austrie | Salisburghês | Stirie/Staiar | Tirol | Vorarlberg | Viene | ||

