Sant Zorç di Noiâr
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
| Sant Zorç di Noiâr | |
| Figure:San Giorgio di Nogaro-Stemma.png | |
| Non ufiziâl par talian | San Giorgio di Nogaro |
| Provincie | Udin |
| Part | Basse ocidentâl |
| Altitudin | 7 m s.n.m |
| Superficie | 25 km² |
| Popolazion | 7.312 ab. |
| Densitât | 292 ab/km² |
| Frazions | Cjarisà, i Gjai, Puart Noiâr, Vilignove, Ziline, Zucule |
| Comuns confinants | Cjarlins, Cjasteons di Strade, Grau, Maran, Porpêt, Tor di Zuin |
| CAP | 33058 |
| Prefìs telefonic | 0431 |
| Patron | |
| Sît istituzionâl | |
| Cjale il Progjet comuns | |
Sant Zorç di Noiâr al è un comun inte Basse ocidentâl, che al dì di vuê al fâs part de provincie di Udin e al à 7.312 abitants.
Par chest comun de Basse furlane e passave, une volte, la vie Annia, che di Padue e rivave fin a Aquilee. Propite ator di cheste strade, a son nassudis lis frazions di San Zorç: Ziline, Cjarisà, Zucule. Dome plui tart e je nassude Sant Zorç. Prime sot il Patriarcjât di Aquilee, dopo sot chel di Sant Marc, tal 1521 Sant Zorç al passe sot de Austrie e al devente confin dal Friûl Orientâl. Graziis a cheste posizion di confin, al puart e ae buine viabilitât, Sant Zorç a devente ben prest un paîs di grande impuartance te Basse Furlane. Durant la Prime Vuere Mondiâl, e ven creade une Universitât di medisine clamade Università Castrense (tal paîs e je ancjemò une vie cun chest non) pe formazion di miedis e infermîrs che a davin il so jutori inte vuere. Ta cheste Universitât si son laureadis 1200 personis. Cule Seconde Vuere Mondiâl il paîs al a scomençât a sufrî une crisi economiche che e a puartât tancj "Sanzurzîns" a lassâ il lôr paîs.
Al dì di vuê, San Zorç al gjolt di une buine posizion che e a permetût il svilup da zone industriâl Ausse-Cuar.
Fieste dal paîs: Itinerannia, une volte al an.

