Lusinç
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Il Lusinç o Lisunç (loc. Lusins, oben Isuns, Isonzo par talian e par todesc, Soča par sloven) al è un flum ch'al nas a 1.100 metros s.n.m. in Slovenie des bandis dal mont Terglou (Alps Juliis). Al è lunc 136 chilometros, e al à un bacin di 3.400 chilometros cuadris. In Slovenie al passe par Pleç, Cjaurêt e Gnove Gurize, po al rive in Friûl des bandis di Gurize par la a finîle tal mâr Adriatic dongje di Monfalcon. Te soo bande basse, dal so afluent Vipau (ch'al scor sot di Gurize), e tache la Bisiacarie ch'e rive fint al flum Timau.
Te sôs aghis si pues cjatà, sore dut te bande Slovene, le carateristiche trute marmorade (Salmo trutta marmoratus). Chest pes a zornade di ue al à a ce fâ cuintri altris cualitâts di trute puartadis dal forest dopo la vuere dal 1915-18.
L'om al à spandût une vore di sanc tes aghis dal flum; si ricuarde le vitorie di Teudurì cuintri il re dai Ostrogots Odoacri tal 489, le bataie fra Napoleon e i Austriacs tal 1797 e soredut la prime vuere mondiâl che e à viodût in chestis bandis almancul 300.000 oms murì e 700.000 restà mutilâts o ferîts.

