Val Cjanâl
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
La Val Cjanâl e si cjate al confin dal Friûl cun la Austrie e la Slovenie e e je traversade dal torent Felle. Al corispuind plui o mancûl ai comuns di Tarvis, Malborghèt e a chê part di teritori dal comun di Pontebe che e sta a çampe dale flumere Pontebane (il torent che al segnave il confin tra Italie ed Imperi Asburgjic prime dae Prime Vuere Mondiâl. La carateristiche principâl dae val e je il jessi quadrilengâl: in Val Cjanâl a si favele talian, todesc, sloven e furlan. Un esempli concrêt di chest plurilenghisim a puedin jessi i toponims, come chei ta tabele.
| Talian | Furlan | Sloven | Todesc |
|---|---|---|---|
| Bagni di Lusnizza | Lusnìts | Lužnica | Lusnitz |
| Camporosso | Cjampros | Žabnice | Saifnitz |
| Cucco | Cuc | Kuk | Kúk |
| Malborghetto | Malborghèt | Naborjet | Malburgeth |
| Pontebba | Pontebe | Tablja | Pontafel |
| S. Caterina | Sante Catarìne | Šenkatríja | Sankt Kathrein |
| S.Leopoldo | S. Leopold | Lipalja vas | Leopoldskirchen |
| Tarvisio | Tarvis | Trbiž | Tarvis |
| Ugovizza | Ugovize | Ukve | Uggowitz |
| Valbruna | Valbrune | Ovčja vas | Wolfsbach |
[cambie] Istorie
La Val Cjanâl e à fat part par secui dal vescovât di Bamberghe e plui tard dal Imperi asburgic. E je jentrade tal Ream d'Italie dome daspò la Prime Vuere Mondiâl. Il periodi fascist al è stat particularmentri dur pale val: al regim nazionalist no i lave propri ju il plurilinguisim locâl, che al jere radicât zaromai di secui (la Val Cjanâl e je punt d'incuintri ideâl par i ceps lenghistics romanç, slâf e germanic): par chest a forin mandâts a "colonizâ" la val une vore di talians, che prime dal prim conflit mondial a costituivin dome l' 11 % dale popolazion. I abitants che no volevin talianizâ i cognons e decidisi a favelâ dome par talian a forin obleats a trasferisi tal pais dula che la lor lenghe e vegnive favelade come marilenghe, grazie ancje ad acuards bilaterai di Mussolini, par esempli cun Hitler (talian: "Opzioni"). Daspo la vuere un pocje di int e je tornade, ma tants a si son fats une gnove vite o a si son sintuts "tradits" e cumo a vivin inaltrò.
Nonostant al segni robe di casson, la Val Cjanâl no e fas culturalmentri part dale Cjargne!

