Lusinç

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Il Lusinç o Lisunç (loc. Lusins, oben Isuns, Isonzo par talian e par todesc, Soča par sloven) al è un flum ch'al nas a 1.100 metros s.n.m. in Slovenie des bandis dal mont Terglou (Alps Juliis). Al è lunc 136 chilometros, e al à un bacin di 3.400 chilometros cuadris. In Slovenie al passe par Pleç, Cjaurêt e Gnove Gurize, po al rive in Friûl des bandis di Gurize par la a finîle tal mâr Adriatic dongje di Monfalcon. Te soo bande basse, dal so afluent Vipau (ch'al scor sot di Gurize), e tache la Bisiacarie ch'e rive fint al flum Timau.

Lusinç, isule dal cjan
Slargje
Lusinç, isule dal cjan

Te sôs aghis si pues cjatà, sore dut te bande Slovene, le carateristiche trute marmorade (Salmo trutta marmoratus). Chest pes a zornade di ue al à a ce fâ cuintri altris cualitâts di trute puartadis dal forest dopo la vuere dal 1915-18.


L'om al à spandût une vore di sanc tes aghis dal flum; si ricuarde le vitorie di Teudurì cuintri il re dai Ostrogots Odoacri tal 489, le bataie fra Napoleon e i Austriacs tal 1797 e soredut la prime vuere mondiâl che e à viodût in chestis bandis almancul 300.000 oms murì e 700.000 restà mutilâts o ferîts.