| Nume |
Domninaţie |
Remarcări |
| Casa de Árpád |
| Perioada domninată |
| Álmos |
Născut. 820 |
|
| Árpád |
895–907 |
fiul lui Liderul Álmos |
| Nu s-a dovedit perioada dominaţiei exacte 907-947: Tarhos, Levente, Zolta/Zsolt |
| Fajsz/Falicsi |
947–950 |
|
| Taksony |
955–972 |
vărul lui Árpád, Batălia augsburg după aia voivod |
| Géza |
972–997 |
Taksony |
| Vajk (mai tărziu sub numele István, fiul lui Géza I. István) |
997–1000 |
Mama: Şarolta fiica gyulei transilvaniei |
| Încoronarea lui regele István se naste ca regele Ungariei. |
| I. (Sfăntul) István |
1000/1001–1038 |
fiul lui Géza |
| Orseolo Péter |
1038–1041,
1044–1046 |
veneţia fiul lui dózse, |
| Aba Sámuel |
1041–1044 |
|
| I. András |
1046–1060 |
István nume Vazul |
| I. Béla |
1060–1063 |
fratele cel mic a lui András |
| Salamon |
1063–1074 |
fiul lui András |
| I. Géza |
1074–1077 |
fiul lui Béla |
| I. (Sfănt) László |
1077–1095 |
fratele cel mic a lui Géza |
| (Könyves) Kálmán |
1095–1116 |
fiul lui Géza |
| II. István |
1116–1131 |
fiul lui Kálmán |
| II. (Vak) Béla |
1131–1141 |
varul lui Géza, numele Kálmán Álmos fiul a varului |
| II. Géza |
1141–1162 |
fiul lui Béla II. |
| III. István |
1162–1172 |
fiul lui Géza II. |
| II. László |
1162–1163 |
împotriva regelui, fratele cel mic a lui Géza II. |
| IV. István |
1163 |
împotriva regelui, fratele cel mic a lui Géza II. |
| III. Béla |
1172–1196 |
fratele cel mic a lui István III. |
| Imre |
1196–1204 |
fiul lui Béla III. |
| III. László |
1204–1205 |
fiul lui Imre |
| II. András |
1205–1235 |
fratele cel mic a lui Imre |
| IV. Béla |
1235–1270 |
fiul lui András II. |
| V. István |
1270–1272 |
fiul lui Béla IV. |
| IV. (Kun) László |
1272–1290 |
fiul lui István V. |
| III. András |
1290–1301 |
vărul lui András II., a luat sfarsit Casa de Árpád. |
„Interregnum” (legitimaţia lor e discutata )
într-adevar se ştie ca erau regi ( numiţi sub alte denumiri Regii mici).
aşa erau: numai Máté, Aba Amádé, Borsa , Henrik, Kán László, Babonič István, etc. |
| Veneţian (László) |
1301–1305 |
a Casa de Přemysl, rege ceh si Polonez (1305–1306), IV. Béla . |
| Ottó |
1305–1307 |
Casa de Wittelsbach. |
|
| Casa de Anjou |
| I. Károly (Károly Róbert) |
1301/1308-1342 |
din Casa de Anjou. În 1301 l-au încoronat, eventual numai din 1308 a putut s-o puna-n practică. |
| I. (cel Mare) Lajos |
1342–1382 |
fiul lui Károly , din 1370 regele poloniei. |
| Mária |
1382–1395 |
fata lui Lajos, eventual numai pâna-n 1387, s-a măritat cu Zsigmond |
| II. (Mic) Károly |
1385–1386 |
-
Casa comuna de regi (Luxemburg, Habsburg, Jagelló, Hunyadi)
|
| Zsigmond de Luxemburg |
1387–1437 |
soţul Mariei , rege ceh (1420–1437), Cezar german-roman (1433–1437) |
| Albert (Habsburg) |
1437–1439 |
Zsigmond , ceh şi rege german (1438-1439) |
| I. Ulászló (Jagelló) |
1440–1444 |
. sub numele Ulászló III era rege poloniei (1434–1444) a murit la bătalia din varna . |
| V. László (Habsburg) |
1440/1444–1457 |
|
| I. Mátyás (Hunyadi) |
1458–1490 |
fiul cel mic a lui Hunyadi János mai tărziu voivod. |
| II. Ulászló (Jagelló) |
1490–1516 |
rege ceh (1471-1516). |
| II. Lajos (Jagelló) |
1516–1526 |
fiul lui Ulászló II., în bătalia din mohács a murit. |
Imperiul Otoman.
Înfrăngerea de la mohács 1526 Bătalia de la Mohásci, în 1541 turcii au ocupat Buda, ungaria este impărţită în trei părţi: nordul şi vestul sub dominaţia Casa de Habsburg, iar centrul ţării sub ocupaţia otomană, înainte ardealul era sub monarhia ungară, după 1570Contractul Speyer Transilvania devine autonomă sub regi transilvanieni. |
| Regi ai ungariei |
| Nume |
Dominaţie |
Remarcări |
| Casa de Habsburg |
| I. Ferdinánd |
1526–1564 |
Lajos II., la 1515 Habsburg-Jagelló după contract s-a format legi asupra tronul maghiar (1527-1564 Rege ceh, (1554-1564) Cezar german-roman. |
| Miksa |
1564–1576 |
fiul lui Ferdinánd. (1564-1576) Cezar Gereman-roman, (1564-1576) Cezar ceh si Rege ceh. |
| Rudolf |
1576–1608 |
fiul lui Ferdinánd. (1576-1612) Cezar German-roman Cezar şi rege ceh (1576–1612). |
| II. Mátyás |
1608–1619 |
Cezar German-roman Cezar si rege ceh. |
| II. Ferdinánd |
1619–1637 |
Cezar German-roman (1619-1637) Cezar şi rege ceh |
| III. Ferdinánd |
1637–1657 |
Ferdinánd II. fiul lui Ferdinand. (1637-1657) Cezar German-roman. |
| I. Lipót |
1657–1705 |
Ferdinánd III. fiul lui Ferdinand. (1657-1705) Cezar German-roman. |
|
| Regi maghiari ai estului |
| Nume |
Dominaţie |
Remarcări |
| Szapolyai János |
1526–1540 |
Înainte voivodul transilvaniei. |
| János Zsigmond |
1540–1571 |
fiul lui Szapolyai János, rege ales. |
| Voivod Izabella Regina Izabella |
1556–1559 |
a fost nevasta lui Szapolyai János, şi mama lui János Zsigmond. |
| Domnitori ai transilvaniei |
|
| Nume |
Dominaţie |
Remarcări |
| Báthory István |
1571–1586 |
rege maghiar (1576–1586). |
| Báthory Zsigmond |
1588–1597
1598–1599
1601–1602 |
Báthory István varaul lui Báthory, a demisionat de multe ori, dar s-a întors. |
| Báthory András |
1599 |
|
| Székely Mózes |
1603 |
|
| Bocskai István |
1605–1606 |
în 1605 a fost ales ca domnitorul Ungariei. |
| Rákóczi Zsigmond |
1607–1608 |
|
| Báthory Gábor |
1608–1613 |
|
| Bethlen Gábor |
1613–1629 |
în 1620 a fost ales ca regele Ungariei. |
| Brandenburgi Katalin |
1629–1630 |
Bethlen Gábor a fost soţul katalinei dar l-au demisionat. |
| Bethlen István |
1630 |
|
| I. Rákóczi György |
1630–1648 |
fiul lui Rákóczi Zsigmond. |
| II. Rákóczi György |
1648–1657
1658-1659
1659–1660 |
Rákóczi I. fiul lui György. |
| Rhédey Ferenc |
1657–1658 |
|
| Barcsay Ákos |
1658–1660 |
|
| Kemény János |
1661–1662 |
|
| I. Apafi Mihály |
1661–1690 |
|
| II. Apafi Mihály |
1690 |
fiul lui Apafi Mihály I., ales ca domnitor. |
|
|
| Imre Thököly era liderul bujdosó-lui care a şi înfiinţat statul maghiar cel independent:(1682–1685), apoi în 1690 a preluat dominiaţia (din Transilvania ambele puteri au învins dominaţia al imperiului Otoman. |
|
|
O parte din ungaria era sub Imperia habsburgă.
După eliberaria ungariei de sub ocupaţia otomană, între (1683–1699) tot teritoriul maghiar a trecut în totalitate sub dinastita Casa de Habsburg. Iar Monarhia maghiară din transilvania era înlocuită de imperiul habsburg, lupta cuceririi ai transilvaniei a ţinut păna-n 1867 Francisc Iosif a fost ultimul monarh din imperia Austro-Ungar în Transilvania. Între anii 1878-1918, Dubla Monarhie. Fiecare din cele două state dispunea de un Parlament şi un guvern propriu. De asemenea, existau trei ministere comune ale celor două părţi ale Imperiului: Apărarea, Afacerile Externe şi Finanţele.
|
| Nume |
Dominaţie |
Remarcări |
| Casa de Habsburg |
| I. József |
1705–1711 |
fiul lui Lipot I. |
| III. Károly |
1711–1740 |
fratele cel mic a lui József I. |
| Maria Terezia |
1740–1780 |
fata lui Károly III., Mária Terézia cu soţul ei Ferenc au înfiinţat Casa de Lotharingia |
| Casa de Habsburg–Lotharingiai |
| II. József |
1780–1790 |
fiul lui Maria Terezia] şi Lotharingia Ferenc. József nu a fost încoronat. („Rege fara coroană”) |
| II. Lipót |
1790–1792 |
fratele cel mic a lui József II. |
| I. Ferenc |
1792–1835 |
fiul a lui Lipot II. |
| V. Ferdinánd |
1835–1848 |
fiul a lui Ferenc I. |
|
|
| Ferenc József |
(1848)1867–1916 |
numai în 1867 după acordul Austro-ungar, a fost încoronat ca rege. |
| Carol al IV-lea al Ungariei |
din 21 noembrie 1916 păna-n 13 noembrie 1918 |
|
|
|