Iara (Cluj)
El Vikipedio
Iara (Cluj) (hungare: Alsójára) estas komunumo en Rumanio okcidente de Turda. En 1910 ĝi havis 1 842 loĝantojn (rumanoj, hungaroj), en 1956 1 956 (rumanoj, 20% hungaroj). Ĝia unua mencio skribe estas en 1288. De 1332 ĝi estis ekleziejo. En 1848 ĝia loĝantaro pereis preskaŭ tute. Ĝis 1919 apartenis al Hungario (Kolozs vármegye). Administre apartenas al ĝi Agriş (Iara), Borzeşti, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Măgura Ierii, Ocolişel, Surduc (Iara).
[redaktu] Renomaj personoj
- Ferenc Dobos (31-a de julio 1881 - Odorheiu Secuiesc, 1-a de majo 1949): poeto, historiisto.
- Árpád Dékáni (11-a de aprilo 1861 – Borbánd, ? 1935): industriartisto, desegninstruisto.
- Kálmán Sebestyén (*8-a de decembro 1938): historiisto.
- Gyula Keszthelyi (*26-a de marto 1934): redaktoro.
- Lázár Nagy; Káli (?, 1772 – ?, 30-a de julio 1837): mecenato, direktoro de teatro.
[redaktu] Eksteraj ligiloj
|
Distrikto Cluj |
||
|---|---|---|
| Urboj | Cluj-Napoca| Turda| Dej| Câmpia Turzii| Gherla| Huedin | |
| Komunumoj |
Aghireşu | Aiton | Aluniş | Apahida | Aşchileu | Baciu | Băişoara | Beliş | Bobâlna | Bonţida | Borşa | Buza | Căianu | Călăţele | Cămăraşu | Căpuşu Mare | Căşeiu | Cătina | Câţcău | Ceanu Mare | Chinteni | Chiuieşti | Ciucea | Ciurila | Cojocna | Corneşti | Cuzdrioara | Dăbâca | Feleacu | Fizeşu Gherlii | Floreşti | Frata | Gârbău | Geaca | Gilău | Iara | Iclod | Izvoru Crişului | Jichişu de Jos | Jucu | Luna | Măguri-Răcătău | Mănăstireni | Mărgău | Mărişel | Mica | Mihai Viteazu | Mintiu Gherlii | Mociu | Moldoveneşti | Negreni | Pălatca | Panticeu | Petreştii de Jos | Ploscoş | Poieni | Râşca | Recea-Cristur | Săcuieu | Sănduleşti | Săvădisla | Sânncraiu | Sânmartin | Sânpaul | Sic | Suatu | Tritenii de Jos | Tureni | Ţaga | Unguraş | Vad | Valea Ierii | |Viişoara | Vultureni | |

